Quyrlos
TOLANDA MITROFAN
Coordonator
PSIHOPATOLOGIA, PSIHOTERAPIA SI
CONSILIEREA COPILULUL
(abordare experiential)
@
COLECTIA ALMA MATER
Editura SPER BUCURESTI 2001 BIBLIUIKe
AONRALA en eITARR
TAT? DE SoCreLogiR
AdStvotbii'a apamt sub egida
Societitit de Psihoterapie Experiential Romatd
Copyright ©, 2001, Eaitura S.P.ER.
Toate drepturile rezervate Editurii SPER. \
Reproducerea, copicrea sau traducerea parjialé sau integralé a acestei lucréri se
pot face numai cut acordul scris al SPER,
Copyright ©, 2001 by S.P-ER. All rights res
Deserierea CIP a Biblistecii Nati
Psihopatologia, psihoterapia si consitierea copilului:(abordare
experiential) / Jolanda Microfan. (coord ), tena Otitia Viadisla
Geenina Cucu-Ciuhan, Elena Anghel, Codrufa Launeanu, Dora
Buzducea
Bucuresti: Editura S.P.ER., 2001
p. 373; cm. 24 ~ (Alma Mater : 2)
Bibliogr.
ISBN 973-99221-9-8
I. Mitrofan, Jolanda (coord.)
Tl Vladislav, Elena Otilia
W1. — Cucu-Civhan, Geanina
616.89-053.2
Redactor stiinfific: Tolanda Mitrofan
‘Tehnoredactori: Anca Constant=
Adrian Luca
B,C.U, Seclologie
‘Ne
24-084584
Difuzare: Editura SPER.
Str. Ritmului, Nr. 2A, Sect2, Bucuresti,
Tel. 3148972 / 093.210648 093520933
Tipar: SITECH SRL
Str. AL Cuza, BI, A, Et. 1, Craiova
Tel: / Fax: 051.414003
PSIHOPATOLOGIA, PSIMOTERAPIA $I CONSULIEREA COPILULUL
AUTORI
(abordare experientiala)
IOLANDA MITROFAN (Coordonator)
ELENA OTILIA VLADISLAV
GEANINA CUCU - CIUHAN
ELENA ANGHEL
CODRUTA LAUNEANU
DORU BUZDUCEA
A contribuit MARINA BADEA COLECTIVUL DE AUTORI
TOLANDA MITROFAN
+ Profesor Doctor ~ Faculttea de
Psihologie si Silintele-—-Educatiei,
Universitatea din Bucuresti
+ Coontonstor de stagii de. studi
aprofindate $i doctorat ta psihologie 31
psihoterapie, Centrul de Dezvoltare
Personals Consiliewe si Psihoterapie
Experiemit&
© Aproximativ 20 ani este cercetitor
stinger. 1) si_psihoterapeut in
Gomenil clinic ta Instiutal Nafional de
Expertizs Medicala gi Reeuperare a
Capacitii de Munct
+ Stagit de formare (specaliiti) tn
poihoterapia experiential a unified,
staltierapie (Belgia), somato-analiz,
nals bioenergetie si reichiand (Frans),
NLP, terapil creative (Olanda), meditayic
creativ, terapi de cuplu si familie
Autor $i coautor a peste [00 de stu,
aticole stlinffice si teme de cereetre
‘Volume ‘publicste:.Cuplul conjugal ~
armonie si dezarmonie” (1989), Familia
de la A la Z” (1991), Elemente de
paitologiacuplului™ (1994, 1996),
{Psilologiareafilordinte sexe, Mutali gi
liernative” (1997), dncorsiune i
peihasociologia gi psthosexologia familie
(1998), Psihoterapia—_ experientiala”™
(1997), ,Jecurle constiente sau Terapia
Uniticri” (1999), ,Psihologia plerderit si
verapia dures" (1999), ,Orientarea
experiential In pshoteraple” (2000).
= Presedinta Sociesii de Psihoterepie
Experientia Romiok - SPER
Peihoterapeut si formator fh eadrul SPER.
+ Coordonatoarea prosrametor formative
fn psihoterapie derulate fa colaborare eu
Universitatea Bucuresti si Coogi
Consilcrtor si Psihoterapeutlor din
Romina,
4+ Director si fondator al Revistei de
Paioterapie Experientia
+ Coydonatoarea Centului de Dezvoltare
Personals, Consiliere si Psihoterapie
Experienjata, tm eadrul unui program at
Universiti’ din Bucuresti fn pareneriat cu
SPER.
ELENA ANGHEL
+ Studi aprofundate in psihodiagnostic si
psthoterapie (M.D.
* Consilier seolarcoordonator al
Cenirului Municipal de sistent
Psihopedagogied, Bucuresti;
+ Specializati in consiliere si psihoterapie
‘experiential (diploma de psihoterapeut)
psihoterapie reichiana, somatoanaliza,
sgestalterapie, arterapi:
* Publicati in Revista de Psihoterapic
Experiential;
+ Practcian in consitierex i psihoterapia
copilului, adolescentului si» familiei
(Centrut’ de Dezvoltare Personals,
Consliere si Psiboterapie Experiential,
SPER, Universitatea Bucuresti}
* Membru SPER;
CODRUTA LAUNEANU
+ Studi aprofundate fn psihodiagnostc si
psihoterapie (M.D.}
* Conslier pentru orientarea carierei tn
Ministerul Apri Nationale;
* Preparator universitar In Universitatea
Hyperion
« Specializiri fn consiliee gi psthoterapie
cexperientialf (diploma de psihoterapeut)
Psihoteranie weichian8, — somateanaliza,
sgestaliterapic;
* Publicati im Revista de Psihoterapie
Experiential
+ Practician in conslierea si psihoterapia
copilulu gi familil (Central de Dezvoltare
Personal, Consilire si, Psihoterapie
Experientials, SPER, Universitatea
Bucuresti:
«© Memabru SPER; (GEANINA CUCU-CIUHAN
‘© Doctor in psinologie la. Universitatea
Bucuresti
‘* Paholog cu studi aprofundte in
psiioterapie si psihodiagnostc,
Activtate_publicistics In Revista. de
Psihoterapie Experiengala. Autor al crt
=Psibologia scolarului mie: dexvoltare
hhormal8, psihopatologie si psthoterapie”
(2000), .Psiboterapia copiluluihiperactiv -
© abordare experiemtials” (2001)
* Lector universitar la Universitatea din
Pitesti, Facultatea de Teologie, Cstedra de
Stiinje Socio-Umane — sustine cursurile:
Psihoterapie gi terapil de familie (seca
‘Teologio ~ Asistentd Soviala) si Psihologie
experimental (Gectia Filosofie ~
Psihologie).
* Practician tn consiierea si psihoterapia
copii (Centrul de Dezvoltare Personal,
Consiliere si Psthocerapie Expesienila
pentru copil, adolescent, cuplt si familie,
‘lala SPER, Pitesti,
“* Membro SPER.
DORU BUZDUCEA
+ Asistent social cu studi aprofundate in
politied sociale. Experinta de consilier tn
problemele copiluli gi familie’ afeetate de
HIV /SIDA.
+ Doctor in sociologie a Universitatea din
Bucuresti
* Autor si coautor af volumelor: .SIDA ~
Confluentepsihesoeiale” (1997)
Secietatecentraia pe cop”
_Paihoterapia Experientiala” (1997, 1993)
“Psihologia plerderit si terapis dures
(2999).
«= Asistent universtar la Universitatea din
Bucuresti, Facullatea de Sociologie si
Asistenys’ Social: seminarii de
psihoterapie i asistentt psibologics a
persoanelor eu SIDA si boli cronice.
+= Membra SPER,
ELENA OTILIA VLADISLAV.
* Doctorand in psbologie
* Studi aprofurdate in psinodiagnostc gi
psihoterapes
* Cada vniversitor la Facultatea de
Psihologie si Stiingele Educate,
Universitatea Sucuest- susfine. seminar
Ta discipliele: Psitopatolgzia si
Psihoterapia copilului, —_ Psthoterapie
Experiential, Psihodrama—Clasic,
Psihotecapi de Fanilie:
© Specialzari in: psthoterapie
esperienialg, ——gestalt- —_erapie,
somatoanaliza, i curs de formare in
psthodrama clasicd morenian
* Conutor al edi ,Psihoterapia
experiensiala"(1998),areole in Revista de
Pshoterapie experiential;
‘+ Pracician in consiliorea si psihoterapia
copilulul, adolescentului si _familci
(Polictinica d= copii. si_ Centr de
Dezvalare Personal, Consiliere sh
Psinoierapfe experiential, SPER: Univ,
Bucuresti)
+ Membr fondator SPER
MARINA BADEA
* Studit eprofundate tn pslhodiagnostic gi
psihoterapie (MD.
» Speciliziri ia consliere gi pshoterapie
experiential (diploma de psihoterapeut),
psihoterapie reichiana, somatoanaliza,
sestalterape, arveropie;s
1 Publicetit in Revista de Psihoteropie
Experiential
‘ Proctcian in conslierea $1 psthoterapra
copilutsi, adolescentulut $i familiei
(Centrul’ de Dezvoltare " Personala,
‘Consliere si Psinoterapie Experiential,
SPER, Universtea Bucuresti)
' Memru SPER:
Motto:
Diana, 8 ani ~Un dar pentru terapeut:
»De pe pimant mi se parea cd stelele sunt colorate,
Mise pitea ca sunt rosii si verzi,
‘Mi se pirea c vorbese intre ele.
