161 Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc 2 (secolele IX-XVII]) tr o u A. Evaluare de baza = |, Identificati evenimentele sau faptele istorice corespunzatoare urmiitoarelor date istorice: 1. | 1330, 1211 sa 1366 Dat TSH TIT 1359 i176 v7 EEE TL Enuntati un fapt istorie in care au fost implicate urmitoarele personalititi: 7, [Nicolae Alexandra 2, [Carol Robert de Anjou 3. [Bogdan 4.[vanco 5, [Litovoi 6,[Roman T Musat 7. [loan de Tarmave 8 9. Negru Voda ‘Ahtum 10, [Basarab T I, Completati spatiile libere eu zece termeni istorici corecti: 1. Cel mai important document istorie pentru secolul al XIUl-lea, care atest autonomiile locale rominesti de la sud de Carpati este Al doilea demnitar in statele medievale roman incoronare gi ungerea cu mir ii confer acestuia autoritate sacri est... .ieriicufunctiispeeifce:administeative,judecitoresti militare fisealesenumeat, Dreptul de domnic este asigurat intre secolele XIV-XVI de prineipiul Webaza ciruia sau format marile dinasti 5 Urmasul tui Balica este eee care primeste de la Imperiul Bizantin pl do si reugeste a4 unifice teritoriul dintre Dunire si Mare, Autonomiile locale atestate pentru secolul al IX-lea in spatiul intracarpatie erau conduse de 7. Contributia romanilor transilvaneni la intemeierea statelor medievale romnesti extracarpatice esti, intdiul sfetnie al domnitorului, care prin 5 i numele de estan162) i a cauze sau consecinte aj, 1V, Identificagi care dintre afirmatiile de mai jos reprezintl awe 2 siete obfinerii independentei statelor medievale Tara Romineased tabele variantele corecte. a, Sfargitul euzeranitaii maghiare. b, Revolta rominilor condugi de Bogdan. «- Vietora obtinut de Basarab la Posada a 4. Colaborarea dintre feudali din Maramures i ei din epatil de Ia est de Carpal ¢. Formarea primuli stat romnese independent. £, Formarea insttutllor centrale roméinesti. a Consecinge ‘4 f Independenta ~ nese ¢ statelor A 7 a medievale Tara . > e Romineasca i “yy Moldova a snfiondnd, in spatiile laterale, cite 0 premisi/ factor care a ‘V. Completati diagrama mer r Se iaraaaier spafiul romanese. favorizat intemeierea statelor medievale Tara Romanease Moldova VI. Identificati din lista de mai jos aseminirile sau deosebirile legate procesul de intemeiere a statelor medievale Tara Romiineasca si Moldova, Scrieti literele cores- punziitoare in diagram. a. Descilecatul, b. Unificarea printr-un proces intern, sub un conductor local ¢. Existenta autonomiilor locale 4. Unificarea prin sprijin extern, prin interventia unui conductor vonit de peste munti ¢. Drumurile comerciale care legau centrul Europei de Marea Neagea, Tara Romineasca ie Moldova U (abilifi corespondenfa dintre institutiile din coloana A si inf i informatiile di ere 163, in coloana B. il. Y x B Rispunra a de Petru Mugat | a, Tinutun i Tirropolia ortodoxi intemeia ‘Sfatul domnese bi. Congregatii Generale fe. Comitatele Dieta a. Moldova Arma ‘orial-administrative din Moldova |. Caracter ereditarcelect Tit te ranizarea ecleziasti si Moldova, jn Tara Romineasei | f, Portarul Sucevel i: Mare voievod “guniinile de Stiri din Transilvania ih, Numit de regele Ungariei Domnia Tastitufia voievodului 3, Prineipat autonom sub suzera- nitate otomand ry [44 2 44 44 4 3 [4 6 3 9 Tani tentorial- administrative din Transivania |}, Mitropolia To 10. 