Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • M Scott Peck Psihologia Minciunii

    Uploaded by

    Mihaela Ioniță
    24 views167 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    24 views167 pages

    M Scott Peck Psihologia Minciunii

    Uploaded by

    Mihaela Ioniță

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 167
    Psihologia minciuni (® M. Scott Peck Aas 5 a bt 4 Psihologia minciunii Gee ‘iain Da M Scorr Pec este sii autor mai mutor ci M. SCOTT PECK dd mare socees (in limba romiad, apart Drum ea tin ing, CureaVeche Publishing, 2001; fa curs dea ‘te, Duma etn insu mal depart Licemiat al Universit Harvard, sha lat doctor in redicins [a Case Wester Reserve. De. M. Seot Peck ‘cupat mat mole postr admnisuative guveramente $ ‘practic pista atin spt, ct gin cadrlebinets- Tuk stu parcua. a preznt est director al Clini de _lnltogre Mintl, Spittal New Milford, Connect. Peg omelet Psihologia minciunii Sa Speranta de a vindeca riul omenese | Traducere de LUCIAN POPESCU obs BUCURESTI, 2005 Pentru Lily, care m-a ajutat Dosreren CIP Biblioec Nationale de atatea ori, mai ales atunci Pee, M. Score \ ‘cdind m-am luptat cu demonii ‘illogla mince M. Seat Pack ra: Lacon Popes Boca CarenVechePoliting, 2003 5336p: 20m (Bop: 1) “i ng el People of the Lie SeNgenan7 1 ope, Lacon mt) 199 1 7 Capers de DINU DUMBRAVIUN SS, : Fomcopees 1ONUT PASCO t - ee ce M. SCOTT ec, M.D ¥ : PeoPLE OF Tae Le "he Hap Hein Hames Ev ‘Copyright © 1983 by Me Seo Pek, MD. ‘Aris seed Published by arrangement with Simon & Schuster Ine pene pezntaveran iba rome INTRODUCERE De manuit cu gri ‘Aceasta este o carte perculoasi ‘Am serio deoarece consider cd este nevoie de ea. Cred 4, in ansamblu,efeeul ei va fi unul vindecitor. Dar am scris-o cu tulburare. Ea contne posibilitatea de a face rau. Unorcititor leva produce durere. Mai ru, uni ar putea folosiceea ce este scrs in rindurlede fata pentra ai ni pe al. faint de a trimite cartea Ia tipar, am pus urmitoareain- trebare unorctitori pentru a cror judecata gi integritate am un deosebit respect: ,Credeti cd aceasta carte despre réul comenese are ea insigi ceva ru? Raspunsul lor a fost nega- tiv, Unul inst adiugat: ,Unii dine ni, cei ce slujim Bise- rica, avem o vorbi care spune ci pnd gi Fecioara Maria poa- te fi folosité pentru fantezi sexuale* Degi acest raspuns crud, dar pln de contnut este realist, nu il gasese foarte incurajatr. Le cer scuze etitorilor gi pu- biicului pentru riul pe care ar putea eauza cartea mea si Vi sfituiese si 0 mnuiti cu sri ‘Unul dint infelesurile cuvantuluigrj8 este iubirea. Fi blind gi iubitor eu tine insusi dacd ceea ce vei cit it va ca- za durere. $i te rog si fii bland i iubitor eu aceia din jurul tu pe care vei ajunge poate si-i consideri rai. Ai griji — ai rmultd eri Este ujor sii urigti pe oamenii ri. Aminteste-t inside sfatul Sint Augustin, care spunea s8 uri pacatul, dr si 8 PSIHOLOGIA MINCIUNT Introducere 9 iubesti pe picitos’. Atunci cénd vei vedea 0 persoand rea, aminteste-i adevarul: .Doar pentru harul Dommnului merg eu." Cand etichetez o finga omeneasca drept rea, fac in mod evident 0 severd judecatcrticé de valoare. Dommul spune: ‘Nu judecati ca si mu fifi judecafi.