Oare ce spun?
Un nor albastru 2 acoperit stelele,
Acel nor era de ploaie
EI spunea cd va veni ploaia.” CUPRINS
Prefati
ELEMENTE DE PSIHOPATOLOGIE A
COPILULUL
Cap.1 Ce este psihopatologia si psihiatria copilului? Cateva
precizari conceptuale si repere de analiza ale tulburarilor psihice la
varsta copilitiei (Folanda Mitrofan)
LL. Concepte-cheie...... : eats
12, Aspecte diferentiale inte psihopatologia copilului si # adultului
13. Crterii ale dezvoltari psihice normale ~ céteva elemente de baz
pentru un psihodiagnostic diferential al normealitajifanormalitit ia
dezvoltarea psibicd a copilului
Cap. If Elemente de nozografie, evaluare psihopatologica
psihodiagnostied a copilului (lolanda Mitrofen)
ILI. Clasificarea tulburirilor psihice din pericada copilaiei si
adolescentei
11.2. Eriologi
copilitiei . Pete Epis eater etc
TL3. Metode de evaluare psihologica si psihodiagnostic& a copitlor sia
sisteunului for familial « : Z :
Partea I
prognosticul si epidemiologia tulburdrlor psihice ale
Cap. TIL Psihogeniile la varsta copitariei (Geanina Cucu Civhan)
ILI. Clasificarea psihogeniilor la copil
11.2. Reaetiile psihogene la copil
HL3. Nevrozele copilatiei ites
TIL, Dezvoltirile prevalente de personalitate la copil...-. +++
Cap. IV Devierile comportamentale la copil (Geanina Cucu Ciuhan)
IV.L. Clasificarea tulburirilor de comportament
1V2. Tulburarile de conduité si opozitionismul provocator :...+ 8... ++
1V3. Hiperaetivitatea cu deficit de atenie. «2... 020+
IVA, Modalititi de abordare @ copiilor cu devieri comportaiientale =
13
16
16
16
7
30
43
43
44
48,
56
58
58
66
67
82 Cap. V__ Endogeniile si insuficienfete psihice ta copil (Geanina Cucu
Ciahan)
V.1, Clasificarea endogeniilor la copil ...
V.2. Psihozele endogene
V.3. Insuficientele psihice
V.4. Modalitii de abordare @ cazurilor eu tulburdri psihotice
Partea ELEMENTE DE PSIHOTERAPIF,
alla CONSILIERE $I OPTIMIZARE
COMPORTAMENTALA A COPIILOR
Cap. 1 Concepte de baz, metode si tehnici de orientare
experienfiala (Elena O,Viadislav)
LL. Ce este psihoterapia copilului?
1.2. Obiectivele si desfagurarea procesului terapeutic .
13. Cum abordim copiit prin metode si tehnici experienile (expresive gi
gestalt-creative).....
13.1. Desenul ea abordare diagnostics si terapeuticd a copiluiui ..
13.2, Alte mijloace expresive in psihoterapia copilului
13.3. Gestalt-terapia la copii (Marina Badea).
Cap. I Incursiune in universul simptomatologic si terapeutic al
copilului, Studii de caz (Elena O, Vladislav)
IL]. Andrei — un tic vocal sau tuse psihogena
TL2. George —un caz de balbism
13. Dana ~clipitul buclucas si gelozia fratern& ata
IL4. Ana — 0 casa in care te poti ritici sau criza de protest
IL5. Claudiu ~ blocajul autoaparavi sau despre tendintele contraii si
unificarea interioart -
16. Anca~o fetiti cu capul in nori sau despre Familia Plantuca
IL7, Diana ~o terapie centratd pe maturizarea emotionala
18. Cosmin — ,Sunt farios pe tine, tata!" :
IL9. Gabriel - copilul divorfului gi controlul durerii.....
IL10. Cristina —o fetita care I-a luat pe Nu vreau” in brate
IL.11, Robert ~ cel neastémparat (Geanina Cucu Ciuhan).
Cap. IIT Experienta pierderii si a durerii la copii. Repere in
consiliere. (Doru Buzducea)
ILL. Pierderi asteptate versus pierderi neasteptate
UL2, Fazele dureri si reactiile comportamentale specifice la copii...
IIL3. Refacere si reagezare. Consitierea copiilor (tristi, Sepresi, smog
si agresivi) si a familiitor lor
89.
89.
89
100
102
102
102
104
mt
ut
123,
MI
147
149,
153
160
169
1B
7
182
192
199
208
214
220
220
223
228
ILA, Cateva tebnici specifice de hues
ILS. Copiii si vestile rele. Durerea si comunicarea terapeuticd, Repere in
consiliere.
TL6, Suuctura procesului dezvaluirii~ up model pentru paint, consilier
si psihoterapeuti
Cap. IV. Psihoterapia experientiald de grup a copilului in contextul
sistemului familial - Un model experimental de optimizare a relatici
parinti - copii (Elena Anghel, Codruta Liuneanu)
IV.L) Prezentarea cadrului metodotogic al modelubui de optimizare
1VQ) Lucral cu grupal de familii(grapul parinjitor)
Caz |. Problematica familiei in destrdimare. Laura — 0 mama potential
singuri ace
Caz 2. Problematica familiei care se reintregeste, Gabi ~ 0 mama in
cdintarea unui rol adeevat
Caz 3, Problematica familiei complete cu tata demisionar. Ema =o
mama supraresponsabil
Caz 4. ,.Decontaminarea” de trecut a relatiei familiale prezente. Sanda
~ 0 sotie-copil
TV3. Lucral cu grupul copilor din perspectiva contextului familia.
1.3.1 Pshodrama = comextterapeutc de develope a problemas
copitului monoparental
1V.3.2. Dieme ale relatiei copilului monoparenta eu périntii
1V.4. Grupul mixt ~ context de transformare psihoterapeutica ,fmpreund”
a piintilor si copiilor
1V'5. Evaluare, concluzi si implicapi ale modului de optimizare a relatiei
paringi — copii
Cap. V_Grupul experiential de dezvoltare personala eu copii ~ ghid
metodotogie (Elena Anghel)
Note
Bibliografie
2a
2a
25¢
25¢
30
308
4
35 PREFATA - Invitatic Ja sinceritate
De citiva ani buni, preocupirile noastre penduleazi intre asistarea
psihoterapeuticd si optimizarea personal in grup a adultilor, cupluritor,
familiilor, a copiilor gi adolescemtilor, ca si a tinerilor sau mai vérsinicilor
specialisti aflati in stagii de formare in psihodiagnozd, consiliere si psihoterapie
experiential
Orientarea umanist-experienfial in Romania a devenit, dup& publicarea
primetor tratate colective (1997, 1999 - editia a doua, 2000), ca si a primelor
Iucriri originale (IMitrofan, A.NutS, C.Nedelcea, P.Dumitru, D.Buzducea,
ANicolae, D. Constantinescu efe.), destul de cunoscuti specialistilor, ca si
publicului larg, pentru a ne permite s4 infelegem cd oferta noastra de informatie
si formare se cere largita si aprofundati.
Revista de Psiboterapie Experientialé pe care am inifit-o ineepand cu
1997 a constituit pepiniera fertila a valorificarii si validarii profesionale a unui
grup de specialisti tineri, practicieni cu formatie academicd in domeniu
(masteranzi si doctoranzi), creand tn acelasi timp un curent de profesionisti,
aspiranti gi beneficiari tot mai numerosi in teoria si practica de acest tip.
© parte dintre eforturile acestor ani, aflafi sub semnul unei
binecuvantate , stiri de grafic" colective, s-au canalizat spre dezvoltarea unor
‘cercetiri aplicative si a unor programe de formare si supervizare a cétorva
tineri si foarte talentati consilieri gi psihoterapeuti ai copilului, adolescentului
familici. Practicieni entuziasti, dar responsabili, ci se bucurd in prezent de
succes si capaiti pe zi ce trece, acreditarca beneficiarilor servieiilor lor ~ copii
si parinti, care le valideaza in fapt calitatea si seriozitatea formar lor in
domeniu,
‘Autorii acestui tratat sunt printre cei mai apropiati si pretuitt
colaboratori ai mei in dezvoltarea teoreticd, metodologicd si aplicativa a
psihopatologiei, psihoterapici, consilierit si optimizarit copitului si a familici,
domenii incluse la propunerea mea in planul de invatimént al Facultifii de
Psihologie gi Stintele Educayei, Universitatea Bucuresti.
incepdnd cu anul universitar 1999-2000, nou! plan oferd studentilor la
Psihologie, pentru prima dati, cursul ,Psihopatologia si Psihoterapia
Copilului™, pe care fl sustin, iar elaborarea sa este efectul conjugat al propriilor
‘mele cutdri gi ale celor aparjindnd tinerilor mei colaboratori, pe care am avut
‘bucuria sd-i coordone, formez. si supervizez continu in cadrul proiectelor de diploma, al stagiilor masterale si doctorale. Astizi, ei sunt in majoritate cadre
didactice universitare si practicieni validati in diagnoza, psihoterapia si
consilietea copiilor si a adotescentilor, unii dintre ei lansindu-se in proiecte de
cercetare aplicativa de durata axate pe ,Copil si familie“, in cadrul generos al
Centrului Universitar de Dezvoltare Personal, Consiliere si Psihoterapie
Expetientialé Bucuresti si al Socictayii de Psihoterapie Experientiala din
Romania (SPER).
