You are on page 1of 2

Forme de protejare si conservarea mediului

- Protejarea si extinderea spatiilor verzi -

Acceptiunea generala este, pentru protectia mediului, ca totalitate a actiunilor menite sa


asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii componentelor mediului. Definitia
isereaza si rolul protectiei mediului in etapa actuala de dezvoltare a statelor lumii.
Cu toate ca practica internationala in acest domeniu are o vechime de doar douazeci de
ani, se considera ca o strategie de protectie a mediului la nivel national trebuie sa aiba sase
componente si anume:
- legislativa (legi cadru, legi speciale, ordonante guvernamentale, hotarari de guvern, ordine,
decizii, norme, instructiuni, standarde);
- administrativ - institutionala (infiintarea si organizarea zonelor si ariilor protejate);
- educativ - informativa (infiintarea de scoli de specialitate si sectii sau facultati de specialitate)
- economico-tehnologica (promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru
mediu)
- sociala (anchete sociale de specialitate)
- cooperare internationala (semnarea si ratificarea de tratate, conventii, intelegeri, protocoale
regionale sau globale)
In zilele noastre padurile acopera aproximativ 30 % din suprafata totala a uscatului planetei
noastre. Din pacate in ultimii 50 ani s-au produs despaduriri masive doar pentru a se obtine
profituri imediate, fara a se tine cont de viitor. Recent, oamenii de stiinta au tras un serios semnal
de alarma privind gravitatea subtierii paturii de ozon si implicit modificarilor climatice pe care
acesta le genereaza. Ani in sir padurile erau considerate doar o sursa de lemn brut. Acum se stie
ca ele reprezinta mult mai mult decat atat. Ele joaca un rol important in controlul conditiilor
meteorologice si climatice prin adaugarea de oxigen in atmosfera si absorbtia de dioxid de
carbon care contribuie la incalzirea planetei prin asa numitul efect de sera. Pentru a se compensa
aceste dezechilibre se pune un accent din ce in ce mai mare pe realizarea de impaduriri masive si
pe conservarea si protectia speciilor deja existente. In marile aglomerari urbane unde poluarea
atinge zilnic cote alarmante datorita cresterii numarului de autovehicule, de fabrici si instalatii
tehnologice care nefiind prevazute cu filtre speciale emana in mediul inconjurator cantitati
enorme de dioxid de carbon si multe alte substante poluante (clor, sulf, fosfati, etc.) se impune
luarea de masuri imediate privind extinderea spatiilor verzi, ingrijirea protectia parcurilor deja
existente. Cursurile apelor sau malurile lacurilor pot constitui niste repere importante pentru
crearea de noi oaze de vegetatie.

Deasemeni, pe langa imbunatatirea calitatii mediului, parcurile mai au si rol de reducere a


zgomotului prin estomparea poluarii fonice, o importanta sursa de stres pentru locuitorii marilor
orase.
Nu trebuie pierdut din vedere nici factorul estetic. Structura si diversitatea spatiilor verzi conduc
la armonizarea peisajelor artificiale cu cele naturale.

De aceea ocrotirea tuturor plantelor- de la firul de iarba pe langa care trecem nepasatori deseori,
pana la arborii seculari la umbra carora ne odihnim in zilele fierbinti de vara trebuie sa fie o
datorie de onoare al fiecarui locuitor al acestei planete.
Un alt proiect de Structură Verde și Urbanism specifică că infrastructura verde
ele constituie mai mult decât suma spațiilor verzi și implică o viziune spațială a rețelei pe care le
conectează
spatii deschise, gradini publice si private, parcuri publice, terenuri de sport, multe
grădini, zone de recreere din interiorul orașului, inclusiv zone umede și pajiști ale râurilor
imediata apropiere a orei. Dezvoltarea acestei infrastructuri este rezultatul interacțiunii pe
pe termen lung a sistemelor naturale și umane care necesită atenție și îngrijire.
„Din păcate, majoritatea orașelor din lume reduc volumul de spații verzi din interior
teritoriul. Acum ei din estul Statelor Unite, de exemplu, și-au pierdut 30% din copaci
ultimii 20 de ani. Clădirile și drumurile au prioritate, transformând unele zone în ecosisteme
asfalt, care sunt chiar mai lipsite de viață decât deșerturile” (American Forests Setting Urban
Tree
Canopy Goals, citat în C. Stephens și P Stair, We and for Urban Public Health, Vol.
al lumii 2007. Viitorul nostru urban, 2008, p. 214).

Bibliografie:
51645226-Protectia-si-conservarea-mediului.pdf
https://ro.scribd.com/doc/51645226/Protectia-si-conservarea-mediului#
https://www.researchgate.net/publication/
315688171_Ghid_de_buna_practica_pentru_administrarea_spatiilor_verzi

You might also like