nc ina ‘om Gon. oe ov 0 8 vel a fo > exch sb bene se vor alice dispoitile 59s oleh i fos ett a \ i ; _ il OB CE Proce Gl a er N noc PREIALL, anne ju eecutoru €& UrMeaay a Mile i exECUATCA sigs» Py rts executor €@ urmeazy 9 ile exec" I fing Py FISA NR. 3 conpitiive EXERCITARE ACTIUNEA CIVILA. NOTIUNE $I . de lege prin intermediul cérora se -asiguré protectia drepturilor fF Sores ailorjuriiceccrotie de lege, precum s ‘epérareapérilorin proces, ‘ Everctarea activ cle este o fact Dili, prin intermedlcieia cet Instanel de judecatdrecunoasterea, ate, 0 aplcyie 2 princpulu dispon- ‘are pretinde un deep subiectiv sol ‘seestuldrept sau protect unui interes REPT LA ACTIUNE posbitatea sublectu acti esbitatesttularualéreptului | ° : Gi subiecti vl (au aaltor persoane corelat, suifeduzasivoconduitd. | ciroralegealeconfersleptimare | copesunzaoane (5 dea, fad, si nu | faci ceva, inlimiteerormeorlegale, lar, incat de nerespectae de etre subietl pasiv, de a recurgelafora coer a stat rocesald) de a recurge laforta oer a sttullatuncl cid crept ‘Su este nctleat prin urate, dreptul lnactiune est doar o parte component a dreptlu subecti il, raase. ‘AGTONEA ck ae ‘snsambll miloselorprocesuale | tna dnireformele concrete de” previzte delege petproteeia | manestare a acpun cle (te forme rept sbictipretns de ctr una demanestare:ceerea inte pir seu une’ ae situati | reconventional, eerie de intervene Juice, precum pena asqura | ale tern proces ci evercrea aosrareaprjorinpres. | clor detec, punereainenectarea taco ete). i ‘jaar, atiunea cu creep Se ehemare in judecad exist orale — selegenly (EREREA DE GHEMAREINIUDECATA | Scanned with CamScanner0 ti | ee ere “ost is ae are yO ae ono tide a uo” - carol cloralte forme de man i | tiv ile, ie, — a stantel “judecat3, autory, a tom granite OMT, cre cpr 2 gas Maun civil: : 2 in tate? Fee 9 dee ge & cont ee pe ae cepu ec fo Se pnurtpt ect f soe (hwy ae vunaiinteres . ast } I i di { — ay cant nner ant pesne fe 4 iit af oe iene Po procesuol (copacitate process BF near oes OF, veloriica singuré dep a ain baie wroeeee de 0 Stain jug re pe rel de ra) 4. caprcaen proces de fobs AF ies pts eel personne 0 209 de p tu OE eigen rece 2 Regul [at 56 ae. (1) CPCI: poet pre inject arc persoand care ore flo ma ji pesca folosinta dreptarity exept > serpin seins fie xe sate ent i pe Soar edlat amycnane acme eae SreesatptcerCos cn seme etl th eo fone invehes elements) 6 oughta merit), unica condiie find a aces- 2 cpacates de folsn 182 perssanei rend oda alt 3 ean! ice incepe la nastereapersoanel mesrtea acstea art. 35 Cc), ain ~ Sanct 2. Lipsa capacitat . acumen con. noe EME evencr4nt de princiti se ncene, del este sou 332 vatayeel se rt, 205 al I ite prevazute persoane! jut a juriicd ‘data autorizsri impuse de lege ~ 2 de folosints 9 registrBrii [dacd perso" ii de infingare, 0° 12 riesrei alte cerinte fp capacitates oat data actul jndepiiiri termind sim de art. 244 declararea i prin-turivne, 5° Prin matt mod prevszut de act Sou destiingare or PF ua ersoana juridica ince fege"; In cazul speratiunitor de lichidare. tide fotosint® jocul proces ‘I constiul trat sual de iavorat cestei conditi "tay procesuale vvocarea ise! capaci scursul procesulu, mil Fe exerciiy a actiun civile ae feos Geracerce cent lise capactatt de folosinté sunt: ge fond intrucat vizeasd o conde de fond a actiuni civile: 3 absolutd — pentru cB normele 2° © veplementeatS au caractet aBsO1¥% absotine pubis incaicarea for putnd ft mocata de orice persoand Inte de ory de procuror, ack parted, $20 Of Care instant, din ofc 7 al (eu fimitrile legate, in fata instante! de recurs, si art. 247 alin. (1) CPCI: v intrucat, in caz de admitere, conduc re a lipsei 3¢t i exceptia lipsei capac Grice moment proc potrivt art 488 alin (2) 5 peremptorie (dirimant’) tea cereril ela nulita- tiunea lipseicapacitet de folosinss rede folosing este sonctionats cu nuitatea abs0148S de tcedlearea acestel condi in acest Caz nUlta- wt Cistenga unel vatémart(potrivit ert 276 Pet. prevéizutd expres side art 55 al. (3) ji procesua 9 actulul de procedurd fe fea refiind conditionaté 4 (Coc), De atfel, sanctiunea nulitati este tezaa ka C7. ln care va aprecia cl exceptia este interelats va fds Solutia instantel in ca sotite a cere de chemare in udecats(avind in vedere c&a fost introduss Jeo persoand care nu are capacitate procesual de folosingd ~ in cazul recla- wrerii ca find Introdusd impotriva unei persoane rmantulul) sau de nulitate 3 Fas copactate procesual de folosintS (in cazul paratul Pe lang3 nulitatea cereri, la solicitare nei interesate, cel care a suferit ‘un prejudiciu are dreptul de a fl t potrivit dreptului comun (in te nell rdspundericivle dlicuale pentru fapta proprie). Scanned with CamScannerro ae ga i ci ai sunt ald ath ite ny co sare) secon cpa, ee ss aired, judecatorul cates on th instante ie) jcc a ae atl PP suale de Folosing, "tg i apsel cana Ae nou-descoperta Sy ae auth Oy excepia TO asupra ccs ee ecaastl egash modiice cererea, in tent ae va ‘most i defunctului, In calitate qe rat sce Cue ru introguceren 7 ANZA a ig ot ra acorda un sa insist Ct ngelege 5S judge so) a ie oe oat esac pr oes de OI, 0 8 pig capac png cere Mt form gsc fir inpatient Per cease de oss ' api procesuale d ‘si pierde capacit a eat Aan ined persoane rd capac ocd in calea de atac fap a 1umita etapa procesuald, fara a Se cunoask de dedvateritor itr a aigect i ca are, fd ase proceda la ipotezee prev irda (J) pt 1 CPCI, calea de aac urmeazd af ad a act ind nl in cori art 176 pet] ap. 1a art 56 a CPC, deoarece apare ca find pronunald impotriva unei persoane ‘capacitate procesualé de folosinga (filnd vorba despre o nulitate condiionatdde exltenjaereunelvétdmndr), fapt care va antrena re ‘decarea cauzel. Pe de alti parte, dac& pierderea