Preocuparile personale de a lansa si dezvolta in cadrul universitar acest
domeniu teoretico-aplicativ al psihologiei sunt insi ceva mai vechi, ele
Acbutdnd cu cursurile Psihologia familiei si psihosexologie* si ,Terapii de
familie (inc din 1990), si continuind cu ,Psihopatologia si psihoterapia
copilului si adolescentului, .,Consilicre si terapii de familie", elaborate si
sustinute in cadrul Studiilor aprofundate (Master), incepand’ eu 1995, Ia
Universitatea Bucuresti.
Mi se pare semnificativ sd amintesc faptul c& doi dintre colegit mei
foarte apropiati m-au sprijinit in mod esential in dezvoltarea acestor domenii in
cadrul_modulelor de Master - prof. dr. Nicolae Mitrofan, coordonatorul
modulului de Master in Psihodiagnostic si Psihoterapie, si prof. dr. Gheorghe
Tomsa, coordonatorul modulului de Master in Consiliere Scolara, ceea ce ma
determina si le aduc multumiri speciale.
Sunt de asemenea foarte recunoscatoare profesorului dr, M.Zlate, seful
catedrei de Psihologie pentru receptivitatea si sprijinul pe care mi le-a acordat
‘in efortul meu constant si poate uneori prea ofensiv de a innoi, actualiza si
modemiza planul de invipimént universitar, constienti fiind c& doar suflul
interventiei practice, racordatd la realititile si nevoile lumii in care traim poate
acorda o sans adevaraté psihologiei in Romania mileniutui trei.
Actuala lucrare este primul suport de curs pentru viitorii si actualii
specialisti in Psihopatologia si Psihoterapia Copilului, dar prin modul de
redactare, secventele de dialog terapeutic si studiile de caz, sperim si deschida
si parintilor, cadrelor didactice, medicilor, ca si publicului larg, interesal, o cale
spre cunoastere si reflectie, absolut necesara in dezvoltarea personal a
fiecdruia,
‘Va invitdm, asadar, sé p&trundefi si si aprofundati cu sinceritate gi
deschidere universul inc& insuficient explorat, infeles gi asistat psihologic al
copilului si familie, fie in situatiile de impas existential sau suferint& exprimat
simptomatologic, fic in cele ce necesita corectie si optimizare, compensare gi
dezvoltare personal,
‘Terenul fertil si fascinant pe care fl oferd mijloacele expresiv-creative si
tehnicile de factura experientiala (in special gestaltiste, drama-terapeutice si de
unificare prin metafora) in explorarea diagnostica, analiza, suportul terapeutic,
optimizarea si dezvoltarea personali si relationala a copilului, ne determina si
4
le considera indispensabile, cle constituind, alaturi de calitatea relajei
terapeutice sau de ajutor, 0 adevarata cheie a suecesului. Pentru cé acolo unde
schemele conceptuale rigide sau sofisticate ale unor abordiri traditionale se
dovedesc insuficiente, spontancitatea, caldura, bunul-simf, umorul i
Creativitatea vin sa testeze si sd restructureze benefic realitatea universuli
copilrici, printr-o abordare profund deblocanti a resurselor autentice de
compensare si dezvoltare personal naturalé, flexibild, adaptativa. Pentru c&
experienfele devin simple, curate si modelabile, e4t& vreme mijloacele de a le
injelege, rescmnifica, integra si dezvolta creativ sunt naturale. lar imbajul si
‘comporiamentul coneret, nonverbal, simbolic si ludic al copilului sunt un
model de experientialism si autoterapie ad-hoc, pe care numai natura ni-! putea
argumenta cu 0 forfd mereu proaspata
Prof. dr. Iolanda Mitrofan
15 PARTEA I: ELEMENTE DE PSIHOPATOLOGIE A
COPILULUL
1
CAPITOLUL I Ce este psihopatologia si psihiatria copilului?
- Cteva preciziiri conceptuale si repere de analiza
ale tulburdrilor psihice la varsta copilariei -
L1. Concepte-cheie
Psihopatologia este consideratd drept_studiu al stiilor_mintale
anormale, precizeazi Tratatul de Psihiatrie Oxford (ediia a dows, Michael
Gelder, Dennis Gath si Richard Mayou, tradus si editat de Asociatia
Psihiatlor Liberi din Romnia si Geneva Initiative oa Psychiatry, 1994), si
comporti trei_moduri_ posibile de abordare: perspectiva fenomenologi
perpectiva stotinancl sce experimen,
“Psihopatologia fenomenologic’ se ocupl cu descrierea obiectivi
ee eee founds ale oe av pe lt post erie
preconcepute (op. cit pag. 2) Aceasti abordare se centeazt pe experinia
onstienti $i comportamentul observabil, aici si acum, gi are ca scop:
conoustees tasduriloreseniale ale experienfelor snrbide ite de pacient
Tnte-o manierd uni si personalizat .
"Psihopetologia psihodinamici™ are ca punct de plecare teoria
psihanaltica @ petsonalitii si are a scop explicarca cauzelor tulburirilor
psihiee, mai ales din perspectiva proceselor si mecanismelor_mintale
inconstiente cum ar fi refularea gi mocanismele de apirare. Dincolo de
abordarea descriptivi si fenomenologici a experien(elor _morbide
ongtientizate, aceasti abordate avanseav interpretiri ale fenomenclor si
conflictelor inconstiente ce rSbufhese in simptome si tulburari psihice. ‘
wPsitopatologia experimentala ceceteazi relaile dinte fenomenele
anormale prin inducerea de modifctei la nivelul unui fenomen, urmaté de
abservarea modificirlor care apar la nivelul altora. Pent explicarea acestora
sunt formulate ipoteze, care sunt ulterior testate gi validate prin alte
16
experimente. Obiecivul acestei abordiri este expliearea tulburiior psinice
pra intermediul acelorayi procese psibologice care au fost ideiticate [a bara
eepericnfelor normale ale persoanelor sinitoase. Cu alte cuvinte, tit
caperien{a normal, cat si cea anormal’ au o rédicind comund in plan)
Frocesualitatitpsinolopce, ar infelegerca lor poate pleca de la mecanisnele de
bazi.
in Dictionarul de Psihologie Larousse (Nobert Sillamy, pag. 190,
1991), psihopatologia sau psihologia patologic& este definitd ca discptins
vind diept obieet studiul tulburdrilor de comportament, de constiinié si de
aerruinjeare, situando-se In jumétatea drumului dintre psihologie st psihiaie
Fatal propune mai inti sé infeleagd faptul patologic print-un efort de
Fatrundere. in universul morbid) al subiectalui, sesizind semniicalt
simptomului asa cum este trait de acesta, fn al doilea rind, psihopatologia cauté
sEexplice stabilind relafile de cmwealitate intre Tenomencle obserwate 1
fart eautd x4 ded Tegile generale de functonare ale proceselor mite
Si completeazS abordarea clinic prin metode experimentale (stadt nevrozelor
provacate la animale, de exemplu, teste si statistied.
Pedopsihiatria este definité de acelasi autor (op. cit, 1991) 0
[_ speciatitate medical avand drept obiect depistarea st {ratamentul maladiilor
ok Peale ale copifului si adolescentului, Ca disciplind autonoma, pedopsiniats
& tate de origine recent, In Franfa ea a apirut ca o competent atestati: prin
Shalt speciale in 1972. Printe precursort acesteistinfe-arte® figussszd
sredici ca ESeguin, TSimon, psihologi ca A.Binet, si pedagogic
Ter Pestalozri dar ea se sprijind putemic pe lucrarile lui S.Preud, Anna Freud
siR.Spitz. :
He +P pribopatologia copilul abordeazittulburérile psihice side dezvoltare
yin perspetiva_mecenismetor psihice explicative, a contextului multifactorial
Causal (biologie, familial si socio-educafional) si al efecrelor dezadaptative pe
{__ fermen seurt i pe fermen ‘ung, in evolutia copilului. Ea oferd baza. teoretics,
‘hodiagnosticd si experimentalé pentru inerventia profilacicd gi curaivs de
tip educational si psihoterapeutic.
