Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Alexandru Huditeanu - Introducere in Psihologia Educatiei

    Uploaded by

    Tiberiu S
    8 views78 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views78 pages

    Alexandru Huditeanu - Introducere in Psihologia Educatiei

    Uploaded by

    Tiberiu S

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 78
    — Pecceresns Introducere tn psivologaeducatii Alevsndrs "udieanu. Sibiu: Psthomedia, 2002 [0 p.t36:2t em. Bibtoge, ISBN973.85158-5.8 1399371 Copytight © 2002 by PSIHOMEDIA, ISBN973.85158-5-8 Toate drepturiteezervat sutorlu ibis, 2002, 'SIHOMEDIA Sibia 765.543: Fan: 060-283.725 nail pshomedia @ personal. _... Alexandru. HUDITEANU INTRODUCERE {N PSIHOLOGIA EDUCATIEI PSIHOMEDIA Thin - 2003 CUPRINS ParTeaL INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIET, PSIHOLOGIA ~ PREMISA PENTRU PSIMOLOGIA EDUCATIEL | COMPLEXITATEA PSIKICULLI UMIAN $4 POL OOIEI CA STIINTA DESPRE ACESTA; DIVERSITATEA PERSPECTIVELOR, DE DEFINIRES1 4 DEFINITHLOR, u 2. RAMURI, §COLI $LDIRECD! DE CERCETARE IN PSIHOLOAIE; INTERFERENTE CU DOMENII ALE CUNOASTERIS] ACTIUNIL 2t ‘de clasifiare a ramuriforpsihotogieh 21 2210 posibila,clasficaredeschisa” a unor ramutt ale paihologie, 24 Psihologla experimental 24 Psihologia genetict : 25 Pihologia conerett, 2 Pihologiadiferenial 26 Pihologia individuals 27 Pthanaliza (defini, aspecte de metoda gi relia psinoterapeut-subiect;principiilepsinaralizei).....28 Psinologia clinica C31 32 38 Psihologia obiectiva (sbehaviorsit”) 35 Reflexologia, 37 Psinologia cognitive 40 Alte subiviziun 40 Psiholingvistiea, 41 Psinologia copitului 9 Pihologia animal a9 Psihologia molar 50 t Pinologia Forme 31 Psihologia umanist woes __ Alexandr Huditewma 3, PSIIOTERAPULE SACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA InUSCOALA SLEDUCATIA IN ANSAMBLUL SAU, ar 3.1: Cerinte deontoiogice 81 3.2. Consttuirea si evoluiapsinoterapilor 2 3:3. Acceptiuni ale termenulu de psihoterapic 9 posbile clasifig 3 + Psihoterapia individual gi psihoterapincoleciva.. 84 + Psihoterapia comportamentals 8s + Psihoterapi directive si psihoterapiinon-divectve.. 85 + Psihoterapiile de dezvoltare.. 85 - Psihoterapile.psibologie’ umaniste” $i patolagia ceducatie..”, . : 86 + Socioterai 87 - Procesualitatea dezvotirii persounelumane $1 procesulinstustiv-educatiy. : 88 + .Psihodrana” sau, sociometria Sennen 4. PsmHOLOOIA SoctALA (FSIHOSOCIOLOGIE)StPSINOTERAME 100 PARTES a II-a INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIEL EDUCATIEL: PSIHOLOGIA, PSIHOLOGIILE. APLICATE, PSIHOTERAPIILE ~ ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA, PSIHOLOGIA SCOLARA $I PSIHOLOGIA EDUCATIEL |. PSINOTERAPILE,PSIHOLOGHILE APLICATE St ACTIVITATEA INSrRUCTIV EDUCATIVA. 107 |.1, Trsituri comune, interactiun diferente specfice Ingre metodelepsihoterapeutice gi metodele sctivititinsractivsedueative 107 te cu exemplificri din marea lor diversitate - Psihotogia pedagogie8 (Sau pshologia ‘educational : + Sensur ale termenulu educate i interajiunt psihologie-pedagogie 2. DETERNINAREA SOCIALA & EDUCATIEI~ INTERACTIUNILE ACTIVITATIL NSTRUCTIV-EDUCATIVE, ALE EDUCATIECU SOCIETATEA} CERCETAREA STIINTIFICA & ACESTORA DE CCATRE soctovosi; sociauocia eDUcaTIEL 2.1. Nol definiti ale edueatie din perspectiva cernfclor fi problemelor in cerceareasociologicd in scolul al XX 2.2, Sociologia educa 233, Oriente tearetico-metodalogive in cercetarea socilogict a determindclorsinteratiunilor sociale asupra educate. ms - Functionalisma structuralist. + Funcjonalismul tehnologie + Teoria generalda sistemelor§ aplicaren ein S0Si O10 er So - Aritmetiea politico-sociai *Teorile reproductid sociale: L Althusser P Bourdieu, 4. Passeron 3. PSIHOLOGIA EDUCATIEI St ACTIVITATEA NSTRUCTIV™ EDUCATIVE 3.1. Psihologiascolard;Schig istorica a cons eavolirilacesteia in fara noastrs, 22. Raponrile pshologe’ geolare gi ecucaionate cu paihologa, sociolopia, sedagogia alte sinte Ssocio-umane si comportamental o.oo + Interacts psibologiei scolar si educationale cu pedagogia, : e mt m 13 7 nz 119 120 120 121 21 12 28 126 6 ar Rta nem + Definti ale pedagogies dversatea pedagogiilor 131 33, Necesitateapsotogie’seolare (educational) in activitatea instructiv educativa 136} ona ~ Diet de nerves uel ccna ier poesia. 