7a,.X" in dreptul enunfurilor pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea lor: vm Noten Enunt ALF L<+-Gacaierl teutoni au fost colonizafi in Tara Barvei do citre regele Andrei al lea, la sud de Carpati {rautonomia local mumita Tara Cavarnel [7] Nocleul vitorulu stat Dobrogea Ia consti 77-1366, rgele maghiar Ladovic Ide Anjou condifioneazi calitatea de nobil de ‘apartenenta la ortodoxie. Gasta Hungarorum ne oferiinformatii despre existenta in Banat a voievodatulut lui tum in secolul al XI-lea. Teapre autonomille locale de la sud de Carpati Diploma Cavalerior loanit ofer® informatii Tn 1111 este infintat Ia ost de Carpati primul comitat: Biboral -cievedul Transilvaniei gi-a pastrat autonomin in eadral Regatului Maghiar savarsirea tertorial a Moldovei a realizat fn timpul domniei lui Petru Musat, Des =l-|=l2|= Granica donnie! Tui Ludovie | de Anjou eerisi de Ioan de Tarnave informeazs despre Crud ingoredrilor maghiare de a recupera Moldova 7a] Codri, cimpuri, cole, ocoale sunt autonomii locale mentionate in spatial dinire Dunére gi Mare. TE Identificati,incercuind in tabelul de mai jos, cuvintele eare corespund defi 1. Primul rege maghiar dupa criza dinastic’ Mireea cel Bitran, in 1388. initiilor: 5, Spatiu istoric alipit Tari Romanesti de catre din Ungaria. 6. Agezare medieval fortificatd avand un 2 Dregitor cu largi atributii administrative, juvidie gi militare din Tara Roméneascd. 3. Termen folosit de cronicari pentru a desemna contributia ardelenilor la intemeierea statelor medievale rominesti 4. .Mai-marii pamantului”, feudali, mentionati in Diploma Cavalerilor Ioan SLE 7 Z cearacter urban. 7. Condueitor de autonomie local! tre Olt si Jiu, 8, Populatie colonizata de Regatul in Transilvania. i E ql Ww A ¢ D 3lo|=[=[2[2[elele L R B a = z|e|=|=|2[=|=lole 1A localizat in- 1] Maghiar 9, Alta denumire dati Tiirii Romanesti R u 7X. Identificati, cu ajutorul hartii, informatiile solicitate. 1. Spatiulistorie numerotat cu cifra 5: 2 Secolul in care spatiul istoric mumerotatcucifra 6 sa constituit intr-n stat: 3. Cifra cu care este numerotat spatiul istoric dintre Banat gi Olt: .. 44 Conduedtor politic del frst! secollu al XIVclea din spail storie mumerott eu ig 5 Cental politcal voievodatuli fi Menumorat i 6, Stattul polio; util spf storie mera ira din dese 5a secoluluial al 7 Socal n cre ete atest atonniaocl dn spa istori mumeroa 8. Populayic care ameningi spaiul rominese si determind erearea unei marci de aplrare in nordsqy spafiului numerotat eu cia 6: a 9, Denumiteaspailui itorie mamerotat ew cifra 10, Denumiea eusuli de ap are dlinitea grande eta Romane dead» p, Familiari: . a B. zarea cu cerintele de tip BAC i Bar in uma o rsina avai 129, poi Timi ttl at Basa te i prin 1307, we 7, este mentionat, ir ; refi cafe onducea Un aa puercse en Ss se den mumee, um mar werd ~umentele il mentioneazi pe Basarab, fiul lui Ss Une nei caternd ea cleo 1328 dobiindeste o serie de victorii impotriva titarilor, intinzinducsi stapani “4 ” Pind aproape de Chilia, unde ficoau un trafic activ negustorii genoveri tasud de Dundre duce o politi’ de alianta cu {aru bulgar Mihail Sigman.” G. Columbeanu, Cnezate i voievodate rome) idic al Carpatilor. Cafiva ani mai tarziu, ymir, ca domn al marelui stat romanese ternational a domnului roman era aceea iplace in aceasta situate, ci duce o politica 1, Completati, pe baza sursei, tabelul de mai jos cu informatie solicitate: NEALUIBASARABINDOMENULE DIPLOMATIC. ‘ECONOMIC MILITAR, POLITIC 1-Explicafi infelesul termenului vasal din sursi IIL Seriefi o relafie cauzi-efect stabilita intre doud informatii selectate din sursi: Cauca. “ stats z Bc WV. Completati, pe baza sursei, spafiile punctate cu informatiile corespunzitoar: Mesajul sursei: idee din sursc: V. Formulafi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor In politica promovata de Basarab, sustindndw- eu dow informatii selectate din sursi: Punctul de vedere: informatie care austine punctul de vedere alté informagie care sustine punctul de vedere: y. sorie relevant, afirmatia conform cireia Basarab {tului politico-juridic al Tarii Romanesti, Rezolvati VL Argumentayi, printr-un fapt actioneaza pentru modificarea statut sareina de Iueru in eaiete. alors erveentesn PORUTU Ca urmare . sonny Agaddar xfy maghiaré a incereat si. Seer, teutoni au fost primul instrument ga cat Nese: ante dic de cuban a cal dt ade