12. Aspecte diferentiale intre psihopatologia copilului si a
adultului
‘acd in clinica psihiatricd pentru adulti, consultatia survine ea urmare @
solictarit persoanei fn cauz, iar in eazurile grave ts solicitare aparting oer
sen colectivtatis in clinica pedopsibiatricd (sau in sectile de neuropsibiavte
‘nfantla, ea este ceruta de obicet de pring st rareori de eopil, Uncors, €@ poste
7 fi solicitaté Ia inifitiva unui adolescent care traverseazi o situafie de impas
existential sau de dificultate in integrarea geolara si care se adreseaza in acest
context cabinetului de consiliere scolera sau unui cabinet psihologic, de unde
ulterior poate fi orientat, dupl caz, cite Laboratoral de Sanatate Mintali sau
Clinica de Pedopsihiatre.
in cazul copilului, indeosebi al celui mie si foarte mic, motivatia
aducerii sale la consult psihologic si eventual psihiatri, depinde mai curind de
atitudinea sé toleranja versus intoleranta parinjilor fad de copil, de felul
particular in care ei percep comportamentul acestuia, ca si de cunostinjele lor
‘mai mult sau mai putin pertinente sau limitate privind dezvoltarea psihici
normald « copilului. Astfel, pirinfii, ca si profesorii sau educatotii pot s&
runifeste unele erori de infelegere sau interpretare a conduitei copitului la un
‘moment dat sau intro anumita eonjunctara
Sunt cel putin trei posiblitti de eroare pe care le pot face adultii in
raport cu copii din acest punct de vedere:
= solicitarea inntilé a unui consult psihologio, ca urmare a conduitei anxioase,
hiperprotcctive sau excesiv de pretentioase a unui patinte sau profesor:
~ neglijarea, ignorarea sau tolerarea wnor tulburiri psihice si de comportament
ale copilului care in lipsa unei ingrijiri medicale sau psihologice fn timp util se
pot agrave, devenind in scurt timp , severe":
~ ignorarea conexiunii dintre problema psihic& a copitutui si comportamentul,
prezenta sau absenfa unui membmt al familiei, in acest caz, copiful
manifestindy-se reactiv la adult (ori la un frate), sau exprimand un raspuns
simbolic (metaforic) lao relatie sau situatie familial disfunctionald cu impact
puternie perturbator emotional
‘A hott ce este normaVanormal in comportamentul copitului. se
bazeazi pe repere ce permit evaluarea stadiului si nivelului de dezvottare
(eaturizare) psihied, pe de o parte, ca si de durata,frecventa, intensitatea si
consecinfele tulburavii sau perturbitii, pe de altd parte,
O particularitate diferentiala in abordarea psihodiagnosticd si psihiatricd
4 copitului vine din posibilitaile de exprimare verbald mai reduse ale copilor
in favoarca manifestirilor expresive nonvetbale, ceca ve Ingreuneazi pe de 0
parte contactul cu copiul,solicitand specialistul compensator s@-si deavelte 0
bund capacitate empatic’, o obsecvare si interpretare judicioase si de finefe a
semnelor corporale, o abilitte de a face o ,lectur’ comporali care s& permit
descifrarea mesajelor simbolice mimico-pantomimice, kinestezice, respirator,
etc. in directa corelatie cu problemele emotionale sau cu gindurile
inexprimabile sau greu exprimabile ale copilului. De aceea, informatile
verbale sunt preluate in mare masur& de la paring aparfinatori sau profesori
alituri de observatile si propriile lor moduri de a infelege situatia. Exista de
aceea, evident, riscul ca aceste informatii s& fie tibutare unor distorsivni de
perceptie sau proiectilor si conflictelor inconstiente, nerezolvate, ale adultlor.
Pentru a se evita pe cit posibil erorile de interpretare si pentru a se
formula un diagnostic eat mai aproape de realitatea fenomenologicd a copifului
sia sistemului su familial si socio-educational este necesar ca specialistul si-
si dezvolte cateva abilititi si capacitafi care fi asigurii competenta:
* arta si siinfa de a obfine un istoric al evolutiet copitului eat mai complet si
mai putin viciat de interpretiri personale, rafionalizari sau confabulstit
compensatorii (ale parinjlor, dar si ale copilului);
= un tablou obiectiv al caracteristicilor comportamentale si cognitive ale
copilulu, ca si al manifestacilor diferite, survenite la un moment dat, implicate
tn perturbarea sa sau a relafilor sale cu cei apropiati;
o bund evaluare a gradului de implicare emotionala si a motivatiilor personale
ale celor care observa sau solicita consulterea copiluluis
=o evaluare adecvata a mediului familial si scolar, adicd posibilitates de a
labora un diagnostic profesionist, pertinent, al relajiilor familiale si sociale (v.
psihodiagnoza familial si conjugal, sistemici si transgenerationala)
‘Aceste repere de competenta in cunoasterea si evaluarea diagnostic @
copilului si a mediului sin socio-famifial asigurd o abordare terapeuticd
adecvali,individualizati gi eficient, elimindnd riscul unor tentative stereotipe,
‘simpliste sau intimpliteare in cunoasterea si asistarea simptomatologiet sau
jproblematicii copifului. Aceasta se impune cu atét mai mult, cu ct
posibilititile de ullizare a tratamentului farmacoterapeutic sunt in general mai
restrdnse decat in cazal asistirii adulfitor.
in cazul copilului, strategia profilactica si curativa accentueazA asupra
vvalenjelor terapiei de familie si de mediu, ale psihoterapici individuale si de
grup 51 ale tuturor demersurilor educationale, creativ-active si de suport care s
reditectioneze copilul pe traiectoria unei afirméri, dezvoltiri gi maturizari
optime.
1.3. Criterii ale dezvoltarii psihice normale cfiteva elemente de
bazi pentru. «= un_— diagnostic. —diferential_—— al
normalitifii/anormalitatii in dezvoltarea psihici a copilului
Pentru o corecté evaluare a tulburirilor psihice in copilarie este necesar
4 ne raportim la principalele caracteristici ale dezvoltirii psihice normale, pe
ceare le putem considera repere de baz pentru judecarea oricdror abateri in
sfera cognitiva, emotional’ si comportamentals 2 copilului si a adolescentului.
fn speranfa c& vom oferi cititdrului posibilitatea unei orientari rapide pentru
19 fundamentarea unui diagnostic ferential privind __raportul
normalitate/anormalitate in dezvoltare, prezentim mai jos principalele semne si
achizitii normale, grupate pe perioade cronologice importante in dezvoltarea
copilului, urménd ca analiza tulburicilor propriu-zise, ito manicr’
nozograficd, si se facd in capitolul urmator,
Af Primuul an de viafa:
* Dezvoltare motorie si socio-afectiva rapid: la trei siptiméni
copilul zimbeste neselectiv, apoi la gase luni surade preferential, selectiv, iar la
8 luni apare frica de separare de mama, absenfa sau indepirtarea_acesteia
generindu-i stiri de neliniste, anxietate, plans, mick agitagie. [Calitatea
atayementului emotional fafa de mama gi de parin{i sau apropiafi“exprimé
gradul de sinitate psihicd 2 copilului. O relajie caldi si sigurd, suportivi cu
copilul este baza sAnatatii emotionale de mai térziu si deschide drumul unei
socializari calme si eficiente
* Orar ordonat de somn si alimentatic, cu imbogitirea si
iversificarea progresiva a principitlor alimentare, fai respingeri si crize
semnificative. Experimentarea primei separiri semnificative de mama ~
‘nflrcarea sau trecerea de la aliptarea la sin la alimentatia sutonomi.
* Descoperirea si exploratea senzorio-motorie a obiectelor din jur,
invafarea primelor relatii cauzale simple, precum sia relatilor spatiale,
+ Rostitea primelor cuvinte simple, dup exersarea sunetelor si 2
silabelor, la sférsitul primutui an de viafS. Dezvoltarea progresiva a posturii sia
rmersului biped incipient, 3
28 Al doilea an de viaté
Ce Dezvoltare motorie rapidi, cu perfectionarea mersului biped,
ceea ce fi conferé un grad mai mare de autonomic,
* Comportamentul de atagare este bine stabilit (Incepe sé caute
aprobarea parintilor, este anxios cand ei nu sunt de acord cu el gi incepe si
invojo s4-gicontroleze comportamentul).
* Apar si se manifesta~emofiile de ménie in contextal
experimentirit frustrafiei in conduita exploratorie. Treptat invafa si accepte
consteéngerile,
© Leagl douii-trei cuvinte fntr-o propozitie.
Etapa pregeolard (2-5 ani):
2% Se dezvolté rapid capacititile cognitive gi creste complexitatea
limbajalui.
ie :
Le Progrese semnificative in socializare: pe misuri ce se integreaza
in familie, adopta prin identificare standardele si comportamentele parintilor,
devine oglinda vie a atitudinilor si conduitei acestora, dar dezvoltd si primele
rispunsuri personale fat de aces!
4 ¢ Exploziilg de manie ca rispuns la frustratie. Degi se mentin, scad
in intensitate si teoreigh ar trebui si dispard inainte de intrarea la scoala, cea
ce implica un mai bun autocontrol emotional.
% « Progrese cognitive semnificative, copilul avind o imaginatie
bogati, vie gi intens, sustinutd de o curiozitate crescuti, intrebiirile repetate si
diverse sunt specifice perioadei, iar uneori, indeplinirea dorintelor se face prin
intermediul fanteziei, ca posibil substitut al lumii reale, Jocul este principala
activitate i modalitate de cunoastere,
€+ Atasament feté de anumite obiecte investite cu suport afectiv
(papusa, jucdrie preferatd, ,,obiecte tranzitionale", ete.) care il securizeaza sau il
ajutii si doarma ori s& obtind pe plan simbolic anumite recompense sau sprijin.J
© Descoperi si invafi despre identitatea sa sexual, jocul gi
explorarea sexual fiind comune. Infelege diferenfele dintre femei si bacbati,
pi eriterii observabile ~ aspect, imbricdminte, comportament,
‘€e Pe plan emotional dezvolté mecanisme de apirare care il ajutd si
fac fafd anxietitii provocate de emofii neplicute sau inacceptabile: refularea,
proiectia, negarea, regresia, formatiunea reactiva, deplasarea, rationalizarca,
identificarea, sublimarea.
