~~.

&J~

.~MJ..~

==CMAS OCJ Jt-

Or~QAe

~

Tii

~Q_'J>~_'_

Cap i to I u,} I I I -ELhffiNTE

DE

CONSJRUCpf.: DI~.LEMN

A. LEMNUL CA MATERIAL DKCONSTRUCf!;E
L

GENJ;;RA};ITATI

f~~~i

~.emmil este unul. din ce.le mai ve~hi materiale de constructie ¥ a £os1u tIlI~ t de-a IUI),p"~UlmBu})1J S;\:~~'ll \morl]lcr~~i! qa ,:dJogRrj, ,,{or,t~!~t('ll> la t!<j. locUlnte, constructn agrozGotehmce etc. ' , 'f~~m~ul s; lltiliz~!lza,§;i ~,~tazj CU{rn~ rip. c0fo1s~ru.~tiipe:nfJ;Jl}truct}lFj1'de ~eflS!~;nt~I~.ln"sB~~la~ la.. ~.coBf.rWRll,;pe!}tr':l., !llIsa)e -:- tit,nBli1f1e. f j!f/~r~,?;seh, i p~~ca}p"~h' ,p,entfill"JPuherc~ in 8P'8r.~'~ ibetoI11I~WjlxS6:
,.J,

:~rf~:t: at;

::; ~~ e;t~~~'iacl~tl~;cl~¥vqn~f~ 5(w1tr~~t,i~1.9r ?~ dteJ~\:o\i~~~~;.9;~;io:~i2 PI,llt~,tlJ~·?~~<l.r1".d~,~Br~i,tl;cr~;e; ,<}-' }rr~}('lp~lqlW);('lWliO~, A~:<I~i,y6Italea'! lnl]:: loacelqr, de' ImI:lInare"~1 in,e't6de.l~'·~.tl~ntIf!ce·; -dllc'ul. aai- '~s'teliiliita t'a" de d,e ~onS:U}'e~t'1·.n9n?rJna trriate ~.d~I;:Qn~tt«C'tYj· {oWl,'al~,miri$d:Hlfiat('liiYle'p~a.~tic~ .:!:>~tgR ~t~~;t:"~,;.ff:?:i~,:,~~)~r;IA~#~t~{ ~r~l~~r;~~~h{e{;~ort~trv~~flj'" trl;"p.~!~f~ig~t '{~~11, }11?·W~e.w9~~tr~'fY~~t~, W {I~;~ln.ap t :.~tl}fSr(~€ti!.~t~ ~lTtSl~~m' f*; fron~9~V1~·"I~~leIa.te" ~rce 4!p-e!atp,p~oj:l.uSe,mdlJ~tnat, ~a;se·. Rrefabr~tat¢, etc. 1p 'aceasta conceptIe's,:.au.reaJizal in ultil'ilul. '[imp' coristHlct'iidin 'lemn ifiqrazpete.eu deschideri mari~i forme arhitecturale variate. Lemnul, fiind de natura organica, cu 0 structura celularji , da un material eterogen ~i anizotrop, avind proprictati variabils pe diferitc directii (axiala, ra-diala, tangentiala) ale fibrelor (fig. 111.1). a. Avantajele lemnului, Camaterial de constructie lemnul prezinta 9 .serie.de avantaje ~i anume: -are un cOeficient de calitate c "ridicat dat .de greutatea ,.materialului rapottata la reziste"nta lui; C = i/R; din acest punct de vedere este comparabil ;{Jot/tu/r/ cu otelul .~i superior betonului ~i zidariei, Acest avantaj este semnificativ 1a acoperisun; unde g~eu!7 tatea proprie a elementului constituie partea precumpanitoare a incarcar ii': - prezinta coeficient de dilatare liniara mic, astfel ca, laconstructiile din lemn nu sint ' Fig. HI. I - Direcfiile de rosturj de dilatatie, si coeficient de ' actionare asupra 'fibrelor termic; redus (A = 0,35 W/m, K)" fiind un UU.II-l,.l"","'; Iemnului. lator termic;

i~~~

tn~

44

-;'~ ~

2

,,]If6:} D~tP~·~:-l_
[

,

Fig. In.')

saUl prin cilindrul

1 - coajd ~ 2 - cambju i 3 _ cilindru iCIllDOS; 4 -- canal medlJJar.

.

-r-

Sectiune

trapsver_

lemnos:

ca'mbjal.~: 4'.:;:..' alUuruj 5:_:_du ..~ ;~~lame .. :61-~c.~n~,t"!I!~~U!,!!,:n
< ,

Fig:;'II:I;<!'i'4Str.t!0tUra , !,,:l~.mn~~~l}:li!f,\qL 1~rHidom i,:2~~Ji_bt;t,; J:-:zonl1. r~~

Partea din ·arbore care·ifurniieaza lernnul de construcpi'e'estt'J}ulpina. Sectiunea transversalii prin tUlpina unuiarbore .este 'ailcatuita 'Oin unnatoare1e straturi Concentrice: coaja. c~mbiu (mlzga), dlindfuIle~ndsl$i_iiiima (fig. IH.3). In constiuctii se folose~te,'jn general, Hlaterialul'liflanh ~ona cilindrului lemnos. a1ciituit din: album sau lefunultlnat. duramen salliemnu:} ligniticat ~i Canal medular (fig. IlIA). ,. :, In pa,t", de sub coaja. (,ona"""bIUj. 'ntita'", .''''-"I*.lo_r.,," C 'cursul'unui seZOn de vegetatie aka tUie$te 'incletcdsa ui eeTcuf~'7e1'a1'11it!Ze:' Da tori ili condi tiilor na turaleale mediulu i .incon jura tor, ifipcate'T'Se"aezvOlfli
Cre~j!eteain grosime se face prin Suprapunerea de noi stratllfhelor'e~islen'te

11'· !'\

.~

" . limiteaza- lungimea ~i sectiunea clernentului cc urrneaza . , , ;;Jltul; acest ~efcct hi' . . roducc deseuri man a li e,xtr.a~ dm tr~~e _ 'rezistenta 1a c.o~prCSlUnt: -?~a~acteristicii a lemnului - conicitatea re ~ 1 ului Conicitatea es eo, crnnunn. 1aprelucr~rei~(7) carncasca cxprima prin rapor t u'1'. i . rotund (fIg. .~ . D2 _ D, (III. 1)
C

=

I

m

car,e-: D~ est,e.diametrul secfiunii mari : , '. . D 1 -'- ,diarnetrulseetinnii denuci : 'l'ntre cele dona sectiuni con" " "'''''', P"-'l' esei, lemn l:2'l~ngl~ea , ",. i, . ,sld~z;.ate. .', 1 i . ea se limiteaza la 0,8,cmlpl '" '·~'.I d . d de specia lernnu ui : , ,'.' oduri :

'lemnUl",~"",. '6ncl"
),!

'.""""

l€'miitiluil"cle clitTe xtba~t"erif; putr~ga:iul)'. 'salrhiSeCfe-](ilofage;;dhdi~":;l~.<;, ( i Oell3;mai imp0rtan tedeJecfe aleJJlemnuilui. c~'relal1'ir,epeTcfl:Sfuni J$NasUpfia

.'I_'d~ ""i'm,.," 'p,oye!u'''""",liliV''''",<1mPIli_ fo~te ca secet~'i.' exceslva;vintur,i'pu terniee'ck) rpredlnr'(~~! mrfeFitaj,i~tftcli~ii
'uJ""","", .oonn""
""" ,,",,,,, r.
Ia

• i

~!~~:~st~~~~ti11i~iltf~:nin~US!;iale ~~;~i~~o~{f:er~=l~~~/Piesede ' , '~. -cur bura sa'u cresterea str 1mba nu p ", (),#iI>,Ii,n~a toare, ,
• , " 'T1TILEFIZICO-CHli\lICE. ~ ",' ;\LE LEi\lNULU~

lu,ngimi "

'aF@"i}1i~luiJ ,;NoQu!File't @t, ,fi a:aeren te, P ti; . ,'GOitcrescutenil nfi(l~ofeazli deCitclfi mica ;lnli;~iirliF~Zi~tenN-"leIfifi!iluitat~~m_ ' ,pcesiurre;lretistentaIa' in tin dere tiintl 'iifsiifoa:r:te,mtiIt irlflu~hla.<taliN'08ur,ile 1 cazatoare'se tlesprihtlla' de:i1itare din bu~tean liislii(i"o gaura (jar~ slli'l?e~te seo'tiunea.' ;'T, '. ; r.. :;:",' , "Xi:,~' ';_;_'jibreie rasucite reprezin'ta, un 'defect: de cr:e~ter@ cateiinicforeaZii'1'etistenta ~i genereaza dificultati la pre1ucrare; ',r";( - crapaturile Slnt defecte ce se pot datora gerului. contragerii la uscare etc. (fig. rrr.s si 111.6) ~i pot influenta mult comportar~a 'Iemnului ca .materia! inelare; de rezistenta. Ele au de obicei direFti'e rirdialli §l"iliaiHr'aparHc.ra:Pll'turi
i j,

'P""'''l' de

',".,

_"

,"', k"",;,,,, '"";sa cata"".., cb,';!i'~~'dlitile "'",Uri!", "!'n><ihi.l tOiteresctlte" toa'te
,j" "":_

''';:_atte'ialiile lemn'ului se datoresc, He urior 'anoma:lii 'Survenite"la('formirea -Jemnului:( cblol'atii anOnnale) .fie;a taciirii lcmnului cle'eatrei.ns~cle sau'bacterii. 1nsectele xilofage ~i in special larvele acestoraseipcUibea!la: in Jemm.pro_ "ou'cind,;gliuri 'mai mari sau ma,imici. "'t h.' ,:
", I,

Baoteriile, resp¢cti\>' ciuperd'ile ',pnoditc gra ve ,dezagremente .de na turlifizico.;.ch'imicii. substanta lemnoasa suferind ,0 degnhIare (pu'trezire) ; ,
"7 pmigile

Fig: IIl.6:...

46

pMuri

Cr.'1radi.1.1c.

dera~ina ~mic~oreaia ,'sectiunea elementului ~i murdliresc lemnulfn, timpul preluCdirii; -fnJurcirea ~£ concre~tercdsfht'datorate dezvoltilrii arborilorpreaaproape until de

'proprietat ile .: L ' ul este un material ,,:nizotror: a. ~~i~otiopia le~ulul. ~em~i directii principale ~l anume. ., fizicofmecanicc variind dupa tr directia fibrelor Iemnului.: - ~enslll longitttdinal corespu~de .c~ lo medtrlare si esfenor~l'pe '""" " nde directiei raze or ", , - sensul radial c0.respu ;, , "'1 si '' '" ,. ' fiBreI,,! lemnu lui . '. ui : de directiei tangentei '1 a inelele: anua e " ',;,' ' S11l la·ngmhal sor,€jspun: rdi 1" , ;, ' - ~en. ' e endicular se'ns,ulUl r:a a. . . _ a arenta sau gr,e~tate.a es!e deci tpt r?" pe' enidi aparenta. G~eutat,ea sp.ecl~~aco~ditiile de crestere a b, Greu a ea s " in functie de specie, .ct'· de rvolum varraza t "'a' um a.tl}l., ci grauul de umiditate ~ c: d1 pentru umidjtatea,:: e arbore 1;11, "e " 't'. _ diferitelor 'esente e emn,. ~, 'ecllcaa 11" , Greutat,ea -.~p.. . 'se in tabelal II . ,> " • ulte forme: lSC?,l;; are ~aloqle CUprI,,? ' . " 1 -1""' se yprezinta sub> mal m o U ·';ditatea"lemnulul. Apa Jh e~n, ...:. _ . . Tli6eluI7l'f:l chimic lega t~, care "_:.~_~.:. , " ~,,' t nu 'din materia IemGr.ut.tea spec!fica .p~~enu pent", sa fna,ocae pa~"e , p6a~e fi scoasa I , -" -,- . , ValQril;:~i,i' ' (decit pr'h?ard~I';~b; . •• "l' Sped> ' val;~~(~(iU, • -, daNI"" apa: 'legata;, <upnnsa In :"-~_:_:_~"l~'::__:"::::::_:__--t-~:::-, peretii de\uleldr,:cadr~ pole~~ 11650 ... 850 750 sa In Fag 650 ." 950 850 fi. scoa,. complet. "" Stejar 00; 500 numai pnn uscare , etu va ; In Brad soo 6 500 - apa libera, care. urn PIe -- Molid 750 550 350 600 golurile iptraceluI~re. ~~vasele II__:P~i:n __ _J_I,--_:.500_._ .. ~, . 9i care sc pierde (elimina) usor. 47.
,J, PI!PpI!IE

,

~ a;:'1

I':

I

t

L

e Lernnnl ti~lU intr-un mediu usca t picrde a a t ij mtr-un medlU umed absoarbe apa m, ind ~ miqoIindu-~i volumul, iar . 1'. ,,,nn U-SI volum I L un Grna t ena I mgroscoplC. . .~ u. emnu I este deci du1 de umjditate sau umiditatea lelll'\i.l· r,ti estedat 'de relatia :,n~ Ul se expr imj; In procente si

F% In care:
,

=

1112

1111

~Jil.

100
J

(II 1.2)

}15~urile de limitare a contractiei se referli la limitarea umiditatii lemnului aC\)~(')'u,ndeefectelecontragerii ar fi periculoase 9i la limitarea dimensiunilor piese}or.. ..' '.. . '. '. . .,"". Putrezirea poate conduce la distrugereatotaUi a celulozei prin ,<:I~SGQlllImnerea ei in bioxid de carbon ~i apa. Putrezirea se prodHs.e.sup.,efe!;~Hlunor cil,IPer<;i. aerobe.ce se 'dep';c;>lta.n conditii de existenta a umidita (ii :pest~ urnii ditatea de satura tie side temperatura intre 0 si 50°C. " " :.vIasurile de evitare a putrezirii vizeaza fie distrugerea sporilor deciuperci ~1:jll,a,?t.~septi~tlrea~e:r?nului (~ratfmen~ chim!c), ,~ieprin /~asudcpp.structiye (1C; .evltare. a ulllezlru. .. , '" , '. -'Masuriie constructive contra putreziriise referii la: - alc;gerea ,~i,.$ortarca cOI;l~~taalemn)llui;, ... ) .;,.. .. - evitarea urriezirii Jfllln~lu'i 'ce poa te apilrea din .precipitatii, .fiih ,condens s.,\uprin contactul cu elepieptc. de .constiuctie .(Qe.to~ne,.zidarii): .. J1irlezirea, s'e hititprin dispu'nere~6siib piesele de'iemn' ~ unoi;~t:fati:!~i d~l].i4ioi~9laiie; ~?r~I,lid~~pu,ner1a. ,1ub*wen!* f~lm,or~apte.a ].i~prpiese Qir,.{en:l!~; l;e~,istenJ, impregnate (fIg. III.ll), pnn evitarea incastrarii dirccte a ;st!tPI.108de tCI!1TI in: f\ln<4:tii~i, soc1\lri ,~i,'pril'l;. orecta.j-ezemare agrinzqof,p$,;~id(.ri~.; ,;, c " .:.;., %:~igu(a.r~a,\ls5a1i.i }~~HY.Ju~ . \j:!~in,\l.~i~prareat .u nei., cii-,c~h\Jiiili.,;~J~ru'l ui caremdeparteaza umiditatea, • r. .. i'h ii,,, , "'.l~U:iftrHe,qhin,fi/{.r' cO!~t,W)1?HF~e.~ir,ii r.~~l~.eaz1l-,A~str\l,g~lea. ~P?:~-iJW~,{1,y,;Fi1} perci '51;l~i~JH,t~.rH\' 1J~%.: Fb:~anJe .'I1.V1l).~Se s "ant~S~1?tI,ce,., sa:t};fp?gln~~L ;~u;q.§tf\!ltele an hseptJcepot fi uleioase (ereuzotul'.,S:p'b9!lllemH1j!, hJl~,~rpIa tOWH1ih,s,a\l soJp,b,ilein. apa (fl\l~rtlri. de,spdiu, c10TUI;i e,zinG!f'ic.)." ,4 ,'" ,f'n' ,~;:~t)~~t~~\~le'\a,~h~~l!t,ich;"~~,, 'apiic.a,,:·pilhl v,~pSke (hat~rC;s~?perfi~iala,)~ p.of impregnare sub presiuneisau impregnare pnn alternarea .de,.b,~l calde~! :[0.\=,\ (fpIo,sird ce~ule!e lemnului)." "':"'! ',' ::,; ,: ,?~II!n~ta~eat~r1Jli~a X ati'}~ia diI,nen~j9vaHia ~emn\l),\li,dlltor~t~ t.ej:ri'R~aiNrii ·esrefoarteinicrt. Goeficientul de dilatare in sensul fibrelor, este: ,.
.0< ,'" , "

'i,:;:,:;

e,

,

A

"

In sens tranversal, adica perpendicular pe directia fibrelor.racest ctteHcient este de 10 ... 20 ori mai mare. Aceste valori foarte mici determiI),a~pariti~1 urlOref():rJuriI1.~gJ,iji\P.ilM.!,dill diferen tele de temperatura, deci cliin'in~ n'e&sita tea j osturilor '<lila fa tie. ~.~OJ~.ductivitateatermica.Lemnuleste un COTP" cqnducator de caldura rau (dIrt' cauz:r "sfnrctuiii' "po;oaie)'. ~{•,'al<irile,' coeri~i~r.fi.lo~jie< co.hd6.ctlb!)!i~.tS ~~~~~'~o~t~~l~~~,~;.~ tili~~]ea l~,tpn~ll1i:,,~~"ii'J4~rI~'ate1?~i'9Jn'll~m~' ~~~;~,~ teriale

ae

ca.fot1~j~I'ect}~dXa!t€< ;ReifFt:~Hfa;bl~cJtfct~ca:~ftd~sa. thpea~'0/# tr~u.\<;r.~~ti;rei
um!~if~t~~:.,! ~~.
"--";;--L

f. Conduttivitatea':klectri~&:'~Lem'iluhi'sciit ',' ',,,.
cr:
f<' "".