* Dar prin aceasta frazi — att de des scoasi din context — sus nu afm c& nu trebuie sil judecim niciodata pe aproapele nostru. Pentru c& El zice mai departe: ,.étamice, scoate inti bima din ochiul tau gi stunci vei vedea si scotipaiul din ochiul fatelui thu. (Matei 7, 1-5)". Ceca ce vrea El si spund este cd trebuie sii jude- cm pe alti doar cu mare gria, iar aceasta grifaincepe cu ju decarea noasta. ‘Nu putem incepe si sperim c& vor vindece riul omenese ‘pina cénd nu vom putea si-privim direc, Nu este o imagi- ne plicuté. Multi au ficut observatia ci lucrarea mea ante- rioard, Drumul etre tine insuti™, este 0 carte plicuta. ‘Aceasta de ffi nue o carte plicuta. Ea vorbeste despre par~ tea intunecaté din noi si in mare parte despre cei mai intune- cafi membri ai comunitiii omenesti — oameni pe care in ‘mod sincer fi judec a find rai. Ei nu sunt persoane placute. Dar judecata trebuie ficuti, Teza principalé a acestei lucasi este accea c& acesti oameni —ca gi ul omenese, in general —trebuie si fie studiati in mod stintfic. Nu abstract. Nu doar din punct de vedere filozofc, ci stiintific. lar pentru acest Iuerutrebue si fim dispusi sf facem judeeti Pericole- Teunor astfel de deci vor fi prezentate la inceputul ultimei secfiuni a citi. Deocamdata va cer si retinetifaptul c& jude- cal acestea nu pot fi ficute in siguranta pan cénd nu vom * Sf Aupustin, The Cit of God (Cetota tui Dumezou), ed. Bourke, Image Becks, 1958, p 304 “"vimiterile bBlce din acca carte sunt prelante dips Biblia saw ‘Ya Serprrs, Eira sil Bible ge Mise al Bieri Oo doxe Romine, Bucur, 1998. (N. rad) “ Apiru la Cues Veche Publishing, Bucur, 200, (N. rad.) incepe si ne judecdmn sis ne vindecdm pe noi ingine. Bai lia pentru vindecarea rului omenese incepe acas8. lar purfi- catea noastra va fi toldeauna cea mai bund arma. ‘Aceasta carte a fost extrem de dificil de scrs din mai mul- te motive. Cel mai important dine ele -a reprezentat acela c& ea a fost mereu in transformare. Nu am inviat la un mo- rent dat despre raul omenese, ci invij mereu. De fap, abia incep sa invit, Unul dintrecapitoe este intiulat,Citreo psi hologie a riului tocmai din eauzi cd nu avem un corp de eu- nostinge stinpfice despre riu suficient de mare pentru a fi conorat cu numele de psihologie. Aga c8 vreau si mai adaug 0 not de avetizare: Nu considerati nimic din ceea ce am scris in aceasta Iuerare dept ultimal cuvant in materi. Scopul acestei cari este de a ne face si fim nemultumiti de ignoran- {a in care ne afl acum in privinta acest subiet. Mam referit mai inainte la lisus ca fiind Domnul me. Dup& mai mulji ani in care am fost, oarecum, adeptul misti- cismului budist si islamist, in cele din urma mi-am Iuat un ferm angajament crestin— semnifica de botezul meu necon- fesional, pe 9 marie 1980, la varsta de patruzeci gi tei de ani —,mult dupd ce incepusem s8 sriu la aceast carte, Int-un ‘manuseris pe care Lam primit odata,autorul acestuia se su- 7a peniru ,influenfa erestin* pe care 0 imprimase sexier [Nuo sé mi seuz pentru acest cra, Nu mi-ag putea lua anga- jamentul fa de o aga-numita.,jnfluenta". Nu dorese simi ascund crestinismal. De fap, nu pot. Angajamentul meu fafa de crestinism este cel mai important lucra din viata mea gi, sper, absolut gi total. Dar sunt preocupat de faptul ci aceasta