MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | ‘pul 173 vi) — Nr. 970 bis__LeGI, DECRETE, HOTARAR! $1 ALTE ACTE Masti, Sime 206 F ~ SUMAR Pagina ‘Anexa la Ordinul ministrulul transporturior, constructilor si turismului nr, 1869/2005 pentru aprobarea Reglementaril tehnice .Normativ privind proiectarea Snilor si stalilor de cale ferata pentru viteze pénd la 200 kmh, Indicativ NP 109-04 suronn |JACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ‘ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE (NEE TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULU! , ORDIN 5 pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,Normativ privind proiectarea liniilor NP 109-04") | gi statillor de cale ferata pentru viteze pana la 200 km/h“, indicati {n conformitate cu art. 38 alin, 2 din Legea nr. 10/1995 privind caiitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotirérea Guvemului mi. 412/2004 privind organizarea $i hetionarea Ministerului Transporturilor, Constructilor si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare, } ‘avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. 12 din 14 ‘octombrie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate — 3TS 10 si Procesul-verbal de avizare nr. 41 din 15 octombrie 2004 ‘al Comitetuiui tehnic de coordonare generalé, F si turismului emite urmatorul ordin: | ministrul transporturilor, construct ‘Art. 2. — Prezentul ordin se public in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, si intré in vigoare In termen de 30 de zile de ta data publicari. Art. 3. — La data intra in vigoare a prezentului ordin orice dispozitie contraré se abrog’. Art. 1. — Se aproba Reglementarea tehnicd ,Normativ jvind proiectarea linidor gi stator de cale feratt pentru Jeze pana la 200 km/n’, indicativ NP_109-04, elaborata ® Autoritatea Feroviaré Roman — AFER, prevazuta in 'nexa care face parte integranté din prezentul ordin. | Ministrul tensporturtor, constructor gi turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 15 februarie 2005. Nr. 169. TTF Orcnul 16972005 a fost publicat in Monitor Ofeial al Romani, Pavtaa |, rt. $70 din 3 mal 2005 si este reprodus 4! in acest num Bisprivind proiectarea linilor gi statiilor de cale ferata pentru viteze pana la 200 km/h, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 970 bis/3.V.2005 NORMATIV PARTEAT CONSIDERATI GENERALE Obiect si domeniul de aplicare Prezentul normativ stabileste reguli de proiectare a terasamentelor de cale feratii si a suprastructurii' e&ii pentru constructia, modemizarea sau reparatii ale liniilor cu ecartament normal. Termeni $i definitit (a) cale ferata — cale special amenajati, destinati circulatiei vehiculelor prin rulare pe sine; (6) geometria cdi — tolalitatea elementelor geometrice care stabilesc pozifia axci cat in spatiu gi pozifia relativa a elementelor componente ale caii; (©) imteroperabilitate — capacitatea sistemului de transport feroviar conventional, dintr-un stat membra sau candidat la Uniunea Enropeani, ca prin conectarea a sistemul de transport feroviar conventional transeuropean, si permit circulatia, sigurk si firs intreruperi, a trenurilor, cu atingerea performantelor cerute de aceste linii, Aceasti capacitate se bazeazi pe ansamblul regulilor specifice privind constituenfii de interoperabilitate, interfefele si procedurile specifice fiecdrui sistem gi conditiile tehnice si operafionale care trebuic indeplinite pentru a satisface ceringele esenfiale; (@ infrastructuri ferovinré interoperabili — parte a infrastructurii feroviare publice sau private a statului, aferenti traficului national i international, ‘administrat’ in concordangi cu prevederile Icgislatici privind liberul acces al operatorilor de transport feroviar si care se dezvolt& in conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european gi preluate tn legislatia din Rominia; (c) infrastructura feroviard neinteroperabili - parte a infrastructurii feroviare publice sau private a statului, aferenti traficului local, conectat seu nu la infrastructura feroviari interoperabild si care este administrati gi se dezvolti pe ‘baza unor reglementari specifice inteme; (O infrastructura edii — parte din structura unei ci ferate alcatuit’ din terasamente, inclusiy lucrarile de consolidare gi protejarea lor, poduri, si tuneluri; (g) materiale de cale —totalitatea elementelor componente ale suprastructurii ci; (b) modernizarea liniilor de eale ferati ~ lucrare prin care se amelioreazi capacitatile de transport si parametrii (trafic, vitezi, sarcind pe osic, confort) unei linii de cale ferata; (i) reparafie — interventie determinati de exploatarea obignuiti (care produce © uzuri normala), avind ca obiect restabilirea stirii proiectate sau modemizarea Jiniilor existente, in scopul asiguririi circulafiei trenurilor in condigii de siguranfa, cu viteze de circulatie si tonaje stabilite. Reparafiile pot fi (511: (1) reparatii totale, ale intregului ansamblu de elemente care alcatuiesc calea (Gine, traverse, sisteme de prindere a sinelor, aparate de cale, prisma caii, substratul cdi, terasamente, lucriri de apirare — consolidare a terasamentelor, etc.); (2) reparafii parfiale, a unui singur element sau a mai multor elemente din care este alcdtuitd calea (refuctie de gine, refactie de traverse, etc.). G) suprastruetura caii - parte din structura unei cai ferate aledtuita din: sine, traverse, sisteme de prindere a ginelor, aparate de cale, prisma cali. (kc) statii de eale ferati - puncte de sectionare, pe refeaua de chi ferate, in care se aflé linii pentru incrucigarea gi trecerea inainte a trenurilor, precum si linii pentra operatiile tehnice privind traficul de calatori gi marfi. =) Anexa este reprodusd In facsimil indicativ NP 109-04 ANEXA’)32. 33. 3.4, 35. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 370 bis/3.V.2005 Din punct de vedere al importantei economice: (a) sector romdnese al coridoarelor transeuropene — cdi ferate care asigurd continuitatea coridoarelor transcuropene pe teritoriul Romfniei (cale interoperabila); (b)cale ferati principal si magistrali - leagi intre ele centre importante de populaie, industriale si comerciale si formeazii arterele principale ale rejelei de _ cale ferata (cale interoperabil&); (©) eale ferata secundara - cu activitate industriali si comercial redusti, se ramifica, {n general, din calea ferati principala (cale neinteroperabila); (d) cale ferati de interes local — deserveste numai anumite regiuni, avand un caracter strict local (cale neinteroperabild); (6) cale ferat de centurd ~ cale feratd construiti in jurul unui contra cu populatie dousi gi industrial dezvoltata, pentru legarea stajiilor de cale ferati exterioare centrului, amplasate pe linile radiale ale localtai (cale neinteroperabila); NOTA: Clasificarea cai ferate in: principale sau secundare, ii revine administratorului de infrastructuré feroviard Din punct de vedere al formed de relief, edie ferate pot fiz (a) cale feratd de ges, cu declivitatea profilului Jongitudinal pana la 5%o; (b) cale ferat de deal, cu declivitatea profilului longitudinal cuprinsi intre 5% si 15%0; (©) cale feratd de munte, cu declivitatea profilului longitudinal mai mare de 25%. Dup’ sarcina pe osie [57], linile de cale feratd se grupeazi in urmatoarele categorii: (a) categoria A < 16t/osie; (b) categoria B < 18t/osie; (c) categoria C$ 20vosie; (@ categoria D < 25vosie; Functie de sarcina repartizati pe metri liniari de cale, 1a lucrdrile de arti, pot fi urmatoarele subgrupe: (a) subgrupa 2 6,4v/ml; (b) subgrupa 3 7,2t/ml; (©) subgrupa 4 8,0v/anl; La liniile de cale ferati interoperabili, infrastructura si suprastructura ciii se dimensioneaza Iudind fn calcul sarcina pe osie corespunzitoare categorie D $i subgrupei 4. Din punet de vedere al traficului (cilatori, marfi sau