'este :in 'riiOQ
,\,'

pra:ctic' ;r~il 'cbridU0""
""0

!)~1~

H':;'.l

Fig.

III:ll - Masuri COD· str,ucFve , de .. 1J:>r:otect~e.a f~~Jlnu1ui ~contia p,u,t~~~~~Fi '

b _-o-.. r"ezemare'1CorecU'-;~- c _~ :£eze~ . marea unei ' grinzi de Jemn Pe z.idfu:ie; 1 - beton; 2 - taJpa anti,~!!pt:i~a~~~,,;;_;,3 -~ hidI:~izQl~Jk:".--:c'",.-'!:'::'.,....,.'-;'-,. ~ 4 __ 've~ntil'alie; "5,,":' antis_eptiz'arc ~ ~ 6 "-"cosoroa'iia~j\npregnat;'i; 7- !oai~' de carton bitumat, t~· r,> J t-, '"",
I ~

A~_rezeIriar~ __ gr~~ftA'fri~fltru.~stlip:

a

49

." . :&:hl~tea specifiCa. 30% (punctul de saturafie al fibrei).• : -40 'Yo..}hI. la variatii ale temperaturii de lit 25 la50oG..lem~»lul s~aa9dat'!-.. .' .~}~~.. .compre~~uDc.Unului da rezi~ten. ill functie de unghlul (1.!-dpe masura ce te!Ilperaturqe·ci. .Indepartarea lernnului de sursele de dUd1. 150 JlJo 45' .de:sc()~~ punere a ·ac·estora. 20%" iar cele la 'compresiune cu 2Q."-. .' .. '.rhetalt)lor. .r~zist~ntelor in fuuctie de unlldltate..II).sc'oIp'p. dupft care cresterea umiditatil nu rnai influenteaza sensibil rezistenta .." . evaporate sa\l.e vanabile In ~a"orarea greutaliJ specifiee. . \ \ 13 \1 I . . avind temperaturi interioarc norrnale ~i anume I < 55°C!'ft!rrf'focdcschis.' Spbst.soluJji apoase.instalafii electrice.de. tatile mecanice ale lemnu Ul se d 150/ la sarcini de durata oar e Fropne t t . III 12 :_ Yariatia rezist~ntei.. ac . port cu acestea. Solicit. d' ta de mcarcare.comprcslUne 2 _ h).)JiRuperea se face diterit functie 1\~b~(!'.1 I§ \ 15 \ 2(J 25 JIJ u.> 1 .... cu cr:e. . -+_ .. II si III..sa nu favorizeze putrezirea "si: sa' hurh6aifice rezistentele lemnului.!III. diferite .l3)." . . stabile in timp."nl' •..cQ\'oiere. prin amestecarea cu gazelc de . ..a~r.pnere. IlI.Lemnul uscatrconstituie un izolant suficienf de bun pentru Instalatifl~ si 'echipamentele electrice de [oasa tcnsiune. .(t~.' _ i "I.. I 1 . '7" cre~t~reaumldltatll U% ." = :~tif.!:r:tJa temperahlrii'de exploa tare : rezistentele Terrinului sC..~l}t!n~ variatii f?aFt~ .ga'ze inertecare.~. _ durata dcac'IOn~re_ . ".. _ _ .:. .% . . .. .~ofato:. .:!~I~f1~~ ~ entate de crapa Uri forfecare '51 50 . ...topire~'su'bstan~ei' ignifuge. ...1 II eo fiO I.·un.micsorarea tempera iurii Temnului princonsumarea unei parti qhr ciiJcll!rll decatre s~bstantele ighifuge in procesele de topire.e\s~.. .r defecte si cu umiditate e /0'... de vapoiisau. . . . lemnul folosit In constructii se clasifica in trei categorii: I. .r:ezlstenfe1..defectele de structura ale-lernnului rderennina scaderea rezistentelor mecanice : in functie de natura ~i cantitatea defectelor. Astfel. ..l.' . .':. "..' . . exemplu coWti. .. (fig..'.! \ 2 +.:~ n~~ibr'~stiun~ corosivaasupra .}2).unghiul at pe care n face directia de actionare a forjei'cu'<li}'el. sade~~ d~1~~teleCll~e~t Int~l~ite ~le intIlnite'in constructll. 'a Incarcarn . tUU ~ <J \. Deoarece umezirca Ii modltica mult proprieta tile.:jia IibrClpr (fig.2:.11. la 0' tempera Hua inferioara ce1eide. .'. 3 -: mtlDllerc. ...: . . Lemnul se protejeazacontra incendiului prin rnasur] constructive si chimice.mar~ :~.ae.~f aSltrile constructive urrnaresc: '-utiliiarea lcmnului numai in cladiri care nu prezintapcrjcoldo inccndiu. 1. functie de:" ...~) __ "'". llI.lra.. tratarea t.diUlensl. .._-'l~-~ .' .pre.. Dintre substantele ignifugc se pot rernarca sarurile de amoniu (difosfat ~i monofosfat de arnoniu] si silicatul de sodiu aplicat pe suprafata Iemnului .. de...PROPRIE'rArn. _f desC?Inpupercasubstantelor ignifuge sub infliienta caldurii ~U~~g~jarea.. .: .. '._ip.....~terea limlditafii pintda U = 25 .. conduca toar¢'dtlcaldllrii (azbest..~I): \ " \ Modul·de·rupere . 'hurpi (~upere insta~~anee). '. " ••. pieselor e epruve e f ara.. prczinta pfopriet~ti! mecanice. Arderea lemmilui este un procesdeoxidare a materiei sale organiee. ce . _ tocov9iere.~rdere a Iemnului '~j' formarea unei peliculc protectoare deizolare intre' l~}lln si oxigenul di~. . izolareafizica a lemnului priuInvellsiiri riiu.' pe'rpendiculara pe fibre Compre.13 _ Yariatia .'.j. d f matiile fiind mal man.• f e ca rezisten tele Sa scada .e . <l•. .. Fig. :are au. mic~oreaza ihflamabilitatea acestora: " '.iune ~l stnvue inco"oiere Forfecare Rezistente1e l~J~rtfec:'lre..}":..tisCibstante a carer actiune rconstii din: ~ .f} r+J s 1 I~. II~. reZlstentfl~ sCd~t~::nru~cprin incercari <. ' . . . '. " -Cte~J.3 .. lemnulUl Fig.pe niasura '. categoria I prezentind conditiile cele mai pretentioase : i. t~n. de modul de sohcltare a epruvet~. ~t pn. . sdntei etc.'.il.. vete man.rca eprcvetetcr ~ in .e. "I . '.leo w. el trebuie vopsit sau lacuit cind este u tiliza t la ." ..ctiieli). Arderea lemnului.. structura fi~~oasft!~emJ)u).B.: '( {'...l -.. ' g.niii~teptele la lilfiilaere scad cu 15 .. .E r' 'l\fECANICE ALE LEMNULUI Fiinq lin rna: terlal aJ)j~otr~p. cu. \ \ I I \ i\~".. Pro~ejarea chimicii denprnita ~i ignifugare repreziritt. . .cre~t. _':'_'--.~X': > . '_" _. Acest fenomen este mai pronuntat la compresiune ~i mai 'putin important la in tindere. e or .ln~eleign~fugetrebuie sa fie.Qt!~J?Oo:. r.Iolosirea sectiunilor din lemn masiv cu muchfile tesite...tmdere. ~::. "'.

53 . a .6 -"ut_ilizarea lemnului semirotund pentru cle9th 1 .vprectim si sigurarita necesara Ia exploatare' . PRINCIPALELE SORTIMENTE FOLOSITE IN CONsTRuqn DE MATERIAL LEMNOS In constructii. ..1 811 1.10 17 > > > 6. nus.actionarea sarcinii. '.9 Materiale lemnoase semiprelucrate sau semiecarisate.e. •I I Denumirea .0 -!~-." I.1.".. (meaze). 1--I.i~ .. sermprelucratji.debitarej....tgl!\inarea r ezistentelor admisibile de calcul seface prin aplicar()a."."k"'~'l_=(') I I .u~lor coeficienti care iau in c?nsideratie: influenta defectelor. Pentru elementele de constructii sau pentru constructii calculate la incarcari fundamentale si accidentale. a) intrebuintat ca piese supuse la incovoiere (j:le~ti) la fixarea altor piese din lemn (fig. I l\'llfQr.. umiditatea de expioa tare.c1e~ti .2-(l" . 1. utilizate sub fO.--r ~I ~5 1 i I 110 I{ezul. rezistentele admisibile date in tabelul IlIA se majoreaza eu 20%.rn I'.t5 .-d-a-~_·f_cm_"_· COllstruc\ii I. Construcjii I 1/...-<.. b).5..60 ._. lernnul rotnndpoate fi sub forma de bile."1 --'-_R_c_z~_st_c."U 1.. accidentale ~i cxtraordinare cu 40 %..Lemn semirotund: . llI.c.·jar~..14)avind lungimimai mari de 7 m. GS.10 '10 110 8.-. ." Molid Dr:"l GOQlll' !"'~". tn functie de dimensiuni. __ .. Natura-solicit Irl! 1 . TI. p_~ovizorii --I ~ ~!()P I. Sint produse care sau mai multe feteplane si sln].~ _ __I .of Tabdul IlL.'li'oibasr . 111. ma terialul lemnos se poate folosi sub forma bruta .. "J '--:" I --------- I: Wl'~!'OaSe__ j .:.l __ Nr.·' I 10'0 1.".. . Rezistentele adrnisibile date in tabelul IlIA se reduc ru 15%pentru constructii sau parti de constructii care stau permanent sau timp inde1ungat in mediu umed.tocri.~atele obtinu te peepruy~ta.' (fig. produsulul lu caputu! subtire Lungiml.00 3. . ~' --. iar pentru Incarcari fundamentale. obtinute din lernn cnprins intre 15~i 18 cm j' .5).~~~l~ bile 11 4 11 S 4 X 16 II _1·PTalllll 7 18 11 7 I 1- . .15. 111.• In tabelul IlIA se dau rezistentele admisibile de calculla incarcarifuridamentale pentru lemn de diferite esente (conform STAS 856-71). pr'!llnl 1 Ii > 1". 5. durata de .- PI. l\Iateriale lemnoase brute. prelucrata sau ca produse derivate din lemn. a._'\_el_C_O_d_m_is_ib_il.. d:rinit!\·.s!! P:~e1ucrea~a ~tati~tis.SimbQl . crt. m- I nll:J~:J~ bile m.Fa~ " Stejar_I .00 1.. manele sau prajini (tab. III.l'ma de: (fig. Se folosesc sub forma de lemn rotund obtinut prin curatirea de craci si coaja a bustenilor. Fig.

..l. _i Observajie.l ULl..c_i'-'00_:_:~1 1_1O_1~1~1_~'"i.1uc'.. Lungimi. - '":".semdun SI dula .00 ..lla...elj:·P.00 -'--~~_I'~' I..i~i.~iujuc (fig.. 45'O-ri:li\1'/:Perl {~ui:e8. . portul . 2. Fig.h~eh~felt!"sefiibiica 'cti"grosime.-'-' / 1..6)euraportl. 3'iY._~'m_im_i_' ~.' . _.ini'. " ~. rat:!j '9.....ecqtat~·dii11eilin·tle. dimengjunile din tabeJ se refera Ia si . c..~. 30 < :.~-' I 19.e Hitime sigrosl'me.':Q. dmtre drmensiunile seetiunii trans- Tabelul llI. __dusuftieI~c'll-1ambii . M4~e. ' e et~ llan~ ~.ti.'ri-l[i"UiIlh..\la1ime~:de)lO(r:.6Q'mm~i lun'gtrrret'8:eg m.t.-0-0-'~':'-"r-:-:7-:-"_n.. obtinute din cherestea-si datela rindea pe fara vazuta . a\\indgfosl~ea·de2:.:.00 ..1se 'potprezenta s~!> fbttll1\ de: .~:4.1.Parchete : a .' ..te-a cele ' mai utiliza te~tnt:. em -~ipci ~i rigle (tab.lletcj(fig..~ati~~~.. " . din 1emn . 5--. " " . ' -~..cll Himensiunile . -scirrdufi fa1tuite.. 6.nU6).:'" : }. fait-in coada de rfndunica. IlL. pi a.ul1j:..'I 16 . 6..'tnrH: .8)..L.e aces...• .indf. '.75 3.la. ..l~.'a de'17 .7 Grbslmi. (t bill' .emnoase prelucr'a'te'sau ' ".placa'llea pe'"etilorett.\1~... In- 1_19 !-19 25 25 25 I~I 30 II 12 5 -~ I -. III 7) eu ra versa le mai mie decit 2.pai-:c.5 • I -.cu-uluc }i"lamb~ sepa .. -.1.00 • ObscrvQ/ie'· dinien~iunafl din tabd se relera de riJ.:.rleei.grinzi (tab. Tabelul Ill... muc II' 11.'.f!\}::.. I~I. .:. 111. Latimi.. rI sl::iiltrebuinr:ealza."C:<' "Y:".L. fal>ticaledin levin dcra}irtoase.8mrn.." ~i::J.~:.• _ -_ .~inoase.: 1. .c -_' - 19 - JQ 30 i I' lU.!n~.00 .. ~ _. m cI. faltudledeimbin..te'j'aY's~u s 'defa'g{WtiJiliz~f. • dedt 2' "".8 ..lit~ri.! 8 :.....1.··' I. 111.' e.iillci Xamele d'e' '1'(f'x 'P<Jo:.5 . '.eu himba' ~i u. e . "'.~7~_~ Cu trcapta de litlmi din em in ern I .'. Sl~t ~~rginite' .~Ha~l~~.t-~~0~-I....I. 1 "" In "o'~ J . " "_." . 1. "rl '". .'71.'l:if"l~ea de'..e Mate' ial 1 ' d f.'.... .' .--'-I.. ".e malhiarlemffo~: sc 'mlQse~fe P?!. lntn:bpintate .rchetull'lameIirr..~:l:Hcdnsbrlliil\i~ 2 d.' .'ii m'n_l..16 - 54 -55 b~~_ .are "/' sc. Scinduri f1l1tuife. ..ie~. ..r "" . 12 15 - 15 - 17 19 3.IPCI Fig._._ cu. em -'---1'.la ta\!a.b'IIliTi' '~i m 11gJpea!tti¢! ..nii~a~e finfie':'SJl}f'produse care se folosesc fa!'a alte pr~~ lu. ~ -_ ~ ~ ~ ~ to'·x c SCurte 48 58 68 " 75: ~~. 1 m(!re 1 'TabeluJ 1l{:6 I !~Sc~~:'' l_~~:~~_i_i~~"_O_~_~_e~~~I_G_.e perttn\'pa' rab~. si riglc din lemn de ra~inoase.irni. ~.t.:.. :'. ~ ~~ .-'" 'cC'(. 1: grinzi 3P.ma.'7_:m::_oo~I.I -.-:b--.ecarlsate Au in 'boo •. .~()() L. ~" .28 38 /'---"'_______'I I 7 8 15 15 ?. mm I·~.l intr. treapta "Ie lu ngirni 50 in 50 i m dill _0_-- 2.g~~~-~~te~L~dt~imli~' -:-J~I~-6_-' _e_:-6--2:. la care raportul intrc dirnensiunile scctiunii transversale este maximum 2.n 25 em . • 0 .Iv -'I~ . :::' Dulapi '48 1 -.::_giT'm.ne.CU ~~caPta qe Iun~i~i 25'.execu:ta1dupatliferitc'sis1cme(fig.