47 Bibliogefie. oer a 185 | INTRODUCERE IN STUDIUL PSIHOLOGIET; | PSIHOLOGIA ~ PREMISA PENTRU PSIHOLOGIA EDUCATIEL | 1. COMPLEXITATEA _PSINICULUI_UMAN st 4 PSIHOLOGIEL CA. STIINTA DESPRE _ACESTA; DIVERSITATEA PERSPECTIVELOR DE DEFINIRE St A DEFINITILOR. {in mod obisnuit, la tnceputul stuieri unet noi dssipine de invikimant se prezintd object, metodele, functlle, necestatea $1 factuoitaea acestela din perspectiva cernteior pregatr generale $i fle practic, considerdndu-se ca. randamentul in insusirea. $i Fnjelogerea. singet respective, depinde in mare masini de reprezentaren prelabild pe care reusim so realizim asupea scesci, ca epere In actvitates de fovdjare acd in multe alte domenii = mai ales in cazul unor stint ale natu sau tehnice ~ indeplinirea ceringelr de mai sus se relizeazi telativ mai simplu si direct, in eazul pslologie! ~ in genecal ~ al prihologie! edicatie! si psihologie! scolare ~ in special, apare fevesitatea nor definiti complemeniare, «nor precizic) suplimentare penieu a ne apropia de o Intelegere a ,obiectului” gi specificului acestor discipline, acesteatocmsi detorti complexitii, teal pe care 0 cerceteazk:psihicul in general sl cel uman In special — si in cazul de fal psihicul elevilor, al coptloe, profesorilon, in inleracfunile dintre aceqia, in etisitatea de fducatie sl instructie, m principal. Este de arintt doar faptul 2, puihicu, Constinga umand ~ aceasta realitae ial, spiritual, pe Gare 0 e2rceteaea corelata eu sunsele, suporturile somatice, Feiologce, eu celelalte interactan’ gi reli in care se produce, 2° manifests, exiti — repreziats in fap, cea mai complexs. gi ‘multimedisttreslitate” dintce toate manifestirile infinite din Univers. In plus, din multe motive, care ni pot fi neapdrat esfgurate aii, aceasta defini a psihologei sa realtti pe care 0 stodiazd psihicul wnan, intnesce chiar in delimitare si cercetare pull ‘ebsacle, "ne user de dep pens cance 3 cum sunt eae uta, mai aprospe de realitate asupra for, # abietuli. necesita si motivelor entra care se cer aprofundate, 0 putem reliza cu adeviat, abis dupa ce le studiem, le dupa ani gi ani, cind le putem inteles din: perspectiva. practic, parcurgr inn inp indelungat ma aes joa ca limbs, mai ales 2 nevoilor de amelirare a conde fomulut in lume a final wansfomnature panda ‘ons Siscipline! sau pine respective. oti pens ce car apt ak formeze mal de impure © imagine adcovth supra psihologi, sh east dinolo Se aola Insure, adesoc forma unr tenets etal, area ahege mal aproape de raliate gi char soe famiaraese coe megs Drivnd rctile de ordre asc tig, lta de chore do rofl mi recent pints se resonant care inuooieee oe Bslhologe, de Mil Zat Ed Polanyi, 2080; Dupa ce 10 cap. 1 abordeset problema pling en yuta yt ow poten a: ls in prezentara probleme ober puoi! ornate de In dispute si perspective de atordare de cle paolo acesula, a pitilor rar cringe in pinou uman © vs pice imeioar,comportamenti, sonia fctviats) i pane ml cone, snl nivel i isin da gespten as urente ‘Je certctare'mal recente cim ese eel al “paholone) umaniste, cafe sa manifest ca variant a este fine fn lous partes secu XX 9 are in consecnspiea g orslome oblectual dupto ania mets s metodloge nan. Mccons meta 3 mciodloge in pathooge, ete eda 9 wag Sesto, a metodelor care due apoi In cecearea pufieuiy Urns Ipostaze ale tier de" congtint le psa de aorae “pana” i “pcamidla” as, stem gi Snergetien,seneeea incheiere si dificultatile cercetarii psihologice. " Sore. exenipi, Intvo print define putem spune ca psiologta este winiacare se ocpa eu deverieren i explcarce "Adbugind ses din urn et Sau califcative “verifiable” am ints etm pemiee ali aspiail spre ct mai mult rgoae 5. eects ir aatad fenomenclor sult — care se deve des un sls sbi inoducer deliitarea numa aces relia poe eae ne cmlsurbile™ 9!'pot fi cunesute