Perioada copitiriei de mijloc (610 ani):
‘© Copitul if tnfetege gi accept idemtitatea sa de gen (baiat, fat) si
pozitia sa in sistemul familial. Din punt de vedere al teoriei psihodinamice,
dezvoltarea sexual traverseazi o perioad’ de Intenfé, stagnare, desi unit autori
considerd cd preocuparile si activitétile cu continut sexual ale copilului se
‘mentin, dar ele sunt disimulate fayi de adulti.
‘+ Adaptarea la cerinfele de integrare social-scolar’: invati si
citeasca si si scric, doblndeste conccptele numerice si dezvolté capacitit
‘operaionale de tip coneret.
‘+ Se dezvolti mecanisme de aparare si standarde de comportament
social. Copilul invati si constientizeze posibilitatile si limitele de care dispune,
ceea ceil ajutd in dezvoltarea unei imagini de sine mai clare
Perioada pubertitii si adolescentei:
« In-contextul unei maturizari intensive fizice si neurohormonale
(v. modificitile specifice fetelor intre 11-13 ani si baiefilor intre 13-17 ani) se
produce o intensificare a constientizirii proprici identitaqi psihosexuale si a
24 caracteristicilor de personalitate (cine sunt, ce pot face gi ce vreau sau dorese 54
fac in viata).
© Preocupirile morale si valorice sunt semnificative, iar
pendularea intre alternative pentru viitor, intre sperante, idealuri si dezamagire
este la fel de comun’, Criza adolescenfei nu presupune neapirat o instriinare
de familie si fragilitate emotionalé, ci mai curind experimentarea unui registra
emotional mult mai variat, bogat si intens, in contextul clutirii unui stil
personal, original de manifestate, care s8 exprime adevérata identitate de sine
‘© Relajile cu grupul de prieteni devin foarte importante, iar
prieteniile apropiate sunt frecvente, in special in cazul fetelor.
‘© Devin treptat autonomi, manifesta interes crescut pentra relatiile
heterosexuale gi apar primele tentative de apropiere fata de sexul opus, primele
atractii erotice si implicarca in relatii de parteneriat. Se experimenteazd
dragostea puri, dar destul de fiecvent debuieaza viata sexual, aspect reglat in
‘mare masuri de standardele culturale familiale si grupale.
CAPITOLUL II Elemente de nozografie, evaluare
psihopatologica si psihodiagnostic’ a copilului
Analiza tulburarilor psihice ate copilariei poate fi ficuti din dows
perspective:
perspectiva nozograficd, incluzind clasificarile sau taxinomia patologiei
psihice la copit;
= perspectiva evaluatorie, incluzind aspectele: etiologic’, prognosticd,
epidemiologic’, simptomatologica, sindromologica si metodologic’,
‘Vom dezvolta in continuare ambele perspective, mai putin abordarile
simptomatologicd si sindromologicd, pe care le vom sistematiza, detalia si
exemplifica in alte trei capitole (axate pe studiul psihogeniilor, tulburdrilor de
comportament, endogeniilor si insuficienfelor de dezvoltare intelectual.
1.1. Clasificarea tulburdrilor psihice din perioada copilaris
adolescen(ei
Consultind principalele surse nozografice considerate de maxima
credibilitate si actualitaté in domeniul psihiatriei si care constituie repere
uuzuale in diagnosticul psihiatric, atét pentra adult, cat si pentru copii, respectiv
Clasificarea Internationald a Tulburaritor Mintale si de Comportament, ediia a
X-a (ICD-L0) si Manualul Statistic si Diagnostic al Asociafiei Americane de
Psihiatrie (DSM-OLR si DSM-IV), utilizate de altfel si in dowd surse
bibliografice importante (Tratatul de Psihiatrie Oxford, ed. a Ia —_M Gelder,
D.Gath si RMayou, 1994 si Pihiatrie Clinics Standardizata si Codificats,
apartinind lui Glonescu, editura Univers Encictopedic, 2000), am extras tei
clasificari pe care le considerim relevante.
Dupa Tratatul de Psihiatrie Oxford (op. cit, pag. 599) sunt precizate 7
mari grupe do tulburéri psihice in copilirie, recunoscute de clinicieni si
sustinute de studii ce folosesc analiza multivariati (Quay si Werry, 1986)
Mengionam ca in paranteze, autotii folosese si denumiri altemative:
2B Reacfile de adaptare
Tulburisile de dezvoltare globale (pervazive) (psihozele copilariei)
Tulburirile de dezvoltare specifice
Tulburdrile de conduité (antisociale sau de exteriorizare)
Tulburirile hiperkinetice (cu deficit al atentiei)
Tulburarile emotionale (nevrotice sau de interiorizare)
‘Tulburirile simptomatice. ,
upd DSM-IFR se clasificd urmétoarele tulburiri psihice ale
copilirieis
1) Retardarea mintala
2) Tulburati de dezvoltare globale (pervazive)
3) Tulburari de dezvoltare specifice:
3.1.) Tulburare de limbaj gi vorbire
3.2.) Tulburatea aptitudinilor scolare
3.3.) Tulburarea aptitudinilor motorit
3.4.) Alte tulburdri de dezvoltare
4) Tulburari de comportament disruptive (In ICD-10 aceasti categorie este
codificata sub mumele de Tulburari emotionale si de comportament cu debut de
obicei in copilirie gi adolescent’)
5) Tulburari de conduit
6) Hiperactivitatea cu deficit @atentiei (a ICD-10: Tulburare hiperkinetica)
7) Tulburare opozitional-refractars
8) Tulburdri anxioase ale copiliriei si adolescentei (cadificate in ICD-10 sub
rumete de Tulburdri emotionale, Tulburéri mixte de conduitd si emotionale)
9) Tulburari de alimentatie
10) Tulburar de identitate sexual
11) Ticuti
12) Tulbisari de eliminare (codificate in ICD-10 la: Alte tulburdri emotionale
side comportement, inclusiv tulburarile de alimentarie)
13) Alte tulburari ale copilirei si adolescenfei
Considerata drept cea mai aulorizata sursi bibliograficd romineasc’,
ucrarea Prof. dr. George Tonescu citati mai sus, propune pe baza integricii
celor mai recente clasificdri mondiale, urmitoarea taxinomie cu referite |e
domeniul copiliriei si adolescenfei, care reflect& opfiunea autorului raliatd la
«fortul comun de a introduce in Psibiatria din Romania ordinea si simetria, de
‘limita in lumea diagnosticului anomia si anarhia (op. cit. 2000, pag. 20):
Intdrctere mintalt
1. Intirziere mintald usoaré
2, Intérziere mintald moderata
3, ftdrziere mintala sever’
4. intirziere mintala profundi
Ate intdrzieri mintale
Tulburiri ale dezvoltiiié psihologice
|. Tulburiti specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (Tulburdri specifice
ale vorbirii articulate, Tulburare a limbajului expresiv, Tulburare a limbajului
receptiv, Afazie asociata cu epilepsic)
2, Tulburiti specifice ale dezvoltirii abilitaitor gcolare (Tulburarea specificd a
‘itis, Tulburarea specificd a scrierii, Tulburarea specificd a abilitétilor
aritmetice, Tulburarea mixt& a abilitiilor gcolare)
3, Tulburdri specifice ale dezvoltitii functiei motorii
4, Tulburic specifice mixte de dezvoltare
5, Tulburdri invadante (pervazive) ale dezvoltirii (Autism infantil, Autism
atipic, Sindrom Rett, Altk tulburare dezintegrativi a copilériei, Tulburare
hiperactiva cu intirziere in dezvaltarea psihic’, Sindrom Asperger)
‘Tulburdri emotionale si comportamentale cu debut in copilarie si
adolescent
1. Tulburdsi hiperkinetice (Tulburare @ activititii si a atenfiei, Tulburare
hiperkineticd de conduit)
2. Tulburisi de conduiti (Tulburare de conduit limitat’ intrafernilial,
Fulburare de conduitd nesocializat, Tulburare de conduits socializata,
Tulburare de tip opovitie-sfidare)
3, Tulburdri mixte ale conduitei si emotiei (Tulburare de conduité depresiva,
Alte tulburasi mixte ale conduitei $i emofilor)
4, Tulburisi emofionale cu debut specific in copildrie (Tulburare a anxietayit de
separare, Tulburare anxios-fobicl in copilétie, Tulburare de anxietate sociala,
Rivalitate infra
5, Tulburiri ale functiondrii sociale cu debut specific in copilarie si adolescent
(Mutism electiv, Tulburare reactiva de atasament, Tulburare de atasament cu
dezinhibitic)
6. Tulburari ale ticurilor (Tulburate tranzitorie a ticurilor, Tulburare cronicé a
tieurilor motorii sau vocale, Tulburare combinata, vecata i motorie a ticurilor)
7. Alte tulburéri emotionsle si comportamentale cu debut in copilirie si
adolescent (Enurezis neorganic, Encomprezis neorganic, Tulburarea de
25 alimentatie a copilului mic, Pica sugarului si copilului, Tulburare a migedrilor
stereotipe, Balbism, Vorbire neclara).