traril locale de eforturi. . .de .:torul... e. ~i G r= E.eci i~ esenle.~~chl~lor d~n.1r!e nrin . 2 _: miez (~ipci).l?~[. Pentru fo1osirea integrala a masei 1einnoase S-a dezvoltat producerea unor derivate din lemn. Placajul se inthibuinteaza'l.ntp'!ntr~o r.r_'.ru calculul dcformn tiilor cia t) .g Valorile'm-Od~lelor dfera:'sHcltate MOd~1 de elasticltatc Specia materialului lcmnos a1 I cu. ta9}iif.~l).li¥J..la." rezlsten t 1a umiditate (fig.'urlr:t:.-r-'-.scate etc..:car( curente la talpa inferioara.... a.~Jpra r.r~. si..lin'9ipci ...Qr*Lp$:!J?-tr.~1).s3..l~r~:~are~f.ca~w '1 " -. influenteaza comportarea la solicitart .sa<u.~JIelasticltate 1 I ! .elastiditate transversal G.'.i .1000 'G.t..: .)". CnUNE LEMN.paneh.tj~.9e as IC a urruidit a t ea stai-tdard 'a lemnului de.: (III. . I. dlrectla I Fig. rCZ1S enta a..3) J.\l jJl. structi] se fo1osesc 1a: pereti despart1ton.lemn s~.teJe~'p-Qr@nte...._ '''~"{~'''' "-~t.. 'j'.el~t:e Iernn (deribrate mecanic sau chimic). doua . cOfiaje.:tlJcluN <. I " daNjcrn! .mc.~~eS.r. :-?'PI:pciu~~.1 p..jmp('}r-tanta. valoroase (sfejar:'frasin)~>s(tlo1oSe~te la constructii pro.altJ.'I' I'" flfI.Jj ..f1)FR golu.in care: .' d~~fa$in:(ja:~e·}Qfad... ." .)=» . ca.a..ili6rii~~ofia]e'i's . ~ placajul. sap . Densitatea variaza intre 2. .. III:19 1- --" A.hlpetefi despartitoii. G.~CQnstr. L\~~. ' i. !mi?aJY!\>ls<.:..~'!t~eJ. it t Gat .ma~'f. EI~m.lp.l ~ rrl'~inoa\..t~<.e.Y. ..z.UL BJ\REL!lRDE DIVERSE SOLIClTARI ' . La alegerea materia1u1ui 1emnos se tine searna de sP~.e f ce in sectiunea cea mal sla 1 a l Verificarea barelor la ~nh1tde~~.I~ d~~a~.. iavane etc.~j~p~ i tQl1~ce~i termice etc. .. .~~.:..1CU:le'lZa elastic)prinme.furnir .obtinu tdin trei sau mai muIte foi de furnirdisPllsecuJibrele stiaituiilbrsuccesh:'e perpendic\J)aie~ in~leiate ell lUn: a{Iez'lV~SiiJ.~.foi'de JUIlnir (fig.~5fr~j~r~Jjf.a.q.: 1 . sc folosesc Pent."'·moliil).i!ayinp ~~~~i~a:H! . '.~ il}trer~(lQ~i ~".:. Determinarea sectiunii nete se fa ce curnulind slabirile posibile 51ua e .C. Lemnul de foioase)?¢u. 01 (pcntru I . adic.J.~I).p'1..t~. straturlsup.e¥t~JP."~:"".:"l oJ '~(f'N a..9IiGH.~!f:l~~inJe. pqt t.P.ere In "" > ' . . dintre care la construcrii se folosesc curent: . -datc .. . placi dure sau semidure.le'P1P9111~Ie ti. " ..din. la grinZllc cu supuse 1a Intlrrdere ax'i.C1utiH?eaz~.efortulunitar de Int~p .en~! P!il2-ft.s~...tla 'pot :apar.)~' intindere.. . I.licitate la intinderea axiala .uctiilor din ....~~"g. ..hiijg. d" pat"a Cflbre!or "ec'~II'. . .eJ]. ~. peste Care se lipesc pe .e.s:~. .. SI~b. inn:e~=_--::-~ d'~. avtnd alca tuire obi~nu1ta t:nla intindere axiala se pr9duc~.:. Sepot"{j£tirtep~aci foarte poroase. p~Ioradmisl~ile (STAS 856-71).' ¥~jaliungime de 20 em (fig.-:.Alcittuirea panelu~ul.ll.j.1.tr!i.. Produse derivate din Iernn.t.aJ.:. CU Sf".a ~?l~i sau in izabiele..l~p.r.i.~.el~mIH(P-A~).r$-J. modulele e to' in tabelul III. ih ~latN/. in sectiunea eJa tHai solicitatii ..TIpg.r. . .mtjr~r~. Hp0>t.: .j {Q.Obtlllll·teprinaglo.aHzar~9-1 1a fOilor.supott'perttru1pardo_ selisau in¥ditori.Q"~i X 400 kg/m3• Placile se pot finisa prin aplicare delasurisall emailuri: Se utiliieaza ca straturi"izolante termice si fonice (cele foaH'e' POl-Oase).doo S.'e.\"'''''"'::'"'-':~7"1 "'ariaza.unui . in: a. cofraje.. .\ . .din de~eu~k sub presiql1lI . su puse ttl eforturi" de ... plaFig: III.I.n~jn:dustri<i._ r~_~ L METODA DE CALCVL ridal'<i nbasfra eleme.' MOd .f~nisaj~.e . de .. iinisaje'u.)e. '). LA .~.or de lemn ~O}C1.~.d{l~.t.«.i~fP. ~.1 estelelqr~ul.aderii adeziunii dintre acestea.~ -E. Ruperea piesel. ~~c. ?btin.telesi constructiile din lemn se ca. fibrelor 'j" ~:1"1·tranSVf>'r.::.nc~nran or. . In t<::o~.@l. sa.se.. d de defecte 1m man e .~qtl11<.. d formind plilci.. ' • (Ill:4) = . Tabel ul III..~ ~i felt1rl'lu_edi'rii~. .(PJ'E) obtinute prin incleierea sub presiune ~i~ia.1 ""\.e.eJ -1 N.!cIAC)iiil'~a:.20 .proay.cI?2d. 11.£4i!~ca.:. L "~"~" . ...".jemnHal1'lclat incleiat. 5 ice ale elementelor de lemn.q~gttp~.. lII.-:-::. . .1'sibil.aXZ~l a G"1 j '_ 5. foi de usi..' '. CALCUI.. i eu relatia: A nee K N.f1~p.l ~L~Jt~i. 1\.< • 2. I' ..d 1 ticitatc E(Young 51 ': 15 ).at~.'.<. Z.JJ. sectiunii pro use .{ ••l. .. daN/em' . in. '.· .-cle". b~u.L.t~riip:eia:.lntindere se face Dimensionarea eiementelor tn emn .sectiunea !leta.de"u~a."-::':. Id~I.K Ii '. I. smulgerea fibrelor dat?nbt~ p1~rt c..li~~iQ~1 .e I 1 1'00000 i ·1 . 14~e' G" $ . . .sp. _I 5000 I 1250qo bod!.". •bT de intindere datorita cO.".r.' 56 57 .. '~i . .. .. ":. '.cN. obtlnut dintr-Uil' miee gros reaIi~h.-.ambe'le fete\ clte una san. ..l.aN/cin2. L...fu2'dm.~:~~."~~' J. a zabrele.~c . cu formula: ~.~i..atie.i realiiarea tilior:elemente de iezistenta (grinzi cu inirna plina:). tencuieli Uscate. " P . ~~:tt~v~Fi<.sttaturf.Q..r..Bare It Cluculul barelor cu sectlU~e Slmp.1a..19).Wii.todarezist'e.:~~i~easIaQi~iIQr..p..s.·tioneaOzain~ect~u~e. .JJ.telP.!1.lciltuirea cajului: foi de Iurnir..~i'}J":.-f:t~ementului ~i na:tur~. .

152 0.3 0.i..20'1 0'. 58 Coeficientul de subtirime ).908 0.. .946 0.999 0.2 0.coeficientul minim de flambaj (tab.198 0'.186 0'.118 0'.189 0'.215 0'. Aria sectiunii de ealcu1 (pentru s]abiri ee nu apar in fibrel~ extreme) sidera : A = Ab" daca siKbiriie sint mai ll1id de 1/4 Ab." . Din acest punet de vedere se disting: compresiune in lungul fibrclor (!1. (0< D.902 0.196 0. Ruperea la eomprcsiune seproduee prin s.316 0'.205 0'.226 0'.. .165 0'.40'9 0'.597 0. Defeetele de structurii ale lemnului influenteaza mai putin. deoarcce reztstenteleIemnctui .un coeficierrt searna de slabirile sectiunii.234 .0'97 0. piese eu subtirirne la . in da N Icm2.' ' (1li.775 0.cI?a~.~9J 0. 111.304 0'..722 O. in da N: aria sectiunii celei mai slabite.000 0.831 0.0'96 0.562 0.712 0..608 0.1 III.996 0. in constructiile din lemn nu se folosese clemente supuse la eforturi de intindere normala pe fibre.693 . piesa jse ealcu- .149 0.749 0:'651 O.112 0'."'.767 0.0'94 0'. O'ac cste efortul de compresiune.38. in em": • .992 0. Barele s~puse la compresiune centrica pot aparc in grinzi C\I zabrele sau la stilpi ind'ircati centric.80'8 0'.105 0.102 0'.998 0.923 0.982 0.0'81 - - - - - unde: N.115 0'.141 0'.0'85 0.!>42 0. Compresiune in lungul fibrelor.838 0. 0'.fibrelor extreme se ia A .212 (J.l0 7 .0'95 0'.230' 0'.239 0. decit In cazul intinderii.089 0'.5) I 200 .0'99 0.158 1. in functie de A.li> 10 solieitate' la compresiunintervine feriomenul de pierderea stabilitatii (flambajr la efortun unitare mult mai mici decit rezistentels admisibile ~i eu a tit mai mici ell cit eoefieientu1 de subtirime A al elementului este mai mare..-~ 'lmin I.154 0.172 0'. 178 0'.~.167 0'.127 0'.419 0.~OHficientv1f de zveltete (fig.145 0'.&85 O.de .50'9 0'. Aadm• ( 111:10) Fig.107 0'.101 0'.6) unde: A"ee este sectiunea necesara .eeea ce fa:v'otizeaia repartizarea uniforrna a rezistentelor pe sectiune.358 0.878 0.281 0'.933 0.lt < ~O) se face eu rela tia: (1l. " =---.0.in. se stabile~te in functie de lungimea de flambaj ~i de raza minima de giratie a e1ementului eonsiderat: Amax o Y'= ----rr r1"'I-< .256 0'.266 0.120 0.523 0.672 0." dan. rf-P.163 0'. comporta:rca lemnului Ia eompresiune diferii in functie de unghml 0: de actionare a fortei fatii de directia fibrelor.(at." dacii"slabirile sint ~ai mari de 1/4 Ab. .114 0'.! 115 OJ " -pentruzona elastica (A> 75).la aceasta solieitaresint .896 0. Calculul barelor cu sectiune simpla solieitata la compresiune centrica.961 0.foar te mici.flarnbaj tp varia::z}iin .8(fpl N. 10'0'.439 0'.132 0'.20'8 0. .104 0'. (IIU) " o.134 0'.coIllPresiiIne.918 0. = 0).792 0.136 0'.vedere anizotropia matcrialului.928 0. in em".971 0.175 0.131 0'.'T'1 o SIJ 75 1## 150 2/lJ iI = -.0'82 0.954 0. functie .243 0'. Dimensionarea elemenielor solt'citaje la compresil/1k centr ic.117 0'.974 0.3 0.". Tabel.125 0. .' " .950' 0.913 0.! < A< 75) variatia este dupa o parabola data de relatia Kocetkov: 0.0'98 0'.391 0'.te. tn alciituiren sectiunii nu se admit piese eu see[iune mai midi decit 'SOcm2 •• b.630 0.859 0.z '. se eon- A= A 1A.273 0'.8~6 O.138 0'.Fon!pres"ftme C£1!irica.351 0.~37 0'.968 0.· dreptul ..73J 0. ".121 0'.. pentru I Valorlle A 0 10 20 30 40 <.rezistenta admisibila la eompresiune.323 0.077 ...984 0. asupra.979 0.7) unde A este aria sectiunii de calcul a' barei.374 0.:: Avina in .0'90' 0'.641 0.861 0.0'80' '0. rezistentelor de rupere. = 1.pentru zona . dupa 0 hiperbola data de relatia Euler: ' tp .181 0'. - - O'. Verificarea la flambaj s~ face eu relatia : = 1. iar tpm.662 0.8(~)'. 59 .252 0'.574 (J. ).343 0.800 0.287 0. in em".193 0'.8~3 (J.50 60 70 80 90' 100' 110 I 120 130' 140' coeficientu1ui 'P I 0 i I I 2 I I 3 I 4 'I 5 .329 o.937 0.area fibrelor (Invingerea fortei de adeziune dintre eIe) ~i pierderea stabihtatn locale a acestora.866 0.087 .292' 0'.298 0.Q78 Verific. Ieaza si 1a compresiiine excentrica: ' Coeficientu1 de. IU11gl!1 fibrclor redusa (A = l.965 1. in da Njcm".0'8&.0'84 0.caelel1f~n.rela tia : .400 0'. A~ c~m s-a aratat.219 0. 'IiI. '.758 0.0'9.O. I 9 1. 6 . An'l a.0'79" 0.845 0. verifioare sc ia inconsideratie Anev.958 0.997 0.O'~~ - - q.496 0.1} ~.0'91 0.183 0'.i in lungul fibrelor cind " < 10 se face eu .852 0. compresiune oblica pc fibre (0° < 0: < 90°).988 0.0'.9991 0.=·A.109 0'.336 0.366 0.111 0'.140' I 150 0. iar la elementele eu crapaturi sint practie nule.990' 0.619 0.0'~1 0.8 tp Compresiune cu flambaj.977 O.22) ~i anume: 1.276 0.126 0'.450 0.472 0'.550' 0.160 0'.484 0'. IILI0).702 0.ar.271 0'.872 0.110 0. dcoarece deformatiile de compresiune sint reiatiVmari.461 0'.986 0.156 0. in Iunctie de coeficientu1 de subtirirne A.ne 0.129 0'.429 0'. 8. III.0.1 (111.: Varia~ia coeficientu1ui de flambaj 'P.891 O..682 0. 0'.Q92 0.100' 0.585 0.000 0. care tine Daca slabirile sint simetric amplasatern = Anel> iar pentru slabiri nesimetrice. jar K.[I 160' 170 180' 190' 0.2 3100' (IlL 9) 0.995 0.000 0.22 _.170' 0'.147 0.78'4 0.efortul unitar de eompresiune din sectiunc.123 0.nu 'partIClpii 'direct la transrniterea eforturilor de . . La piesele din lemn eu ).248 0'.e.310 0'.106 0'.143 0.261 -0.'i~eo~reec ~iji?aeele de irnbinare prcduc slabiri ale s~Hiuniipicsei si. compresiune norrnala pe fibre (0: = 90°).plastica..for$oli£i.

Cf>. .ll) Coeficientii de subtirimc rile din tabelul IIl.1.max pentru ' diferite '. b-:-.'iiitH~e ~pur:l. necesare .lfml~UJ.fibI:elor.yalorile rczistcntclor a. CoinpJ:es~«ne 9W.ljea~~ 'Pi)' . I .' La dimensionarea sectiunii unei bare. 11u'mair. respcctind sectiunilc standaryifatc.. si ~a' de~'ine neglijabila. f' I i' j I -T I lrl ..se verifica eforturile unitare a.te._ .c~nform' . ca~~ .~'~ i]i~'Giail.al d_o. Vceificarca.normala .1..sc detcrrnina Iungimea de flarnbaj If...a~~lj11. del1I).1' erificarea in acest caz sc 'face GU formula: (""cJ!.eaJS!l.l'11~. ~> 75 A<75 60 A = _!L_ 1".eazul...)l1ar\wj:~ale unghiului ~ estc: .. de zveltf't.:' a ~ II sau a ~ 1-0.!qinQu. 1+ ..ta 0.de.e!?e eoefi~lent'ul .~ .. d .l.i. la \...se deterrnina 'sectiuhea 'j' == IAA.6'. epruvetelor se produce prin pierderea stabilitii tii fibrclor celor:inp. Fyzistentele$idefonna File ilemnutui'sint! <. aac. Expresia analit·i.•.sQlioiJa)r..o./> ')'ma:r . Pentru a se lua in considerarc supralata antrenata (In scnsul lungimii fibre10r) tI:~R.f L "' it L lCliu <.le. = 1"~1 V~:~.rHPt. sipatrate ariile.l.s. ..' i.'..:unda.' -: sc .. car'e d5.ilici4i$truge\-~a.IRP}..)iliJa experim~ntal).isibik."idjnle. eomt -pnesiune :6bliGa. .23).ind .~~.· 1 iI/il.. ?uporl (fig. cfecfiv rczulta mult diferita fa ta ..~a.~al~H~1-!}li?ih"r~::eind diferenta dintr e ae. 856"'n . 14) ani felului .i (Hlrl:6} unde a este distanta.r~sil)ne.< 75 II ..urile unitare cfcctivc ae.13~ oJl.7 11 N (Iac' .Stabilirca Ilambaj la barcle lu ng imii din I~IIm( a ~ ba-ll lncastratd la un capat ii "libera' la cf'lii:: Iul t.de rezisten ta admisibil. · .s .ic~... .l}u~a.. fla~liii tp. crn.s~rhi1iea:. .deIlambaj I].ghiul IX format de forta cu directia 'fibrelor : la unghiuri i.se deterrnina .kp"FeS-ia.ri .?upr.c.iz.U[hh4.se stabilcsc dimensiunilc sectiunii a..s.."'t"la.i.lif!lti·te. fj'MI C- (r'#.te'(fig.lsint ..1l. 1. 1 I I' . .v!!lf~nate suprafetei direct tncarcate... sectiuni patratc: I I <.lieZ111ten'VeleaciiJ'II.' .dmisibile. 2 . . 11. "'iT fara.'hl!(<?'IHp'.caz(IJ'~QJillitarii !i1ecQinpne.1 J .-c~ -.' HL~'~tOil.oria'lJimi.se calculeaza . I ! )> 75 A .e lenin su.f1 d de St ilpi .c.1].~ . .(IIUS) imin i". .lp. " . ·.pent~secF~f.'.~..riW\l.l im".t.: di'f~'l'ite.lcorespunza tor ' elernerrtuluisj constructiei : .iitf.! I' .L=25daN/em~. ..fibre. . ~ se rdetermjnju.se deterrnina lungimea.j Lirngimeade flambaj IJ variaza In fuiictie de lungimca de r~zem3. . i)i~illcipa.esim\ij.fnomna.ta.).' . Rezistentele admisibjlcicarc vse ian 111 calcul .l.ii. d..W~U = J5 d.S1Jl~~ '-.. b _ strtvire..eNe loc pe siiprafa ta direct J\ns~rc:w t~ .-s!J p'pin.0: J~ f' • I~aJc~'il' .Siulle1irn. .'pat articulata" l a ceJaIalt"'..T . u tiJ. fr(lf' (III.IHi24.tmlipsotita: .~iJI1~oyoierea fibrelor alaturate. ' ~i: . .(Jig. (III.i . Dacii valoarca cfortului unitat. . Druuuurea ('II'Jl1('-Iltf'lnr Coe+icientul . .cu supralata antrena ta : Pentru sectiuni ~itcula(t..t.exescita pe toa tii suprafa ta.pr'esi~ne normala pc fibre: _ fibrci.dU:p~lH'u'm .ien tul :de..i¢a·'..bar" Incastrnt a ]3 UTI C3.y(.a (S..i -.. c.insa'.p...Jfib.5ecMU'nil!:!n:sim.calculeaza codficientul .ahlm .i'.. ...fian1baj de calcul este urmatoarea : I' ..." ' .\lf~tei~§t.11~<. .in: rtabelul rUh1. '~f. I 1 ": .i.13) I I I 1. ~ii' dimensionarea.. sectinnca bruta eu formula: baroi si de conditiile sccalculeiza pentru '.'icqmpi.t ilpilor cu see[iu Be rompnFtl Corltravirituirf b III 23 -...' ..rlr<f.t\tind.h ~f1.G~. a~):s8tJ.li circulate: .bara cJ~blu :articuhtta.~~..i .. lurninatoaro)" si zabrelele !:o.. 111..p>G! z. '..(o1)~Hii!9.lungu'l .coeficientuf de fla:lnba.J~I. cu relatia I1L7.es.l. ceca ce inseamna ca la preluarea cfor tuluipa rticipa si fibrelc lJ).(pentr. 'Ifi l""~ 'UlHae.laFl: .iN!llea.dil). I •I 1 .eoefi<.ptts.'-pehtru Tubcl II I 111.qiatc':._!!_ -st ac -L 0 'DO 112 . (II!.ompreshine .il~. margirie':i: ..a . ·.<J"9ll:.> -.jpenfibre.- ' i .i~~." " I (111. pcntru.!-.raza de gira tie -minima Ifecesar~.rea ·P~9d.<. I• . ~y r.solkitate ~j.. .se al.r:u forillula: . .slrl t ur matoarele: "! .L.se stabileste sectiunea de calcul Ai' .se veYificA dqd.t:\'J I crT!. distrugerea lor.·pe. -... pci'eJi.~}:lwaf\lifl:.'i necesarjicuformula: se pot stabili eu formulele: ' . .. Fig. .cie.uig sa ~~ . .i1!l.baru 'dublu Incastrata.rpsp:e~. .str.de subtji'Gne\.. pe .i.4.li€rseoface .. .~. iar raza de giratie minim.. .alori ale unghiului c< apropiate de 90° are lOe o strivirc transversala a fibrelor.pin1'i Hr. •• schema' . ca tegorii de clemente " au valo- Fazclc de calcul pentru vcrifioarcaIa ffambaj sint urmtitoarelc: . -'.rw.Icmnl .<.' ea _ comp.Ruperea epruvetelordinlemn solicitate la compresiunc J?lJlidi depiri.}.. "'".5ubtirirne I.sqliBiit...