rotons iin Coges th et Snes Tienes ei wun aimee tar dens aceste eee = Dinu C, Giurdseu, loan-Aurel PoP, Oistorie a roménitor, 1 secolul al XIV-Lea se prelungeye ab ee mentine. Este reluat in Qj, ameteiata politics valahi a anilor 1400-1529, jntretin relatii privilegiate eu Imperiy| ‘ Basarab, urci pe tron in 1512, ely, Romaneasca B. ,Dinastia Basarabilor, care apare in Tare aan sense cae a Ana in secolul al XVi-lea. in ciuda rupturilor, tenia de clanul nobiliar al Craiovestilor, care domi Craiovestiise aliaza cu nobili sirbi, inlaturati de turci, Otoman, si edn unul dintre membri familie, Neagoe, num! luce o politcd autoritari de renume.” : Shireen (catherine Durandin, Istaria rominilon VI. Cerinje ou rispunsuri seurte (precizafi, identifieatt numiti, seriefi): 1, Numiti, din eursa B, dinastia domnitoare precizati. F Namucat din urea A, repeat din sureaB, cit un apatia atric Tomine 3. Nemiti monarhal menfionat in sure A, respeti in sores B 4 Tdentificai, din sursa B, o categorie social. ‘ 5 Prectzti, din eursa B o forma de organizarepolitcostatali 6 Soriofi litera corespunaitoaresursei care sustne crestoren Puteri monarhului gi selectat o informatie in acest sens. 7. Mentionati, din sursa galitatea maghiari. E alate ar eauri-fec tabi intro dou informatiielctate din surea A prosizand eh ia dintre aceste informatii (cau2, respectiv efec) ‘A, doud informati referitoare la relate dintre Cavaleri Teutoni sre fet ite cu rispunsuri medii/ luni VILL. Ceri punet de vedere referitor la rolul Cavalerilor Teuton, 1. Formulati, pe baza sursei A, un sustinindu eu o informatie selectate din sur aacanarentat printeun fapt storie relevant, afrmatia conform eirea la formarea statlor me Gievale romanosti au contibuit si romani transilvineni. F Mentionai ocaracteristicd a autonomillor locale romanesti din spafiul extracarpatic. 4 Mentionatio asemiinare, respectiv o deosebire in procesul de constituire a statelor mediovale rominest. 5, Prozentati oi date 6 Mentionati o caracteristicd a autonomiilor locale din seeolele IX-XI 7, Prezentati doi factorifavorizatoriinteri/externi ai intemeieri statelor medievale rominet 8 Prezentafioinstitutie central medieval din spatial intracarpatic. 9. Mentionaioacfiune de consolidare a unuia dintre statele medievale romanestiextracarpati institute centralé din spafiul tomanese, alta decat cea la care fac referire surselexcs 167) ; C. Modele de subiecte Model 1 30 de puncte cist e0 atenfie,Sursee de mai jos tin septembrie 1920, oastea ungara, 4 Min el tinutul inconjuritor ~ yee ae Sefjdul de banat unuia dint sfetnic 6 erta de avi pliti in continuare trib fruntea cireia se afiaregele insu, a ocupat catatea ect delitigiu intre cele dowd tari - pe care le-a concedat Sola de pase time de Basar ll Carol Robert aie pil ut i de a indeplini toate eollalte obliga asumate ee ated eg ieee ee cu Rogatul Ungar, a fost categorie respinsi Jere, hota sl uDrime statul romaness dela sud de Carp, Seut timp ups monrtea ui Carol Lapaas es re or I domniei fiului siu Ludovic I de Anjou (1342-1382), s-a produs 0 sou apropiere intre cele dou state pe temeiul uptei comune impotriva dominate! titre Ia fle Dende sn etre dla sn te aa fas ne apm ee can a Rota ng a Tt Romanest a produ in endl mari tensive impotriva dominatiei Honrdei de Aur inceputa la Halici in 1940 de Polonia in cooperare cu Ungar. Fiul loi Basarab, Nicolae Alexandru (1352-1864), are a asumat un insemnat rol politic ined dinainte de incetarea din viatd a tatalui sd, a restabilitraporturile de colaborare cu Regatul ‘Ungar gia participat la luptele cu tatari, respingi in cole din urma doparte spre rasirit.” (L Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, $, Papacostea, P. Teodor, storia Roméiniei) B,lotinderea spre risirit a Tarii Roménesti eub Basarab gi sub fiul siu Nicolae Alexandru, spre gurile Dundii si spre Marea