trafic mixt) si vitezei de circulatic, liniile de cale ferat’ sunt [40]: (a) categoria I ~ linii ou trafic mixt, pe care viteza trenurilor de célitori este intre 80km/h gi 120kn/h; (b) categoria H-a — 121km/h si 160km/h; (©) categoria [-b — linii cu trafic mixt, pe care viteza tremurilor de cdlatori este intre 161kru/h $i 200km. cu trafic mixt, pe care viteza trenurilor de cilitori este intre Din punct de vedere al solicitirii linilor, exprimati prin intensitatea traficului (pe baz= ‘raficului fiotiv) [58], liniile de cale ferati se clasified in: (a) grupai 130 000vzi > Tr (b) grupa 2 80 000t/zi < Tr < 130 000Uzi (©) grapa3 40 000vzi Is $25 0 Taal, < 160 1m <7 TV Gehnologice cu vagoane . +225 = speciale) 4, STUD NECESARE PROIECTARM Elaborarea proiectelor de terasamente {26] se face pe baza studiului geologico-tehnic gi geotehnic intocmit conform pet. 2 si trebuie si cuprinda, in principal, urmatoarele date: (a) stratificatia terenului gi caracteristicile geotehnice (fizice gi mecanice) ale fiectrui strat care intri in alcStuirea teresamentelor si terenului de bazi; (b) caracteristicile de compactare ale pamdnturilor, [6]; (©) existenta apelor de suprafafa in zona terasamentelor, caractetisticile de curgere si nivelul maxim al acestora (ape curgitoare, balfi sau lacuri de acumulare), in scopul proiectirii unor lucriri de protectie; (@ prezenta apelor subterane in zona terasamentelor, precum si confinutul chimic, agresivitatea asupra betoanelor si mortarelor, variafiile de nivel, directia, viteza si debitul de curgere al acestora, in scopul proiectirii unor Iucréri de protectie, asanare sau consolidare; (©) starea terasamentului (la terasamentele existente); (f) starea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor. Amploarea studiilor pe teren si in laborator va fi tn corelafie cu cerinjele investitonulut pe baza contractului si termevelor de refering stabilifi pentru finalizarea Inerérit in funetie de caracteristicile terenului si de clasa terasamentului. 5. FORME, DIMENSIUNI $I ALCATUIRE 5.1, in raport cu situarea platformei caii fafi de linia terenului natural, terasamentele pot fi realizate: (@) tn rambleu (umpluturi); (b) indebleu (sépaturi); (©) in profil mixt. Elementele profilurilor transversale ale c&ii sunt prezentate in figura 1:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $70 bis/S.V.2005 DEBLEU 12 i feren de bazé 1 traverse; 2 prisma cai; 3 platforma cai; 4 substratul 5 6 7 8 fata superioari a terasamentulit; stratul de forma; taluzul rambleului; corpul rambleuluis 9 terenul de baza; 10 zona platformei cai; 11 sistome pent colectarea gi evacuarea apelor de suprafetii gi subterane; 12 taluzul debleuluis 13. bancheta cai, 5.2. Profiluri transversale 5.2.1, Prevederi generale 5.2.1.1. Tipurile de profiluri transversale sunt: (@) profil transversal tip; (b) profil transversal curent; (©) profil transversal special. 5.2.1.2. Profilurile transversale trebuie si confind, cel putin, date privind: {@) cola axei platformei cai (fafa superioari a substratului); (b) substratul (©) pantele transversale ale platformei cli (@) taluzutile; (e) bermele, contrabanchetele gi treptele de infiitire; (f) sistemele de colectare si de evacuare a apelor de suprafati (cota Ja nivelul sanfului sau drenului de evacuare a apelor). 5.2.1.3. in profilurile transversale trebuie si se precizeze, cel putin: 2) pe orizontala: (1) distanfa dintre axa liniei $i marginea substratului cdi (2) distanfa dintre axa liniei si marginea fefei superioare a terasamentului; (3) distanfa dintre axa liniei $i marginea amprizei; b) pe vertical: (1) cota la nivelul superior al ginei pe portiunile de linie situate in aliniament; (2) cota la nivelul superior al sinei interfoare pe porjiunile de linie situate in curb;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 (3) cota in axa liniei a nivelului platformei cdi; ) cota in axa linici a nivelului fefei superioare a terasamentuluis (5) cota la marginea fefei superioare a terasamentului; (© cota la fandul sanfului sau drenului de evacuare a apelor; ©) pante: (1) pantele platformei ii; 2) pantele fefei superioare a terasamentului; (3) pantele taluzurilor; (4) pantele bermelor; (5) pantele banchetelor. 5.22. Forma profilurilor transversale tip si platforma caii [15] trebuie si corespundi pet.5.1, Prescurtirile utilizate in prezentul normativ au urmitoarele semnificayi a distanta de la axa liniei la marginea platformei cAii in aliniament si in interiorul curbei; b distanfa de la axa lini B _fatimea platformei c: D__ distanfa intre axele liniilor; Ni iy Ja marginea platformei exteriorul curbei; IP nivelul platformei i, panta terenului natural; ig _panta taluzului debleului; panta taluzului rambleului; itimea debleului fn axa linici; H, — inilfimea rambieului in axa liniei; Hy — iniltimea taluzului debleului; He — indlfimea taluzului rambleului; Aw — distanfa de la axa liniei la marginea amprizei din dreapta; ‘Ay distanfa de la axa liniei la marginea amprizei din stanga; Valorile distantei intre axele liniilor, lifimea platformei caii, pantele terenului natural, taluzului debleului/rambleului trebuie si fie conforme cu prezentul normativ. 5.2.2.1. Latimea platformei cai ‘a. Valorie minime pentra lijimea platformei caii, in fiunctie de felul caii ferate, intensitatea de trafic, viteza maxima a linici, traseul liniei in plan, razele curbelor, se stabilesc conform tabelului 2. b. incurbe laitimea platformei cAii, se majoreaz spre exteriorul curbei. Trecerea de la litimea platformei cdii din aliniament la cea din curbi, necesitatii de suprainiljarea sinelor din exteriorul curbelor, se realizeazi: (1) la curbele progresive, printr-o crestere liniard de la aliniament citre curba circular, pe lungimea racordarii; - - (2) la curbele fri racordiri, supralérgirea platformei cli se realizeaz’ pe Iungimea rampei supraindltérii, printr-o crestere liniara. c. incurbele cu R < 800m prevazute firi supraindlfarea sinei, latimea platformei c&ii se majoreazi cu 0,10m spre exterior pe toati lungimea curbei. Majorarea se realizeazt in aliniament printr-o crestere liniaré pe 10m lungime inainte si dupa iesirea din curbi. din zona rambleurilor care ar putea avea tastiri dupa darea liniei in circulatie, datoritd unor cauze care nu pot fi eliminate in timpul executiei, lafimea platformei caii se mareste pentru fiecare parte cu 1,5AH, in care AH este mérimea tasérii probabile a rambleului, stabilita prin calcul e. Pe liniile curente, in zona rambleurilor avand indltimi mai mari de Im si a debleurilor avand adancimi mai mari de 0,5m, se prevad platforme de refugiu pentru unelte gi utilaje, precum si pentra depozitiri de materiale necesare jntretinerii cai12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 f. fn aceste zone, platformele de refugiu se amplaseaza in lungul liniei, la distanta de 0,8...1,0km intre ele. in cazul in care lungimea acestor zone este mai mied de 2km, se prevad una sau doud platforme de refugiu, astfel ca distanta de Ia acestea pani la inceputul sau sfarsitul zonei si nu fie mai mare de 0,5km. Platforma statiilor de cale ferati se proiecteazA astfel incat si asigure amplasarea liniilor, construcfiilor si celorlalte instalafii necesare exploatiiri. g. La liniile din stafi, triaje, cu platforma lati, fafa superioari a terasamentelor poate fi amenajata astfel: (1) cu profil frant, cu coame gi dolii intermediare, cu pante tr: minim 5% asigurindu-se scurgerea apelor din precipitat doliilor prin sisteme de drenaj la punctele de evacuare transversale a acestor ape; 2) cu coama pe axul statiei si cu panta transversal de minim 5% citre tahuzurile de rambleu sau ctre sanfurile de scurgere din debleu. Alegerea tipului de profil transversal se va face prin proiect in functie de situatia locali (numiirul de linii, conditii de amplasare, posibilitatile de scurgere ate apei). 