..11 {~~~~.norlIl'iile' 6:"l:aHorfurj. fibrele i~i pierd local stabilitatea.0Il.." ..'-Ul.• V b (IJ[24) 63 62 ._.se determina IInec pentru 0 Hitime b aleasa plecind de la formula: flaf t . . in cm : adrnisibila la forfecare din Tncovoiere. '" t .1rimile sagctilor maximo date in "tabelul' nUl. . ~' 3 1 4 Grinzile pl~h~~lo.e.tiNese v'eri1ica<jilI5~C'ti~riead(1'!nrori1ent ma%ini:(V..OO.-- V~ri~jsarea barelor schema grinztl j b.r<.cele'douii' . .1r119 .)..jiiilli"j..·' lncov~iatei C.: S..fa"d. solicitate la tncovoiere pot apare la elernentele planseelor [grinzi principale. in da't.se~ti'l.: .cu:'sliioiN 'm3:X:ifi1~'(2'~ 2)~ .2.I.25..s. '-~ 1 ..c.. .itW!. J~jgidita!ea elementului se verifica prin calcularea sagefii maximo elective sub inearc..e.~:.12 .l solieita te llaAnq0i\'Ofere sdllcelaefo'it. ~'c'ori!presiune' li1. II .. ".!. podine) sau ale acoperisurilor (pane.iteaFed..".':~"'..'· ! ' ' . in da"N/.:. e ..----'=~~:.. n fiind un numar oarecare.Iadm' admisibile in conforrnita (·III.produce prin despicare1t '~il -smulgerea ']101' Influen:ta .este -rnul tf mai-nnare in 2" zona'"intiinsa:.:~:::_.'. .l7) este momentul in cm4. Ilp~~1(jjre~~m:'cffl2:' '~ re~:ist~N~ .21) (III.hiia:xim din inc6voiere.lc!qi:la' rigi. ' " -Nr. arnplasatc in apropierea reazemelor .d.A.diagrama de forte t4ietoare.Ferme Ferme din e.· T" T S este efortul' unitar tangentia..Cin2.eforturi-care apar in1zoneletnr defecte.J.":_'\1) .usaVa' lerrinului su pus :1. IU.·0. . diagrama de moment~ tncovcletoare ." 21 \. ~L': "t'i ' ~ sau.'. Ca:lculul barelor ~U\'.jtlililiWttliJJ. = -'1-nr' 7 111 ... ' '" " Pentru 0 sectiune dreptunglliu1ara..i deschiderea r~".. desehiderea e1emcntului. I .nala'pe jJ'~ibre.-.ditati. . . ~Ua'r a.:. . stnvlr~nort. (Hl. ) ." I celor batitte in cui~) -.:. iaHniona'intirisii'fu\perea fibrelor ~e. b . ..II P ~'c_~g::. unde: •Vc estc solicitarea de. s'aget'ii maxifrie .'s~C+iune simpla' solicitate .defeccelor.@jiilti. ....ri:ri unitare . fadm se dii sub forma lin. .. I :'Ie~::'~t~\e l~ I...50 in euie . Bare < Tabel"lIII.lemente suhtiri (ell exccptia biit"te :"0'200 :EP..ao lOW.decitrlincdl' <iornpriimal:ac datoritii 'concent'l1airilorj dc. -.>eKplicillbHeipiin deibrma.inaltimea aal rezistenta de incrtie al sectiunii brute in raport cu axa ncutra. momentulstatic alpartiiJ::artllunedt in raport eu axa neutra. ."!'ibil~". t a.'. capriori. ~~t{iunea lsolidtiata siurie.irturU~!1t#'ita'r'e'1Iofn...!6Wb. r 'Efoftbfiileunitare: n()tm~le!se':veYific~" cu .20) te cu STAS 856-71 sint aac~ tJ Fig. formula i:' W ' ":'1 .aaea~:.ct~jc . .C~o~.'( eforturi 'de: infindert1:' V erificarea elerli~n i~loi.'..fiJtrJ ..5. astereala). !xl' daKjcm2 forta taietoare din sectiune. unitarc ±angcnitia.bilit.'.---'i____-I astereala doli ile.. in daN.(ri ~i cornpararea acesteia cu sageata admisibilii : I .1. sectiunii in dreptul suprafetei de lunecarc. in em": .o-iar unde: qrlltnod curent.finiitate" (limitarea.~tci: ------ -----'-'----- ip.q_ 12'- J:? Dimensionareu elemcntelor din lemn supuse la eforturi de compresiune norrnala pe fibre se face cu rela tia : I As" =!!!_.iective fl. 'pc.21 /' fJQdl/m ~ .'. secundare. in da Njcm".. la not-mala Verificarea la forti'i taietoare a pieselor de lemn apare necesara numai la elemente eu desehidere mica si lncarcari mari ~i in cazul incarcarilor concentrate rnari. acopcrisului.. O"acl.~ . : Laruperea pieselor solicitate la incovoiere in zona comprimata prin strivire.22) de unde rezulta : unde KSI estc cocfieientul care tine searna de slabirilesectiunii intre 1.Ia Incovoiere.:___-0" I ' .J/4QO' lp..e1!te}e din lemn solicitate la incouoiere se dimensioneaza astfel: . -'_' -1---·_:.i ".:::. de unde I 'nee =.t~l~~ji pro~iz~~ii~ _. l/l5p -~--. ." .\nrnr 9oiticid(figl1 111:25). compte- Tmcx ~ ""ox e :4 sir . E{~'I.1 ~i 1.Constt..'a' ' ~ 'I " . crt.uctij' d~fj~j_thl~- "I..:.aflWis~bmi l\I.' (III. l13... .

l'vora bil de Care nu se tiMe·insa seama incalculvVerificarea se face prin. ' stLp •. superloara :d- '. la stllpiJ. !IL2S supusa GI - _.'.' unde: I{ 2' .a".. ~l a~a~l deparAte. . deci principiul suprapunern efec~~lor aplicat la intindere cumcovciere sau incovoiere oblica. [I* IJ J J J t t ~. . 3.~ e T Pentru . .30) N • .I (tn. t : . . Fig. lJ). b - Ierma -_ pane dese i C .f.~tiunea Constructii - ~. .". ales.~ p '= crai .Jl.-de '-- unde : II . Subactiunea sarcil1ii"a:xiale aceasta sa:geata tinde sa se rnicsoreze. sau din actiunea unei incarcari aplicata transversal pe 0 bara intin!\5.--. 32 (111.. ce genereaza un moment suplimen~ar tlM_1 = /0' N.T a .j' 11111'. ...t prop?rt~onale cu eforturile imitare. . pentru hncc se ia valoarea cea mai marerezultatii din conditia de rczistenta ..:\.27) '{ '\ K.tenon cu grinzi dese de tavan susse determina apoih./:d~)' p~n elf.~.IIl:27.4! • N _'/ . barelor solicitate la compresiune cu incovoiere (compresiune Acest tip de sclicitare-.. __ . .2? -..fig:'lH.' .'.t~cr'a't...' exce ntr ica. acfiurre afnomentului incovoiet-6i'. 11_1.sfftiu c ne supusa la compresiune -_.schema ~~ calcul a pa"n~ulul de talpa laac'[lunea vtntotut'.' .~_~.~_. 111.llIl'j1Jili if . a unci forte transversale C~l.schema de calcul panoului de talpa inferioaru. fOItef:axicll~~r~".. CalculUI:barelor solicitate la intindere cu tncovoiere (intindere excentrica).l3a. In . llI. I Ia compresm ne mcovOl~re.. .diagrama de momente.~ e f=-+---. este A.tin*~h.cal~ulul. (IIUl) £1 t J • J IJ II __ .. IIJ:28). mai solicitate : 1I111111. c). Oai ". Schema de "caltul a unei la compresiune ell incovoiere: de aetlonare a harei: b-diagrarna axiale .~ -.vorerc: bila (f i. 0' . .. . IIIIIIIIIIIIIC+)~ b III Ii .] IIL27.P'3)JC dese (fig. c ..' 0''. a).s. de bare Corte schema I~.29) . la arcc (fig.. verificarea se face 111 conditiile III care efor tul unitar ~Ill ill-tovbiere ~i compresiune a tinge in fibra ~ea mai comprima tii valoarea r ezistentei admisibile a lemnului la compresiune : _:.. efect J..-~lu'i_momenf:pbo'. .se calculeaza I.barelor deIenm-comprirnate excentric se face cu>c metoda ce admiteurmatoarele ipoteze simplificatoare..: "i:'C_. d.suprapunerea e.-1 forta axiala de intindcrc : momentul incovoietor : modulul de rezistenta al sectiunii netecelei aniavneta ta sectiunii'. '. # . 111:26. S!lpUS • _ baru '?' ell sl abiri ..o sectiune Wbr= u circulara : I____j_~ -_:-t==-_e "d' -.' 111. 2639 . Confo~mn?rmelor in vigoare iIi [ara noastra (STAS 856:71) . aat aat TV" . ~I ."'. r:. " ._ admite ca pinrt in TIlomenttil ruperii materialul se lucreaza in domeniul ~bstic deci modnhilde elasticifate' esteco. .re ~olic!tate la int indcrc si inca.ttf' tttf n ttl"'fiff flft -.ace~te conditiirclafia 'ae' v~'tifica~~W p~ritil! d~. Deformatiile barelor supuse la compresiune cu Illc~vOlere nu Slll.~~~~~~~--------~~ --...2Q -.la talpa inferioara a grinzilor cu za brele care au ta vansuspenda t (fig." .If i: --+ -~~.25) .nstaIit! ' .27. N ' ·. " .Vt M '..(Hb~8) T'1iL/j''' Presupunind eli initial bara are 0 incarcare axiala N ~i un mo~ent inc?voietor M momentul incovoietor genereaza 0 sageata/o.presiaIui!ncc it -.schem~ arc. 0 '.Calculul e.' .''' (Jcll a ---::~=-~== ===:--. .c" b ":~-'~2= ~ . . (111. 111.fibra medie deforrnata a elementului ar~·foi.} care se tine searna de cfcctul vintului d). hi calcule.bad.: ..~ ~ .. b.jectoru- Fjg. 5- Fig.. poate sa. . momentul suplimentar tlMI face sa apara 0 sageata /1.' _: ____.' (111.f. An ~M . A .27.3are solicatate -~ . A':'" . Aceastii solicitare poate sa apara din aplicarea excentrica a u. de exemplu .conditia derigiditate.29..sipin..A~7 . .--~--22 /01= f(P) T ( IP I".. de obicei datorita slabirilor nesimetrice.29Jeste: +.xceD:t"rica). • e..27.. pentru b pcndat : c . tncarcarea axiala actionind dupa 'aceasta deformare cu excentrioita tea suplimentara /0 (fig.ell J..l' rezistenta admisibila 1a incovoiere : rezistenta admisibilii la iI).ec pentru schema respectiva de indircare din conditia ca sageata efectiva ~ sa nu-depaseasca sageata adIVisi" Fig: II1. e*tc. . IP~ . [nciircar i pe bare comprimate. ~' ..llei fortedeihtii1llere (fig.x. bara s-ardeforma ptna la sageata/o..·. de exemplu la talpa superioara a fermelor (fig. nu se poate u tiliza. ~~t. Sub acliunea momentiilui..~ctelor cu una diJ~Tela tiile de mai jos: -T ·t~:~-~-~-~---~~--~. . \. cu sl~biri: b . a) sau din actiunsa unor.ma sinusoidala. A" IV. a= unde: " X. -apara din actiunea excentrica de compresiune (fig.(a'xa X._.. .: ~ se admite c5.

<lre ins~ 0 d. -intre clementele imbina te se produc deplasari.a vectorial sagetil.l. lV x .[!lIflIi~ ~ ~ . Calculul barelor eu sectiuae eO". Incovoierea oblica apare cind iBeardirile care actioneaza elementul' nu sint situa te in-planul axelor principale de inertie (fig.ume pentrll. F~. incovoiere oblidi. uno - S"'~.lm~4~pli~itat~..-.IVERSE SOUCn:ARI L" devine mai important.l. yariaza .<lse~ menea ~i distributia eforturilor peIungimea.-'efortul admisibil la compresjune. Abr Nc = ---..ta "'b.dupa axa x.s~\(Hf"~'d~Y:ilo.JJ:..efortul unitar de eompresiune ealculat eu aria se.. .ale' 4¢.eosepirec.. un eoeficient care tine seama decre~terea momentului da torita sagetii grinzii ~i are' valoarea : ~= 1--.tg ex." Calculul barelor en sectiune compusa revine in toate cazurile la a calcula valori echivalente-ale momentelorde inertie. ' .fv aal" (111:36) Fig. .gpP.. J 100 Ga. e-~ (IIh38) 67 ." ' forta de compresiune. In comparatie eu 0 bara e1. .jya~enta.aproximittive(rezl.sectiuntHlina. eu flambaj in planul normal pe 'I...lpOf'i<'hl1t5.rele cornpuse din mai multe elemente sUEuse la intindere a~ia)a se verifi~aj}1 aI!samblu cu formula: c a.o. f Pentru excentricita ti e ale for tei N mici (fig.t -.e a.33) adica pentru : . .tatea.ilor face ca.32) f. efectul compresiunii anterior. .1!:.dupa axa y .b.y: Nv = N si~ ex.siune : A . . 'tra'nsvel:.~. in daN..e pe eele doua directii principale.1. f1ieJ'ib. N.lIHnd <lin -solufii exatte.jadm. .x. gTiI1?:ii. ..3?) Forma opti~'a a se<ori~~l.Bara solicitata Ja. " W Bara trebuie verificata si la eompresiune planul de tncovoiere ea relatia: (IlI. -..d.=' -.tf I. 3.~<. verificarea eu flambaj faclndu-se Pentru ~ se verificarigidita-tea grinzii se iris~m~a.s. a "~ bare excentnca.amordorrnuie '.£1!l2..moduleloide:rezistent a coeficientilor de subtirime pe."" -W-J 66 -" ectiunile eompuse pot fi solich~t..~iderata conform punctului b.htinse ~i..face. . . Calculul barelor solicitate la 'incovoiereoqlic~idupa doua directii)... 00...a. baza.". capacita tea portanta a grjp..z.infHienfeaza efortnrile unitare. A 6 6 deei. a e~te I'" .e(j)<lJG<t. '..".~ c~. -c .n~cu fla:mb. ~ql). III.30) e<O.x: Nx = N cos ex.ifN rl.l?r N".zii cornpuse este aceeasi eu a grinzii eu sectiune simpla echivalenta.numai cornpre- - p~ ".lie (eq.deformeee intr-o .are . .i tea grinzii nu . S Din punctul de vedere al comportarii sectiunji ap.35) unde: efortul efeetiv la compresiune pe' .re~i~t(:mta. .!lf.~.uraindependent.!~te<i~forI)1ajia totala a barcisi neduce dinr. calculat £(mJgnn p)'!.~~c<t@?i. e<O. I3a.. ".Jfl+r..ecp-.. forta axiala si earaeteristieile geometriee nete in sectiunea eonsidera t5.il.f. tn .unde: sint momentul.. al sectiunii brute.~s~!=Hn 'coJiditia.1 W A unde w'=!:.?.M" + (111. s~gea.~ prezinta importanta in calculul solicitarilor in care mterv.'dltor 'soficitjir i. fapt "care. '.lJjly.de .~ll si ar. (111. Pentru determinarea efortului. cuexceptia imbinarilor incleia te se defomreaza vin timp sub 'acTitlnea. '. WN~'" c1.x.§olicita'rilor.: da te de actiunea forte. intre barele i. .1COMPusA.oarecare mas. CALCULUL 'BARELOR DE LEMN CV SECr'IUNEl\.31)..I!etului b..dere axi~a. G. . iar din conditi~ :de.-. . ). a~c .etiunii brute A&r:' ~c . respechv Nu' eu formula: ' j = . principialji. 111. aeJ~e~j~J~nta indica raportul !lIb =~tg ex. carepermitrca fietare element sase ...caIG. Toate mijloacele de imbinare ale elementelM Jbeni'n'. in ~~~/em2. mai mical. .eqmpusa cu .alita tiva.'" Pentru elementele in'tlnse centric. . '.e?mpr~sil!.a...a iTI?-bi!1a. in.31 .. a.epgldJ. incarcarea se descompune dupa axele principale de inertieastfel: . a. '. . d~~orita Ienomenului nurnit de cedare a "soliilarizarilor.imbinaTL flexibile.·ser:ie <ile:?imPlif\Cza<1:ik!. -. Verificarea efortului unitar seface cu formula:' y ~ ael H '" in care: A este eoefieientul de varia tie al barei in raport eu axa principals de inertie: x .LJaiba -o-ca paeitate. Ia cornpresnme 0:.f?OU9-artt~J.' (II!.. modulul de . .lai~tjn.maF<. " Fenomenulxle Aef8!ITW!"!.aj. in daN/cm2. eu relatia : decit fenomenuldescris ' (111.bareI~ s'upl}se. aria de ealcul la flarnbaj.: d.igiditateaei.tr-.'.r~1<:>f:.~neQvo_iere ~i .prin.cli-reetiasolicitata la eompresiune.taria de ealeul a sectiunii.==.o bar.-.il proiectarii curente.' .m.. Cu aceste incarcari se stabilesc momentele incovoietoare Mx si M .eorespunz1itoare solicitarii de incovoiere : a. eQ~ficientul de flambaj directia solicitatanumai-la 'l!N'. la 2ife rigidif.e in <a~~l~~imod eu sectiunile \ei~plc. Deci tenS. flambaj in raport eu axa x -.lm(}Jl~l.34) unde: 'P A este eoefieientul P.