Neagra, de unde gi numele de Basarabia atribuit teritoriulul situat Ia nord de Delta Dundrii.. pirea 6& deschida perspectiva constituirii unui singur stat rominese in afara lantului carpatic, Interventia hotdrati a regelui Ludovie I in Moldova, cu intentia de a subordona gi chiar de a domina tara, a avut drept rezultat consolidarea voievoda- tuluitomanese de la rasdrit de Carpafi, mai intdi sub egida Ungariei, apoi in opozitie fat de ea Moldova lui Bogdan si a succesorilor sii gi-a aratat independenta in colaborare cu Polonia care, dupii anexarea teritorilor fostului cnezat de Healici-Volhinia, si-a manifestat puternie tendinta de expansiune spre Marea Neagra i gurile Dunari.” (M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, §. Papacostea, P. Teodor, Isforia Roméniei) Pornind de la aceste surse, rispundeti la urmatoarele ceringe: 1, Numiti, din sursa A, secolul la care se face referire, 2 puncte 2, Precizati, din sursa B, statutul politico-juridie mentionat in sursi. 2 puncte 3. Mentionati cde un lider politic roman numit in sursa A, respectiv in sursa B. 6 puncte 4, Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunziroare sursei care sustine existenta relatiilor internationale dintre Tara Romaneasca si Regatul Ungar. 3 puncte 5. Scrieti o relatie cauzi-efect stabilitd intre dowd informatii selectate din sursa A, preciziind rolul fieedreia dintre aceste informatii (cauzé, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentafi dou institutii centrale din spatiul intracarpatie din perioada Evului Mediu. 6 puncte 7. Mentionati o aseminare in cadrul procesului de constituire a statului medieval ‘Tara Romaneasci, respectiv Moldova. 4 puncte 30 de puncte ae Cititi, cu atentie, sursele de mai jos: A ,Boieii igi datoreaz pozitia lor superioara in societate in dubla lor calitate, de mari stpini de imint gi de drogatori domnesti. Raportul dintre cele doud ipostaze are un dublu sens: domnul SUBIECTUL IL |ogati i puter face ael acest zmoiores err” pentru adminitrarea tri pent BU Shee decane iar dregatorul, prin ealitaten oa de agent domnese, capata putere #1 POP stat coremoniiq. feudalismul apusean, in feudalismul roménesc, ea i in col bizantit, TY "tspaninil funciare, Ry depunere a omagiului de ciitre boieri gi de primire din partes domnult & poierilor, CPC Asteapys pporturile intre domn si clasa politic’ se intemeiaza pe ascultare din PANT indatoratt wl insoti pg in schimb,,mila domneasea", adica dregitorii gi danii de mosii. Bole”, ne mogiile lor: in timp domn in campaniile sale militare gi ai aduce cetele de luptitori Mr ai.” de pace ei il asista pe domn in administrarea (ari gi in impartites ong q poporului romgn) (Florin Constant ini, O inolusiv rude ale lop Z feudali poral, i do mar Fe jceata a CADIAE Fung. B. ined din secolul XIV, domnii avenu in preajma loro seamé de M2 aco ae ‘Mai tara a care-giajutau suzeranii in exercitarea atribusilor conducer a, arm mentiunea CH sata) 4 : rau eomune color tei FAY nd domnii eray tii precise, adic dregatori. Aceste dregatoriie ath Noieredula trata eat tecri ex numa gi cu £01085 TOG". oat sft dom in mag Slab, sfatul conducea practic tara; dimpotriva, uniidomni wtOrt" ys de mitropolitul ti, formal. Teoretic, cand domnul lipsea sau era indisponibi seats Rramaneascl si ne0t, portary) dar rolul cel ma important iljucau practic banul Oltenil, it TAT, mya tarziv, iar drewitor, Sucevei, in Moldova. Aces sat anu consiliu este strimost savempotardt, domnul gi sfatul chemay, jucau rolul minigtrlor.Cind erau chestiun foarte important’ ali (oieri) $i ai ogtin ison roll minor, ind cra chest a hg, etd ec tata in aceste aduniri se alegeau domnii, se aprobau misur! see yoitol externa ete.” pce 5 do vacaltae, ae deren incperes abut S°84H60 Tp, Roménit i Ronni rmiitoarele cexinfe? Pornind de Ia aceste surso, raspundefi 14 0 ee 1. Numii, din eursa