5.2.2.2. Gabarite a. Pentru constructia, modemizarea sau repararea liniilor de cale ferata neinteroperabile, la dimensionarea platformei caii trebuie respectat gabaritul reglementat [50], iar pentru cele interoparabile, gabaritul cinematic [55], [56]. b. La proiectarea platformei cai liniilor de cale feratd clectrificate, in linie curenta $i statii, trebuie respectat gabaritul stalpilor fafi de axa caii [22], [54], [55], 156}. 5.2.2.3, Distantele intre axele liniilor, in linie curenti a. Distanfa intre axele liniilor duble in linie curenti, este de minim 4.00m. Pentru liniile de cale feraté interoperabile nou construite sau modernizate, pe care viteza de circulatie maxima este egal sau mai mare de 140krn/h, distanta trebuie si fie de minim 4,20m; b. In punctele de oprire in linie curenti, distanfa intre axele liniilor duble tebuie si fie de minim Sm pe minimum 400m lungime; c. Distanja intre axele liniilor vecine, céind acestea sunt in curbe, in linie curenti se stabilese funetie de raza si supraindltarea curbei. 5.2.2.4, Distanfa intre axele liniilor, in static a, in statii distanfa intre axele liniilor vecine, in aliniament, trebuie si fie de cel putin 4.75m, in cazul stafiilor care au peroane [31], [50], [61] intre linii distanja dintre axele liniilor trebuie si fie de: (J) minim 9.00m in stafiile cu trafic mai mare de 250 calitoti pe 24 ore, pentra a realiza un peron de 5.85m, in vederea construirii de treceri subterane; - ~ Q) minim 6.20m in siafiile cu trafic mai mic de 250 cilitori pe 24 ore; b. Pe liniile de cale ferati interoperabile (noi sau modernizate) se previd peroane aie astfe} ca distanta intre axele liniilor care le marginesc si fie de minim 9.00m. Nu se admit peroane intre liniile directe din statie, fntre acestea se prevad garduri de protecfie. Accesul ciilitorilor la. si de la peroane trebuie realizat prin tuneluri sau pasarele pietonale, cu asigurarea pantelor de acces pentru persoane cu. handicap. c. Pentna liniile destinate transbordirii marfurilor dintr-un vagon in altul, distanta dintre axele liniilor respective, in aliniament, trebuie si fie de minim 3.60m. d. Laliniile de tragere se mareste, pe o parte, litimea platformei cai la 4,00m.13 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 (95) ‘Ice] ‘Tos] ‘Lze] nwo tmx op eles ropeyers w azeseyduae op jalunisip warersadsau no pioleut s0n 9 «16 q 8 oLLZO;OA na SCE ‘uo3aq UID ssIOAEN ad ovo! gry YfoULION wyeIay aTeD MI ‘qo 16 aruomreime ut eum ‘p[nas ap ‘eyuoU tod <8 azeo ‘uw op ossoness od sito! yigg BIEN ayes nuyUod 16 no1oq Up eeiaAEn ad ayaeo! no yfewOU a[e> naUad ‘bxe ap Ur €Z'0 BT ‘HUM MOP Jo20 afexe ena Tens atso fastonRs jnoo| fia yo wuMeSS puRLA }§ jaqea uIP soWTUMRW wzeq ad wa;ULIEIap tod a6 q 16 v afelaeIsIp 1 a1BI9 ‘ateuatou e78395 yun] Exe op pity Jef “FowopTE|d o[rarszeerb] yessanes [roof et op atofuAIsID wns q 16 w “ysIaAEN (SeDa0e ad exETUOU s[OUKS NO oeUIqUIOD mua] 9p aszoaey ad aueof no sjeo naued =~ “TTS od wzayUOD jus CI OU LNOGTD a|EFUH] MaNLag = b sur se 2 no ump asa LVAWSSEO oes, O6'E Ove 008> a eqmo pleuLou Seer 00'L, o9'e Ore. 000S>45008 eqino OOISA, oYfeH 9oL0 8 pts no pBsey pana remtquios 089 Ore. ore o00szu nowenye ‘ CHare = q uuiOy eT woUiTTgy sey VOTSaET ope TMNLaRER ap 1S NOSE T — B puNOY Op trpuco WSeafsoe UY We/G 1 SUROYTUT Z ap areU eu OYE NI) OTSA | suRONTUNZ wlqnp grdums afeo v ap 990 no apeBa rms q 16 v OfLIOTwA “EIGN BIeIOy 9[eO VT ep xu your 089 Ose ove 008>X eqano ‘SuROTTE g, 09°9 Ore Ove, Q00S> 45008 Bqmo OOISA. ‘op ora 1 Bama yeur nes yoo org. Ove. Ove 0005S. puOWETE ore ose | oce | 00s>u eqmo ‘oor >A Ore O8'e ce (008> 85005 Bqmo O€T>AS0OT | aueoyrurz ‘preutiou 00% ove oe 0002>4S008 pans | OOISAS0ET | opamur vidons 08°9 ose oe 00> S000 RqIS qeor SebL Bq thes O0csA, 099 oc'e ore ooosza juoureruyye [ tay Tewpasraqay Tena] nom wuDitNiRETe © 4 2 a weed | awoweueso | yrgumugdnp | wdnp Ter “sojoqmo uojd uy aang 940 go youropeyd vouriyy apezoy penny Ty moe oneray HES Ted ynasexy, ‘poqeysuotyy TmeqeL Tuo (aoe BauaNlgy Majuad ouATITUE OeAMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 370 bis/3.V.2005 Substratul c&ii La cfile ferate simple si duble, platforma c&ii, precum si fafa superioard a terasamentelor se amenajeaz cu pante transversale de 5% cdtre talizurile de rambleu sau cftre sanfurile de scurgere in debleu. La platformele rigide din roci stincoase nealterabile, panta transversali poate fi micyorati Ia 3%. . 524, Taluzuri 3.4.1 Panta taluzurilor isi ig , la profilurile transversale tip de rambleu si de debleu, in fimsetie de indltimea acestora si de natura terenului, se stabileste conform tabelului 3 _ _ Tabelul 3 [ L Profiluri transversale Nr. - Rambleu_ Debleu crt. Natura pamantuloi Hemax |, | Humax ; |_| {o) ‘| tm) 4 T_| Argile grase : = : xt 2 | Argile prifoase sau argile nisipoase, loess | 5,00 600 | 11.115 3) Nisipuri argiloase sau prifoase 6,00 6,00 ELS [4 [Nisipuri 5,00 6,00 x) | 3 6,00 6,00 Xx) 6 6,00. 6,00, } xx), ‘Anrocamente din piairé avand : 7 | dimensiunes maxima sub 25cm a ac a ‘Anrocamente din blocuri avand | 8 | dimensiunea minima peste 25em asezate | 12,00 | 1:1 - | - cu ingrijire _ { | Roei stineoase compacte gi roci stratificate cu inclinarea straturilor | favorabild cai (cu inclinarea care nu | 9 | permite alunecarea straturilor catre linia | - - | 12,00 2...1:0,33 ferata), putin sensibile la actiunea de | dezagregare $i alterare prin agenti | atmosferic! { | ! ‘Roci stncoase alterate | 10 | Roci sensibile la actiunea de dezagregare | - = | - | 12,00 | Wel5....:1 si alterare prin agenfi atmosferici | i Fx) conform proiectului pe baza studiului geotehnic; xx) iy $i ig mai micd sau cel mult egala cu unghiul de taluz natural 5.2.4.2 Pantele taluzurilor se stabilesc in profiluri transversale speciale, in urmatoarcle cazuri: (a) debleuri si profiluri mixte in terenuri cu straturi alternante; (b) terasamente cu indltimi mai mari deeét cele prevazute in tabelu (c) roci stincoase cu stratificatie favorabili alunecdtilor cite lini, argile sistoase, argile mamoase, paménturi argilos-priifoase cu contracfii mari gi sensibile fa inmuiere si inghef, turbe, maluri, nimoluri. Bermele gi treptele de infratire . Litimea bermei se stabileste prin calcul, cu asigurarea stabiitiii taluzului, dar trebuie sii fie de minim 2m. La liniile noi sau modemizate, valoarea recomandati pentru latimea bermei este de 3,5m. 5.2.5.2. Diferenta de nivel dintre platforma cai si prima berm, precum i dintre dou berme5253. 52.5.4. 53. 5.4. S41 5.4.2. 5.5. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 370 bis/3,V.2005 succesive trebuie sA fie cel mult egal cu indlfimea Hy mx respectiv Hid max, precizatii fn tabelul 3 cu condifia si fie asigurat stabilitatea taluzului. Fata bermelor trebuie si aiba o panti de minimum 5% in directia scurgerii apelor. in toate cazurile in care pimAntul vegetal din ampriz& este de bund calitate, el trebuic extras pe o adancime de min. 0,20m si depozitat in vederea refolosirii. Sub rambleuri, indep&rtarea stratului vegetal este obligatorie, indiferent de calitatea lui Daca inclinarea transversal a terenului natural i, este cuprins’ intre 1:10 si 1:3, se arienajeazi trepte de infritire. Litimea minimi a treptelor amenajate in terenul natural la lucririle noi trebuie s& fie de 2,5m. La infidfirea rambleurilor noi cu cele existente lifimea treptelor de finfrifire rezult in funefie de panta taluzurilor existente si de indlfimea treptelor de infritire, si poate fi de 0,60...0,80m. Dupa curafirea amprizei sau a taluzurilor execufia treptelor de inftitixe va fucepe de jos in sus si numai pe masura ce se executé umpiuura aferenti treptei respective. Pozarea cablurilor Amplasarea sistemelor constructive de pozare a cablurilor CS si TC trebuie sa respecte reglementirile