IIi calcul . c..."" Verificarea barelorcompuse .. '. proportional Nn = --< (IIU9) <1. La alclituirea sectiunilor se recomanda ca subtirimea unui element )..Ia can! elementele prihcip~le sint aseza te Ia oarecare wstahta ~i asaIll~n{te prin fururi scurte ~i.. It!'33.coeficientul ide flambaj ealcula t 'cu coeficientul de. . Calculul barelor compuse-supuse Ia compresiune axiala se face in mod asemanator -calculului barelor simple.. III. . tinind seama de Iunecarea da tora ta rosturilor Intrc'eIementele barei compuse. e). se ia in co'riside'ra:renumaiari'aeIemente1drincarcate denumite elemente principile.<I fieciirui element.31..b.~ Schema axelor Ia 0 bar~ CO/TIpusl!. Calculul barelor en sectiune compusa solicitate Ia compresiune axiala. . c). Iuind insain considerate uncoeficient de subtirime transformat in raportcu axa y-y paralela cu rosturiIe barei compuse(fig. ..32. se tnttlnesc de obicei la stilpi : .la 0 incarcare mai mica decit cea de caleul.. b) sau cu eclise continue .izolate.34).'!.33). zveltete '. verificarea deformatiei (sag~iii) si a mijloaceior de imbinare la forta de Iunecare din rost.32 Bare . se repartizeaza N. " j co:mPuSe comprimatec~ '(luAU unde Ap.mbaj.<1 ... Supraincarcarea unorelementear conduce la 0 rupere succesiva a diverselor piese ale barei. principale. <1._bare cu pereteplin(fig.verificindu-se totodata 0'1 fiecare element in parte: = --NI ~ O'.transforma t. .~ If 1 !f I fig. I N2 a~ = -A'nel ~O'(lt . AI .1 •. 32. '.(fig.) -. IIJ..bare cu za. care se ..la care elementelestnt. provenind -din forta taietoare (fig.bare cu fururi continue-Ifig.32.este aria elementelor.3}. III.. x' II X .. jar CPlr . IlI. ' .32.brele (fig. 'tinbitlale1ongituwnal cu pene din Iemnsau melernetalice . III..deterrninacenform STAS 856-71..hire ClI furuii squte . <13 Incarcarea totala tiunea Sa bruta : A.t. -r-. 111. = --'.Grind~ cornpusa real_izaiA din dou~ elemente solidarizate ·cu pene prismatice. 111.bare pachet (III. .Iuat independent sa fie mai mica de 400.· supus. Fig.J). BareIecompuse solicitate Iacompresiune axiala se potrealiza sub forma de: . 1acompresiune ell fl'J.comprimate se face cu relatia : " I.. . .1.perete din scinduri sau placaj. A" . Calcului bareior compuse Incovoiate presupune verificarea la moment incovoietor. . Calcnlul barelor ell sectiune compus~ solicitateIa tncovoierevElementele compusesolicita te la lncovoiere se realizeaza din doua sau mailJ1ulte piese de Iemn suprapuse.d). 6S 69 ..1' en sec(Il IA 0) Alcatuirea ~i prinderea barelor intinse trebuie concepute in asa fel inch sa nu se produca supralncarcarea unor elemente componente ale acestora. Ia Care numai elementele principale preiau eforturi de -compresiune (fururiIe sieclisele continue ~resc rigiditatea barei) : se intilnesc la grinzile cu zabrele': .3i -:. '.. • _. sisolidarizatecu buioane..asarnblate Intreelepeintr-un . III..(fig':jII. a) lacare toate eIementele preiaueforturi de compresiune. Fig.

.ane.i. sa L CLASIFICAREA IMBINARILOR LA ELEMENTE DIN LEMN .42) ~('ja" clotur i I ! 2 3.~i cu soli~ citarile din piese (de exemplu.44) nate utilizate. .ri. cu Hie. bulcnare..s~A:.13 Mijloc de imbinare . Dupa mijloacelc de {mbi- Fig. -r " de calcul al barei compuse.coeficient de reducere a modulului de rezistenta ce tine sea rna de deformabilitatea imbinarilor (tabe- .3S.37 .Sa mentina in n.: : (111.pentru 'ti. . jar K.t defectuoasa.iin..~L ef?~t.'~ontaDt!llui .p. cind se realizeaza sectiuni compuse necesar e pentru preluarea unor solicitari import ante .eI !If incoioieto» (II1. a imbinarilor .Transmiterea eforturilor la nodul de reazem al unei grinzi cu z1'tbrele: (II . . dtagonalei _ b"-::-1m'binarea Ja 0 fenn~~c. 111. comparind sageata calculata cu sageata (111.od axiaiitatea eforturilcfi:dih. Imbinarea elernentelor . a asamblar. imbinarile se pot realize prin : chertar~. imbinarile pot fi: .3S. intre ele (fig.slabirea scctiunilor' sa fie minima. IIL35 imbinare de prelungire cu eclise din lernn solicitata la intindere. •'.cu scoa be.n 70 71 .coeficient de reducere a momentului de inertie.. executa te pe santier Sd.36 .43) In calculullui Z. la imbinarea din figura III.s1Lse. . compresiune: a .o -'-.u'-z~b:.Iare{. in care W. bulonare (fig.qr.:«t!e. 6 Fig.0. datorita cedarii solidarizarilor (tab. in tfetinu t .6 -'I 0. -f)'.op~l. ' I t NumAr de elemerite scprapuse I :Ku pene Ilexibile pene 2 3 .in' p~esiunile ce' illtervin pe ':fete1e ge 'contact ale elementelorImbina te.36). I11. bate. cind asigura continuitatea in lungime a unor piese din lemn asezate cap la cap si asamblate printr-un rnijloc oarecare de imbinare (fig.III.: ~~cti~~iiide. .din lemn apare .e~CU .prin 'chertare i .sa'fie usor de" decuta t~i.9 0. ..face..7 I I Verificarea a dmisibila : deformajie-i se face lul IIU3).' . concomitent prin bulcnare ~ chcrtare j b . La lItealizarea imbinarilor f-A r . 111.prin chertare ~i'bul0.impiedicar~aaerisirii cimbinarii) i ..afar.8 0. este modulul de rezistenta al sectiunii nete a barei considerata ca 0 grinda cu sectiune unitara. cu pene sau pnn incleiere.-. . 'fa unelevpiese sa se inearce cu ef?r{~ri suplimentare ~i cedeze in .mite~ea ac:eluj'q.. De exemplu. seproduc forte de frecare Iavora bile comportarii imbinarii.Tabelul III.Uin ateliere..r -r.a. infaport cuaxaneutra. n. iIribinareaprin chertare tra'nsmrte numai eforturi de compresiune): t". 1MBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN. ~ . iar K. 0. chertare (fig.de prelungire. Aceste forte nu C. Dupa rolul pe care n au. III. . a efortul N I}~ PQat. inter vine momentul de inertie la care Sf 1ine searna de cedarea solidarizarilor ~ de solidarizare. II1. Executi.evite efecte1e defavorabile ale contractiei si umflarii si Sa nu faciliteze aparitia mucegaiului' (prin stagnarea apei sau prin . cu 'trebuie avute in vedere nrmatoarele rprincipil in care: lbr este momentul de inertie al sectiunii brute._ irnbinaride piese care fac un urrghi intre ele: a _ iJDbi~area prin cbeif'~re a c~~t'[~ti~..mbinliri de prelungire supuse la .ca necesara datorita faptului ca sortimentele si dimensiunile lemnului natural sint limitate ca sectiune ~i lungirue. Dupa modul de execuire imbinarile pot fi: demon'tabile S:1U nedemontabile..3~.a i a Fig.37).13). p.38 .8 prismati~~' I I KJ I I Veri fica rea la momeniul se face cu relatia : cr = _'--KwW.35 si III. executate a cind doua sau mai multe piese Iac un unghi r1. " _ tipul de imbinare trebuie se potriveasca cu' rnaterialul ales . ' . 'fb)~~j'i l~bina:ri ode acelasi tip. IH.ip1binaFe"epuizind neeconomic capacitat~a portanta. considerind sectiunea ca plina.7 0.ii realiza teo P.~i a. fi transmi~ concomitent prin chertare ~i bvlo:t.~in(li s.in noduri SaU la intersectii de piese._ Fig. t . ci numai pri!:!. de bilza: " _ imbiniirila-trebuie astfel executate lntit. III.'b) sau numai pri!}. cuie .

la timplarie : . 2.e ~ezista .39"d) realizate prin imbinari in jumatate de sectiune . IH:42). III. UIAO - Imbinarea'de.se considera insa in calcule. III. realizarea unor suprafete de contact perfect plane etc.~ 1 .p4.39- Imbinliri de solidarizare prin ehertare.inarea de colt a doua piese din lemn sau la Inttlnirea diagonalei cu contradiagonala.t. b) sau cu zbantiiri (fig. .40. c).la r~zemarea.·. Imbinarile prin chertare pot fi de solidarizare sau de rezistenta.~sco~.lzulcompresiunil se transmite de la un tefementJa altul' prin efoitl.' o.t Jibrde a§ezate paralel see e~~cut~ prin 0 0 .la lucrari mai ingrijite.fJh Am it o La aceste tipuri de tmbinar! eforturile se transmit direct prinsuprafetele de contact dintre piesele ce se tmbina.prin chertare ~_i buloane . b.la piese din Jemn transversale ale rgrinzilor Jemn cotund (lmbjnace [lmbinare gre~ita). : 1mbinarile prin cheriare la.U la imbinarea stilpilor cu cosor?aba sau cugrinda (fig. de exemplu.baiiluri. b) care impiedica deplasarile reciproce ale pieselor folosite In constructii ~i Ia tlmplarie : -imbinari "in gherung". care au doar rolul de a impiedica deplasarea relativa apieselor imbina te. lntre eie. III. IIi.lmpiedicarea deplasarii relative a pieselor se poate face -cu eclise (fig.45) paralela paralela cu fibrele. folosite la i.din lel~rn rotund 72 73 . cu fibrele.prin chertare z. biiloane (fig.N/c·m2. cu stiIpii prjn chertare : cocect. Imbinarl de rezistenta pJ<iD chertare.pi~s~ C1.de rindunica .~2 -ImbintLri • .Inibinarea popului eu talpa: 1 . Iipsa deformatiilor din umflare si contractie.fP. 0 '0 prelucrarea suprafetelor de 'contact ~i unedri. a.e_ 12. . in em": .Ia piese din c _ 1a piese. deoarece depind de factori nesiguri ca : executie corecta.ARI PRIN CHERT ARE 'N (D. imblnari la care piesele fac un unghi IX 0 ~ Fig. a).lri'de sti-ivi'rece apar'pesuprafetele de contact. b . Imbi~arile prin chertare se folosesc numai pentru transmiterea eforturilor de compresiune. a . IIl.~i la eforturi de tensiupe.>ada.in daN. t. Pentru solidarizare se folosesc buloane sau scoabe. . Verificarea lmbindrii la strivire se face eu Btrll' relatia : unde: rJ Ga .imbinari cu cep (fig. suprafata de contact. III.39. Imbiruiri de solidarizare prin chertare. N A.irilbinari de piese cufibrelea~ezat7' perpendicular .0 0 0 : 00 ' 0 0. cu=cep (fig.cu eclise .40.(fig. in . I:\IBIN. Sclicitarea.lr este rezistenta admisibila lao strivire egala cu rezistenta la compresiune In da.~aa Arlr (III. ecarjsat .39. a). .:afibrelor celor doua piese care yin 1n contact se pot intl1ni: imbinair de piese cii fibrele asezate .iprQC5. perpendicular saucu un unghi « tntre ele.paralel.39.i1). 0 . ·1mbinarite prin chert'aretapiese GU fibrete aseiaie perf!endicutar (itJ'lb'il1ari t~an~ver~ale) se pot intilni .. Fig.4f) SJ.car. nI. . Imbjnarile de rezistenj a prin chertare se folosesc numai pentru transmiterea eforturilor de compresiune. Se folosesc pentru solidarizarea pieselor din lemn sub forma de: -imbinari in jumatate de sectiune (fig. c) folosite . Piesele de imbinat pot avea fibrele asezate paralel.imbinari in c<. .efortnl idin imbinare. III. c . b . unui p~p pet~l'lpa(fig. .c." '0 '. 1n functie de pozitia rec. 111. ele constituind 0 rezerva in asigurarea capacitatii portante a tmbinarii. 11I. IIL40.Irll N ael = _.Prin chertari ln juniatatea secJiunii.prelungire pusi Iacompresiune: a stiJpiJor su~i Fig. D. ell 0 Fig.

superloara .43 ~ Imbiniiri prin chertarela piese care fac un unghi IXintre ele: t~b1nbl Ia nodurtle unei ~rinzi cu za. asttelInctt sa treaca.' 7 _ c~p.cm pentru grinzi rotunde.talpa. in mod exceptional. .~isub c~a ~ep:~g dublu . '" . (j -:. CalC1t11JI strivire.imbinare prin chertare frontalii cu prag simplu : te sa cedeze prin forfeca1 . chertare jronlalii cu prag simplu se folosesc curent la siirilemri rotund (bile).h/3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zabrele : .vpe directie perpendiculara (fig. . .in8:ltimea pragului (adlncimea chertarii) he trebuie sa fie: minimum . 2 . CIt in da Njcm". necesar executarii consolidarilor.abfele) sau la imbina:rea ~ontr~pies~lor cu sttlpii sau gnn~lle (fig: III. III.in cazul in care din caleul rezulta diarnetre mai mici..cule: 7 .. ea va fi astfel alcatuita Incit buloanele sa treaca simetric fata de tesitura ei.Imbinarea contreflsei cu grinda ~j en populo 1-ta'pi supcrtoara.talp~ inferioad.brele.locay?l. . (111. ' La imbinarile front ale cu prag simplu se vor avea in vedere urmatoarele da te constructive: .u2J .sub for~ de pragsimplu..ruperea talpii inferioare care este slahita' prin chertare.46) unde l'11~1rti:'int~p"in chertare-la piesecare fac un unghi ~a'tr~c~te rezi.stenta la.zeaza prm chertarea uneia din piese .(III.z. :. buloanele se vor lua cu diametrul minim 1/25 din lungimea bulonului ~i eel pu tin 12 mm .turul chertari].. datorita . re.buloane de solldarieare.. (paoli»)' 6. care intra lp.. Imbinarea prin chertare frontalscu prag simplu se poate -strivirea pragului pe suprafata de strivire As. maximum . ~eplas.in. 2 cm de<pt.ic~ djrec_t (prirr eforturi de strivire intre piese). 3 -e-montant . Aceasta masura de siguranta se ia intruclt planul de forfecare poate sa coincida accidental cu pla nul miezului bilei sau grinzii sa u im binarea 'poa . ~ 8 .43). se potpune zbanturi sau sooabe pentru 501idarizare.44). ' Verificarea imbinarii la strivire se face cu rela tia : c c La imbinarile prin chertare frontala cu prag simplu se recomanda sa se monteze un bulon sau 7 zbant de siguranta care lucreaza numai in cazul forfecarii pragului ~i are drept seop sa impiedice distrugerea constructiei numai pe timp scurt.Fig.. Q - Aceste im binari se relIlizeaza astfel ca transmiteren eforturilor de la un element la c~lalalt sa se Af. . Verificarea eforturilor unitare normale la face eu formula: ' distruge print • Imbiniirileprin ferm<:le reali~at~ din lemn ecarisat (grinzi) se tale. pe cit posibil prin mijlocul tesiturii : -In cazul in care exista subgrinda. . taieren (te~lrea) celeilalte . 11mbmflr~a~e rea:h.14. '4 _. de obicei. -lungimea pragului de forfecare lp trebuie sa fie: sau " he ~ lp <:1~ he :" . intre ele pint cunent intil~l~~. pop.scoaba.icop. ' ' .q Fig ..stri~lre perpendiculara pe fibre.d~lepm (grinzi c:p .. inferioata. 111. la valori ex~ 30°... .foaie de carton bitumat. 2 .la~yrm~le .~forturi de strivire ce apar pe suprafetele de conJac.47) 75 74 . atit . Pragul (U de rstrivire vse directia for teide compresiune [daN/<.<N:P~. la valori ale unghiului CIt < 30° si perpendicular pe tesitura.cazul unor valori mici aleeforturilor In nod ~idacanatura constructiei o permite. .2 em pentru grinzi ecarisate : 3. 5 . cit . forfecarea pragului pe planul de forfecare A/.Cepul se executa mai scurt cu 1 . _ grinda.area pieselor es~e J~pledICa.subgrinda . 5.t~1 pnn eforturiide forfecare care apar pe suprafa ta pragurilor..h/4 la nodurile intermediare ale grinzilor cu zabrele sau la elemenre ' cu 0 grosime mai mica de 8 em.diagonala . 4 --: c~oroaba. IIl. ..~l prm..lo(a~. .t~-un . '.aparitiei erapaturilor din contragere. b .J. Solicitarea se transmite de la 9 pl~sa l~ cealalta ~r~n.buloanele de solidarizare se amplaseaza perpendicular pe arbaletriere. 3 .talpA. pe~tru c~ eforturile de strivire sa se repartizeze pe suprafata de contact dintre piese ~l nu si prin cep.ta pr~n executarea unui cep de sectiune patra~a sau qreptllTI~hlUlara.