capacitagit ale 4e flosinya a survenit dupa inchiderea dezbaterilor, aceasta imprejurare nu impiedica pronunyarea hotarasi. ‘cra cv. nope COND CE BERCTARE 1.2, Copacitaten procesuoé de exercifiy folosinta drepturilor ‘personol si inde const in optitudineo uneipersoare care ore rsoane de 0 otone~ BP etc wrt i ste sears rend BE IG to asfe, obigtieproceucle(opoctotea une! Pe ‘rain judects) ‘a copocatea de execu persone fice uncie de ntindere capactaicvle de ext. cere, pen tre ate bene deconiire sina eee sa pronuniat 0 Petre 2 Ink vor dstinge: 'D lise capactati procesuate de inor, pind 1a implini- 10a varstel de 14 ani, persoan judicia’ sau tuteld special (persoane in pi Gefinitvs de instture a une msur de ocrotie); restrnsi, pentru minor tru major care beneiciazS rit cu varstele de con- © capactate procesuali de exert cuptinse intre 14 si 18 ani sau pen siliere judiciar’; ‘> capacitate procesualé depliné de exerci, pentru: persoancle Fe rnlnt 18 an sau, nod exceptional, unde egea prevede, chiar ante rin acest vrste(stuaiaminorull de 16 ai cre se cAsstoredte obandeste, prin efectul cSsitoriei, capacitate deplind de exerciiv, re ‘cum si situaia in care, pentru mative temeinice, instanta de tuteld rect ratjce minora creo impint varsta de 35 al capactatea depling Ge Chere, caz in care vor fi ascultat si pring sau tutorele einorul, Iusndu-se,cind este cazul, si avizul consluluide familie); D capactates deplind de exercitiv inceteazd prin deces, tmasuti de ocrotire, s0u, in interpretarea pera contrario 2 art. 3 Co, in catul minorlui de 16 ani cae a fost de rea-credints la ineheieree 1 s8 implineascd 18 ani (in cseStoriel, c8eStorie anulatdinainte ca mincrul ‘Sees ulti coe, perderea copaciti de exeratiu depline are caracter ten ora, respectv pind la mementul a core mroru!implineste 16 an). instituirea unei 39 alin. (2) a) Reprezentarea. Asistarea. Autorizrea soanelor care nu au capacitate deplin’ de exerci, legea le confers tunel alte persoane. a stain judecatd prin inter 2 Incazul pers {persoanelor fizicelipsite de acestora posibiitatea de: 'D Reprerentarea Intervie in cazul incapal capactate de exercitu), respectiv pentru: ‘Mani (care vor fi reprezentay in proces prin print sau, 2 minorii sub lipsa acestora prin tutore); Scanned with CamScannersotrivit Fy 1 te sauna 2 ; vous ec we ge me : ene al decat, i ptn reprezen 0 rata peony 2 acest peso sti 0 ep (6 or dela 141218212 aap, in 2 astareiten erst ers) 00 — eet er atin res ind Ce PTEUNS Cu ox penn oa lege ern nai asta ee ba face ate de ote, pe ncn in cae minora area instangel de tute in atae, este nec aapmerd vibe 92 cack pe pareusul i eprentre2 eurg din acest fat nar eer poeta de ponte en ei es, ase, ane tc) re Ms ercesate de ino S2UINCabil ne a acestr 2 Tegal ai acer, de Cte OFM Compete pon cuz! mira mpl Vag soi asta toate Conse 7 tet tee > Autorzare a judecat sou autoriare sec preventani sou oration Ainstanta de tutel. > Excepie: ve, indiferent de exstena $2U NU 2 autorzai 2 sunt stuati in a te: se poste ents judecsts Su la rept sub re wees iia Sanctiune: 'D in cazl in care este efectuat un act de [ inetes presi 2 autora, atl ese lovt de nulitate relativ8) norma cote find de ordine privat ine privat. by Curate speialé Cand poate insti? 1 a= een sconces ig, ar pesca fled pst _ eee sacarke civle nu are reprezentant legal; =e interese intre reprezentantul legal si cel eee aT 2» aqpunencvth none CONDI DE RETIRE ntitate £88 societate 52u alt €F in judecats, 4. ind 0 persoand juris oto asociave, 5 personaltate urd, constiuits port ei chemata 58 stea ware reprezentant; ‘4. cand istana dspune ca realzarea cin Subltate (or. 267 CPC) cea cu care stants aaaoaroli pentru areprezetainceresel rat astfel tat. cine desemneazé curatoru special? orul special este desemnat de citre Catee in emomentul in care devin incidentS un crumerate [art 58lin (3) CPC) Cine este curatorul special? jl dintre avocatl anu ant judeestoreascd, ck jazute de lege pentru reprezent ratului s8 se efectueze Prin ° imi un curator dintte ravestité ev solutionaree instant ft jtuatile mat sus inte si » cura me desemnati in acest scoP de tyratorul special avand toate antl legal [art 58 o ‘curatorul special va fi un parou pentru fiecare inst srepturle $1 obligate prev alin (3) Cl ‘> emuneratia provizorie a curatoruul se tecutore, stabilindu-se totodatd si modal Riu odatd cu Tncetarea cali sale, ginandus rata, remunerata va putea fimsjorat [art $8.2 ‘iveaxé de instants, prin inchelere jitavea de plat’. La cererea CUrato” fe seama de activitates dest in. (4) CPC]. «. Capacitaten de exeritu a persooneluridice 1a inflinteil si sfSrsepte odatd cu fnce- ree persoana juris il exerts dreptule sii indent pn intermediulorganelor sale, in limita puteror fe organe find reprezentanti legali at persoane! (bse dobindeste in terneul lei de la dat tarea persoane! ju neste oblatile procesuale ce le-au fost conferite, acest jurdic. invocarea Ipsei capacitati de exercitiu locul proces ‘constituie exceptialipset ca pe parcursulprocesui milk sal de invocareolipsei acestet cond Ge exert al actin ile pacitailprocesuale de execu 2 caractrel exceptiel lise capaci de exerci sunt: D- de fond — intrucat vizeaz3 o conditie de fond a actiunii civile; 3 sbsohtd ~ pentru c& normele care o reglementeazd av caracter absolt asain publi, inedearea lor putnd fl invoats de orice persoand inte sere procror, dacs partic, sau de cite instant, din offi, fn aeecment procesual (cu hmitéle legale, i fata instante de recurs, ott at 488 an (2) shart 267 ai (1) CPC: nit cee printf ators sre ur eee Prep) = ren pentru acoperirea fntrucat instanfa este obligaté 8 acorde un te Scanned with CamScanner‘1 gcc J sg 20 OSE yr UME Et a cs ee = utara cet exer eee ae o. vice paren acordat 88 nus soa