in vigoare [45]. Stafile de cale ferati se projecteaz in aliniament si palier. Cu aprobarea autorititii de stat in transporturile feroviare se admite constructia statiilor de cale ferata pe linii cu declivitate de cel mult 2%e, precum si in curbe cu raze care si corespunda vitezelor maxime de circulatie si condifiilor impuse de gabarit [50]. Depozite si gropi de imprumut Se va evita depozitarea pimfntului rezultat din sipaturile debleurilor lang muchia taluzurilor acestor debleuri. Pentru cazurile in care depozitarea pimantului Ming debleuri se poate face faird ocupare de teren productiv si se justifici din punct de vedere economic, se recomanda urmétoarele: (@) daca panta terenului este mai mick de 10%, depozitarea si se fact pe ambele p&rfi ale debleului, iar pentru pante mai mari, depozitarea s se faci numai in aval de debleu; (b) depozitele si se realizeze cu taluzuri avand inclinare egal sau mai mick de 1:1,5 amplasate astfel ca intre piciorul taluzului de debleu si cel a depozitului sa fie o distangii de minimum Sm; (©) partea superioarii a depozitului si fie nivelati eu o panti de minimum 2 % cre taluzul depozitului de pe partea opus debleului; @ depozitarea si se fact oumai cu asigurarea cA suprasarcina dat de depozitele de pimént nu afecteaza stabilitatea-debleului; (©) depozitele si fie astfel amplasate incft si mu creeze situatii favorabile inzpezirii debleurilor. Gropile de imprumut pentra obinerea piméntului necesar rambleurilor pot fi dezvoltate lateral rambleurilor. ‘Taluzul gropii de imprumut dinspre ramble se realizeazi cu inclinare egal cu a taluzului de rambleu, iar taluzul de pe partea opus cu inclinarea de 1:1,5. Fundul gropii de imprumut se prevede cu panta transversala de minimum 2% citre taluzul opus rambleului gi cu panti longitudinala de minimum 2%o pentru asigurarca scurgerii apei de suprafata. Stratul vegetal din dreptul gropilor de imprumut se extrage in vederea refolosirii. Asigurarea scurgerii apelor in linie curenti si in stafii de cale feratd se efectueazz prin: 1516 5.5.1. 5.5.2. 5.5.3. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 370 bis/3.V.2005 Asigurarea exterioard a scurgerii apelor, const dintr-un complex de misuri in vederea: (a) refinerii si evacuatii apelor superficiale si a reducerii nivelului panzei freatice in exteriorul infrastructurii cdi (exemplu: drenuri situate in amonte, sanfuri, etc.); (b) evacuarea apelor printr-un sistem de drenuri dispus in infrastructura caii [32], 33). Sistem de colectare si evacuare a apelor de supiafat’, care se face prin: (a) sanfuri de scurgere: Santurile de scurgere se construiesc ir debleuri lang platforma si au rolul de a colecta apele de pe taluzuri, platforma cdi si fafa superioara a terasamentului si de ale conduce la punctele de descarcare. Adancimea ganfurilor trebuie sd fie de reguld 0,40...0,50m. Litimea fundului sanfului trebuie sf fie de minim 0,40m. Fundul santului se tealizeaz& cu pante egale cu declivitatea niveletei piatformei ciii, nu ins mai micd de 2% la ganturi neprotejate gi de 1,5%o la santuri protejate in cazul in care niveleta platformei caii are declivitatea mai mic& de 2%e. Panta taluzurilor sanfurilor neprotejate trebuie s& fie de 1:1,5 pe partea platformei clii si egal’ cu a taluzului debleului pe partea cealalts. intre sanful de scurgere gi piciorul taluzului de debleu se Las 0 contrabancheti de mninim 1,00m latime. (b) ganturi de aparare (garda): Santurile de apirare (de gard) au rolul de a colecta apele de pe versant si de a le Conduce la puncte de descircare amengjate, pentru preintimpinarea degradarii taluzurilor si impotmolirii liniei. Sanfurile de apirare se previd numai daca, prin realizarea, lor mi se pericliteazi stabilitatea taluzurilor. Dimensiunile minime ale ganfurilor de apirare trebuie sA fie accleasi ca ale sanfurilor de scurgere. Inclinarea taluzurilor santurilor de garda trebuie si fie de 1:1...1:1,5, functie de natura terenului gi de modul de protejare 2 lor. Sunturile de aparare trebuic si fie amplasate la o distant minima de 2,00m de muchia superioara taluzului de deblev. ‘Asigurarea scurgerii apelor la Inerixile de arti, trecerile !a nivel gi denivelate: (a) trebuie drenate intradosurilor lucririlor de arta: Ia ziduri de sprijin prin barbacane cu un diametru de minim 10cm gi o pant minima de 4%, iar la culecle podurilor si tuneluri prin rigole pentru preluarea si eliminarea apelor din precipitatii, apelor subterane sau din canalizare; (b) apa refinuti pe partea carosabila la trecerile la nivel sau pe pasarele de trecere trebuie evacuati in sistemul de scurgere a apelor (ganfuri, rejeaua de canalizare, _ etc.). Materiale Terasamentele se executi din roci compacte, paménturi (roci dezagregate) si alte materiale [3], [59], clasificate si identificate conform tabelului 4. _ Tabel 4 Clasificarea pamanturilor Clasele de calitate (identificare geotehnica) _ ale piménturilor | 0.1 | Pamanturi organice _ Qs0 0.2 | Paiménturi fine (contindnd >15% parti fine ) umede si _+_| necompactibil [03 Paménturi tixotropice [0.4 | PimAnturi care confin materiale solubile (sare gemi sau ghips)MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 [ Piminturi poluante (exemplu: degeuri industriale) —_] PAméinturi amestecate ,.minerale organice” Paimanturi cu continut >40% parfi fine “ (cu exeepfia Qs! | piménturilor 0.2) Roci foarte evolutive De exemplu: = ereta cu pg < 1,7 Um’ gi foarte friabil’; Qsi - mame; = _sisturi alterate Pamanturi cu un confinut intre 15% si 40% parti fine ™ (cu | excepfia pamfnturilor 0.2) Roci evel De exemplu: = creta cu py < 1,7 tm’ si foarte putin friabila; gsi? -__ sisturi nealterate. Roci cu duritate mick De exemplu: - daci microdeval in prezenfa apei (MDE) > 40 si Los Angeles ‘Pamdnturi cu un confinut intre 5% gi 15% parti fine (7 ‘Paménturi cu un confinut mai mic de 5% parfi fine ™, dar uniforme (Cy <6) Roci cu duritate medie De exemplu: Qs2 | Piiménturi cu un confinut mai mic de 5% pirti fine" Roci dure De exemplu: ~ dacéi microdeval in prezenta apei (MDE) < 25 si Los Angeles Qs3 (LA) <30 (LA)> 40 | ~ daca 25 < MDE < 40 $i 30 10mm64 WW TAL 7A2. to 7.2.1. 7.2.2. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 370 bis/3.V.2005 fn amumite cazuri, pe bazi de studii, substratul cAii se poate realiza si din materiale granulare recuperate gi reciclate, intr-un singur strat, care trebuie si respecte urmatoarele: (a) condifiile a, b gig de la pet. 6.3; (b) domeniul granulometric; . (c) procentul de granule sub 0,06 sé fie de maxim 5%; (@ continutui de particule strane, maxim 1%. (c) sti nu contind componente care si polueze apele de suprafaja sau pe cele freatice. fn aceste cazuri, la baza substratului cli se ageazi un strat de geotextil cu rol de separatic. ASIGURAREA STABILITATH TERASAMENTELOR Stabilitatea terenului de bazi fn cazul unor terasamente pe terenuri de baz cu capacitate portant redusa, in mod obligatoriu, se va realiza verificarea stabilitifii terenului de fundare pe baza rezultatelor determinitilor de laborator $i fncercirilor in situ. in cazul fn care rezultd un coeficient de siguranti mai mic decét cel precizat in tabelul 5, prin proiect se vor prevedea misuri de asigurarea stabilitffii (consolidare cu drenuri fitil, pilofi de nisip, consolidare dinamicé, geosintetice, etc. Tabelul 5 Ciasa terasamentului (conform tabel 1) ofit{ ul] wm wv Coeficient de siguranta 15 [1.4[1,3 [13 | 15 in cazul in care inaltimea taluaurilor ramblourilor depiseste valorile din tabelul 6, se efectueazi calculul tastrilor probabile si se prevaid spotiri ale dimensiunilor geometrice, prin care si se realizeze supralargiti ale platformei care si asigure, dupii terminarea tasizilor in timp, litimea corespunzatoare a banchetei. Calculul tasirilor se ofectueazt prin insumarea tasérii propriu-zise a rambleului sia tasiriiterenului de baz sub greutatea acestuia. Este indicat sa se ia misuri de accelerare a tasarii, astfel inet tasirile s& se consume {nainte de darea tn exploatare a liniei (prin procedee de consolidare rapida). Tabelul 6 Natura teremului de bazi pe o adancime egal cu jumatate de He ampriza x] Pliminturi moi (maluri_-turbe, argile moi) 1 ‘Piminturi argiloase sau nisipuri fine foarte umede 3 | Argile plastic moi, nisipuri afanate 5 Alte pimanturi 6 Stabilitatea general a terasamentelor Stabilitatea generali a terasamentelor, se verifici ori de céte ori se considera necesar. fn cazul in care din caloul rezultd, in conditiile cele mai defavorabile, un coeficient de siguranté inferior celui din tabelul 5, prin proiect se va prevede executia de Iucrri care si conduci la asigurarea stabilitiii generale. inalfimea rambleurilor pentru lini noi aflate in zone imundabile trebuie si fie alese astfet ” incdt platforma cdii si se situeze cu minimum 0,50m deasupra nivelului corespunzatoare debitelor apelor extraordinare.20 Th 8.1. 