experimental pot ab ne 2 | | Inert pathtoa Tog Imrie’ encore = need clini ate forme de 8 Alexondrié Huditean Defite polgic a ince sir Teomene psihice verifiable” ae vedere fap oh In confi rum ‘Nig se admte eam eet sapere seman Get reais pot terminate: sue veiente = pl tied crpeimerta- dar pel el prime experiment cae sa tate Sail cin al enomencor ue sat ab th ultimele decent ale secolu XIX, ceninse pe aspese fener ale vit pis, spi neste comune tox (pnts Fecare om, se exemplar erat ee prepa ms ack se 9 trumlt Wenciate tink fe cea une cna pee sit freerte moter Talore, ee, fp ere a pote Wnt ce om genera De aces pilot clbot anaptrle ons tec inact ee, XI pin Surge a sss hum "ptolgt geal ee a ‘Shogtnas ne ale, ot a nell stair sale ont evnielgere specifiull cesta este ach pnts inlegerea ramuror wpa ler mate Sine sons ind un saat soleat ait cama cn sar puta abet ck etndem prea ml =n apr cu specific ut cu inrodu depo ehconla (Gotoh cada acest) © poner scent set prberlor Seni abcentt, metodlr patito snr» tmterlor pel aiverstate romrtor acest cu Sen S$ Pond Sint en umren dnd evel acest dome at slau cerca emcee pe ste am cea timp de eprops 6 junta de oly tcc pei» preven Hust” sper avalon pu cerntd obey unoasee pnt acum do ete sas, pin nls rei vt ty sling" aes ine, pn preset on tar decane ins pens lege eel de tn Shstemologs qr metdsoge pe car Teinampnt co pu in Prec ib anume pepectva gy cominsay pont Ge them de finite rele de djeutae mul Ge pales Ipc de poo scoar ye a imrea pe antle poo! ntroducere in psibologia edveatoi anumite.decizii gl interventii educative. din partes unui cadu Gidactic chiar si din aka specialtate, de a evidentia ch nu este intotgeauna wn drum scurt si ugor de parcurs ~ intr insuyirea unce termeni stu unor cuvinte "si reprezentarea controlabild $i posibiltatea de a itTuenta 0 anumitarealitate pe bsza psihologici — Sie 8 observa de asemeni cd slaturi de multele posi de & Ingluenta in sens posix, de a qjuta in primal rind pe copil, pe elev jn a se forma, in a se adapta, In a depési proprille difculai de ormare, de invaiturd, de activtate, de munca. de vag th raport eb virstele; tr pe baza posibiliiilor psibologiei se poate ajunge nia oar [a eliberarea ‘ci si la aservirea omulut_ sau chi teansformarea acestuia prin manipulae I deformare i sens ne finan adevirat robot ucigay sau sinucigay (Gack ¢ 4 ee ian “onsiderare exemple extreme din vial sau din sciette). Agedar, tn ‘destin unui domeniu al cunoasteri gi al une singe relativ cnr ‘eum este psihologia, puter asista la implinn, la marepi, da $1 Ia ‘eztdr, la drame ale ctapelor In dezvoltares acesteia (cum se poate ‘bier’a chiar gi nico lucrare a unvi cunoseut psiholog romin, Vasile Paveleu, “Drama psihologie”, 1965, 1972 sau into editie mai recent), ‘Asemenea ,circumseriert” ale stautului psihologiel frecvente sin ucririapdnute mal recent: Miels Zlate, 2000; Norbert Silay, in traducere romaneasct, 1998; Henry Piéron al efrul,Dieionar de pathologie” apirut cu o jumstate de seco! in urma si consierat ca tin moment cardinal in ,inventarierea” compart prin defniren eft mai clacd a termenilor i sintagmelor care circu fn literatura de Specialitat, gi care scum prin contribuia si efortl cunoseutul Prolog roman Dr. Leonard Gavrlix a aparut intro editle Fomlneascs (in Ed. Univers Eneielopedie. Bucurest, 2001); Ia fel $3 lun alt ,Diefionar de pstholopie” coordonstori Roland Doron $i Frangoise Parot (Ed, "Humanitas, Buewrest, 1999, in versiune romineasca dupa editia de Ia PUF. din 1991) ‘Aste, psihologia este definita ca: “slnga faptelor psthice” (illamy, N! 1998, im versiunea romancascl p: 247), ca: “ytined a viel mentale, @ fenomenelor si conditilor acesteta” (Cura era ‘Alexandre Husijeane- fits de W. James, 1890) ca ying a conde cam ese Sefnt ma eset dean punt de vedere gale: {spinal 1 ttt mentale, pata canes Se se “lel cognti” car ls neering pre nse insrumenteconceptale si tei use Ta dopostia pathloglr de celeate sine (in special de infrmatic) shee teferndise la pit, la viata mena: la cps ea bet Se

    You might also like