B, un spatinistori. abso es 3. Procizati din suraa B,oinaltl demnitate eleziasticd, reper eee ic Sectag di euron A, spc al anne Beale 0 INSS=DEY ea ola boerlor in etat, respect a roll und (Ar ntti 5. Fonntdatt po baza aurei A, un punct do vedere rfaritor 1a F=DOCtME ‘a Formula reo cnindeden coutinoroais inure G aamntat,peintan fap istaric relevant afirmatia conform ere 5 aren errap o inti conteall asigurd mengineren seatallV> oo ne, Se puncte prcenare unt fap ieore relevant si wiliza ea coneclorilor are exprin causaltate si coneluicn) A yandte 30 de puncte SUBIECTUL III Elaboratisin aproximativ dou pagini, un eseu despre constituirea statelor medievale romine, avand in vedere: evrnentionarea a doui premise externe favorabile constituirii statelor medievale romanesti + prezentarea unui fapt istorie referitor la constituirea statelor medievale romanestis + mentionarea unui faptistorie referitor la consolidarea unui stat medieval romanese; + prezentarea unei insttutii centrale din statele medievale roménesti; + formularea unui punet de vedere referitor la rolul constituirii statelor medievale romanesti si sustinerea acestuia printr-un argument istori. Not pneu wines linbajla intr adeeva,structuraren eau, eidenties i cauzivefect, elaborarea argumentului istorie (prezent fa z reat ae : rezentarea unui fapt istoric relevant si line cr ae eprint concn), epetren cea eronolofe! 1 faptlrintarice 9 fncadrarea esol in limita de epatiu preci.Ll tT ‘ 30 de puncte ————_—__ © gititieu atentic, textele de mai jos, All ron rimele decenii ale " P see He secoluui al Xe, tara a fst lout pe intreaga sa suprafaté de ni, alaturi de care z ii, ‘4 putu si mai existe mi eri Shout svi eau cert Trea ese de la mentioned von, Jatt migrotons aan, Tatilvania print campanie une, au reuyit parila aitepopulatit migratoare inaintea lor, si deplasezeo parte a agezrilor romney [.] Cee tei sodate, ae lui Glad, Gelou gM él i | lenumorout, mentionate de notaral regelui Béla gi ajezate i tev nord i nrd-vesal Trasvanic eae esptal salts al Xeni seunea , : nici, se aff Ia inceputul secolului al X-lea, in regiunea de contact cu toritornl recent cucerit de maghiar. [TN ose eum a juns Glas el Tanke stipénirea Transilvanici, in jurul anului 1000. Anonymus rlateazi e& prin 1002 (2) sa ajuns 1g obatilieintre voievodul Transilvaniei, Gyla cel Tan, gi regele Stefan cel Sfant al Ungarie, deoarece Gylas ar 8 vefwzat si treaca Ia cregtiniem, Stefan a infrint si ha dus impreund cu toat | familia lui in Ungaria. Tara sa «mare gi bogati» a intrat in stpanirea regelui ungar.” | : (loan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Istoria Transilvaniei, vl. 1) 1. Asaltate gn pico do-a f anihilate de Imperiul Bizantin la sfrgitulsocohul al XI-oa gi de un- } ‘nstalain Panonia inci do la inceputurile expansiuniilor spre Rast, autonomiile rominesti auevluat in cele din urm spre formula statului independent. Ce alcitut din romani aleanict In sfirsitul seclului al XTLlea a avut o existent cfemeri, find resorbit de masa numeric superioarit a lovilor In schimb, evelutia spre stat a devenit un fapt durabil la nordul Dunit unde elemental yominese era precumpinitor; a a fost acelerati in cust soenulu al XIl/-leagiin seco urmitor de politica Regatului Ungar de anihilare a autonomiilr rominest din Transilvania side tendinfele sale de dominate la sud si risrit de Carpat. Rezultatal acetei acceler a fst constituirea Tait | Renney gia Moldovei cn stats indepedenta® (OM, Barbulescu, D Deletant, K. Hitchin, §. Papacostea, P, Teodor, Istaria Roménie) Pornind de la aceste surse, réspundeti la urmitoarele cerinje: 1, Numiti din sursa A o etnie mentionati alaturi omni in secolul alX-lea, puncte Precizati din sursa A forma de organizare polit 2 puncte Mentionati din sursa A, respecti din sursa B, ete un spat istoric 6 punete Serieti, pe foaia de examen, litera corespunzitoare sursei care sustine for- ‘marea statelor medieval in spatiul extracarpatic. 