Multe dintre tulburirile psihice ale copilériei nu pot fi clasificate intr-o
singuri categorie codificatd, de aceea s-a propus un sistem de evaluare
‘multiaxial care include 5 axe:
‘Axa L Sindroame psihiatrice clinice
Axa Il intarzieri specifice in dezvoltare
‘Axa Ill Nivel intelectual \
Axa IV Conditii medicale asociate
Axa V Situatii sociale anormale
Utilizarea unei astfel de scheme de evaluare multiaxiala poate permite
recoltarea tuturor datelor importante si abordarea categorialé, dar si interconexa
a problemelor copitului
jn lucrarea de fafa, noi am preferat o grupare etiologica a principalelor
tulburiripsihice si de dezvoltare ale copilului, scopul nostra fiind 0
familiarizare a studenilor, specialistilor si nespecialistilor interesati cu tabloul
simptomatologic, contextul etiologic, mecanismele psihopatogene si mijloncele
de interventie psihologic’ adecvate.
1.2. Etiologia, prognosticul si epidemiologia tulburitrilor
psihice ale copilariei
IL21. Factori etiologic. Se consideri ci in cazul copiilor, spre
deosebire de adulfi, majoritatea tulburdrilor psihice sunt reprezentate mai
curlind de sindroame reactive la factorii de mediu (fatnitie, seoal8, comunitatea
de apartenenti) si in mai mici misurl de entitsyi nozologice de marcati
intensitate si gravitate psihopatologica. Totusi un numir semnificativ de copii
suferd ca urnmare a unor deficite si insuficienfe de dezvoltare intelectualA, sau a
‘unor handicapuri asociate,
Sunt 4 grupe de factori incriminati in etiologia tulburétilor psihice ale
copilului, majoritatea acestora interactionand tn maniete specifice de la caz Ia
caz, si determinind sau favorizand rispunsuri dezadaptative sau afectiuni
psihice diverse:
= factori genetici (ereditari)
- factori temperamentali
= factori somatici (organici
maladii somatice)
= factori de mediu (familial, sociali, culturali, economici si de rise ecologic).
— in special leziuni cerebrale, precum gi o serie de
26
Factorii ereditari sunt potigenici si se referé la predispozitia pentru
‘manifestarea anumitor tipuri de maladii, dar ei nu controleazd in mod direct
aceste boli, Me. Guffin (1987) mentioneazé influenta lor in privinfa nivelului
de intetigenta, precum si a temperamentului, acesta fiind la randul stu factor
predispozant pentru anumite tulburati psihice, in corelafie si cu alti factori
Astfel, conform studiului longitudinal al lui Thomas si colab. (1968), anumiti
factori temperamentali evidentiati chiar sub varsta de doi ani, pot predispune la
tulburiri psihice mai térziu, Aga de pilds, ,copili dificili* care réspund ta
solicitrile mediului fie prin retragere si adaptare lent, fic prin comportament
intens, disproporfionat, sunt candidati precoce la tulburéti de comportament
sau emofionale, in contrast evident cu asa-numifii copii buni, caracterizati
prin rispuns cooperant, atitudine pozitiva, comportament blind, relaxat sau
vioi si 0 bun adaptare la mediu, Unele cercetéri au avansat idea c&
dcosebirile temperamentale si riscul pentru tulburare psihicd sunt determinate
genetic si influentate de mediu, dar alti cercetitori au emis critici privind
validitatea metodelor folosite si semnificatia rezultatelor. (v. Graham si
Stevenson, 1987)
Factorii somatici care predispun la tulburaci psihice in copilirie au fost
si ei cercetati, cei mai semnificativi fiind tulburirile cerebrale. $i bolile
somatice sunt asociate destul de frecvent cu perturbiri psihice, de intensitate
_Variabild, avand in vedere unitatea inseparabila in functionalitatea minte-corp.
‘Astfel dintr-un studiu efectuat in Anglia, in 1976, rezulté c& 12% dintre copii
bolnavi somatic, cu varste intre 10-11 ani, au si probleme psihiattice, procent
aproape dublu comparativ cu cei doar 7% din populajia general& de aceeagi
varsta (v. Rutter si colab., apud Gelder, Gath, Mayou, op. cit. 1994),
~ La copiti cu probleme cerebrale, 34% prezinta tulburiri psihice, chiar
daca factorii sociali de rise sunt absenti, Comparativ cu datele obfinute pe
copiii cu infirmitai fizice, se constatd ca procentul celor cu tulburiri psihice gi
infirmitate prin afectare musculars este mai mic decat in cazul celor afectati
cerebral. Rata tulburirilor psihice la copiii afectati cerebral este determinati de
severitatea leziunii si mai putin de localizarea acesteia. Ea este egali la baietii
si fetele cu traumatism cranio-cerebral, ceea ce contrasteaza cu rata mai mare
la baie, in populatia generals, a tulburdrilor psihice (idem op. cit.)
~ Un concept larg folosit in studiile de etiologic este cel de ,disfunctie
cerebrala minima sau ,patologie cerebrala minora (microleziune), care este
implicatd in manifestarea unor trisSturi ca: hiperactivitate, neatentic, conduit
dezordonaté si deficite in perceptic si fnvatare. Este de semnalat faptul c&
disfunctia cerebrala minima nu este obiectivata prin semne neurologice sau
modificari structurale demonstrabile la nivelul creierului, ceca ce solicité
_~ observatea atenti a asocieritor simptomatologice comportamentale specifice.
7 Un alt factor important incriminat in tulburdrile psihice ale copifului se
referd la anomaliile sarcinii si nasterii, care pot conduce la grade diverse de
afectare cerebrala, ce pot condifiona dificultiti de citire, tulburari de
comportament, epilepsie, retard mental. Condifile favorizante sunt cole legate
de patologia sarcinii, asfixia perinatala, nasterea prematurd, factori care,
corelati cu dezavantajul social, pot determina certe tulburii psihice. Nu se
poate sustine insi c& toate tulburirile psihice ale copiiriei sunt datorate
prezenfei in istoricul viet copilului a tulburarit cerebrale minime, aga cum
afirma Rutter si Schaefer, 1985.
Factorii de mediu se asociazd variebil in complexul etiologic al
anumitor afectiuni, uncori fiind factori determinanti in tulburdti psihogene sau
favorizanti si agravanti in dezvoltarea altor patologii. Familia detine prin
‘modul siu defectuos de functionare 0 pondere semnificativa in declangarea si
{ntretinerea unor rispunsuri patologice ale copilului. Familia este implicata in
satisfacerea color mai profunde nevoi ale copilului, care, de Ia dependenta
absolutd este necesar sf evolueze spre autonomic si o bund integrare social
Pentru a dobiindi ins’ aceste capacitati, copilul are nevoie de un mediu familial
stabil, coorent si sigur, de cAldur8 emofionala gi ineredere, de tolerants si
ajutor, dar gi de 0 disciplin& constructiva, ordonatoare si pozitiv structuranta.
Dintre factorii familiali disfunctionali cu cel mai mare impact patogen
mentions:
= separarca prelungiti sau definitiva de parinsi (decesul unuia sau
ambilor paringifiind unul dintre factorii stresori cei mai important),
~ separarea temporara a parinjilor prin crize conjugale sau divort,
relatiile conflictuale si inadeovate (incest, abuz fizic sau sexual,
alcootism, violent’ familialé),
~ relafii conflictuale in familii reconstituite sau mixte (Hatrile si
parentalitatea vitrega),
- relatiile familiale
schismatica),
~ boala sau personalitatea deviama a unuia dintre pain,
~ modele de crestere gi educare care implica abuzul fizic si moral asupra
copitului,
~ dirhensiunea mare a familiei,
- promiscuitate gi sAtticie,
= abandonul si privarea de mamA (v. cetcetarile lui Bowlby, 1951, care
constati ed separarea prelungita de mam este o cauzi a delicventei juvenile.)
‘Acelasi autor demonstreazi cd experienta precoce a separirii de mama si a
i conduce mai tarziu la anxietate si depresie (1980).
discordante (familia schizofrenogen’ sau
28
Cercetétile rath cA efectele separirii de mama depind de mai multi
factori: varsta copilului in momentul separari, relajile anterioare cu mama si
cu tata, motivele separirii, Urmarile separarii sunt variate gi pe termen lung:
retealizari educationale si performantiale (prin lipsa suportului si a incurajarii
de a performa in prima copilirie), dificultifi in relagiile sociale prin lipsa satt
reducfia atagamentelor emotionale in prima copilirie,
Factorii sociali si culturali au 0 semnificatie special in ctiologia
tulburitilor de conduiti. Daca in primii ani de viata ei actioneaza indirect, prin
intermediul normelor, atitudinilor i valorilor familiei, pe misurd ce copilul
reste, el este supus tot mai direct influentei mediului socio-cultural, religios,
ideologic i economic. Copilut fgi petrece tot mai mult timp in afara familie, in
scoala, in grupul de prieteni, in cartier, in comunitate. Si acestea incep sa joace
‘un rol important in aparitia sau agravarea unor tulburiri de comportement sau
de adaptare. Rata tulburérilor psiice este mai mare la copiii proveniti din zone,
ccattiere sau regiuni dezavantajate social si economic, siracia fiind unul din
factorii de interes. fn mediul urban actioneazi o serie de factori specifici care
pot fi implicafi in uncle tulburari de adaptare, de conduitd sau emotionale, cum
ar fi: lipsa spafiilor de joaca, posibilitagi neadecvate de distractie (mai ales
pentru adolescenti), lipsa implicirii comunititii, calitatea scdzuté a actului
educational, mediul social in care functioneazi scoala,
11.2.2, Prognostic. Tulburatile psihice in copilirie pot evolua variabil,
avind o durata scurta in cazul simptomelor usoare sau al unor probleme
tranzitorii de dezvoltare, dar putind persista pe parcursul mai multor ani in
azul simptomelor severe (cca. 5-15 % dintre copiti cu probleme se incadreaza
in aceasta categorie). Prognosticul pentru viata de adult necesita 0 urmirire
longitudinal, ceea ce adesea e dificil de realizat, Totusi unele studii au avut in
vedere acest obiectiv (de ex. Robins, 1966), demonstrind c& tulburarile
emotionale au un prognostic mai bun, Cand tulburdrile emotionale persisti ele
co transforma treptat, la adult, in depresie sau nevroz. Aceste observatil au
fost confirmate pe baza unui studiu comparativ al unui lot de persoane care
beneficiaseri fn urm& cu 30 de ani de servicii psihiatrice, cu un lot martor
format din persoane care aveau aceleasi nivele de scolarizare, dar fir’ incident&
clinica in copilitie.