8.2. 91 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 Stabilitatea taluzurilor Stabilitatea taluzurilor se asigur’ fie prin prevederea unor pante corespunzitoare in functie de inaltimea taluzurilor si de caracteristicile materialelor din corpul terasamentelor, fie prin consolidarea acestora. Pantele maxime ale taluzurilor sunt cele specificate.in tabelul 3. Pentru inaltimi ale taluzurilor terasamentelor mai mari decat cele specificate in tabelul 3, se va verifica cocficientului de siguranfi la stabilitate in conditiile cele mai defavorabile, care trebuie si aiba cel putin valorile din tabelul 7. ‘Tabelul 7 Clasa tcrasamentului (conform tabel 1) 0 i [ay m yw Coeficient de siguranja is {14 fi4[ 13 [ 14 Panta taluzutilor la debleurile care traverseazi straturi alternante, pémAnturi mactoporice supuse umezelii, ape freatice sau terenuri alunecitoare, se stabileste pe baz de studii speciale. GRADUL DE COMPACTARE Prin project, trebuie previizut gradul de compactare, in procente, care trebuie realizat la diferite adincimi in rambleuri sau in zona platformei debleurilor. Pentra zona platformei caii, valorile minime sunt precizate in tabelul 12. Pentre corpul rambleului valoarea minim a gradului de compactare este de 93%, iar la terenut de baz 90%. Gradul de compactare D se determing cu relatia: Vd ef 100 Yd max D= ‘in care: ‘Yaer- greutatca volumici a pimfntului uscat din terasamente, efectiv realizati; gm ~ greutatea volumick maxima a piméntului uscat din terasamente, obfinutd in laborator (6) Greutatea volumicé a paméntului uscat din terasamente, ofectiv realizati 1 4 «¢ trebuie sa fie mai mare de 16 KN/m’ in zona platformei c&ii si de 15 KN/m? in corpul rambleului. Compactarea terasamentelor trebuie prevazutii si se realizeze in straturi, prin actiuni mecanice de indesare prin: ~ (a) comprimare repetatf, in cazul pamdnturilor coezive; (b) vibrare, in cazul pimanturilor necoezive; (c) comprimare-vibrare, pentru toate categoriile de pamanturi. Grosimea straturilor de compactat se stabileste prin proiect, in functie de rezultatele ‘incercarilor in laborator si de utilajele utilizate, [42}. DIMENSIONAREA FUNDATIEI CAI Prin fundatia citi se infelege succesiunea de straturi de materiale amplasate intre talpa traversei si fata inferioaré a stratului de forma, » Fundatia c&if este alcituitd din tei straturi gi anume: (a) prisma c&ii cu grosimea stratului de piatri sparti de sub talpa traversei regiementata [14]; (b) substratul edi, a cirui grosime se stabileste conform pet. 9.2 ;9.2. 9.2.1. 9.2.2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 370 bis/3.V.2005 (c) stratul de forma, cu grosimea conform tabetului 12. Grosimea fundatiei clii (Hp) rezultd din iosumarea grosimii celor trei straturi de mai sus se realizeazi prin dou metode: Dimensionarea substratului (a) teoretica (UIC); (b) confor modulului de deformatie. Stabilirea grosimii substratului c&ii_prin metoda teoretica [59] Grosimea minima a straturilor de material drenant de sub talpa traversei pan la nivelul fefei superioare a terasamentului, masurati in dreptul sinei se caiculeazd cu formula urmatoare =Etatbtcotdtftg [m] unde: € = grosimea cumulati in dreptul sinei a pietrei sparte de sub talpa traversei gi a substratului cdi; E =coeficient care fine seama de categoria platformei (conform pet. 10.3): E=0,70m pentru categoria de platforma PI; E = 0,55m pentru categoria de platforma P2; E=0,45m pentru categoria de platforma P3 a= coeficient care fine seama de solicitarea liniei, exprimati prin intensitatea traficului (pe baza traficului fictiv) [58]: pentru liniile din grupele 1 si 2 (trafic fictiv anual tf; 31 mil. tone) 0,05m pentru liniile din geupa3 (10 miltt < tf < 31 mil.t.) 0,10m pentru liniile din grupele 4, 5 si 6 cu trafic de caiztori 0,15m pentru liniile din grupele 5 $i 6, fara trafic de calaitori b= cocficient care tine seama de tipul traverse: b=0 pentru traverse de lemn de 2,60 m 2,50-L pentru traverse de beton de lungime L, dar nu mai mic de 0; c= coeficient pentru lucriii dificile: pentru dimensionare normala; 0,10 in mod exceptional pentru lucrari dificile pe liniile existente, altele decat grupele 5 si 6, fird trafic de calatori; ¢ = -0,05 in mod exceptional pentru liniile din grupele 5 si 6, fir trafic de ealitoris d= coeficient care fine seama de sarcina pe osie: d = (0m daca sarcina pe osie a vagoanelor nu depageste 200KN; ),05m daca sarcina pe osie a vagoanelor este cuprinsi intre 200 si 225kN; d= 0,12m daca sarcina pe osie a vagoanelor este cuprinsé fatre 225 si 250kN; f= coeficient care fine seama de viteza de circulatie si categoria platformei cali: £=0 pentru toate liniile cu vitezi < 160km/h; f= +0,05 pentru liniile ou vitezi >160knv/h gi categoria de platforma P) (conform pet. 10.3); F=+0,10 pentru liniile cu vitezd >160km/h si categoria de platforma P; (conform pet. 10.3); = grosimea geosinteticului - in cazul utilizrii. Grosimea substratului cfii se objine sciizdnd grosimea pictrei sparte din grosimea cumulati (e).. c Stabilirea grosimii substratului cAii pe baza modulului de deformatie static’ Ia reincAreare. Grosimea substratului caii se stabileste cu ajutorul modulului de deformatie staticd la reinedrcare Evo, care exprima dependenta dintre sarcina static a plicii de incarcare si valoarea tasirii pe parcursul derulirii incercarii . at22 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 Modulul de deformafie statick la reincircare se determiné in cadrul prospectirii geotehnice 2 zonei platformei caii. Valorile minime solicitate pentru faja superioari a terasamentului si platforma ciii sunt date in tabelul 12. Valorile Ep (modulul de deformatic ia nivelul platformei cif) sunt stabilite pentru sarcina maxima pe osie de 22,SKN (figura 2). dt I SS + prisma cai VEy _, ——— pllatforma cdi h 7 substratul cat substrat VE geosintetic one nn nnn nen senim nn mmnanyte we fia superioari a terasamentului ——~ teren de baz Figura 2 Pentru proiectarea grosimii substratului cdii este hotirdtoare cunoasierea_modulului de deformatie staticd la reincdrcare la nivelul fefei superioare a terasamentului in condifille cele mai defavorabile (primivara, in perioada de dezghet), mai ales daca este alcdtuita din piminturi coezive ale ciror proprietifi sunt influenfate de condifiile climaterice. Pentru caicularea portanfei, modulul de deformatie al fefei superioare a terasamentului trebuie corectat cu un coeficient de corectic "y", care reflect influenta umiditafii. Modulul de deformatie redus (Ey) al fefei superioare a terasamentului se calculeazii ow relafia: Ey=Ev-y [MPal incare: - Ei, modulul de deformatie redus al fefei superioare a terasamentului in MPa; - E, -modulul de deformatie masurat, in MPa; ~ y+ cocficientul de corectie, dependent de indicele de consistenfé