i eon actee de pg 2 sn eth s see inca eco i ee a props), confor fra} crc desir se sti OEE chee yd eee oreo condi lea ° rh 34 spent une ete PSD ean pretinde (este) titular af dreptulul = ti oltat procesualé activa) nei i a ie es deaf 2 Caitatea procesvall a otine presupune 0 Dpto ce ‘raportl jridc dedus jude reds et citi fcalitate procesualé pasiva). vin pce 9 por eb tor Herel 2c Su PN OT eg He eeu bite apo ur io ‘scopul ocrotirl unor interese generale sau unor grupurl, ‘a we Regula determin ji tos nu este Bien + Caltate ld activa ~ aces ata pt et cu este in general determinal, ec ind ei dee, pe cae se mune uma ani ~ care oe calitate procestalé i fe _ spe nr de tl ae cuonl~ care poate initia actin civil i, persoane xine pre iia ected pens mins consierejudiciard ial si aispr, _ Soom a ee jdiciard sau ttela speciata si dispéna cesxciaier de protectie a consumatorilor ius ret acne se cnr caltta eee ‘pdrarea drepturior $i intereselar ondiiel calittil procesuale cesvale de catre Instanta se face PP 2 Verificarea indepinii condiil ca iar nu doar in in limine Tits. 2 Regul > Reclamantul est ‘etiv’, cat $i pe cea pasiva, Tr tot cursul procesuli, ooist tes face de ctr reclamant prin cererea de 570° Just judeats, prin expunerea motvelr de f2Bt Pe Ste {gi intemeiaz’ ce- in acest sens; in cazurile mnor acte doveditoare ft rea procesuala activa apartine ator ase face in functie de anumite lu, procurorul), obiectul ce~ ‘hu apartin decat titularului 3 fie promovat’ in materi a persoand decat titt= mit grup, la 0 anumit je art, 37 CPC). rerea si, uneor, prin anexarea Ut apres prevazute de lege, cénd legitima vane decattitularulul dreptului,justificares ‘calitatea celui care acfioneazd (de exempl rerile cu caracter strict personal ‘eamna c3 cererea este necesar $ terete legea permite exercitarea actiunil de catre o al lorul dreptuli, apartenenfa ttularull cereri ta un anu forms de asociere ete, (de exemplu, in cazurile prevazute d perso: crite rer (ea regu, €2 2.2. Transmiterea calitéti procesuale > Drepturle i obligate ce intr in raportul juridic dedus judecdtii pot f rare, rien tr eursl procesulu, vind loc, in acest caz, 0 transmisiune @ cali rocesuale active sau pasive, dupa ca, fie citre 0 persoané care are dela rattatea de parte in procesul in care opereazd transmisiunea, fie unel persoa~ ne strBine de proces (ter). Scanned with CamScanner2 2.21, csfiere de vedere ot tl ‘Abin punctul poate fi a) Tronsmislunea legal oer D se realizeaz’ in mod diferit, ‘dupa cum utr ea unui certificat de m neaparat rnecesard existent? si prezentar 05 eu er are expres 208 4 ares 9 jientd do% tse solicit, UNeOF, in py ras ea geri exprese if acest sens). pret, exist ; transmisiunea calitiii procestiate zat dF: ea ete tre personal, CUM arf ade dio si ores {in fimitele poate avea le iin pr ct Pam a cal dep DOCEa | mae cla sul, Ksind most or tea oni ACTED, Pe NB | nstanga 0 va admite nurnai daca va constata culpa exclusiva a prt [art 926 ai. 2) CPC), scopul recunoasterii calli pr aan erostenioior ind acea al inka de la mnostenire a tipi de destrimarea csr inca person juice, ransmsunes legals «citi rocesulege Fre pn roars esanel re are are cate paren proces, o 1) Tronsmisureo conventional lca dealin aurea ie, in urma cdrora fe ‘area bunulu itigios (adicd tra enn a mite este dreptul litigios, care poate purta ‘upra una bun sau asupra un Heal pra unei creanfe ce consttuie abiectul material a rransnitere, tansmisneg oy i veel pons ea a rocewul gent 2 ceca nt oat dove acestel calit3ti cu a ta jlo sedate de esttuire/reconstire ee! ee -—™ ast 3 equnen co wortne conor ot vedere a iminder tronsmisinea Porte un singur mostenitor bin punctul de absorbtic $30 = in can persoanel fizce,atuncl cand jatar universal, iar in cazut persoane! | exist’ universal 2 wie juridice, prin egal sau le tyansformares > eutitlu universal fit universal #1 5 cu titly particular au al vanzari or} aisiune conventiona(é) eX legal sau un legatar CH rsoanei juridices samisiune lega!®) (trans ulti mostenitor ald a pe ar (tron: Ia un anume bun = cand existd mai m az de divizare totals sau part ii eu titly particu privire = in cazul legatul donsrii dreptului ltigios CH tronsmiterii calitayi procesuale cel care dobandeste ste in acel moment, 2.22, ffectele calitatea procesuald 15 indiferent de felul transmis, prea procesul in starea in care se BBse ‘actele procesuale Preargite de antecesorul su find opozablle 1b tegea (at. 39 CPC) prevede efectespecfice in cari sorilor s8i, astfe: 'D dacd, in cursul procesul cu titlu particular (donatie, 1 instrsindtorulul gia succe” eptullitigis este transmis prin a ‘contract de vanzare-cumparare etc) judecata ee continua Tate pargle iiile, succesorul cu tia Part te i gh dach are cungginis de existenta procesuluh din offciu: sau poate fie introdus in cauz5, la cerere ort 439 alin, (2) CPC constituie o aplicasie legal a Norma stipulata de art. foryatd in cauzli, £° | Sispodior art. 78 alin. (1) CPC privind introducerea NB | din oficiu. dacs, in cursu procesui, crept tigi este transmis prin acte pentrs dani aing moarte ety particlo (egat cu tly particular), judecata ve cae aoa cevorul univesalof-cu tly universal al autorului, dupa et Din privingaactelor de anes introducerea tn caurd tool cu tty particular, mStaRFSva decide, dup imprejurse s tinted seoma de posi celrate pri, dac8 InsrSindtorul sau succesorul veers neu ly universal al acestia va rSmine sau, dupS cat, vat scos din proces; : dacs nstrSindtorul sau, dup az, sueesorul universal oi cu ty universal sr sestul est€cos an proces, judeeata va continua uma cy succesorul fu ttly particule, cre volvo procedura in starea in care se af la mo: mentul la care acesta a intervenit sau a fost introdus.in.cauzd. ee | Scanned with CamScanner |ci