perspectva,atunci ‘ind va fi mai evident, fi va influenfa pe uni cititor, isd mu este neapltat necesar si se intémple astfel. Aga cB v3 cer fii ateni gin aceasta privint8. Marele rau a fost comis de ‘ni cretini de-alungul secolelor in numele lui Cristos — gi {nc este comis. Biserica erestna, cea pe care o vedem cu to- 10 PSIHOLOGIA MINCIUNIT {ii este necesara gi mantuitoare. Dar ea gregeste uneori, iar eu {mi cer scuze pentru pacatele ei, ca gi pentru ale mele. Cruciadele gi Inchizitia mu au nimic de-a face eu Cristo. Razboiul, tortura si persecufia nu au nimic de-a face cu Crists, Aroganta gi rizbunarea nu au nimic de-a face cu Crist. (Cand $i-a (nut prima predicd consemnata, primele cuvinte pe care le-a rosttlisus au fost: ,Binecuvantaj fie cei séraci cu dduhul:“ Nu cei arogan(i far ednd a murit, El a cerut ca uciga- si Sai sf fe iertai. Intro scrisoare catre sora sa, Sfainta Thérése de Lisieux seria: ,Dact vrei st pori cu seninatate incercarea de a nu-ji fi pe plac jie insui,atunci vei fi un plicut loc de adapostire pen= {a Tisus."" A defini ,adevaratul crestin® este un lucr riscant. Dar daca ar trebui si-I definese, definitia mea ar fi aceea c& un adevarat crestin este un plicut loc de adipostire pentru lisus", Exista sute de mii de oameni care merg la bisericile crestine in fiecare duminicé si care nu sunt nici mécar putin dortori de a nu-gi fi pe plac lor ingle, cu seninatate sau nu, gi care nu sunt, prin urmare, un loc placut de adapostire pentru sus, Din contra, exist& milioane de hindusi, budigti, musul- mani, evrei, atei si agnostici care doresc s8 aiba parte de aceasta incercare, Nu existi nimic in aceast lucrare care si-i ‘ofenseze. Mult mai ofensati ar putea fi cei de dinainte. ‘Ma simt obligat si mai vorbesc despre o ,scuzi. Multi ci titori vor fi, probabil, preacupati in privinta faptului ci folo- sese un pronume masculin pentru Dumnezeu. Cred ca infeleg si apreciez in egald masurd preocuparea lor. Este 0 chestiune Ta care m-am gindit destul de mult. In general, sunt un sus nitor fervent al migeari ial actinii feministe, care are drep- {ate si combats limbajul sexist. Dar inainte de toate, Dumnezeu nu este neutru". El este 0 explozie de via side iubire — in- * Collected Lars of St. Thirise of Lisiew, wad, F.1. Sheed, Sheed and War, 1989, p 303 Tn iba engled,promumele de persoana a tea ce desemeazt ue ru este neuta. (.rad) Introducere u trun fel, chiar de sexualitate, Aga oa folosi genul newtru mu este potrvit, Bineinfls, il consider pe Dumnezeu androgin. El ese bland, tandru,hrinitor gi mater, eum ar putea fi ori- ce femeie. Totusi waiesesubiectv realitatea Lui ca find mai ult masculina decdt feminind, chiar dacé acest Iuera este, Jn-o anumité masur, determinat cultural. Des Ene hraney- te, El dorese, de asemenes, si ne patrund, si desi deserifu- gim de iubirea Sa cao fecioara govditoare, El ne vineaza cu o vigoare pe cae, de obicei o asociem cu masculinitatea. Aga eum spun C. S. Lewis, n fata hi Dumnezeu suntem cu tof femele™. Mai mult, oricare ar fi genul nostra sau constinga noasti teologici, este de datoria nossti— obligatia noastrs ca rispns la iubirea Sa, si incercim si dm nastere lui Cistos in no ngine ginal, precum Fecioara Maria. "Ma voi rupe ins de tradi si