al pamdntului (Ic). Valoarea coeficientului de corectie "y", pentru piettiguri si nisipuri, este conform tabelului 8: Tabel 8 ‘Tipul pimantului Valoarea coma ‘de corectie ] | Tnisipuri eu particule sub 0,06mm <5%; “to | | - pietriguri cu particule sub 0,06mm < 35% . ____ [Enisipuri cuparticule sub 0,06mm intre 5 si 35% _ 9,9 i Valorile coeficientului de corecfie "y", pentru alte pamdnturi, sunt conform tabelului 9:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 23 2 Tabel 9 Indicele de consistent al paméntului la determinarea Et | Denumirea pamantului Te <0,5 05siesi0 | Ie>l | “Valoarea coeficientulii de corectie *y" raf gi argild cu pietris <35% 10 09 os Praf gi argili cu nisip <35% 1,0 08 ae | Praf si argili cu plasticitate redust 10 0,7 05 (WL _< 0,35) Praf si argila cu plasticitate medie 1,0 06 of (0,35 < WL <0,5) Praf $i argild cu plasticitate ridicatt 1,0 05 03 (WL > 0,5) Freevenfa incercdirilor se stabileste in funcfie de clasa terasamentului astfel: (a) clasa 0 100m; (b) clasa I, 1, HT 200m; (c) clasalV 400m. 923 in cazul terasamentelor existente de pe liniile care urmeazi sa fie modernizate sau reparate, Ia care este necesard refacerea fundafiei cdi si eventual ranforsarea cu geogrile, grosimea minima necesari de materiale drenante sub talpa traversci se stabileste in functie de modulul de deformatie dorit la nivelul platformei ciii (Ey) si de modulul de deformatie redus la nivelul fejei superioare a terasamentului (Ex). Grosimea necesara a substratului cu si fird armatura se stabileste conform diagramei din figura 3. Grosimea determinatd se rotunjeste, i plus, 1a multipli intregi de Sem. gtosimea “h” a substratului cli [em] 10 15 20 E, (MN/n’) nearmat Ey= 50 MN/mé nearmat Eyi= 80 MN/n? —— armmat E> 50 MN/m™ —— ammat Ey=80MN/m* Figura 3 9.2.4. Daci modulul de deformatie al fetei superioare a terasamentului E, este < 10MN/m? sunt * necesare mAsuri speciale de imbunatafire a caracteristicilor fizico-mecanice ale stratului de forma: (2) inlocuirea parfiald sau totala a stratului de forma; (b) stabilizarea mecanica sau chimica; (©) armare ou geosintetice.24 9.3. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 Substratul ciii trebuie sa aibai grosimea minim precizata in tabelul 10. Tabelul 10 Tipu liniei Grosine oe Linii curente gi directe din statii, clasa terasamentului 0... 30 ‘Alte linii, olasa terasamentului_[..I1T 20 Linii cu ‘terasamente din clasa [V, precum si in cazul —— terenurilor de baz cu portan redusi - Conform proiectului 10. 10.1. 10.2. 10.2.1 10.2.2. 103 103-1 ASIGURAREA PORTANTEL ZONE] PLATFORMEL CAL Zonei platformei caii trebuie sa i se asigure portanfa necesara pentru a prelua solicitirile transmise de materialul rulant in circulatie, in conditiile cele mai defavorabile, fara a afecta stabilitatea caii si siguranga cireulatiei Portanta necesari a zonei platformei este impus de sarcina pe osie, viteza de circulatie si trafic. Mirimea incdircirilor care se produc la nivelul fefei superioare a terasamentelor, se determin’ in functic de: (a) sarcina maxima pe osie; (b) starea tehnicdi a cdii gi a materialului rulant. (6) tipul si alcdtuires suprastructurii cat; (@) grosimea straturilor din materiale drenante de sub talpa traversei; Sareina maxima pe osie care se ia in calcul se obfine prin multiplicarea sarcinii maxime statice pe osie cu un coeficient dinamic y determinat cu relatia: 2 3 214 45¥___13V" 100000 10000000 y in care: V este viteza maxima de circulafie, in km pe ori. OBSERVATIE: Relatia este valabila pentru v < 160km/h, Pentru valori mai mari ale vitezei, y se stabileste prin proiect, pe bazd de experimentéri. Grosimea minimi a straturilor din materiale drenante de sub talpa traversei se stabilesie conform prevederilor de la pet. 9 pentru substratul cdi si conform reglementifrilor in vigoare (14] pentra stratul de piatri sparti. Aceast® grosime se compari cu valoarca adancimii de inghet stabiliti conform [44]. Ca grosime final’, se va adopta valoarea cea mai mare dintre acestea. Din punct de vedere al aptitudinii de preluare a traficului, platformele se clasificd in 3 categorii de portant’: (a) Categoria P1(platforme mediocre); (b) Categoria P2 (platforme mijlocii); (c) Categoria P3 (platforme bune).. entra realizarea portantei, in functie de calitatea pimanturilor, trebuie si se asigure un strat de forma, la partea supericard a terasamentului, cu grosimea conform tabelului 11.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 970 bis/3.V.2005 25 Tabelul 11 Categoria de platforma | Categoria pimintului din Strat de form’ necesar__ proiectaté corpul rambleulu Categoria “| Grosime minima pamaatului folosit necesari (m) PL . Qs P2 Qsl Qs2 0,30 P2 83 0,35 | BS 083 oso | P2 Qs2 P3 Qs2 QS3 0,35 PS Qs 083 i 10.3.2. Pentru terasamentele din clasele 0-II (conform tabel 1), pe liniile curente $i directe din stafii se admit numai platforme din categoria P3. Pentru terasamentele din clasele Ill si pentru liniile abiitute din stafi se admit si platforme din categoria P2. Pentru terasamentele din clasa IV se intocmese proiecte speciale. 1033 La lueritile de modernizare sau reparare a unor linii de cale ferati, in cazuri speciale, Jimi mari de sipdturi, linii vecine care mu pot fi cand din motive bine intemeiate (adanci yr lua masuri de inchise circulatiei, eto.) nu se pot asigura platforme de categoria P3, se vor consolidare necesare (ranforsarea zonei platformei, hidroizolare, ete). Pentru a se realiza o platforma de buna calitate trebuie sa se urmareasca obfinerea unui 104 modul de deformatie staticd la reincarcare (Evz) avand valorile minime din tabelul 12: ai Tabelul 12 Sun oll ] Faja superioaria terasamentului Tipul de linie |__Puaforme ot ———|__(lstforma de pint ” Ev. D Ev dD) _| | [MNAn*] 1%] [MN/m?] [%] | Tinii curente ale 8 | coridoarelor sq | tramseuropene gi cailor 120 193 a0 100 E [srt ical % | Linii curente ale calor é | secu waite 32 . 100 100 60 97 _| Alte linii 80 97 B 95 BT sini VxGoKm/h | gg | 97 45 95 2 | Linii _ _ & | existent | V <160km/h | 59 95 20 93 ‘Noid - penira terasameniele din clasele IV valorile se stabifesc prin protect. By modulului de deformagie staticd la reincdrcare D-~ gradu de compactare {in zona aparatelor de cale platforma cai trebuie si indeplincasca condifille de portanté _impuse pentru liniile directe.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 ABATERI LIMITA Abaterile limita admise sunt precizate in tabelul 13. Tabelul 13 Parametrul ‘Abaterea limit Devierea axei platformei citi fat de axa traseului 0,05m__ | Semilitimile platformei cai +0,05m_ : | nis +0m Cotele platformei cai -0,03m Pantele transversale ale platformei clit 405% Grosimea substratului ciii (g) saase Pantele transversale ale fefei superioare a terasamentului_ +05 % Denivelii locale ale fefei superioare a terasamentului 0,03mMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 370 bis/3.V.2005 PARTEA Il PROTECTAREA SUPRASTRUCTURM CAI A GENERALITATI L1 — Obiect si domeniul de aplicare Prezenta parte a normativului defineste parametrii de conceptie a traseului c&ii, regulile si valorile care trebuie utilizate pentnt a determina viteza maxima de circulatie pe de cale ferata (linie curenta gi liniile din static) in mood reciproc, se definese parametcii de concepfie ai traseului pentru o vitez’ dati, atit pentru o linie now (modemizata), edt si pentru o linie reparati. ‘Normativul se aplicé la liniile de cale ferat cu ecartament de 143mm, cu trafic mixt gi viteze de circulatie pani la 200km/h. Normatival nu se aplic& pentru traseul cai destinat circulafiei vehiculelor pendulare. 