enw | aes conta ist ain un ent ot vO POGUE UD ub srabls acestla din yrs Co | opozablldacestua din urmg, ny, s aa oprals est sive fe, es nual po pat udecas, aestg MG ee muindscuas ee cesta gost it pret rs HO tris sy inceen ce MEH grr ac ean ta 3 ancl, dec nu i va f) pom bil3, Precizare: jy 8% Japan cut particu ue dovanai er 123, ivocore ipse cal procesuale process, mifocu procesual de vocare 2 PSE acestel fe poral at cle consul excep PSL calititi procesuate, eacerte except inset caltti procesuae Sunt Be fond —intruct vitearb 0 conditie de fond a acfiuni 5 aneolth - pentru cB nocmele cafe 0 replementesza au caracter a seowine publ, incalarea lor putsnd fl invocatl de orice persong sreresata, de procuror, dac8 partcips, sau de catre instant, din ofiyiy rice moment procesual {cu limitarile legal, in fata instantet de recy, potrivt ar. 488 alin, (2) sar, 287 alin. (1) CPCI: > peremptorie ~ intruct, dacdinstanta admite exceptia, cererea se rey pinge a find introdusd de o persoand fara calitate procesuals activi, re pectiv impotriva unei prsoane fara calitate procesual pasiva, 2 pepareursu! vile; 24, Sanctiunea lipseicalittiiprocesuole ' Soluta instant, in cal in care va apreca cd exceptia este intemeiati, va de respingere a cereri ca find i “ rodus8 de o persoan’ it procera hf coma sv ipa ne preety cata proces ps (ncaa tll, solu care nu va intra in atte ce ot udeat in fondul cauzel, astfel incdt cererea va putea fi rete Tab en ut cnd eva putea face dovada cat procesvale a ci catre reclamantul care are interesul de a actiona).V2 ‘una ins’ autoritate de Wweru juderat in or Gece, ulterior, reclamantu eatin primul proces.In acest al dailea Taisel alti procesuale, cit # excepto autor sig dice acestea, va avea proritate cea din uct ‘5 pelines respingerea cereri prin aceast re earen persoancl interesate, cel care 2 sferit un prey ei decpagublt, potrvit dreptuiui comun (i sate pentru fopta proprie) si, desigur, paratul este inde Mae i de tecat dace care ite i dovedeste, in conde) rin Decizia ne 22016 (MLOF.1H-263 din 7 apriie 2016) nals, SSS 2 ra eccasul in interesul leg format de Colegiul de a Ae ucene sa stabil c& In interpreter, apleared 43, Formularea unet pretenti (afirmarea unui drept sublectiv civil) ‘> Formularea une pretenti poate avea ca obiect fie protecia unl drept subies tiv cul, fie a une situatiljuridice ocrotite de lege a OO paacrmb.noyunasiconoruceeserarant 38 iwinta solute! date pe excetie J senereaed cererea fara 2 acopert lisa dela cOnste Troces, find ineidente att exces inant de Wer judecst, in cor solute de inadmisibiitate genetic, 2 dicks are areptul 8 wn remseiul rdspunden cvite dele= ndveptatit 4 la obyineres Can dee al de procedurd chad in rasstart.32 ain (1) Ut 2) \ al an Fy tin dul de procedural, respects @ ar. 136 6 \ ar tag prs proceduraisoivente, cu modiiaile # corn Lege Tlenoarejan. 160 din Legea rv. 8572014 privind procedurie e Pre y tere er peng, angojaforal desfingat In urmia procedurlor ‘ insolventd, finalizate cu radierea din s ‘rafecatd, neavdnd capactateprocesuala de fotosingd iar fost lichidator, Jadot jadecata in rume propriu, nu are clitate procesuald pasa". registrele specifice, nu poate sta in exer, in eazul actunifor posesori, prin intermedi ste apidrarea posesiei ca stare de fapt. > cu atte cuvnte, aceastd condiie presupune existenta unui drept subiectiv Gul 3. ce se cere a fi protejat sau a unul interes legitim care trebuie ocrott. Conditile de exercitare a dreptului subiectiv civil 'D_ breptul subiectv civil afirmat, pentru a se bucura de protectie juridie’, treble sBindeplineascd anumite condiii, respectiv: a) si fie recunoscut s} ocrotit de lege; b) #8 fie exercitat in limitele sale externe (care pot fh de ordin material sau juridic) sn liitele sale interne (adic’ numai potrivit scopulul economic st social pentru care a fost stabilt sau creat de lege}; depasitea sau, dupa caz, incdlcarea acestor limite poate determina incidenta abuzului de drept, aturiti cand dreptul este exercitat nu in scopul protectiel sau recunoasterti Scanned with CamScannered pi pe atu s2UTt-Un mag soatie 12 CI ey ‘ y * yatsm2 0 : rediot tert iu fe supUs UNG EFTIEN 52 tn, co rE eth uid cone 2 actual dreptut, og ao ch dreptul subiectiv Pf tua 3 esse ct, cs te acest con ste Np ay pocsuo 9 MOET de fond absOluts, BETEMPtONe), fy me re Lesce a Se aeersoieh " 9 aetna ine rc ee eg ei cee ese pe “0 mr apes a se cd ere de here judecatd Wa! Bata fp, pinsd ca prematurd, ‘eva trebui cercetata pe fond; ne ete ae SN aaiemarinjudecat3caprematurintrodusd, Mu are autortteq ts jadecat pe fondulcauei,atfel neat cereree Va putea free, Iuer judecat in prvnfa Solute date pe exceptie daca, ulterior, rec proces. fn acest a doilea proces. find incidente atat exceptia de pre. re jase at de ae 2 Exceptii de la cerinta ,actualitatii dreptulul": ‘style ec rt de parte rin 2 ul ste fe egtin~ 380 materi interesul 58 existe = al = presupune co a mom, 2 fe nse ae oul, 688 cel ae actionearg "Mag june a cars crt prj, acest cain trebuie 8 se vern on contrat cu normele deeply 5, saree ee mena ea 34 Che, pret atu action Preatare (art. 35 CPC); iy ~ ocedural, iar nu pe atcineva. Aceast8 cerinys rege a forma i sara cererea nu este Promovati de tal re procesial, inrucatfolosul practic S© Produce asupra tty 4.2. Sanctiunea lipselinteresului Ups intersuu sou 9 unein dntre conte acestuia Se Invocé pe ca excepil, care, daca f admis va conduce la respingerea aciuni caps interes D Exceptalinsei de interes are umatoarelecractere: 2 de ond (vieazi suri refertoare la exerctl dreptuluilaactiune, ‘> peremptorie/drinanta (cela respingerea sau stingerea procesuli fd amaifcercetat pe fond/ace nut analizarea fondulu); absolut (privestenedlcarea unor norme cu caracter imperativ, putéodf invocaté