. in daN/cm2• o 77 7. conditii verifiCate~ bulonului. And cr.54) zt se alege astfel incH Sa res. este efortul de eompresiune in arbaletrier Ne.} este coeficientul de qeform~tie"(d~ impac.20cm. forfeca..ti de centrare a nodului de reazem: 1'1 _ dupA nxa <netl ~ U. de solidarizare se face cu rela tia : e Y.t modulul de rezistenta al sectiunii slabite in zona pragului. Verificarea cu rela tia eforturilor unitare unde: unde: este proiectia pe planul de forfecare a efortului total din arbaletrier : aria activa de forfecare.'c: [cm].45. A.suprafata de strivire. a Ulpii inferioare. este efortul de intindere din talpa 0 G.2k. . Verificarea talpii inferioareIa illtindere ce~trica se face cu formula: d. faia de centrul de greutate al sectiunii slabite..:M slg~ranta.sa < N.' aria neta a sectiunii slabite in zona pragului.a) sauprin centrulde. rezistenta admisibila la incovoiere. . In aceste.. III. II.. [cm''] .. La caleulul bulonului de siguranta se tine cont de deviatia reactiunii fortelor de str~vi~e N..pe~te ~i conditiile Ip. excentricitatea efortului de Intindere N.in em": rezistenta admisibiia la tntindere.45 . 111 m?d exact.":'" IX) 'este efertul axial' din pU. III.52) unde: J{a. in momentulcedarii acestuia. in em": rezistenta admisibila la intindere.bita se faceIa tntindere centrica sau sexcentrica. trece prin centrul de greutate al sectiunii nete (fig. in daN/cm2• Calculul bulonultti de solidarizare. Verificarea talpii inferioare in zona sl5.53) i Calculul la [orfecare. este efortul de intindere din talpa inferioara. . unde. I _V. 1 + (~-1)sin3ot a.~ale~lul..tu~i. faia de verticala si de aparitia fortelor de frecare in lungul pr~guIUl. cunoscind valoarea unghiului IX si marimea latimii b a grinzii se deterrnina k'. in urma forfecarii nodului de reazem.zona sl4bWl..rea pragului. aria net5. "in daN.. (1". d~" . . constructive I (111.lpii Intertoere . I poate fi faeut aproximativ deoarece-nu poate fi stabilita. 'egala cu b·ke/cos IX. legea cresterii eforturilor unui sistem:~pa'tial c~m este un acopens. in daN. in daN.~. Dimensionarea hingimii pragului de forfecare sefacecu formula: '0 inferioara.0'811 [daN/cm2J..ecnemaetorfuriJor in Dod dup}l __ . Fig.detaliu de cedare a nodulul de reazem prln -forfeeanea pragu.unde: N.Posibilita. (III..b- dupa axa bruta.d~ posibilitatea de apariiie a unor fibre torsepe -lungimea pragului de forfecare}: rezistenta admisibila la forfecare longitudinala in plariul fibrelor. f) .46).6. Wn.'b' .. in caleul 11' se limiteaza la maximum 10ke sau 2k.49) tangentiale se face (III.lpfl:ul. III._' ~Vb= N. . (III.. in daNlcm2.51) (III. 11'.• An. a sectiunii slabite in zona pragului.il> =: Schema de calcul a bulonului de slguranta la 'olimbinare prinche'rtatefrontalil.' 10ke.greutate al sectiunii br':lt~ (fig.L Dimensionarea pragului din conditia de strivire se face cu formula: < (J A~ec = a. (III. '11'''.50) Verificarea talpii inferioare la intindene excentrica se face cu formula (III.. chiar daca in imbinare l1'depa~e~te aceste valori (setine seama in acest mod . dupa. tg (600.45. III.vin daN. CaICHI!!l t4lpii inferioare in . (fI~..nel [daN/cm2J. -scu prag simplu: a ..") = ANI.48) Fig. 111 cm2. in cm.rezistenta admisibila la strivire sub unghiul IX care se determina cu formula: -_ O'asa= .cumefortul .t)a carui valoare este cuprinsafntre 2 si '.~. cu anticipatie. de intindere N. b). in em": cr"a .

i~aHimea.ctiunca grinzii pe reazem.' efortul tota.57) (II!.a: sint suprafetele de strivire ale pragului 1. . numarului ?e cure n riecesar prinderii subzrinzii de talpa in~ lenoara ._e -:Ii 0( A oct a. in da N: . 79 78 .56) R b c O'a8l. ---" eforturile de strivire ce actioneaza pe fiecare prag in parte ~i care se caleuleaza. minimum .efortul admisibil al unui cui.ste componenta orizontala a efortului in b~lol1 in daN.diIt.2· La (III. Siguranta cherHirilor cu prag dublu depinde in mare rnasura de exactitatea contaetului supratetelor de lucru ale ambelor praguri :' e~e trebuie confectionate cu ajutorul ~abloanelor si al unor procedee speciale de ajustare.'. forfecare este depasita.gurilor.l: dinaiba:letfier.. ~atll~ea?U bgrinzii (in mod obisnuit ~gala eu la time. se face apoi respectind conditiile constructive.rezultata din calcul depasind adincimea maxima admisa (hI3. a talpii ipferioare). .2 em pentru . ' Dimensionarea- _ inaltimea celui de al doilea prag liz. 'in d./). grosime mai mica de 8 cm : -lungimea pragurilor de forfecare liP si lzp trebuie sa fie: "Anie _::: KaNb 0rolel ".tesp~ctiv h/4) .L__ • 1.59)..3 cm pentru rotunde. mari care actioneaza in imbinare se recomanda ca centra rea noduluisa se faca dupa axa neta a talpii inferioare.in functie de m rc de otel.." .u. m Dimensionarea prag~rilbr din conditia de strivire se face~ <:u formula: (IU. din itnbi~are nu' poate fi preluat de un smgur prag. . ern:marea . - . in daN lem2admisibila .' aa e b~fonul~F de siguranta se face cu . forfecarea pra gurilor sau ruperea talpii inferioare care ~ste slabita prin chertare.e~t?: . trebuie sa fie cu eel pu tin 2 cm mai mare decit inaltimea primului prag si va fi limitata superior in raport cu inaltimea grinzii chertate h la : maximum -lz/3 la nodurile de reazem ale grinzilor cu zabrele : _ h/4 -la nodurile intermediare ale grinzilor cu zabrele sau la elemente cu 0. Verificarea e.rdtnisibila Ia strlvire sub nnghiul oc. rezistenta .se respecta aceleasi conditii ca la [mbinarea prin chertare frorttala cti prag simplu : _ avind in vedere 'eforturile relativ. du blu se vor a yea in veder€' .~ectiunii slabite a bulonului in zona fileta ta in em": ~ezlst. primului prag .forturilor unitare norrnale de strivire se V_~dloarea de 60° .. in daN/cni2~ . in daN.' lCU D ~alcll!ul n.. I'll relatiile I. . rezistenta la strivire perpen di 1ara pe fibre.unghiul dintre piesele de imbinare'" ~ a~'i~.)let - [em"] . II I: 47) se fo~osescJn cazul in care efortul N.. de rupere a otelului. adincimea de chertare .sau cind suprafata de. -. CalclIltf.~9) unde : unde: e. face ell r elatia : (III. .(~dinCimea chertarii) 'hie trebuie Sa fie: -.in cm : latimea cosoroabei.cm2. 01'/ este e f ortul axial in arbaletrier. este rea. formula de stabilire a efortului in bulon apare din consi erente cxperimentale.58) se f a'ee eu rela tia : . in ipoteza ca fiecare prag-se tncarca propor1ional cu suprafata sa de strivire. in a<:~st caz . in. La imbinarile frontale cu prag.formula "..tllizata.! 0'4. Verificarea la strivire ~ sup~afetel ~e contact dintr e subgrinda si piesa de reazem (cosoroaba) se ace eli rela tia : (IlI.u!niiru~Ji de. (II!'55) -laurlghiuri de [mbinare oc~ 45° este obligatorie montarea buloanelor de siguranta si a subgrinzilor.. irnbinarea cu prag simplu prin : strivirea pr<l.• . in cm . ecarisate : . ' Imbiniirile p~in chert are [rontala CIt prag dublu (fig. in daN' . cuie p~ntrupri1~d~rea subgrinziirde talpa inferioard ' e.. ' 1mbinarea Irontala prin chertare cu prag dublu se poate distruge ca si. '" n=_.60) urmatoarele datejconstructive: .aN'. CalC1tlull~ strivire al rez~11riirii sllbgrinzii pe cosoroabd. erinzi '" grinzi cunoscind yaloarea unghiului IX si marimea Iatimii b a grinzii se aetermina: (III. r espectiv Q.61) Stabilirea marimilor hl< si hz.1 la strivire.

in da N: coeficient care tine seama de posibilitatea supraipdi.4S." .li si latimea penei trebuie sa satisfaca urma- C fara interspatiu • : _!p_ ~ 5'' he" : Fig.Se folosesc urrnatoarele tiPllri de pene: . Penele prismatice longitudinale pot fi drepte sau oQli<. Se folosesc la imbinari de prelungire a unor piese intinse sau Iagrinzile compuse realiza te din elernente suprapuse : aceste tipuri de pene nu se folosesc la nodurile fermelor.lnAltimea piesel. ' Elementel~ constructive privind tmbiniirile ctt pene trebuiesa tina seama ca: i: inaltimea dechertare sa sealeaga 'inurmatoai-'ele limite': d.. asigurind astfel ventilarea pieselor. • l:l. 'e . praguriIor F. ".copfectionate dintr-o banda de otel ondulata.": '!: d ~'. IIUS. si care introduse in imbina.imbinare la nodul uneigrinzi cu zllbreleFig. . astfel incit sa se respecte ~i condi [iile constructive: ~lOhIc. a. . IMBINARI CU PENE Penele slnt mijloace de imbinare de forme ~i sect iuni . III. confectionate -din demn sau metal. din arbaletrier. j. -0.. la mijlocul distantelor dintre pene .grosimea penei. in care s.diferite.detallu de pan~. " ' . de aceasta depinzlnd siguranta" imbinarii.7 b b [ern]: (III.' Penele prismatice oblice [cloturile) au avantajul nefiind solicitate la forfecare prezinta 0 siguranta mai mare i. Imbinarile cu pene din lemn se caracterizeaza prin deformatii mari. ..ne~ploa~are. b . intrebuilltate in special pentru Irnbinarile pieselor ce se intilnesc la noduri sub dl'ferite unghiuri.50)... in em": aria de forfecare a celui de al doilea prag.grinzi ecarisate: 5Jh·~hc~. IIL4~ . III..' • la 'srinz( rotunde: . =.2qn.63) IIp. Dimensionarea lungimilor I Ip de forfecare se face cu formula: F 12P = --.. Acestea se executa din otel avrnd forma unui inel incliis sau taiat dupa generatoare (fig. b) sau oblice (fig. timp : de aceea impun 0 executie irigrijita.avind fibreledrepte si paralele cu fibrele pieselorde iinbiiiit.raportul dintre Iungimea toarele conditii: • la grinzi • + d~llc. b. in pr~a faza a incarcarii ~i deformatii mid ip..h .a transversaJe'('blongf. ITL50 ..t.pene inelare netede. I'.p . longitudinale (fig... 1/10). . dupa directia pe' care 9 au fibrele penei fa ta de fibrele piesei irnbina te. 1 I (IIL62) unde: F = Nc cos ex 0. Penele prismatice transversale se realizeaza din lenin de foioase (stejar si fag impregnate cu substante antiseptice) si sint regia bile pentru a asigura impanarea chiar dupa ce lemnul a suferit contractii. 3 em. . a).e taie dintii penei pe ambele margini. Pentru a asigura reglarea lor.. 1I1. III.~ ~ ch. IIp seaIeg 3.za·. in daN. proiectia pe eel de al doilea plan de forfeeare a intregului efort N. II1.'. . care tree de regula prin intermediul penei. 'taO Fig.Pene prismatice din Iemn: .'i irn- piedica deplasarea reciproca a pieselor care se asamblea..vedere nod. e). in general.j.~inZl cu interspatiu e.tudinale .rdirii primului prag. Fiecare pana traI). IIp ~ 2h. . La' imbinarile cu pene prismatice elementele care se imbina pot fi ill contact direct sau cu interspatii intre ele.- ':_ pdne' p.: .Calculul la forfeeare.. Verificarea eforturilor de forfecare se face cu relatiile: _<I ~l - unitare tangentiale din plahurile -!i__ AlI ~ 0 7 -~a . 2639 To~" 11' 2 5' 81 so Constructii - .4S. penele transversale se fac mai lungi decit piesele de imbinat tcu 2 . . Penele prismatice din lemn.pene inelare din/ate (fig.: 'i "'. in em". • 6- Ja &...~ ~i se executa din lemn de ra~irioa5efara riodur! sail' alte de'fecte.49 . pot fi transversale (fig. . I .' ' __ ' • ':xl " . 'Buloanele de stringere care impiedicar~su!iin~a perielor se ia~aza.diametrul penei . acestease introduc in imbinate prin presare. tp . 'ta" .'.'Panll inelara dintata.49). 12p~ lOh2c' talpii inferioare in zona slabita la tensiune. iar piesele se string ulterior cu ajutorul unor buloane..-"oblice.iismat'ice di1t lemn care.inMtimea penei j dp .sversalii este alcatuita din doua piese avind fiecare cite 0 fateta oblica (cli inclinare 1/6 . .. precum ~j calculul numarului de cuie pentru prinderea subgrinzii de talpa inferioara se fac la fel ca la imbinarea cu chertare frontala cu prag simplu. calculul buloanelor verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrinda si cosoroaba. eu pene inelare netede: a .7 este proiectia pe primul plan de forfecare a efortului de strivire NI. aria de forfecare a primului prag. '. respectiv 12P Verificarea de siguranta.