1.2 Termeni si definifii {in plus, fata de terminologia specifica [28], se definesc urmatorii termeni: (a) Vatiajia suprainaltarii in fimotie de lungime reprezinti derivata supraindlpirii tn raport cu Iungimea; (b) Varialia suprainalfiii funotie de timp reprezinti derivata supratnalfarii in raport cu timpul; (© Valori limita recomandate reprezint& valorile ce trebuie aplicate de proiectant pentru traseele liniilor noi sau pentru traseele ameliorate ale liniilor existente. Aceste valori asiguri mentinerea costurilor de intrefinere a c&ii la un nivel rezonabil, fird a compromite confortal pasagerilor si transportul in condifii de siguranti a mérfurilor. 1.3 Simboluri gi prescurtiri _ _ Nrcrt. | Simbol Denumire UM 1 dq | Acceleraiie transversal necompensati in planul cli mis 2 | Be | variata ti agin funcfe de timp m/s? {Accelerafia tansversald cvasi-staticl paraleli cu podeaua 2 3 a H mis | vagonului | 4 da ‘Variafia da; in funcfia de timp mis? : a, _ | Accelerafia contrifiugi evasi-staticd aferenti circulaiet prin care | 2 ~ ‘v _| realizeazi racordarea elementelor de profil intre ele 6 h__| Suprainaltarea am 7 {Iie __| Supraindilfarea limita mm 8 Variatia suprainalfirii funotie de timp mm/s 9 7 Variafia suprainilféii functie de lungime mm/n [10 E__| Excesul de supratnalare _ mm Distanfa intre cercurile de rulare pentru rofile aceleiagi osii ul I ! mm (~1500mm) mo (Liz | [nalfimea centrului de greutate _ iam [131 [insuficienta de suprainalfare | mam | 14 | 4 | asia tui Fin fanese de timp mm/s [15 7 | Lungimea curbei progresive sau a variafiei de suprainaltare 2 16 T,___| Lumgimea elementelor de traseu (curbe sau aliniamente) m 7 R__| Raza curbelor orizontale ™ 27MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 370 bis/3.V.2005 (Neert [ Simbol_| Denumire UM mc “Ry __| Raza curbelor verticale m {ig s Coeficient de suplete 20 c__[Timpul s__| 21 V__| Viteza finiei low [22 Vrnae_| Viteza Tiniet maxim in curbi a trenurilor rapide kan/h, 23 | Vaux | Viteza liniei minimd in curba a trenurilor lente km/h 24 'g.__| Acceleratia gravitational 9,81 mil 25 lim | Valoarea limité (indice) : 26 ‘aa, | Vasa total a accelerafieitransversale necompensati pe toath 2 (ay e : A m/s ___| lungimea curbei progresive _. aa ees ‘Variafia total a insuficienfei de supraindlfare pe lungimea unei 20 ‘A, | curbe progresive inte aliniament si curba circular sau fntre 2 ) om ceurbe vecine |" 28 ‘A,__| Idem a suprainalgiriit _ mm [29 Q._| Sareina dinamica pe osie N 30| Qy _| Sareina nominalii pe osie N 31 ‘Ag ___| Variafia totala a sarcinii pe osie N_ 321 _¥___| Forfa de ghidare roati - sini _N 2. - PRESCRIPTIE [40] 2.1 Parametrii de proiectare ai trascului cdi Proiectarea trascului edi ferate va fine cont de: (a) propris jie mecanice ale c? (1) inertia ginei, (verticala $i transversal); Q) natura ojelului sinei; G) dimensiunile gi tipul traverselor; @) rezistenta mecanica a prinderilor, (5) grosimea pietrei sparte si calitatea platformei itis (b) parametrii de trafic si material rulant: (1) sarcina pe osie statica; (2) masa nesuspendatii, G) diametrul rotilor; (4) profilul bandajuiui rofilor; (5) caracteristicile suspensiilor, (6) viteza maxima de circulatie (calatori si marf); (7) tonajul echivalent; (8) modul de exploatare (trafic cilatori, marfi, mixt); (©) categoria liniei (interoperabilé sau neinteroperabila). (c) caracteristici de proiectare a linitlor: (1) curbe; (2) supraindltare; 3) insuficienta de supraindlfare si excesul de supraindlfare; (a) caracteristici de intrefinere a li (1) calitatea geometriei cⅈ tilor: (2) procedee de control si diagnoza stirii clit; (3) calitatea geometriei ciupercii sinei; (4) uzura ciupercii sinei. (6) suprainalfazea h (mum) (*8); (c)insuficienta de suprainaltare T [man] (*3);2.2 23 31 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 (@ accelerafia transversal necompensati ag [m/s"] (*8); (© excesul de suprainalfare E [mm]; (f) variatia suprainaltarii fumotie de timp db/dt {mm/s}; (g) variajia suprainalfSrii functie de lungime dh/dl {mm/m] (+S); (b) variafia insuficienfei de suprainiltare in funefie de timp dl/dt [mm/s]; (i) lungimea elementelor de traseu (curbe circulare si aliniamente) L; [mn]; G) lungimea curbelor progresive L. {m]; () lungimea minima a clementelor de profil (*S); (1) raza curbei de racordare a elementelor de profil Ry {m}; (m)acceleratia ay [m/s"]; (a) viteza V [lan/h] (*8); Parametrii identificafi prin (+S) sunt parametri relevanti pentru securitatea circulatici. Valorile parametrilor Pentru fiecare parametra sunt definite doud tipuri distincte de valori limita (@) 0 valoarea limit recomandatiy (b) 0 valoare limit maxima: (1) pentru parametrii referitori 1a securitate: ca limita maximi absolut’ pentru respectivul parametru. Valoarea limitk maxima este legaté de siguranta si poate (pentra unii parametri) si conduc’ la o reducere a nivelului de confort. De aceea se reduc aceste valori cu cel pufin 10% gi ca “valori excepfionale” se pot utiliza doar in cazuri particulare cu o analizi specific a riscurilor. Valorile limits sunt definite de contextul de exploatare comerciala. Daca sunt efectuate tncere’ri de circulatie, de exemplu: pentru verificarea comportarit dinamice a unui vehicul (cu supravegherea continua a reactiilor vehiculului), poate f autorizaté depisirea valovilor limita (in special a insuficientei de supraindlfare), utilizind dispozitive corespunztoare Ja _aprecierea gestionarului de infrastructura. In acest caz, marjele de securitate sunt marite prin Ivarea unor misuri suplimentare, ca de exemplu: stabilizarea cdi, supravegherea calitifii geometrici cai, ete. 2) pentru parametrii care nu influenteazé siguranfa circulatiei, valorile trebuie sii fie considerate ca limita de la care confortul pasagerului poate fi afectat si creste semnificativ intrefinerea liniei, in situafii particulare, proiectantul poate alege valori depaind aceste valori specifice, dar fard a depisi limitele de securitate. Categorii de trafic: Din punct de vedere al traficului si vitezei de circulate, se disting urmitoarele categorit de trafic: L linii cu trafic mixt, cu viteza trenutilor de callitosi de la 80 —120km/b; Ia. linii cu trafic mixt, cu viteza trenurilor de cAliitori intre 120 si 160krn/h; wu trafic mixt cu viteza trenurilor de cAléitori intre 160 gi 200km/h; Clasificarea de mai sus utilizeazi viteza drept criteriul cel mai adecvat care trebuie luat tn considerare la definirea condifiilor de exploatare pentru diferite categorii de trafic. VALORI LIMITA RECOMANDATE $i VALORI LIMITA MAXIME (MINIME) ALE PARAMETRILOR DE PROIECTARE AY TRASEULU! CAT! LA LINIA CURENTA [40] Raza curbei Proiectantul traseului cdi trebuie si adopte razele cu cele mai mari valori permise de cerinjele de proiectare ale cali. Aceasta va permite cregterea vitezei de circulatie in viitor. 2930 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 Parametrii care se ia in considerare, pentru determinarea razei minime sunt: (a) vitezele maxime si minime de exploatare; (b) suprainalpatile aplicate; (©) valorile limita pentru insuficienta si excesul de supraindlfare. Raza minima a curbei pe care se poate circula cu,viteza maxima de exploatare, cu insuficienfa de suprainalfare J este: : us heal nl Raza minima a curbei pe care se poate circula cu vitezi minima de exploatare, cu excesul de suprainaifare E, este: {m] Raza minima a curbei trebuie determinat astfel inoat valorile A, J si E si satisfacd conditia urmitoare: ‘ , LLB Vain p> 18 Vance {mj aE hel ‘Notit 1: Stricta aplicare a formulelor conduce la o razé minimii in jur de 200m. Pe linii principale existente se pot intdlni curbe cu raze mai mici (de ordinul a 150m) si viteze de exploatare mai mici de 80km/h. Nota 2: Existenfa curbelor cu raze mici conduce in general la introducerea supralirgirii cdit in scopul amelorarii inscrierii vehiculelor in curbe. Aceasti largire poate fi insofita de introducerea unei contrasine care indeplineste un rol dublu (1) ereste rigiditatea cadrului c (2) asigurd un mai bun ghidaj a fetei