pe tot prcursulprocesulu, de oricare dintre parti, de procura, ac patcp sau de cite instant in ofc). Hotarrea ce cuprinde solujia de respingeré @ une! actiuni lips 7° | interes nu poate fl imvocaté cu autoritate de lucru judecat intro a sie omer terion, dad a momentul sesizarii instange! ma braces interest este ndscut si actuals, in acelasi timp, sunt ine i celelatecenge prevazute de normele procesuale, oe o AcTINEACMA NOTINESLCoONOEEERCRARE 39 esl si aceasta conditie- ca, de ali toate conde de exercitaé ale actiuni cite trebuic sa fle intrunita la data sesizietinstantel, pen F* | tru a evita pronunjarea unei solu de respingere a cere ea Hpsita de 1NB | interes, precizdm ca nu este suficient ca interestl si existe doar la acest ‘moment, ci acesta trebule a continue sd existe pe tot parcursil procesulul, ‘Exemple (de cereri care se resping ca lipsite de iiteres): 1 ~ c6rerea prin care se solicita obligarea pardtului la plata unei sume de bani, desi reclamantal detine un inseris fatal decdt 0 hotarre judecatoreasca), care, | E potriv leg, consttue tt executor i ~ invocarea, prin intermedia! cdi de atac, doar a nelegaei citari a ceeilalte | part! ta termenal (a care a avut toc dezbaterea tn fond la prima instansa | (exceptiind dosarele cut element de extraneitate, cand existd interesul ca | hotdrdrea judecdtoreasca pronungatd in Romania sd fie recunoscutd ssa ¢ ppusd in executareint-un alt stat ~s.n.) = cereri de suspendare a executériiunei construct, daca pe parcurstl pro | ees cia a ost deja finalizatd ete Scanned with CamScannerSs oe oa | REA ACTIUNILOR cm Aisa CLASIFICA sox eile are m vedere ety rere de che aren iy sane in material urmarit prin introducerea cy | in functie * pemare in judecats % Th ath realizarea dreptulul; 2 setunnconstatarea exstonhe inn cnsttie dearer rea dreptului (in condamnare, in adjudecare) q au inexistentel unui drept; iB ‘Actiunile in realizar tare) Notiune - acelea prin care reclomantul, pretinzéndu-se titulary we ver crept subiectiv, solicits instonfel obligarea parétului ta “oe wy i” tet feat tego de aun at pesonlenenrtrs susceptible de executare silitd 2D Caractristi: 1 restabiires sau valorifcarea interesulul se pretinde a se face direct, jy ddocd acest lueru nu mai este cu putint§, prin echivalent; 'D solufionind o asemenea actiune, nstanta il condamnd pe pardt s8 des, fac8 sau smu facd ceva; 'D hotérarea instanteiconstituiettlu executoriu; ‘> aciunea in realizar primeazs intotdeauna fat de o eventual actune consttare (a. 35 FC). ‘Bremple: Jn practica judiciard actiunile in realizare sunt cele mai numeroase, inter all | intrdnd in aceasta categorie: ‘actunea tn revendicare; ‘acsiunea prin care se solicitd predarea unei sume de bani sau a unui bun; = evacuarea di Geahach bate intr-un imobil, obligarea pardtului ta indeplinirea unor obligati ~rezilerea sau rezolutianea unui contract; = anula juridic civlcontract etc LL cussncanenncruomonowt 4 2. Actiunile in constatare (in recunoastere, in confirmare) |g JB Mate ~ ee cre prin nema crre Fas, At GE instantei constotorea existentei unui drept subiectv civil al su or Inexstenta unui drept subiectv civil al pérétuluiimpotrva sa D cel care ate interes poate si ceard constatarea existentel sau inexistentel unui drept. Cererea nu poate fi primits daca partea poate cerere realizarea ddreptului pe orice altdcale prevazuta de lege” (art. 35 CPC). 2.1. Coracteristici 'D disporitia de mai sus se apis in cazul constatri existent sau inexisten unui drept (2 nei stride dept), ru sia une stride fapt cin dispose art, 35 GPC rezultd 8 sunt avute In vedere toate miloacele de realzare a dreptulu, inclusv eontestaja la executare, iar nu num cererile in realizare de dreptcomun, 1 eempie de acjint i constatare: cererea in constatarea calitaii de constructor de bund sau de rea-credinsa, | | precur ori a dreptuli de crean, consti in contravaloarea materiatelor sia | ‘manoperei, ‘acuta de autorul unei lucrarirealizate asupra imobilulu proprie- fatea altei persoane, cdtd wreme proprietanul imobilulul nu a invocat ined | ‘accesiuned inobiliara arificiald (abia dupa invocarea acesteia se naste drep- | ful autorului lucraril ta formularea de cereri in realizare ~ s.n.); = constatarea nulitaii unei clauze considerate nescri tei ria care | | Sp AETEN Ue dept omc are dapozit ele exprese, i |< cererea de constatare a rezolusinitecileri unilaterale si a cetei de plin | drept (deoarse intervengia instanyei se rezumd doar la constatarea existent | unei neexecutéri culpabile, la validitatea pactului comisoriu si corecta sa api- care de cdtre partea indreptafta sa 0 invoce or, dupa caz vizeaza aplicarea unei norme legale care prevede rezolutiuneairezilierea de plin. drept ~ sn Ji | = actiunea unuia din sof de constatare a cal i i MBIT Sofi in timpul casdtoriei, sub regimul comu- | legate (pentru motive teeinice) ~ cererea debitonului de constatare« faptului ei a intervenitprescripta extinctva | ade Tere ¥ obfine executarea silid, cand o asifel de! cerere este fcrmulaté anterior declansdrit executari site (in caz contrar, dacd 0 asifel de cerere in constatare s-ar formula dupa declansarea executari site, ea trebuie respinsd ca inadmisibila, deoarece debitorul are la indemdna cererea in realizare, respectio contestatia la executare ~ s.r); = constatarea existentei consimtéméntului pérdtului la efectuarea unor ant £ mite imbundtetiri de ca pardtalui Scanned with CamScanner) ¥ quasmennta ACTONRON ME \ wii at aap cate nu este d05- dreptulul- Legiuitoral acorda eae > sine : sre ems poste e se pet oon a is aa realizar reptulul Pent? “a intatura efit SS ee ean ney en pep espe : a Son a fap 0 tome a a a i aie relia a peg ase cntaie Se Cie anil fe proprietated 6, iStarey oa \ \ de nel i Sa i ee 50 mp det oe sania