Spre deosebire de cei cu tulburéri emotionale, copii cu tulburati de
comportament au avut o evolutie defavorabilé. Ca adulli, acesti copii devin
personalitiji antisociale, sunt candidati la alcoolism, au probleme de integrare
sociald, profesionati si marital, comit ilegaitai
‘Alte cetcetiri semnaleaz4 un prognostic prost pentru sindroamele de
hiperactivitate si foarte rezervat pentru psihozele infantile (Robins si. Zeitlin,
29 1986), Acelasi Zeitlin confirma o continuitate a tipului de sindrom, mai ales in
cazurile in care problemele initiale erau simptome depresive, obsesive sau
tulburari de conduit
1.2.3. Epidemiologie. Studiile de incidena si prevalent a tulburarilor
psibice si de comportament la copii arat c& estimarile variaza in fimetie de
criteriile de diagnostic gi de metodele utilizate. Nivelul de dezvoltare socio-
cconomicd a unei {iri nu influenteazd semmificativ ratele genérale de
imboinavire, exceptind prevalenfa dificultatilor de invajare (v. studiul tui
Graham, 1986), 25a ineat, freeventa tulburérilor psihice pare si nu difere foarte
mult intre rile dezvoltate si cele tn curs de dezvoltare
Frecventa lor este influentatd si de factorul varsté (astfel, la copii de
trei ani, predomina problemele usoare ~ 15%, fata de problemele moderate gi
severe ~ 7%, conform Studiului lui Richman, 1982). In perioada de mijloc a
copilériei, rata tulburdrilor psihice difera in functie de medi, fiind de doua ori
‘mai mare in medivt urban (25%) fafa de medi rural (12%), dupa Rutter, 1975.
La adolescenti, uncle studi arata la 14 ani o prevalent de 20%, la cei mai in
vvarsta fiind putine studii (v. Gelder, Gath si Mayou, op. cit.)
Sexul pare si fie un factor de asemenea diferential pentru
epidemiologia tulburirilor psihice in copilérie. Astfel, un studiu ficut in
Anglia, pe 2199 de cazuri, vizind analiza comparativa a inteligentei, sénatifii
fizice, educafiei si dificultajilor psihologice, demonstreaz frecventa mai mare
a tulburicilor psihice la baieti, comparativ cu fetele. Nu exist ins o corelafie
cu clasa sociala, ci eu asocierea proportional a nivelului scdzut de inteligents.
Studiile arati ci foarte frecvent tulburarea psihicd este asociatd cu
hhandicapul fizic si mai ales, cu leziunea organic cerebrala. Alte asocieri
semnalate sunt cele intre intrzierea la citit $i tulburdrile de conduit
113. Metode de evaluare psihologicS si psihodiagnostick a
copiilor sia sistemului lor familial
Evaluarea_psihologicd si_psihodiagnostica de tip clinic a copiilor ou
dificultati in dezvoltare si integrare, ca si a familiilor for, constituie prima
atributie 2 psihologului clinician pentru copii, ca si a consilierului_psihotog
solar, ea necesitind un proces de formate special, deci o competenta
profesional academica, specific’,
A dous sa atributie de baz’, se fundamenteazi pe prima si consti din
conceperea si aplicarea unui_program_psihoterapeutic centrat pe copil si_pe
30
familie, stimulind compliant, participarea_si_optimizarea_functionalititii
acesteia in tratamontul global, de echip’ (medico-psiho-socialé)
Obiectivele investigatiet psihologice centrate pe copil si ale celei
psihosociale de tip familial nu se substituie demersului diagnostic medical
(pedopsihiatric) ci il complementeaza pe acesta, contribuind fn mod specific,
nuanjat, intr-o manierd etio-patogenica si evaluativa proprie (bazata pe metode,
tehnici gi instrumente standardizate si validate) la precizarea tipului intensititii
si consecinfclor psihologice ale tulburarii psihice saw/si de comportament.
Pornind de la un bun diagnostic psihologic (psihodiagnostic) al
copilului, integrat unui diagnostic clinic mai larg si mai complet, rezultat all
investigatiilor complexe medicale (pediatrici, pedopsihiatric’, neurologic’,
somatica) si al datelor sociale importante rezultate din ancheta social la
domiciliu ca si in mediul scolar, efectuata de asistentul social, se poate concepe
un plan adecvat de tratament complex, in echipa,
Diagnosticul familial se referd la evaluarea nivelului si tipurilor de
functionalitate/disfunctionalitate din cadrul sistemului familial, El identificd
pattermurile interacfionale pstogene din familia copilului, care sunt implicate
direct fn declansarea, intrefinerea sau agravarea tulburdrilor sale psihice sau de
comportament, De asemenea, un bun diagnostic familial, surprinde si
evalueazi deficitele de comunicare, schimburile emotionale si deficitele
structurii de rolusi familiale, gradul de adecvare/inadecvare in asumarea si
exercitarea rolurilor parental-fiiale, ca si a rolurilor si relatilor conjugale, cu
impact semnnificativ in dinamica evolutiva a copilului. Diagnosticul familial
este un diagnostic de sistem, putind si conducd la elucidarea semnificatiei
reale, ascunse, metaforice, (simbolice) sau reactive ale unor simptome sau
tulburari ale conduitei copitului, ca mecanisme de apirare paiologicd, protest si
reglare a homeostaziei si homeodinamicit din sistemul familial perturbat.
Ca gi in cazul adultilor cu tulburari psihice, dar cu atat mai mult in
azul evaluirii copiilor aflati in aceasta situatie, analiza gi evaluarea sistemului
familial de apartenenti este obligatorie, ea constituind 0 premisé si 0 cheie
important’ in infelegerea modului de evolutie a simptomatologiei sub si in
afara tratamentului individualizat,
Planul terapeutic, incluzand o asociere nuantaté, de la caz la caz, intre
psihoterapie i farmacoterapie, educatie si integrare sociala de faclitare,
programe de optimizare personald si de grup, include obligatoriu in cazul
asistirii copiilor si lucral permanent cu familia, sub forma consultatici,
consilirit(maritale si parental-fliale) sia terapiei de familie propriu-zie.
31 13.LDepistarea si orientarea co
conduiti eatre specialistt
Sunt mai multe niveluri de identificare a copiilor-problema, fie cu
deficite de dezvoltare, fie cu tulburiti proprit-zise. Un prim nivel il constituie
consultatia pediatried, solicitat pentru simptome somatice care nu raspund la
tratamentul standard’ si care se presupun a avea 0 cauzalitate probabil
psihologicd (de ex. vomismente repetate, firi substrat somatic identificat,
enurezis fri component organicd, etc.), aparitia unor complicafit psihice in
cursal tratirii unor afectiuni somatice este de asemenea frecventd.
Un alt nivel de identificare il constituie gradinita si screening-urile
efectuate cu ocazia intrérii tn scoala, Copiii cu fntirzieri sau deficite in
dezvoltare (motorii, cognitive, emofionale si socio-relationale) pot fi astfel
foarte repede observafi si depistati pe baza unor evaludri psihometrice
obiective, Dintre ei multi prezintd tulburdri emotionale si de conduitd, care de
obicei nu sunt severe, dar pun probleme parinilor, care adesea, din proprie
inifiativa sau la sugestia educatoarei sau a unui psiholog, se pot adresa
cabinetului de psihiatric infantila, De aici, copilul va ajunge din nou in sfera de
actiune specializatd a unui psibolog clinician, care dupa o evaluare aprofundata
vva putea susfine, dupa caz, un program psihoterapeutic adecvat, asociat sau nu
‘unui tratament chimioterapeutic prescris de pedopsihiatru, Este de retinut faptul
‘cl In general, existd o atitudine prudenta vis-a-vis de utilizarea unor tratamente
farmacologice intensive si de lung durata in cazul copiilor, preferdndu-se pe
cét posibil tratamentul psihologic (psihoterapia), suportul educational adecvat
si individualizat, terapia de familie. In depisirea impasului psihologic, se
acorda o credibilitate importanta capacitajilor de dezvoltare naturala, resurselor
compensatorii, bine activate, exersate si directionate ale copilului. in cazul
copiilor cu patologii psihice si neuropsihice pe fond organic, rolul
farmacoterapiei este prioritar, fri a se exclude suportul psihoterapeutic-
educational necesar.