interioare a rofil si absoarbe o parte din efortul de inscrierea vehiculelor in curbéi. Nota 3: Se recomandéi ca raza curbei are de cere din lungul peronului sd nu coboare sub 500m, pentru a limita golul intre peron $i vehicule si a facilita accesul in siguranjés a pasagerilor tn vagoane. Suprainalfarea Supraindlfarea trebuie determinatd findnd cont de urmatoarele considerente: (a) 0 supraindltare mare in curbele cu rad mica face si creased riscul deraierii vagoanelor de, marf care circulai cu vitezi mici. fn acest caz, sarcina verticala pe roala de pe Srul exterior este mult diminuati, daca in cale exist un defect, acesta reduce gi mai mult sarcina; (b) o supraindlfare mai mare de 160mm poate conduce la depfasarea incéredturii gi implicit la disconfortul pasagerilor in timpul opririlor pe secfiunile de cale cu suprainalfare maxim, Pe de alta parte, in cazul suprainal{arilor mari, masinile de cale si vagoane incdtcate cu centrul de greutate ridicat pot deveni instabile; (©) o suprainiljare mare sporeste valoarea excesului de suprainaltare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA 1, Nr. 370 bis/3.V.2005 31 ‘Tabel 1 Suprainsltiti him : 7 __ : T ite cir} eet aust Linileatatemixt | Trafiemixt | Trafcmixt | _ aia ) 80SV< 120 180 ah ay’ tm) - dad Lungimea curbei progresive este cea mai mare valoare rezultand din valorile di/dt si didi alese. Not: Dact nu exist curbe progresive intre elementele de traseu succesive, se vor respecta valorile limit admisibile pentru aparate de cale. 3.10 Curbe pentru racordarea elementelor de profil intre ele Curbele pentru racordarea elementelor de profil intre cle sunt proiectate fii curbe progresive. La fiecare schimbare de declivitate a liniei, trebuie previzutd o curba de racordare a clementelor de profil, de minim 20m lungime, daca diferenfa intre cele dovd pante adiacente este mai mare decat 2mm/m pentru viteze pana la 230km/h; 3.11 Razele curbelor verticale Raza curbei pentru racordarea clementelor de profil intre ele trebuie calculaté cu formula: n alee > Tse, 2 rm Tabelul 6 ____Ravele curbelor pentru racordarea elementelor de profil intre ele Rin Categoria de trafic 1 | wa Ob ‘aloarea limit recomandati __[m] 035V7ne | 035V' ma Valoarea limit minima —~ [rm] 0250 mae pe Tinie pe care existd posibilialea ransportirii unor pasageri tn picioare, este recomandabil c2 Ryst fie superioara valorii de 0,77 View: © Para a cobori sub raza de 2000m., Viteza este in krw/h 3.12 Acceleratia centrifuga a, in curbele arc de cere de racordare a elementelor de profil intre ele. : Fates (0 (m9 ‘Valoarea maxima pentru (a,)iim trebuie aleas’ in conformitate cu tabelul 7.41 4ht 412 4.13. 42 42.1 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 35 Tabelul 7 . Accoleratia vertical® (ds)1m Categoria de trafic (viteza in km/h) T ta | Valoarea limita recomandati [m/s)] 0,227 0,22 Valoarea limit maxima __[m/s"] "7Pe finille unde exists posibilitatea ca pasageri s fe ransportafi im picioare a, au va dept Hb | SUPRASTRUCTURA CAI IN STATIILE DE CALE FERATA Aparate de cale ‘Aparatele de cale (13], (21, (491, tebuie si admiti aceeasi sarcini’ pe osie oa si suprastructura liniei curente. Tangentele si razele aparate finiilor din staf: ficre ale ‘renurilor in abatere, tangenta trebuie si fie (a) pe liniile de primire si expedicr de maxim 1/9, iar curba liniei abatute sii nu aibi raza mai mic& de 190m, [50], [52]. Pentra liniile now construite precum gi la sistematiziri de stafii tangenta sit nu fie mai mare de 1/9, iar curba liniei abitute sit nu aiba raze mai mici de 300m, [50], [52]. Pentru circulatia pe linia directa ca tangenta sé fie minim de 1/1 760m. (b) pe restul Tiniilor stafici, tangenta si nu fie mai mare de 1/6,6, iar curba Tiniei abaitute si. nu aiba o raz mai mic de 190m, [50}, [52]. Amplasarea succesiva a aparatelor de cale. (a) In eazul modemnizivi linilor existemte, pentru a fi apte circulatiei trenurilor cu viteze sporite (categoria It a, b) se va menfine cel putin schema schimbitorilor existenti [52] pe liniile directe (diagonale duble in ambele capete ale statiilor). Pentra circulatia pe liniile cu vitezd sporita (categoria I a, b), distanta tntre aparatele de cale va fi dati de: (1) Lain = 0,5 Vaan. pentru Vinax< 160kan/h (2) Lenin = 0,7 Vinax, pentru 160km/h < Vinax < 200km/h (b) Nu se amplaseaz’ aparate de calc: (1) in cuprinsul trecerilor la nivel. Distanja de la prima sau ultima joanti a aparatului de cale si captultreceri la nivel trebuie si fic de cel puyin Sms (2) pe poduri si in zonele influentate de culeele podurilor, (3) inzonele racordait declivitatilor. ~ Jor de cale trebuie si fe functie de categoria si destinatia cou vitezA sporiti (categoria II b) este obligatoriu 4, iar curba liniei abatute sf aibai raza de minim Ctiterii de baz pentru evaluarea schimbitilor bruste ale curburii, respectiv ale insuficienfei de suprainaljare [41] Relafia valorilor pentru vitezd, insuficienta de suprainaltare si ravi se exprimdl pentru fiecare curb prin formula: LB Vis R Pentru a combina dows elemente adiacente cu sau fara curbe bazii de apreciere: (mm) = de racordare scurte se ia. ca Al= I+ pentru curbe adiacente de sens contrar ‘Al=1;~h pentru curbe adiacente de acelagi sensMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 370 bis/3.V.2005 Pentru determinarea vitezei maxime admise, prin combinafia curbe circulare gi un aliniament Piri suprainalfare, vatorile limita ale insuficienfei supraindlpirit teoretice vor fi conforme cu tabelul 8, gi vor respecta relatia: 2 A EE cay {mm} Tabel 8 Insuficenfa de suprainiltare limit A Jin __ Viteza V tem) vs100 100 < V 5200 | Valoare limité recomandati [mm] 100 =-0,5 V+ 150 [Valoare limit maxima mm] 120 ove | 43 Combinafii ale curbelor arc de cere 43.1 Combinafii ale curbelor are de cere fiird curbe progresive trebuie aplicate restrictiv numai in urmatoarele cazuri: (a) linii, aparate de cale in statii si trigje cu viteza de circulatie redusd; (©) pe liniile obignuite (in afara aparatelor de cale) numai in cazuri cénd nu se pot aplica curbele progresive si numai pe raze mici, de exemplu pentru schimbari ale distanfelor liniilor din stafii. 452 Lungimea aliniamentelor intermediate Zonin dinspre sférgitul, respectiv inceputul curbelor adiacente va fiz _ __ _ Tabelul 9 i Viteza V Valoare limit ‘Valoare limita (kon /h]_ | __recomandati vs70 Lonin= 0,15 V a 70100 Esmn= 0,40. Dack Ly< Lenn, curbele adiacente se consider’ ca si independente si aprecierea insuficienfei suprainaltirii este conform pet.4.2.1. 433 La liniile obisnuite (in afara aparatelor de cale) unde nu se pot aplica curbe progresive se respect urmatoarele relafii: ‘Al = 1, +I; $ 50mm §i Lenin 2 0,4 V [nn] valoare limits minima Lomin 20,5 V [mn] valoare limit’ recomandata 44 Condifii pentru proiectarea traseului fn plan al liniilor obignuite (din afara aparatelor de cale) in zona aparatelor de cale 4.4.1 fn general, proiectarea traseului in plan al linilor obignuite (din afara aparatelor de cale) in zona aparatelor de cale, pe linia direct a schimbétoarelor va fi compatibilfi cu cerintele de la pet.3. in plus trebuie respectate urmitoarele: Tabel 10 Suprainiljarca hum pe liniile obignuite (din afara aparatelor de cale) a Valoare limit mini 150mm abel 11 ___Insuficienja de suprainalyare Lim Fe Tim [oa] Ws 120kem/h | 120km/a 400m se folosese sisteme de prindere elastica directe sau indirecte [35], {38}. (i curente cu R < 400m, pentru calea pe ndirecte tip K ou clesti rigizi sau agrafe Piatra sparti ‘Dimensiunile prismei cdi si materiale din care se realizeazi prisma cai sunt fancyie de jntensitatea traficului, destinatia liniilor gi felul traverselor [7], [14], [15], [37) Pe coridoarele transewropene, liniile principale curente si directe, liniile directe ale color secundare se foloseste piatra sparta de categoria 1