Been i cere Sis ts cama a Paes tr repel ii introduc (event t \ art ee ca “dreptaritor sales inconstatares oteza in care, ty 4 ee analu, far uo aCHUNS, - cerere prin care sa, Fo stun = 7 \ st vo aa contend cia fe ERATED avin po \ respinsit ca h Nutre i ‘rept th instantel sa Dunulul, cere Instant rest prarvidentitatea, we contradictoriu ‘ou paratul care 11 contests deoarece, na fh \ act idle cone doar NET ee 3 if conta o cazih in fed uy no rardn cu caracter exectortt (eum se intampla in \ 1 oe eclamanitul wrest \ in realizare ~ cesul nui 0 &x% ecu we nvand posesia bunulul — Oy ‘admisibita. inf. cererea sa in constatare este 1a in constatare (cq cerere nda nel tiovotnuatl de FA i jtor) in temetul art. 59:65 ‘eutare silt), trebule confundaté nicl cu Jui, constatarea calitatii de unic ‘mostenitor/de mogstenitor, ‘constatarea Cote- lic yentel mi 1 in Tel cu partajul), 3 constatarea ‘calitatii de constructor de bun’-credinta si/sau constatarea drep- tentei sau inexistentel dreptubi actiunea in constatare poate fi transf cexecutare sit (758, e la actiunea in side eventuaelecapete de cerere actiuniin ealizarel; i vice- format’ intr-o cerere in realizare si 2, reciamantul poate inlocul cererea ip !Biempia aed debit, anterior dectansarii pwecutdit silite, solicita instangei si ‘ 7 "state peserpia crept credtorul de a solicta execuraree’ ssa silt iat versa. Pand Ia i Sutsiior, obligarea creditonuti fa plata cheltuiellor de juudecatd, capétal it constatare printr-o cerere Gn realizare si invers, dacd cererea ‘in Tonstatare , poate fi primita, fara a se acorda termen de judecata, instanta juand act de dinyd declaratiile verbale ale Spal coere pind constatarea prescripted dreprului credivorulal a -ptului creditorutul de a cet . a obj exer ‘ta nu consi tr executor, insd capaitl acceso aie consemnénduse in inchelerea 0 ind plata cheluiefor de judecata, in caz de admitere, constituie tly ex ; pariin acest sens, pot ispanilr art. 208 an (2) PS oS, | slpecale de consecngi, poate fi pus in executare silt s aangior de care bene a si oblig a paratului ja aii asa in deplind, proprietate a posesic ‘punul, Teercmnucvegncmamemcn ice | snare draco ne pee Scanned with CamScanner—e— eusneat “ entei sou inexstentei vr, aratarea ext “una sen ty a au ele EWE Dey Ma : : insane ritart, 125 CPC. ri casreaenscramoncrnt sect an _ 7 eae : vuniaincos 3, Acjunile th contitulre de drepturi (in transformare) speorea ot 22.00 serentél Unull drop, Notiune ~ acele actiuni prin care reclamantul solicits aplicarea tegii la costes caster 0 SEDE espe, 7 anu fapte si dat pe care le ive. cine ce ps cum 5 s0F ru, dtinger tre 5 bad eeprom ester una oePt ontve ~ se sold constataren ex ae : oe ae i es ap, eng vii de a evi de er i sete roprt eee 1 Preten de desfacre (eo) sau de destnjare a castor (ulate, anuare) i onstatare negative ~ 5° 52 ea in “erred ei descr sai de dese a ep > adiunt 1 Sbitiea st tagada pater contestarea mater i rept al paratuli- : ; " ja unei anumite datorit a recta ec noisy - sp onaite inset nel anunie in noc tae in wre ind tins rin prescrip ereanta acest di ae tie say 8 'D tind la schimbarea sau desfintarea unor raportur juridice vech! sia erea- ymamtul nu at schisd cale ae recta econ vesortapot ate nae ‘Be exert fag de pai nsare (inst numa de m go corere in reall nd 0.cer ‘> in principiu, hotirarile pronuntate produc efecte numai pentru viltor (ex | nectar, cre pre : hh teratura de specialitate, cererile in constatare mai sunt clasificate jn. ‘nunc}, ins3, existé situatil in care aceste hotérdri produc ‘efecte si pentru 22 se cere instante si se constate eXISteNt® $2 ing, trecut, desi creeazd o sitatie juris nous (anularea cdsatorei, desfin- oe dvr sabia fli for de mar FTES tte EGEAES dedartori si se con et Ocean jr, pentru ase natura o situate de incerttuding; Sey Ce i a 6. emi, partite 5 + interpretarea unei clauze cor = Skemp, parle supun instangel interpre ize contrac Ser ate cu von for, beneficial unui legat cere instantel sa ‘a al dreptului ce 1 acta lit al conditeipuse de testator el cont "> interogatri sunt aclea prin care reclamantul heard fn judecats on ae ryrare a putea, eventual, sii conteste dreptul Obligand-o imedsty 4, cererinepatrimoniale ‘opteze pentru una dintre condutele posibile in situatia Juridica dats; : II, Dup8 caracterul patrimonial sau nepatrimoni se valor © Cererile se impart in: ap Notiune ~ acelea prin care se valorficS drepturi subiective fr& confinut , OF £ Gyre exemplu, aciunea prin care mostenitoritlegali cer pdrdtului sa ex economic, egate indsolubil de persoana titularulu or. | lotamentul in baza caraia el se pretinde legatar universal; actiunea prin cap Imogene’ de un rang subsecvent it obliga pe cel de un rang preferai —Exer declare daca acceptd succesiunea sau renuntd la ea; actiunea prin care pares cerereade dWworg, : | dinur-un contract susceptbil de nulitate relativd cere celeilalte sd opteze inree ‘cererea in tégada patemitayii sau stabiliea pateritati | confirma caurza de nulitate sau a invoca nulitatea etc. ¢ solictd anularea castor 'D provocatorii- acelea prin care titularul unui drept cham in judecatpe cel care i cauzeaz8 o tulburare importantd in exercitarea dreptuluishi- aceast8 persoand este astfel determinata sé-si valorifice dreptul pe cat d ne ~ a ror continut este evaluabil in bank pretnde cf Far aves sub sanciunea dea nul mai putea inoca come er NOU eee Sil demonstreazs 2, Cereri patrimoniale Scanned with CamScannerwont od Ao noo econ we pec! eae sore a se acu pi care 0 VLDHES UY day pene — 0 2 ced a at 3 Store BFF eh es et rach neliitate 2 num, mite BF Se at Sa erudite : = ron nn ences 2 a . sail : aeipipesasl lia a . * e—suntacele atin in acral unite personate mobliat® ‘st as 2 A areca bun ob Ene sue de bank amor rer