voi folos un pronume new- tru pentru Satan, Desi ti ed Satan rea s8 patunda in desfrinare, nu am vizut aceasta dorng totugi ca find sexua- 1a sau creativi — doar dugminoasi si dstructva. Este grew si determinam sexul unui garpe. ‘Am ficut mai multe schimbari de detalii in fiecare dintre cazurie prezentate in aczasté carte. Cheia de bolt atta psi hoterapiei, edt gia slingei sunt onesttatea gi acurateea. To- tusi,descorivalrile se afa in competite, iar in aceasta carte pistrarea confidentialitii are intietate fai de o dezvaluire competi sau preci a unor deta relevante Perfectionist, prin umare, sar putea si n-aibs inredere mele Pe de alti parte dacd voi rede vet reanoaste pe ‘reunal dinte pacientii mei in aceasta Iucrare, va ingelati Vetirecunoaste, probabil, multi osmeni care se eonformesza ‘modelelor de personalitate pe care le voi descrie. Aceasta se ‘va inudmpla, deoarece multleschimbsr ale detalillor din de- serierile de caz nu au deformat, dupé pirerea mea, in mod * That Hideous Sirength (Puerea excinsd), Macmillan, New York, 1965, p36, 2 PSIHOLOGIA MINCIUNIE semnificati realitatea dinamicii umane implicate. lar aceasta carte a fost scrisi intrucdtastfel de dinamici sunt comune gi este necesar ca ele si fie mai clar percepute gi intelese de fi- inele omenesti. Lista oamenilor cirora trebuie si le multumese pentru sprijinul acordat acestei luerri este prea mare, dar urmat ‘merit o menfiune special: secretara mea credincioasé, Anne Pratt, care a dacilografiat cu bundvoing@ si fir ajutorul unui ‘computer diferitele versiuni — care aproape ci nu se mai sflrgeau — ale manuscriselor gi lea revazut de-a lungul a cinci ani; copiilor mei, Belinda, Julia si Christopher, care au ssuferit din cauza dependentei de munca a tatalui lor; acelor ccolegi care m-au sustinat prin curajul lor de a infrunta alaturi dde mine teribila realitate a réului omenese, in special sofiei ‘mele, Lily, cdrea fi este dedicaté aceasta lucrare, gi dragului meu prieten ,ateu“, Richard Slone; editorului meu, Erwin ‘likes, care ma incurajat att de mult prin convingerea lui c& este nevoie de aceasth carte; curajosilor mei pacienti, care -au supus stingaciului meu ajutor gi care astfel miau fost profesori; si in cele din urma, celor doi mari cercetitor a raului emenese si mentori ai mei, Erich Fromm gi Malachi Martin, De. M. Seott Peck, [Now Preston, Connectiut 06777 CAPITOLUL 1 Barbatul care a facut un pact cu diavolul George fusese dintotdeauna o persoand lipsiti de grji — sau aga credea el — pnd in acea dupi-amiaza de la incept- tl lui octombrie. E adevarat o& avea grijile obignute ale unui agent de vanziri, ae unui sot, ale unui taté a trei copii si ale ‘unui proprietar de casi cu un acoperig prin care uneori se scurgea apa gi cu o peluza care trebuia mereu tunsa, Este, de asemenea, adevirat c& era o persoan’ neobignuit de ingrjtt, side ordonati, avind tendinjas& se ingrijoreze mai mult de- ct alii daca iarba de pe peluzi erestea putin mai mult sau ddacd augriveala casei se cripa, $i este adevirat 4 seara, chiar la asfingitul soarelui, el trecea mereu printr-un straniu amestec de tristefe si groaza. Lui George nu fi placea vremea asfingitului. Dar aceast stare dura doar teva minute. Uneori, atunci cdnd era ocupat cu