8 punete 5. Seriefio relatie cauza-efectstabilitdintre doud informatiiselectate din sursa A, preczind rolu fi ecireia dintre aceste informatii. (cauzd, respeetv eect) 7 punete 6. Prozentati dou instituii centrale ale tailor medievale roménesti din secolul al XV-lea 6 punete 7, Mentionati o asemanare intre autonomile locale din spatiul intracarpatic si cole din spatiul extracarpatic. 4 punete SUBIECTUL IL 30 de puncte (i itig, eu atengie, textul de mai jos. Drepul boierimii de al alege pe damn trebuie si se fi manifestat destul de puterie pe dat, ‘e dup infiptuirea cunoecutelor sale masuri de intrire @ autorititii domnesti, Stefan cel Mare ‘intervent cu toatl energia pentru a face ca boieni, intrunii in vederea alegerii dommuli sil reeunoasi pe Bogdan ca urmas al su, Acestdrept al boierimii se manifesta gi atunc ind domnul ‘kgineatronul prin puterea armelor, ea Stefan cel Mare, in 1457, sau Vlad Tepes, in 1476; chiar gi = |recunoscuti—de boierimea tri, is in parte dovedeste ej) in aceste cazuri, domnii trebuiau valesi» aise in 1476, Vlad Tepes a cerut si fie recunoscut de ate ae peinsul dom o la modu de alegere a domnilor ivoarele rai sort FT ot bor, gi Lis gman si alta curte miruntiy, iar in Tara Romfineascd alcgeree fa ands i gmat imi 5 curtew, Luau part, de asemenen, si reprezntanti BT" te Mind dom nuit dreptul de nl doce peda baja supus nos bi tue jar aul ini a aS cxistat ined gana ty oreepie, ind dome! BUTE Pe a inal grin de, Nise Istanbul, in care boierii au indeznit totusi si aleag YP Ong in sent yeaa mara sutanel fd are vowel 10818 mind, aria roma Je cerinfe: —sau mai bine fiecare is % Pornind de la aceste surse, raspundefi I urmitoarel 2Ptne, 1. Numifi sceolul Ia eare face referire surss a 2. Precizati, din sus, 0 social. mu : Hoe nn caieeie® ciel v un alt lider politic preci- mt 3. Mentionati stccesoral lui Stefan cel Maro, respect! : zat in sursi. ; Pun 4. Mentionati, din sursa dati, centrul politic otoman respectiv titlul monarhului otoman. Sune 5. Formalat po beau ouree, un punce de vedere refertor 8 modalitatea preluirit puterii de eatre domnul firilor medievale romanesti soatinandel 8 dou informatii selectate din sur 0 punce 6. Argumentati printe-un faptistoric, afirmatia conform cireia oinstitutie contrali ‘a asigurat funetionarea statelor medievale romanesti in secolul al XVIII-lea on Bara Eee peinnta arguments elaborate fis Mlizarez Wt fol Se an er apt a conctorior care expr caszaliltes) Pune SUBISCTUL IT 30 de pune statelor medieval Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre formar din spatiul roménese, avind in vedere: oP onarea unui ivr istoric medieval care atest existenta autonomiilor locale romney dana a do factor extern’ favorabil cnstituii statelor medievale din spat romanex; 1 Pleiznrea uni eveniment de politic exter’ a statuluirominese de Ia sud de Carpatt ina cu un atat veein si menfionarea uni consecin(e a evenimentuli precizat yrezentarea unui faptistoriedesfigurat in Transilvania in perioada secolelor XI-XVI; 1 Rimularea unui punct de vedere referitor la importanta constituirii statelor medievale din spatit romanese gi sustinerea acestuia printr-un argument istore. 1 storic adecvat, structurarea eseului, evidentiens Tftfires conectrilr care exprima cauzalitatea gi concluzia), respectarea suecesiunil Nota! Se puncteaz’ gi utilizarea limbajului = factori favorizatori, conditi ; factor favorizatort, conditie prealabila, punct de plecare Intretore: Caresunt conde care au contribu jaa favorzatceast sta? Brompu:Ca ‘are au contribuit la formarea statului medieval Tt Riispuns: Unificarea statul a statului medieval Tara Roma tinted pretender lata Ungar ‘a stinsdinastia reglor arpadieni, io a fost favorizati de lun inceputul secolului al XIV"