-la piesele solicitate la tncovoiere.t. . kf't'ag. in da N..functie de incarcari.. ·bp• II· b· 't'ap: :~i inzilor : .69) = (I )0 Qz' S dx: I b: 'he Gas este efortul de lunecare ce revine unei pene in daK. .nta ddela capatul unei pene pina la mijlocul penei urmatoare Aceast5. se' dispune" in functie de felul I I soliei tarii.~e.in crn : latiI]1ea. _ .e). Pen'ele inelare netede sub forma unor inele de otel inchise sau taiate dupa generatoare se monteaza in locasuri corespunzatoare.! umma intre pe_?e.patrundain fiecare din cele doua elemente de irnbinat pe 0 adineime egala cu jumatate din inaltimea bp a penei. grirrzii.. latimeapenei in em' lu~inaintre penein ~m' cgefici.85 pentru pe~e transvers~l~rl" k. a:~ezate in centrul fiecarei pene..:!. llu?g~~ea de f9rfe~area /?rinzii A intre doua pene a se ia in calcul egala n. . decise pot folosi numai la constructii _c_ Qx este forta taietoarepe lungimea grinzii. constantasau variabila in.l)ll1ecare . .:!. .arile realizate cu pene metali. Se folosesc . .P· Numarul de pene. em 2 ~ lumina . Verif:earea: imbinar~lor c~ pene consta in verificarea la strivire si la forfecare a ~en~ ?r.~~t ce. precum . care au rolul de a rnentine contactul intre suprafetele pieselor imbinate. 2 cm : egala cu '1 ". m limitele ..daN. iar la piesele imbinate cu pene oblice se ia ezala cu flsta.b~l~ la forfecare pentru pene. in ~m. Penele 'inelare din ta te . -panaineIaraneteda .1. ungime e calcul nu va depasi in nici un caz 10 he. in daN (cm2. .ee __ P - sa fie eel putin a ". special~ la executarea nodurilor grinzilor cu iabrele~hineori la imbinar i deprelungire.64) . kf Tap 't'ag de. astf~lincit incarcarea pe pene sa fie egala si sanu seproduca Joriecarea grinzii tntre J>ene. momentul static al elemenfului care luneca fata de pla nul 5 de. Lg - lp b bp a. deterrninat prin calcul. este efqrtu.-!a pnnsa Agri:r:zile cu interspatiu. ·lurigi~eaun~i.ondula ta in care se taie~i se ascut .in .. in em". ' Jp _Vu.cu perre inelare netede sau dintate se solidarizeaza cu suruburi prevazute cu saibe. amenajate la elementele de imbinat. tetele cormine uneivperechi de pene sint m~lmate cu 1(6 . penele se dispun dupa diagrams lunecarii (rezultata din diagrams fortei taietoar. si anume: la piesele solicita te la intindere.ine unei p~rie. c"..1ine'se<J.latimea gririiii in cm' ' i'nhtiinea thertarii. .~.pentru forfecarea"gf ormu ele: c.lp: .da~.dintiipenei pentru: a ursura patrunderea in lernn._ Q b'.Lp 2hc. pene.trebuie sa. llrlbinarile .Aceste tipur! de pene se monteaza prin pr esare cuprese speciale in elementele de imbina t.05 .~e re. in care dp este diametrul intenior. acestea asezindu-se la mijlocul d esc I ern mtre pene.efortul din bulon. ungrmea penei: . 1) dp.i~ em.ls~..bil mica valoare dintre La.face cu formula: (III.miiruT necesar de petie se' stabileste cu rela tia : nfl.f..in~l\lretrebuie sa se aiba tn vedere Verificarea buloanelor de solidarizare seface urrna toarele date constructive: . ferit de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate de contragere).a.ifi~alreala forfeeare a 'pendor =pentru forfecarea penelor: -. unde: Lp L:"=:obil 't' L unde L este efortul de lunecarepeintreaga irnbina stabilit prin integrarea eforturilor L in care: lungime a elemeutelor care se cu relatia : (III.« i. suprafetelor active intre pene si elernentele care se rm rna normal pe directia Iunecarii) se. = 0.inim ~ "'-"P.se executa dintr-e banda I de otel . Lg'. . ~i La.~~ venflcar~a buloanelor de solidarizare. . cu rela [ia : (III. 12 mrn.82 An este aria sectiunii nete. instala tii si personal tehnic corespunza tor. Imbinarile cu pene inelare permit 0 executie. penele se dispun in mod uniform.ma 'de conditia defavorabilain care lucreaza lemnul laJorfecare avind valorile k~ = 0. ' .'tiiiata . ~i a' grinzii pe portiunea intre pene se face momentul de inertie al intregii sectiuni : lungimea grinzii. 83 . lI. intre pene trebuie sau 4 cm x c".66) acoperite. .dupa generatoare egala cu z = (0.67) _!_ b".7 pentru pene longitudinale : rez~stenta adm. mecanizata in it'eliere sau fabrici dota te cu unelte. in daN/cm2: rezistenta admisibila la forfecare pentru grinzi. dar n~cesita material uscat.:!.65) unde : i.:!. 1(10 faJa de directia norrnala pe axa grinzii : -h~dla~~t:ul buloanelor se ia 0". _ penele inelare netede N1fan.• A -Ala penete transversale regla bile. La Imbin. (III.al penei .fortul de lunecare m grinda pe distanta inh:e doua pene. ' TA ertc~r(ea.. . in daN(cm2. Imbinar1le cu pene inelare neted~ dint~te. unde . efortul minim capabil al unei pene stabilit ca cea mai T m.:!. in . b. rezistenta adrnisibila la strivire. Iunecare : cu VfeJ. iar Qb . 2 distanta c dintre elementes trebuie sa fie cu- Eforiul din bulon se determina cu relatia : (UI.:. copa. la slnvtre.il .

• . care se introduc in elementele ce se imbina. Verificare« eforturilor unitare normale in piesa tensiona ta se face cu rela [ia : N. 1II. = dp. b . se multiplied cu coeficientul Tabelul III.p~e i<!. . care se ia : 0. (III:75) din: unde ARe' este aria neta calculata in ipoteza ca toateslabirile (determinate de Iocasul penelor ~i de gaura pentru bulonul destrmgere) sint concentrate in aceeasi secjiune transversala. C4 [ela'tia:.14 K dat in tabelul III.P_it~:~int~e i: ~Fi4det~{n.axial diilbarq:care ~e.: 2 .73) e I. . Verificarea penelor inelare s~ face cu relatia : ' L~LtlP' (III.200dp [daN].~ N/ Lap.=-.50b pentru dulapi cu pene inelare netede pe 0 singura parte si 0.e. '.rez~stenta rezistenta penei iIlelare'. 84 0'0 soc II) b t1 - D c j •• Fig.' ..1 20' I~oo ~ 60' 90' f sebirea ca efortul admisibil pentru 0 pana se calculeaza cu formula empirica : K.condi tia de ?triyir. .in cm.strivire apar 'radial.pX N unde: L"p (IIl. este r~iiS!erita a. avind v?lon ma~lme p~ diametrul paralel cu directia efortului transmis.in cm: adm~s~b~l~.im.7 I 0. (lII.51).Jastrivire pe pana egala cu 80 da Njcm": admisibila 'la forfecare care..inelare. =. ' Val<>ar:eapentruZ .tijl1~ 8S . b -edorn .se calculeaza . care se ia I.forfec~.~" e"': bulon. m da Njcm": ' ". coeficient de neuhiformitate-a distributiei eforturilorunitare tangentialepe stiprafa:ta de forfecare ~i care se ii:O 125 pentru..' "p.52) sint piese metalice sau dip lemn. L!.efortul admisibil minim al uneipene deterrninat din conditia de strivire sau de. c". III.cx.(-. 4.4 t t.vedere. transversal directiei efortuluipe care i1 transmit ~~ la un ~I~irfe~t la altu!.Tije cillndrice .diametrul . in em..250 -pentru imbinarile care transmit eforturi de intindere .52 . cu deoIX 0..p. ··pt LaP. . iMBINARI CU TIJE CILINDRICE dp'3a.inata .9 I 0. Valorile coeficientuJui K.7l) unde: estei~altimea . --I-i-I--I unde dp este diametrul exterior al penei inelare dill tate in cm. [daN]. 1 . in ern.sectiune.25b pentru dulapi cu pene inelare netede pe ambele parti.bratul de pirghie al cuplului de forfecare. eforturilor fiind per~ect) si deformeaii finale marivdatorita uscarii lemnului. cu directia fibrelor piesei pe care se produce efectul de strivire sau de forfecare. iar Lap . Neste ef()!"tui .piuli.du~api16r utilizat] in Imbinari cu pene inelare trebuie sa he de celputin 5 8 ern sau bp+ 3 cm.p :_ efortul capabil pe~tru·o·singUr~.5 0.Amplasaef~rtului se face prin solicitarea lemnului la strivire rea penelor inelare : si Jotfe~are: Efor~urile unitare de . . valorile LAP. (III. en relatia: [daN]. b fiind-grosimea dulapului. t este lungimea planului de forfecare. . --'-conditia de forfecare.. Aceste imbinarisint caracteriza te prin -deforma tii ' initiale mici (contactul intre suprafetele de transmitere a.51 .penele inelare cu dinti patrund prin presare in functie de esenta lemnului folosit in elementele care se tmbina : -latimea !t :: elementelor de irnbinat cu pene inelare netede ~l dintate trebuie Sa fie mai mare cu eel putin 4 cm dedt diametrul interior al penelor : . cr = --~cra' .surub cu cap pl1tratjd . dar ~ai favorabila decit la cele transversale.surub cu cap rotund..biha in da~ .diru. I 0. imbinatile care transmiteforturi decompresiu n~ si 0.70) [da Njcm"]. semttnecat 3 .cap. Ill. Strivirea lernnului este mai defavorabila decit la penele din lemn Iongitudinale. Daca efortul care actioneaza asupra unei pene face unghiul CT. = 'lJ. A~net Determinarea nztmarulttide pene inela're netede se face cu relatia : no.14 in functie de unghiul CT.laorfecafein l~hgtil ifl:>t~ldtptoveniI1d f din mcovoiere.fanta penei inelare netede trebuie sa se gaseasca pe diametrul perpendicular pe directia efortului transIT mis prin imbinare (fig. cui.cu relatia : (IIL72) Tijele cilindrice (fig. ' ' a 6 La Imbinarile cu pene metalice inelare transmiterea Fig. .s~bilil. La f~rfecar~ se consider a ca Iucreaza portiunea ide lemn din interiorul ll~elulUlmetaljc : comportarea la forfecare este influentata de natura efortului din imbinare.gro~iihea minim~ a .~i L"p.ria. in functie de Determinarea numilrului de pene inelare unghiuJ "din/ate se face cu aceeasizelatie ca ~i la penele inelare netede n. in daN.7'1) un de L este efortul transmis pe 0 pana inelara. 111... interioral tpenei .~i·.

grpsimea pi. 3 _ fucovolere vedere. Tabd.0. I N . Cap~Cl~atea portanta a unei tije se deterrnina in fnnctie de diametrul 'f} a~e~tAela~l ~e grosl~~a ~le~~ntel~r .8 130. unde: n este numarul de piese imbina te.' 4 mm.i!:ne.pe Intreaga grosime a pachetului j II .5d. o 'I I Lungimea mm 'totala.24 2. 80 70. I Tijele se introduc lemn astfel : in piesele de 1 -domurile. III.6 6.grosimea unei piese.54) se face prin: deua sectluni de forfecare i b patru sectlunl de for.(n-./ iII.A subtirj piese care se t"~1?inatrebllie sa fie eel putin 4d pentru a nu se produce craparea pie&el6r'in momentul in Care se ba t cuiele.lungimii.1.cuiele 0 La imbinari cu tije semonteaza buloane de stringere (circa 25% din nurnarul total de tije) necesare pentru stringerea etansa a p'ac.5. forfe.7.55 4'. 40 • 45 60 .5d I I i c ~ • I . 18.tN VJ.Posibilitati de patrundere acuielor in pachetn1 de imbinat: 1 . c. 2 .sec~. ca rezulta t al unor solicitari mai complicate: incovoiereatijei combinata cu strivirea neu~iforma a lemnului elementelor imbinate (sau a tijei daca este executata din lemn) si forfecarea sau despicarea elementelor Imbinate..53). 0 gaura < 0 CUI. dar minimum '12 mm. de forfecare.care se lmbina.l. 111.in timpul-executarii lucrarilor siperrtru a preveni desfacerearosturilorfn procesul exploatarii .strivire 86 . nari cu 0 singura sectiune de forfecare. ' Diametrulbulonului se alege in mod obisnuit (1/30 .. cu 0 <6mm si suru< 4 mm. ~. 1 Fig. 1/40)1" unde I. de virful cuiului si de adincimea de patrundere minima in ultima piesa care se 'imbina : . umar~il planurilor in care n J[ se poate produce deplasarea elementelor imbinate. HI. 1tlJa.1)O. efor tur ilor la fo~f~c:are lemn.dep3~nd grosimea pachetului . ell grosimea pachetului destrjns. 16. III . 90 100. 15q ~. se 'deosebesc 'imbi. dinainte pregatite.0 2. 50.. Virful cuiului pe o lungime' de . buloariele si suruburile. a _ cu piesa la alta (fig.ese!or care. Uo 120.~ se imbina (rosturile se considera de 2 mm).ie~i pe cealalta parte) sau pot ramine ineca te (fig. 130 120.0 4. a-cu trei sectiuni 1I. ~orfecarii elementului intre tije se face prin respectarea unor distante mnume de amplasare a tijelor.8 2. ~2N burile cu . '~l supra fa ta locasului piesei. de obicei..ii II La batere cuiele pot avea lungimea egal1i.Transrniterea II - Fig. - " : :1 11 Ruperea efectiva a imbinarii cu tije se produce.0 I ell A • • 1 60..' 6 mm si suruburile cu 0. 4 - sectlunl de rortecare.. 55). II1.incovoierea tijei ~l mel strivirea piesei din lemn la contactul cu tija. 140. se Ln•cc". 14. cuiele cu . III:53). buloanele.5d+ l.54 .cindtiri. 111..Scheme de Imbinari cu tije: Transmiterea eforturilor de la 0 I . 2.e en ti~e: lemn.. Fig.cu 0 secjiune deforfecare . Cuiele folosite in constructiile din lemn sint standardizate (STAS 2111-71).• s Tijele cilindrice elastice ctii entiifilizate pentru realizarea imbinarilorsint cuiele. 50. este grosimea pachetului care se stringe.0 - 160 180 200. a In functie de modul de solicitare imbinarile cu tije cilindrice pot fi simetrice sau nesimetrice (fig. in tabelul III.55 . II ! Diam~trul'l rum Lungimea totala.15 Cuie pentru construcrii t Diametrul mm .15 se dau dimensiunile nomina le ale acestora.80..iIna a eel~i ma. . in gauri. cuiului . carea piesei intre' tije. astfel incit sa nu se produca mc~ . fecare . cu dona sau cu mai multe C 0' sectiuni de forfecare (fig.0 3. Grosi~ea i miIl... se nnbinavde eventualele rosturi care pot apare intre piesele 'ca!.III. 0 imbina. La sta bilirea .. prin batere sau Insurubare.53 . 50. mm 1.tN ~ c u .5 5.. b - plan. Pentru a lua in considerare sectiunc. ~ nc+. 20. 25 mm). 60 60 I 3. 140.5d con sider a oa nu Iucreaza la transmiterea eforturilor. 70.tnecat..1 8. II ..din 'cauza deformarii datorite-contractiei . Dupa . c . 22. cindurilor .rul'l mm Lnngimea to~al.225 250 .Imblnari nesimetrice. cuiul trebuie sa patrunda in piesa respectiva minimum 3..se Jine seama de.lCOVOlereatijei : strivirea intre tija de forfecare. pot depasi grosimea pachetului (deci . mm II :1 Diame.imbi~~d slmetrlce . iar c .0 .. Buloanele se executa din otel-beton OB37 cu cap ~i piulita de strlngere avind diametrele otelului-beton neted folosit in constructii (12.. EVltarea.2+ 3.hetului de s.

tmhinAri ell: .--_1 3d 6d(5d) Iiniar . IOd 4d s} 5d 5d 3d Dln axa.inime de asezare .Respectarea distantelor de asezar e a cuielor la nodul S3 .marginea piesei 5. I id Cuic batute ell. suruburile si dornurile seasaza pe un numar-par de rinduri longitudinale [dona. minime in lungul liItre axeJe'cuielor Din axa cuielor extreme la marginea piesei l5d I_O_d 4d 4d I. doruurf de _p~el. III.date.IOd . cu cap inecat crestat (STAS 1452-71). " in cazul > patrunderc eentra'1_Al_este < 2/3c..:.istinta de)atija piit~' la caplitu~ elementului din 'Iemn in sensul longi tu dina! al fibrelor.. 2/3&.' "" din otel ~i din Iemn' ! Grosimea " pachetului " Distant'.-. J!.19r\:: Din axa tijei extreme ill marginea piesei ""..5d j fibre I ~an~. De la sirul marginal de ..f Buloane..-.d g aurlre preala'bila 1J.[1 I Dlstante I ~inime masuratc perpendicular re directia fibrelor intre axel~ ~irurjJor de cuie . 54 distants lntre ultimul rtnd de tije ~i marginea element~lui din lemn pe directiatransversalaia' frbrelor.i~nale sau m zigzag I Sirur! oblice _'.... patru etc.. IIL58.58 -'-"Distantele de amplasare a . Tabelul IlI.cuie la .ti:.rlll" _I:~~ Fig..17.Hjei I __ "'_'-'-~ I neapiesei rntrn me tremefa margi' $2 7d 3.~ IOd __ Ad $irtJ~.-ie_s_e Dista nte millime in lu ngul Iibrelor v :a - il~ ~ $2 I IOD~~~U. '. cu cap sermtnecat (STAS 1453-71). -' in cazul ba terii incrucisa te a cuielor cind capetele lor pa trund in presa centrala din amtndoua par tile pe 0 adincime < 2/3 c (fig.:r_i . iar daca patrund > 2/3 c distantele se stabilesc tinind seama de cuiele de pe ambele parti ale pachetului de imbinat(fig.p.16 Distan!ele U.:s~im_ea::. -'au in .A. {IL56).--------Distantele Cuie millime batute de a~ezare a cuielor f!l.r~rsa~ pe I Distante Intrc axel. _4d_ in r1nduri drepte . unde: 5i este distanta intre axele t:tlielor in lurigul Jibrelor elementelor in Care :e bat cuiele (pe directia efortului).. mini me in lu ngul fibrelor tijelor to tr~ 'axel e .l-!L-I Q Fig.. a) d!staniele dintre cuie se?tabilesc independent. cu cap hexagonal (STAS 1454-71) sau cu cap patrat (STAS 1455-71).urire prealabila ! Cuie ba. suruburt. b). ' ' .. 53distanta iritre tlJ~ pe direciie trarisy~rsala a fibrdor..:a:. ~ IOdl_.56 ..cuie. drept._ 51 Obseruatie: pentru valorile se interpoleaza "- a buloanelor.... dornurjlor .i ol?lice I f ~rosimea --'-----.:.In tabelele IIU6.!..._1_5_d __ 4_d __ 1 Dista nte minime masuratc perpendicular pc direct ia fibrelor intre axele ~irurjJor de cuie .--'----'-mai :.c.17 .. centrala 88 89 . . ~ .'.- . 3d 2.IO·'.j SS HI-IRUIII !UII 2l 'IJilJij [abellli III. ~i IIl.daca bdad a cuielor : este bater:ii adlncimea adincimea de incrucisate -In piesa in piesa $. stejar La prinderile 111 noduri ale grinzilor cu zabrele realizate prin. de patruudere. Fig.tJJ!. sx- I' r..'_I_O_d/-. III. Dornurl.) peI1:tru a evita amplasarea unui rind de tije in zona centrala slaba a inimii lemnului: _ cuiele se pot amplasa atit pe un numar par cit si impar de rlnduri.+'~_---. III.'d II IOd 'l!id "'IO'd --. respectarea regulilor de distributie a cuielor este obligatorie pentru fiecare piesa in parte (iig.!1"iIJf~ Cuie batute in. De la sisul marginal de cuie la marginea piesei 5._:_ > IOd '7d .57 . '" IOd 6d c. de..57).Dispunerea cuielor 'intr-o imbinare de prelungire: _G~~ro:..58.... La alcatuirea imbinarilor cu tije cilindrice elastice trebuie respectate urma toarele date constructive: -: buloanele.:'!_ .In zigzagj intre axele cuielor I----------Din axa cuielor extreme la marginea piesei l5d 25d ~~ ~_1·_5'_1 __ 3d 6d(5d) $urubttrile folosite in imbinarile constructiilor din lemn pot fi: cu cap bombat .distaniele minime de asezare atijelor(stabilite prin incercari pe modele astfel indt pe distanta Intre doua tije atlt la batere cit ~i inexploatare lemnul sa nusedespice) sint .tute in: I.:'!_.:r_m.. III..~restat (STAS 1451-71). .5d I unei grillzi eu zabrele. in zigZ«g saupe diagonala(fig. (J D &- c In dnduri pe dlagcnale._IO_d/~4-d. lui o cuprinse intre 4d si IOd valorile lui '.5d 6d 3d 4d 2. III._c_e~lo:. g!l./· ~.:i_s_u_b. 52 'a.. .5d 2.. b -:-.--------~· celor Distante Iibrelor subtir i piese "" ..zigzag 'I fong1~~iinale "" _...5d 2.__ .