vanzirile sau cénd cerul era rat, nu mai observa deloc apusul George era un agent de vinziri de prim’ mand, mai exact, ‘un om ficut pentru asta. Aratos, cu o voce clari, manierat gi eu darul de a povesti, el apiruse ca un metcor in teritoriul sta- telor din sud-est. Vindea capace de plastic, dintre acelea ce potrivesc cu ugurintl pe cine de cafea. Piata era competi ‘vA. Compania lui George era unul dintre cei cinei producstori de astfel de produse la nivel national. in doi ani de cand pre- Iuase acest teritori, de la un barbat despre care nu se poate spune ci era neindeminatic, George, cu geniul siu de a pune lucrurie in ordine, dublase vinzicile. La treizeci si patru de “4 PSIHOLOGIA MINCIUNTL ani, ajunsese la un vent din salri si comisioane de aproape saizeci de mii de dolar pean, fir ca macar si munceasc din grea, Era un om realiza. ‘Necazulatnceput la Montreal, Compania fi sugerase si se ducd acolo Ia ointilnire a fabricanilor de plastic. Deoarece ea toarnn gi nic el, nici sofa lui, Gloria, nu vizuser8 pidu- rile din nord in timpul acetuisezon, au decis sf meargA preund, Calitora le-a ficutplicer. intlnirea era una ca or- care alla, dar piduile eau splendide,restaurantele excelente, jar Gloria se fla into dispozitc destul de bund. fn ultima dupl-amiaz8 petrecut la Monteal, au mers s3 vad catedra- Ja, Dar nu pentru cd ar fi fost religioi; Gloria ea, in cal mai bun eaz, © protestants lipsitt de entuziasm, iar ef, penta ci trebuisesi-g indure mama care era o credincioas® fanatics, avea oantiatie cart fat de biserci Inst catedrala const ia un obiectv turstc, iar lor le plcea si vziteze astfel de lo- uri, Ela gisito plicticoasé si neinteresant gi sa bucurat ‘ind Gloria s-a surat de privit. CAnd se indreptau etre eg re, a observat lingh usa masivi o cutie mieé pentru donati S-aoprt nehotait. Pe de o pare, nu avea nici o dornf rea~ Ja de ada vreun binu aces de alta, a simgit o mic fied ira pericol stabiltatea vie sale daca nu ar f fic ficu si se sim stinjnit; era un om rafional. Dar atunc venit idea car fi destl de rational si fac8 0 mick donate, aga cum este rationals plateti un bilet de intare la muzeu sau int-un pare de distraci S-a hott sf dea maruntigul din bbuzunar,dacd nu ar fi fost o sum prea mare, Nu era cazal. A rnumiratcincizei si cine! de cenfi im monede miei gi le-a aruneat fn cutie, ‘Acesta.a fost momentul in care a lovit primal gind, La iz- bit eto lovitur, ca un pura total neastepat, amend sf ‘cfndu-l confuz. Era mai mult decat un gand. Era ca gi cum cu- vintele i-ar fi fost inscrise bruse in minte: ,,Al SA MORI LA 55.“ Barbatul care a fScut un pact cu diavolul 15 George s-a dus mina dupa portfe. Csi mai mut bani fi ave in coca de clstori, Dara gst o hited cnc dolar fi doud de un dolar. Le smuls dn porto ila nghesit in cute. Apoi a luavo pe Gloria de bra si aprope eda brdncito pe ug afr. Ea a intebat cee Intamplase. El spus cf - sim brse ro gcd voi tse ftoac la ote [Ne-i mai amintes eum a coboit sci catedalel sau eum Surat taxi, Doar cand ajuns in camera de ote snd intin pe pat i preinzand ie bolnav, panic incept ss domolease. Dea dous 2, de cind sau urcat in avon spre eas for din Carolina de Nord, George simi imptca nestor Incidental er tat, Dov siptimin’ mai tirzi,plecénd