fue ilar ~ sunt acele actin Tn cadrulcfory bun moti predare ‘2 Aciuni personae imo personal valrifcat areca obiect Un A Gerri reale é F Notiune ~ cele prin care se urmareste valorificarea unui drept reals, dup ce, apirarea posesiel unui bun. Biempie = acute in revendicare; ~actaneaconfesorie sau negaore; actin in grits; Alb + nfuncte de obiectul or, actiuilereale se impart in: > cererireale mobil fare ~atunci cs ce arene nha nt ret real vara ns | Bxempl ~ “revendicarea burulul mobil de ia posesonal de rea-redin ‘D cereri reale imobiiare ~ dreptul real valorifieat are ca obiect un bun limb. ‘Bxennpe a evendicarea bunulul mobil, partajuljdiciar care cuprinde 3 bunurl tmobile, petiia te ereditate care priveste $1 mobile, aciumea in grGnituire, cere posse ete 'D Pe lings clasiicarea mai sus expuss, cererilereale se mal impart in 'D_ cereri petitori~ prin care se inde la apirarea unui drept real carer posesori ~ avind ca obiect apérarea posesiei asupra unui bun Impotriva oricirortulburéi de fapt sau de drept, eri, dups caz,redobir rea posesiei, daci ea2 fost perduta 6, Corerile mixte tun drept teal sun drept de creant, in cazul in care drepturileinvocate au aceeast ‘aur generatoare sau se afl ntr.un raport de conexitate. Este vorba despre valorifcarea unul drept real st a unui drept de cereanta i cadral at wu in eadrul une ‘Cererl de chemare in judecata complexe (in care un capat de cerete ar fio actiunea reald — de pilds, acyiunea tn revendicare ~ lar cella a f SIF Netnne sce att prin care se valorfcS, in acelas timp, ise pmomrsiosin aay ay pills, conravatoarea lise de flosinyd a bunulu revendical prin ce retea principald), nlel in cadrul aceluias! (de exemplu, acfunea pr Gale Tn revendicar, lar pardtul formu Teaza cerere reconvenfionali subsidiar, prin care solicité contravalog- yea cheltulfor tes necesare). 4° [Tract ena cum sa remareat dean erature de peda, ne ‘flim practi in prezenja unul cumul obiectlv de aciunt: una perso- ‘Raid sl una rela. In mod conventional, au fst incluse In aceasté no- fiune doua categorl de actin: ay aetiunile fn executarea unul act Juridie prin care s-4 transferat ‘ora fost creat un drept real, dind nastere,totodata, unel obli gail personae (se considera cB, In aceasta situa, reclamanti eetrcta doua drepturi, unul personal, referitor la executarea obli- in ‘atid, i altul real, avind ca obiectremiterea bunulu; ) actiunea in rezolutiuneireziliere, in revocarey in ‘cea {in nulitatea/anularea unui act translatly sau ‘peator de drepturireale, daca reclamantul solicit sat dup c3% reduetiune $i ee Scanned with CamScannertr in staat ante ge ee umnsreste reintoarcerca’ st a pamonl ans saantainraport de tel aSpecte ay Me preznts ime vol, in caze at aeedt subiectu! PASI Ql apo rate poate fi chemat in judecay antl urméreste dreptul sup y ‘burl in minile ‘oricui s-or afta titular ‘avénd si dreptul de oa sun dept de preferin’ fat de cela er ae personalé nu exclude ae =a gotional rr af wer, de00" etna coriciar > aciunea real confers paratuu, in tmp ce 2 rotor prvileiat - . 1. sjunea real urmareste obinerea bunulul In NaSHe, e Ad acting sees ce aces ext det atc cd ese Vora egg Petes obiati de 2 da; in carul obligate de 2 face sau any sar ecectarea obligate se pot obi numa daune-nteres, ‘an ceeo ce pveste competenta teitriala, in cazul actnilor person y sic, n pip, regula de drept comun, find competent instant de omiilu/sedului parétulu’ sou, dupa caz, cea de la resedinta sau repreze, tonta acestuia fart, 107 si art. 108 CPC). ‘> In cazul aciunilor reale imobiiare, competent este instanta pe ra ‘circa se afl imobilul (art, 117 CPC). In ceea ce prveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea péétul, termenul est afer a functie de natura actlunl, De reguld, in cazul actiui personae, termenul general de prescripie este de 3 ani (cu exceptia stuaite ‘ncore prtile au convenit un alt termen de prescriptie). sub aspectul actiun seal : ‘ ilor real, exist8 actiuni reale imprescriptibile extinct , actunea in revendicare sau actiunea avand ca obiect iit din indviciune), oa 3), precum saci ae le de avusiune et), #1 actiuni prescriptibile in termen de 1 an (in @ cqusmeancancrummoncnnt 49 Ii.oups calea proceduralé aleasi de parte Pentrl apararea dreptulul 1D Acjiunile/corerile se casifi rina - eee iar qurolilet 5 incidents 4 actions 4. Cererile principale i cedura judiciar’). & ‘are caracter de cerere principala, in intregul sau, adesea fiind formulate i re, din care ereri de chemare in judecats cu mai multe de cerere, va'a altele sunt accezori, De asemence, poate f for I chemare in judecat8 cv mai multe capete principale t avea alegate si cereri accesori. 1 capete ‘una este principal smulatd o cerere di de cerere, care, la randul lor, pot Exempla” | Zererea de chemare in jude roo 2. Cererile accesorit 1e — cele a cSror rezolvare depinde de soluyia din cererea tie de subsidiaritate fata de aceasta. brine det Be easter vemple: eit ceverea prncipala se solicita obligarea pardeulu ta debitul principal, ia | princes és a ith ein cereea principald se solctd revendicarea unui bun, iar prin cere a r losintd.a. | acelui bun etc. a. i 3) Cererile incidentale existent independentd (precum cere- rea principals), Notiune ~ acelea care pot avea 0 Ow dar care sunt formulate intr-un proces deja initiat. mpi’ : = cereres 1d (prin intermediul cdreia pérdtul invocd drepturi proprit impotriva reclamantului); | -cerereade intemengie voluatard; ~ cerereade chemareia-garantig; sreade chemare a.altor persoa Scanned with CamScanner4, Cererile adigionale re. parte modificd pretentite lea BEF ojune—cexetenine fi formuaté de cre reclomane (in " —|FIGA i de interventie promovate ge?" ny, < ABUZI Jin privinta cererii recorwentionale sau a cererli de intervene, seen NR.5 'UL DE DREPT PROCEDURAL acesta) sau tert intervenient (in privint® cererlide intervene ing © cererea atonal poate rv! ransormr/COMPICYE/mog Reed obiectul, cauza sau partile initiale. ti m 2 Oastfel de cerere post! principale, accesorii sau a cerer Sediul materiel art. 12 CPC ort. 15 CC Notiune ~ abuzul de drept procedural reprezinté deturnarea $ JF Sag oo maar elon recunoscut de lege, dreptul find exercitat cu rea-credingé. 