Al treilea nivel de depistare gi orientare a copiilor si adolescentilor cu
probleme citre consult specializat, il constituie scoala, prin cabinetul de
consiliere psihologie’, prezent din ce in ce mai frecvent si in cadrul sistemului
de invagimént din Roménia, ca gi pe plan mondial. Cabinetul de consiliere se
confrunti nu doar cu probleme legate de orientarea vocational a copiilor si
liceenilor, ci si cu problemele lor de integrare socio-familiala, problemele
‘emofionale si de conturare a identitapi, deficitele de comunicare gi ale imaginii
de sine, crizele psihologice de tot felul. Astfel, un bun diagnostic psihologic,
corelat cu observatiile asupra evolujiei copilului intr-un prim program de
consiliere, a rezistentei, limitelor sau recidivelor lui simptomatologice, il poate
ajuta pe consilier si orienteze cazul catre un alt nivel de asistare specializata
cu probleme psihice si de
32
(Clinica de psibiatrie, cabinetal de psihoterapie, un serviciu de sinitate mintalé
= mai ales cand datele primare par s4 conduc’ spre suspectarea debutului unei
afectiuni psihice mai severe - v. debutul unor forme de schizofrenie tn perioada
adolescenjei sau tulburiri severe de comportament cu risc perturbator scolar si
socio-familial).
‘Scopurile_evalutrii psihotogice a copitului sunt:
1, Identificarea tipului de problema actuala si a semnificatiei sale
psihopatologice (natura, forma si intensitatea tulburirilor sau deficitelor de
dezvoltare prezente, tipurile de procese psihice, abilitati, performante si
afectate).
2. Evaluarea modului fn care problemele de bazi ale copilului sunt
legate de dezvoltarea sa, de contextul familial gi social al existenfei sale, de la
nagtere pan in prezent,
Conturarea determinismului multipla al tipului de tulburare
predominant gi al celor asociate,
4, Elaborarea unui plan de interventie psihologicd (psihoterapeuticd si
educational) adecvat.
Specificul evaluirii copiilor, spre deosebire de adulfi, consté in
flexiblitatea modalititii de abordare, fiind dificil de urmarit un plan prestabilit,
demersul investigativ bazandu-se pe corelarea unui numir foarte mare de
informafii, observafii si misuritori psihodiagnostice obiective (testi). Este
bine ca observafile si informatiile vehiculate asupra copilului si familiei sale,
do-a lungul mai multor interviuri inifiale 4 fie notate sistematic, dar discret,
pentru a putea fi supuse ulterior unor comparatii, filtriri si interpretiri
pertinente. Ideal este ca amndoi print s& participe la interviul de evaluare,
find uilé si prezenta fiatilor, tucru de altfel nu foarte usor de realizat in fap.
Prezenja unui périnte sau a ambilor parinti la prirnul interviu este ins absolut
necesari, si intrucitva obligatorie, mai ales in cazul copiilor mici. Tot in cadrul
primului interviu se asiguri copilul si pirintii de respectarea _regulii
confidentialititi si se soliciti permisiunea de a se putea culege informatii
necesare, de la profesori sau alte persoane de contact, utile pentru completarea,
imaginii asupra performantelor si comportamentului copilului. Este necesar ca
pe tot parcursul interviurilor evaluative si se adopte o atitudine deschisé, caldi
si suportiva, care sa faciliteze motivarea adecvati a copilului gi familiei pentru
intelegeres, acceptarea $i participarea implicativa, adecvata in tratamentul ce
urmeazii a fi eventual parcurs. Respectul fata de valorile’si nevoile familiei, ca
si fall de nevoile, temerile si posibilititile copilului trebuie ficut manifest, ca
baz real a unei bune colaborisi in evaluare gi tratament: Acesta va’ spori
credibilitatea si seriozitatea ajutorului oferit, precuim si complianfa:,actorilor*
33 principali tntr-un travalia comun, bilateral acceptat. Oricare ar fi problema
copilului, parinjii sunt de la bun-inceput immplicagi, motivagi si lamurigi asupra
faptului ci autoritatea si increderea copilului in ei nu va fi subminat’, ba
ddimpotriva, c& ei pot consttui veritabili evaluatori gi co-terapeuti in procesul de
rezolvare a problemei. Pe de alti parte, psihologul, ca si medicul sau asistentul
social implicati, trebuie s& facd fap cu maturitate, tact, discrete gi eficienta
eventualelor tentative de manipulare ale parintilor sau chiar si ale copilului,
care adesea acoperi o realitate psihologica si relationalé mult mai subtila, ce
poate sclpa infelegerit unui neavizat sau nespecialist. P&ringii sunt inourajayi si
se exprime spontan, inainte de ali se adresa intrebari sistematice, tintite.
in cazul copiilor mai mici de 6 ani, interviurile si testarile au loc in
prezenta parintelui si cu parintele, iar in cazul celor cu varsta peste 6 ani,
interviul initial se desfagoaré fmpreund cu parintele, apoi, separat cu copilul. in
special in cazul copiilor suspectati de abuz fizie sau sexual, sau al celor cu
evenimente familiale traumatizante importante, fntalnirile separate cu copilul,
dar si cu parinfii, de repetate ori, pot oferi cele mai pretioase indicii si elemente
diagnostice. Daca la prirmul interviu este bine ca familia si fie reunita, ceea ce
permite o prima evaluare a relafiilor ,afigate* si a regulilor de comunicare
practicate in familia respectiva, ulterior este necesari intervievarea separati
copilului, parintilor si a fiecdruia dintre soti, eventual a frafilor, saa a unui
bunie (dupa caz). Dupa depisirea fazei de evaluare, la inceputul conceperi gi
desfégurdrii planului terapeutic, se reiau intélnirile reunite (copil/familic) avand
ca obiectiv clatificarea scopurilor si a participarii specifice a fiecimia in
procesul terapeutic sau recuperator.
113.2. Metodele de evaluare psihologica si psihodiagnosticA a
copilului
Cole trei modalitfti de_evaluate interconcctate sunt: observatia,
interviurile anamnestice repetate si testele psihologice.
Daca in cazul primelor doud metode exista interferenfe semniticative
intre evaluarea psihiatricd si cea psihologicd, a treia modalitate — testele de
dezvoltare si de performanta, scalele standardizate de maturizare socio-afectiva
si de evaluare comportamenatki - constituie apanajul strict al formatiei
profesioniste a psitologului clinician si/sau consilierului psiholog scolar gi
comport in consecinff, rigorile etice si deontologice de utilizare, aplicare si
interpretare apartiniind acestei competente profesional.
Este bine ca observatiile si datele anamnestice s@ poatd fi confiuntate in
echipa formati din pedopsihiatru si psiholog, ctedndu-se astfel beneficiul unci
evaluiti: complementare,. din dou. perspective — cea medical, dominant
simptomatologicd, conectatd la datele semnificative privind dezvoltarea fizicd
34,
Se Posibile somatice, neuro-cerebrale sau rise genetice, cu
Teflexul lor psihologic si perspectiva psihologicé, -psiho-patogenica
conecteti la caracteristicile performantiale, emotionale, ‘i
‘ontextulistoriei sale de vist sal sistemului sau fangifat,
iy eee supra copiului in interactiune cu membri familie’ sau eu
mdi in sells exten de importante, deoarece coil in special cel
; sibiltatea dea verbaliza adecv
sentimentele, gindurile si atitudinile sale fat de expense cat care se
confrunté si nici dorina de ale exprima sau de a se face infeles. De mahe co
pputem avea acces Ia acestea doar prin intermediul condaitel sale hud et
Simbolice. De acees, desenul liber, desenal familiei, modeajul, jocul eu signe
Imarionetele sau dramatizarea unor povesti,colajul gi alte tehnict provoeatg
xperientile sunt indispensabile in evaluarca psihodiagnosticl a Conia ie
in cazul copiitor mai mari (peste 7-8 ani), observa i
i © 7-8 ani), observatia se completeaza si
Sst tsora in cadrl unui interviu Nexb, dar care pots fg structurt dg
Gitta pasireper, dupa cum urmeaza (conform Modelulut presentat tt Troms
de Psihiatrie Oxford) si adaptat sau completat de nots
Sabir unelatmasfereprictenoae si atigare incederi
opilul este intr r a e
stupa bat cum preferd sd i se spuna (se foloseste prenumele
Se incepe 0 discutie despre subiccte neut :
¢ i te (sport, ani
hobby,
You might also like
- Dafinoiu, Ion - Elemente de Psihoterapie IntegrativaDocument223 pagesDafinoiu, Ion - Elemente de Psihoterapie IntegrativaTiberiu S100% (3)
- Maja O'Brien - Terapia IntegrativăDocument334 pagesMaja O'Brien - Terapia IntegrativăTiberiu S100% (1)
- Capacitatea de A Fi IngrijoratDocument15 pagesCapacitatea de A Fi IngrijoratTiberiu SNo ratings yet
- Capacitatea de A Fi SingurDocument13 pagesCapacitatea de A Fi SingurTiberiu SNo ratings yet
- CubaDocument4 pagesCubaTiberiu SNo ratings yet
- ZanzibarDocument10 pagesZanzibarTiberiu SNo ratings yet
- Ghid - TrimisDocument12 pagesGhid - TrimisTiberiu SNo ratings yet