intro eStore de aficer i Kenticky, George a ans la un sem Ge eiclatis ce anuna cur so limit de vite de paruzel icine de mil’ pe or. Com a tect de erm, ra aprat un lind in sta nmint a ai nant, cu lite ane spate: VEL MURILAAS" George nus- simitpre bine n rest ii, Totus, de da- ta aceasta, a putt sts gindeasl la enpeienja sa cove ma obiectiv, AmAndoua gindurile ce ii venisera aveau de-a face cu mumere. Numerle erat doar numere nimic aleve, abstae- i ir ofeles, Daca fevatveun Sens, de ese Schima? Prima oats 55, api 5, Dacha fens reo conseevent snl at oe engi Da esc mere, frk nei o semnfcae, Dea dova zi, egist sine, cel de dinainte. a ‘A ecu aptamand. In timp ce George traversa cu may a peiferia un mic stun seman anuj ent ful Upton, Carolina de Nord - apirat un al tlle {NELFIUCIS DE UN OM NUMIT UPTON-" George a inceput fie ngrijortde-abinelea Doua ile mai try, pe clnd 6 ken. (N. red) 16 PSIHOLOGIA MINCIUNIL trecea pe lingi o gerd abandonati,i-au epérut din now nigte ccuvinte: ,ACOPERISUL ACESTEI CLADIRI SE VA PRABUSI ESTE TINE §1 TE VA UCIDE." ‘Dupa aceea, astfe! de génduri au apirut aproape in fieca- re zi, otdeauna efnd mergea cu masin, i drumurile sale le- gate de servic, George a inceput si fie ingrozt in diminet- le in care trebuia 58 plee in caltorii de faceri. Atunci cénd ‘muncea, era absorbit de gindur iyi pierduse simul umora- Jui, Mncarea nu mai avea gust. [i era greu si adoarma noap- tea, Dar povara a fost inca suportabila pana int-o dimineat, cand a trecut cu magina peste réul Roanoke. Imediat dup aceea, 8 avut urmitorul génd: ,ESTE ULTIMA OARA CAND ‘TRECI ACEST POD.* George 5-2 intrebat dacd ‘eindurile hi. Oare nu avea sil creads nebun? N-a putut sii spund. Dar in acea noapte, stind in pat, eu Gloria sfordind ‘sor langa el, a urit-o pentru pacea ei, in timp ce el se lupta cu dilema sa. Podul peste Roanoke era una dinte rutee cele mai circulate. Pentr al evita, trebuia s& ocoleasca sute de rile in fecare lund sau altel arf pierdut mai mult lien. La naiba, ea absurd! Nu putea si-g ase viata fie condust de niste simple ginduri, simple plasmuit ale unei imaginatii perverse. Nu exista nici cea mai mica urma de dovad8 cd aceste ginduri ar avea vreo legitura cu realitatea. Pe de alti parte, cum putea si fie sigur cB mu sunt reale? Asta era — tre- buia 88 dovedeascfeptul ci nu sunt reale, Daca trecea podul peste Roanoke inci o dats si nu murea, ar fi dovedit ci gén- Gul e fls, Dar dacd gndul era adevara Pe la unu noaptea, George a luathotirrea si-irigtevia- ta. Mai bine si moard deeit si triascd asa, chinuit. S-2 im- bracat in linigte pe intuneric gis strecurt afar din casi Saptezeci gi tei de mile pin la rdul Roanoke. A condus foar- te atent. Cind, in cele din ura, podul s-aivit in noapte in {ata sa, a simtito apdsare pe piep, incitabia mai putea respi- za, Dar a mers inaint. Peste pod. Dova mile de drum. Apoi Barbatul care a facut un pactcu diavolul___17 ‘.a intors gi a mai traversat o data podul, spre casi. Reusise Dovedise ca gindul era fals. Prostesc, ridicol gand. A inceput sf fluiere. Cind a intrat din nou in casi, era in extaz, Pentru prima oar’ dupa dous luni, se simtea bine. Teama disparuse Pind au trecut trei nopli. Cand se reintorcea acast, intr-o

    You might also like