5, Interesul clasi 5 ai multe aspecte: q potiit art. 123 alin. (2) PC, egy Part arms de dep sania cn rot poste era i sub spe orca neers 8 Judes de nga ite Sograrvnerienie BC nereranb, tentd pentru cererea pal tia ac cael ge 'D Potrvit art. 12 ain. (2) CPC, ,partea care isi exercits drepturile procesuale in sau teritorialS a altel instante judecstorestl cu excentia cesar, mod abuziv rspunde pentru prejudicile materiale si morale cauzate. €3 va sate la at 120 CPC (cerer in materia Insolventel Sau concordgy PM putea fi obligat, potrivt legisla plata unei amenzi judiciare”, lar conform ventiy, core sunt de competenta exclusivd a tribunatului tn a cdpyict PE art, 12 alin. (3) CPC, ,{..) partea care nu isi indeplineste cu bund-credings serine are sedul debtor: ‘obligate procesuale rispunde potrivit alin. (2 5 anumite actiuni se pot formula numai pe cale principal (de ey, ‘actiunea in t3gada paternitai) sau numai pe cale accesorie (de creme cererea de incuviintare a pastrérii num: cAs8torie dup’ diver), “ctiuni se pot formula atat pe cale principal, cat si pe cale tn 2 Clasificarea prezinta interes sub m™: 2 sub aspectul competentel — Elementele abuzului de drept procedural 2 Abuzul de drept procedural presupune dous elemente: 'D un element obiectiv care const Tn deturnarea dreptului de la scopul pentru care acesta a fost recunoscut de lege; incidentala (de exemplu, exerctarea autoritatii parintesti fai de _minori, cererea de partajintsa sofi etc.); of 'D unelement subiectiv ce presupune exercitarea cu rea-credint§ a dreptului 3 ‘ungscut de lege (in cop de sicana, in scopul vBtamari parti adverse, ae eran neat ce ini lente gage, ana SO cn a de instanta investits cu soluionarea cereri principale [exercitarea ou} > conditille ce se cer a fi ntrunte pentru a caracteriza un act de proceduré ca t8fii périntesti foté de copii minori, a locuinfei copiilor dupe divor, ge baci sunt cam pomgen cnt! pair luieWle de crestere sTeducaes D autorul actu, deci cel care sivarseste aburul, sé fie, pe de o parte, titu: copier, stobilea numelui pe core sofi urmeaz6 sé! poarte dupé defe farul dreptuui procedural, iar, pe de ats parte s8 fie capabl si exercte; ccerea cBsétoriei conform art. $19 alin. (2) si (3) CPC]; 5 autorul si respecte normele legale referitoare la exercitiul dreptului, dics (dreptul ‘si se foloseasc’ de dreptul siu tn limitele externe fixate de lege rmenul si forma prevazute de lege); ‘cu actu! nelegal, Actul de procedura > persoana care forrquleazd o cerere incidentald dobandeste calitatea & parte astfel int hotdrdrea care se va operat, pronunta i va fyopozabits hott cae se refed ceed soo eu nie = c la cereri accesorii sau incidentale este supa ‘Annu se confunda actul abuziv ear : orasi cai de atac si termene prevézute pentru actiunea_principal este abuziv cand este savarsit prin depasirea limitelor interne ale dreptu- Char dc suai in cae a fevertate separa, ar supuse ters | hl Aun nd sunt dpa fimiteleeneme sl rePubl ane de atac sau altor termene, th : NB le ae cexistenfa dreptului nu trebuie confundaté nici cu modut in care este exercitat un drept care exista. si fie exercitat in conditile, ter Scanned with CamScannera ionat spre realizarea altuj I e fie dire ispoztile normat - 2 a wia 2 fe precuncscut a disp ative ng | AaURVA DE DREPT PROCEDURAL 3 \ saved sexe en \ nor 20 ste posibilé i formularea tunes cere principale in constataren abu Talal de drept procesual, aat pe cale principal cat si pe cale inden ‘i corer ee gg Tal, ntereiats pe eispogile an-35 CPC, in aceasta matesve nefind ap ia ii i deter eeraeag % —_ lenin mean reas Sem ened ee eg judeca ea sargate ere #1 murnal constaarea earacterulsk abu fra se ete le te dt es recto 7 | .festea arepul subiec de ereanga cei are ional tn aural fora cre itl PIM : mand NB | Sop procestal. Evenfuala cerere in realizare (obligarea ard 1 | ea de = rel presi Ere erp pce, reek espundent geyser de wc epee de ee despite ti ert de Be i gence contest a EXECUAre dooy cee tit de3 ami, care cuge de a data ramAnel defniive a hots i eee oe cs PIED conn He te a pera, abu de ep proces te ec a eB ene Oe SE a isanctionarea abuzulil de drept procedural sjn-(2) CPC, wPartea care si exerci pre re oliat, pout ei i plata une amen ace ire inseari paren poate sancjionati: ; Sn tere rspundert cle dlituale Pere fopta propre (an. 1357¢4 ater ack ae contat epi conatile acestel, €3 va pg carne gat ne despagv ene prelude mate na caurate pti averse; > caoamends judas ncuanturl sabi de sponte a. 187-185 entra respectarea principal dsponibilitatit, despigubile 17° [teatesisau morale po fi acorae, in cazul abuzulul de drep ip | dural, doar la cererea pail cae a suferit un prejudiciu, far nu si oficiu, de catre instanta. g > in ceea ce priveste caile procedurale pe care partea preju citarea abuzivi a unui drept le are la dispozitie pentru obtinerea despige birilor, acestea pot fi: fie formularea unei cererl incidentale, prin care se solicit despagubirieh cadrul procesului pendint, in care a fost exercitat abuziv dreptul pros dural; fie formlarea une cereri principale in realizare (deci, pe cale separa intemeiatd pe rdspunderea civil delictual, intr-un termen de 3 ani cat Se ined de la data la care cel pigubit a cunoscut sau trebuia sist , i ‘i persoana responsabild de aceasta fart. 2528 alin. (1) Scanned with CamScanner