00 0. cuie) . iar in nodurile in care prinderea pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevazut eel putin un bulon de stringere cu diametrul d = t2mm.70 0.-2 ----: irnbinarile la d~ prelungire la piese 2. In imbinarile en tije centrice elastice sub influenta forrelor apar efor turi de strivire atit in piesa asamblata cit si in tija'.60 0.cu buloa~:. ih ruIN :.00 0.ificarea eforturilor unitare normale in sectiunea cea mai slabita a barelor intinse se face cu Tela tia : (111.ldituite din scinduri sau dulapi.se fate cu relatia : :l I (111. Nu se admit imbinari de prelungire la piese tensionate rea liz.a se evita despicarea lemnului la execu ria tmbinarii ~i forfecarea elementelor din lemn in timpul exploa tarii.4 Pentru tije de stejar --- 0 1.stabilirea numarului de tije necesare. In tabelul 111. . La 0 1 . grosimea ecliselor se ia egala cu grosrmea pieselor asamblate.6 I 0.80 0.19 coeficienlului tija de K" in em de: " ! I· . care este eel mal-mic dintre 6>forturile Lac. . . . elortul admis.90 0. . -.grosimea d- celei mai su bpri piese centrale celei rnai subtir i piese marginate diametrul tijei ci1indrice N.l.0 1 2.00 .90 0.9.70" 1.85 I f1 C alculul imbindrilor cu tife cilindrice consta din: .90 0. -lao !mb~narile ~e prel_un~re .76) unde: Neste nsf in. EVitarea forf~carii ~i despicarii elementelor din lemn intre tije se face prin respectarea distantelor minime constructive intre tije. care se roteste relativ putin si se incovoaie : nu apar eforturi d'e forfecare da torita rezistentei mC'taluiui tijei si nici posibilitatea rotir ii tijei in imbinare.00 0. cuie tOlrl~:I.grosimea a . . I Amplasarea tifelor inimbinare ~e face asHel incit pentru toate piesele imbina te sa se respecte distanjele minime date in ta belele llI.verificarea eforturilor in piesele tensionate. 9.6 din grosimea grinzii de imbinat.diainetrul' acesteia.8 I 1.1s sectjune I I 'I' TipujlmbillArii Conditiade calcul I' 'I Elortul a~".coeficientul .00 1. 0.00 .16 ~i 111.stabilirea efortului capabilal unei tije.00 0. tntr-o sectiune de forfecare.." ~l Laj determinate cu expresiile din ta'belul 111. Tabel.Duri de otel de stejar efottul \lxial din' piesa de imbina t. suruburi.inzilor cu sectiune simpla se recomanda ca grosimea ecliselor sa se ia ega la.aria sectiunii nete. 0. ~i intre tije si marginile elernentelor imbinate. despicare si rupere in sectiunea cea mai slabita.17 pentru .75 r I 1. Din aceasta cauza pentru calcul s-au preconizat 0 serie de metode aproximative la baza carora stau diverse ipoteze simplifica toare care conduc la formule usor aplicabile in calculele practice. .77) unde: c . cit si a elementelor din lemnimbinate la eforturi de strivire.2 I 2. pentru economie.65 _K« pentru 1.isibil. jar la innadirea gr.00 1. dornuri. . considertnd slabirile icumulate (]al pe 0 distan ra de 20 cm : rezistenta admisibila a lemnului la intindere.00. strrvrre -normal pe fibre daca smt confectiona te din lenm)." Caleulul exact al tmbinarilor cu tije cilindrice este 0 problema complicata . inabordabila din punct de vedere practic. Deci. este efortul de tensiune in piesa care se imbina.55 1. 3 Determinarea numiintlui de tife cilindrice (buloane. in 'em". pentru 0 sectiune de forfecare a tije! ciliridrice.daN ~n!ru de. 1 1.(tabelul III.1 90 .60 1.95 0.75 0.00 1.rte prin cuie.La. Stabilirea efortuluir.80 30 60 ! 90 - 0.in da N.98 0.a!i~ a t~j~lor (la incovoi~re daca" si~t confecti~nate din otel san la mcovoiere ~l.. si grosimile minime ale elementelor care se imbina.!lpabil Lam' Lac si Laj al unei tije pentru 0 sectiune de forfecare se face in Innctie de datele din tabelul JII.80 0.18.50 1. Unghiul e In grade Coeficientul 0.~~~:bin~rl/c:~rnuri suruburt ~i d0t. Iorfecare.8se vormultiplica cu : _ coeficientul /(.0 1. cu eel putin 0. -laimbinarile cu cuie pentru fixarea unci piese trebuie prevazu te eel putin patru cuie.11 care lucreaza 0 tija cilindrica .d In cazul dud directia efortului transmis de tiia face un unghi .18 se dau eforturile admisibile La pentru diferite tipuri de tije. 19) pentru eforturile Lac si Lam.65 0.0 1 otcl ell diametrul.00 1.amplasarea tijelor in imbinare. in da Njcm".jK" pentruefortul Valorile Laj· TabeZuZ [[[.' " Ami .00 0. 1.excu directia fibrelor elementelor asamblate valorile din tabelul III. in da N: ri~tn~ruI sectiunilor de Jorfecare (. "calculul imbinarilor cu tije cilindrice presupune verificarea rezis!entel~~ .. .19 luind in considerare tipul de tija. Ver.95 0. 0 pal t~ din tijele cilindrice pot fi constituite dm dornun insa eel pu tin 25 % vor fi buloane.

So. cheson etc. Mi'lrimea presiunii de Incleiere variaza tntre 3 si 5 daN /cm2• 0 '.induril<. III. Lungirnea rhini'ma a scindurildr.. La irnbinarile incleiate transmiterea solicitarilor de la un element la altul are loe prin aparitia unor eforturi d~ forfecare in pelicula de clei : nu se admit eforturi de intindere cu actiune perpendiculara pe pelicula de clei. ca!e forrneaza singure sau intr-un ansamblu. careeste mai putin solicitata ~ '~~~. aceste igrinzi se considera simplu rezernatc pe elementul suport. . Suprafetele de incleiat trebuie date la rindea si curatate de praf.. 0. precum ~i in zonele Intinse . Grosimea elementelor care se incleiaza trebuie sa fie de maximum 50 mm. III. prin asamblarea urfor produse simple se pot obtine: bare compuse (v.60.se pot folosi elemente din lemn de sectiuni ~i . dulapilor sau riglelor ce se utilizeaza la confectionarea elementelor incleiate trebuie sa fie de 2.32). Se foloseste lemn ecar isat+sub ferma de scindur! sau dulapi.5 m.conditiilor de rezemare. forma de: . Execu tia constructiilor incleia te se face in fabrici.permit folosirea rationala a diferitelor categorii de material lernnos in functie de solicitare . .-c~ t~iturll.r dtilapilor In elernentele incleiate se executa sub ~i. transversala '~lfrior. " Din punctul de vedere. cadr~ etc.. Astfel. D. I. Cleiul se aplica manual.' ~Ia . Suprafetcle date cu dei se tin descoperite 5. -. 1mbinarea' s. Distanta intre imbinarile cap la cap invecinate trebuie sa fie de minimum 20 c. dupa xare se asarnbleaza si se preseaza. 18 %f si cu grosimi rnaxime de 50 rom pentru a evita e~ctele contragerii.al . ELEMENTE DE CONSifRUCTIEDIN LElVIN ~ . Grosimea peliculei de clei variaza intrc 0. iar intre irnbinarile tesite de minimum 10 c. nr.60 . avind utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului.Grinfile cu artlccilaJii . .. functiuni etc. Avantajele imbinarilor incleiate sint urmatoarele: .Ta bare drepte moovoiate in zona centrala slab tensionata si 111zona comprimata.:~abH!le.IN. asigura 0 lega tura perfecta intre elemente.pro du 1 ..llfw~ 5.fiind ra:: tionale pentru tncarcari uniform distribuite pe ~d'!-te deschiderih~.15 . cu suprafete geluite.' Pnn asamblarea d upa anumite regu li a diferi 1or . Piesele utilizate la arce ~utr~buie sa aiba grosimea rnai mare de 1/300 din raza minima de curbura.. fig..I ente use di n 1emn cu ajutorul mijloacelor de imbinare ~e obtin demeJ1te de constructie Carese deosebesc intre ele prin forma.:.rotunde sau dreptunghiulare (din cioplitura sau lemn ecarisat). astfel tnctt sa se poa ta asigura conditiile cerute de temperatura (minimum 12°Cla' intrebuintarea deiului de cazeina ~i 16°C la intrebuintarea cleiului de fenolformaldehida) ~i de umiditate. '.permit realizarea industrializa ta a elementelor.precum ~i laconfectionarea de clemente intinse ~iin:i6nele cele mai soiiCitate ale' ~rementelor incovoiate sau supuse laJla~ba. b) folosite la elementeie intinse. pane) sau ca grmzi de poduri. 92 • . pete de ulei etc. . 2. fiind singurele imbinjlr i care Fig.j. elementele de constructie sau SISt~mele de rezistenta ale constructiei respective. dimensiuni. Presarea se poate realiza cu: prese pneumatice sau hidraulice.arce.3 mm.20) din deschiderea I a grinzii si ca detalii (fig.lungimi reduse : . prese manuale sau prin cuie de montaj.po~ipila 0 coincidenta iIl aCi. cu umiditate scazuta (CY.''a) folosite la bare comprima'te. Se recomanda sa se foloseasca scinduri rnai subtir i la constructiile expuse umiditatii pentrua se reduce jI\flu~ntaefort\lrilor suplimentare in rosturile incleiate sub influenta variatiilor de u. Intr-o singura sectiune transversals se poate admite intreruperea a maximum 1/4 din numarul total al sdndurilor. Sectiimile pot fi . grinzi ell inima ·plina.Grinzi din elemente lamelate Incleiate.st - DetaJiu de articulatie grindli.midit~te. u tilizeaza la elemeritcle acopeti~urilor.. III. iMBINARI iNCLEIATE .ea. 59) ._.c.grinzi cu .pianseelor de Iemn.se pot realiza elemente cusectiuni unitare ~i eficiente in raport cu solicitarea (fig.dau posibilitatea alcatuirii de sectiuni compuse: sectiuni I... imbinari. ..9isecHuri~. ~. ". IlL60. III. cu pensula sau cu ajutorul unor valturi. 10 minute.·continua .ca:p Iii cap (fig.defecte. importa~te. .deoar~ce asHel este mai putin..1 si 0. subansarnblurilor sau a ansamblurilor indeiate in fabrica.lil) se reali- Fig.Imbinarile indeiate se realizeaza cu deiuri sta bile la apa (cleiuri pe baza de fenol. b . la 0 93 .imbin[ri pe suprafete tesite (fig. GRINZI CU ARTI(:ULATII Fig. ateliere sau pe san tiere bine inzestrate. .Imbinarea elementelor inclelate: a<-cBp la cap. caelemente de acoperis (capriori.· " 111general articulatiile se dispun la circa (0. • -'nu produc slabirea sectiunii elementelor din lemn la imbinari : .. arnenajari speciale de uscare ~i inca peri incalzite pentru executarea lucrarilor de incleiere.puternic solicitatc ale pieselor supuse la compresiune cu flambaj. ~+I_a_l_' ~' ~ ~ rezorcina ~i melamine-formaldehida ~ipe baza de cazeina sau cazeina-ciment). precum ~i in zona mediana a: barelor' curbe. . III. GRINZI CU SECpU'NE SIMPLA Grinzile cuscctiune simpla scutilizeaza ca grinzi principale sau secundare ale ..>..59 .

stilp.cak:ul a grlnzii prin realizarea.Grinda eu contrafise ~i subgrinzi: 1 .~: ~:-' . iar subursul nu mai lucreaza "ca 0 consola (cazul grinzilor cu subursi).'~ roaba.6 ..mari (6. 2 .peprima deschidere se intareste secriunea sau se micsoreaza deschiderea . ze. re~pecMy . imbinate in cuie sau incleiate. CONTRAl'I~E$I SUBGRINzr Pentru a putea utiliza grinii cu sectiunea simpla lapreluarea unorincarcari mai mari se poate recurge la micsorarea deschiderii prin introducerea unor eler----= . de grinzi cu contrafise prevcde introducerea unorbare inclinate __contrafisc .f.capatul dulapului intrerupt se fixeaza de eel continuu. f. I I gn. IlI. in . IU.sta:ln faptul ca.Om) la care grinzilecuseqiune simpla sint insuficierrteattt sub aspectul rezistentei. comportarii grinzilor cu sectiune vsimpla. GRINZI mului grinzii princ. lJI.63. grinzi cu subursi (fig. devin insuficiente recurgindu-se . llL65)..reccmanda a. "1 T'. Uneori cele doua sisteme descrise anterior se pot cupla rezultlnd grinzi cu subursi ~i cQn~rafi~e (fig.61). Tot pentru a evita chertareagrinzii . rezemarea contrafiseiJactndu-se pe suburs. 1 . de . 2 .la gri. iar subursulca.HL63.65. Sistemul de contrafise-se.~). 0. nl. 3 -'sub~ts. ci e sprijinit pe contrafise . 94 95 .61ft! zs rotirea.~.. se folosi la grinzi incaroate uniform .tii cit si la cele continue momentele din pri~a deschidere.r 1 TT t -r-' ~r.subli:rind~. .subur~l!ll contrafise . GRINZI Fig .'e~~~..c: Fig. d). s..grinda: 2 .suburs.:~olu tiile enumer~ te anterior pentru imbunatatirea ..caz contrar contrafisele introduc momente indoyoietoare ..i 3- coatraljse .:ind:i..In acest fel seobtin : ~ <.oconsola.67 .Detaliu de rezemare a grinzii pe contrafisa '~i pe stilp: 1gri. Fig. 3 . CONTINUE Fig.Qzi c(j!llP!lSt.compuse-pline se-pot realizadin elementesupraIJus~. III.co:~d. unor reazeme interrnediare.in:a._ '. 111. Pentru ca a tit la grinzile cu articula.66).DetaJiu de rczcmarc grinda pe suburs : .. 3 "". H. Fig. "2. 111. grlnda.Detaliu de rezemare a gr-iuz ii pe suburs ~i contrafisa : 1 .:.5 ~~r~~!tr~~~:.detalii elevajlc grind:). asigurind transmiterea fortei taietoare (prin chertare) s~ se permits Grinzile cu articula tii COI1du c la -micsorarea momen telor incovoietoa're si deci la: rcducerea importanta a consumului de material lemnos: 3.:IU~r~:: 1 Fig.. cit' -si al defermatiei.4 .Scheme de grinzi: trafi~~.i~:i~ maimare ~i de a micsora deschiderea . a).ibgriud:1.j ·. III.1 .l~}' 'f ::i!:~~. HI f IIIH 1111111111 II!illII!iII!. grinda lucrind ca 0 grinda pe dona reazeme de..n.. t~ 4-.~ _'.. 111.'.vantajul sistemului co. muchie : .63. b -.nda. c . 4 .64 . grind3. console.scoab~. stllP.63.67).la imbinarea cucontrafisele se poate utiliza sistemul cu eontraflse-si subgrinzi (fig.contr4tJ~c.'(fig.detaJii de plan Grinzile continue se folosesc ca pane de acoperis ill cazul traveilor.cu grinda(fig. tl .stiJp.iza astfel incit. IIL62} cu rosturile decalate dispuse de 0 parte si de alta a reazemelor in punctele de moment nul (x s.st. IIL63..Grinda continua realizata eu sectiuue compusa din doi dulapi dispusi pe." . • .gri'il'ii 'cu snbgrinzi (fig. In cazul incarcarilor rnari. c) .grinzl se '2 folosesc mai ales'la coristructia po- La. (fi~.imbln:ate prinpane sau incleiere sau sub fonhade grinzt cornpuse euinima' pl.'gr~nz~ C\l contrafise .~::.deschidefea·dc. pe reazem si in dmp sint cu 15 .62 .ipale a unui capat peozpna "1 . In punctele de intrerupere a unui dulap se prevede o prindere in cuie prirr-care . 3 . Grinzile continue se alcatuiescdin doi dulapi dispusi pe muehie (fig.contraflsa : ctf SUBUR~I. Ill.con- 1 -'piIidi1j 2 .Astf~l'de sisteme. A..ecti-u-ne. COMPUSE PLINE 5.aceasta se deforrneaza Irnpreuna cu subursul. Grinzile.f.imbinateprinchentar-ecu sttlpii. 20% mai maridecit in deschiderile curente.s:inda. Sistcmul. grinda principals uu sc mai cherteaza. 4scoaba.d~~:':n P' '~.i~.J2 .nzl .in toate vdeschiderile. respectiv'al deschiderilor mari.suburs.. IlI.de caleul a grinzii (fig.21).jmportante ·in srilpi.cu . .N' Contrafisele miqb:r:eaza. GRINZI.(prin contrafise). incarcarea grinzii.o •. II - schema griniii. . __ mente speciale. .

12 m).sectiuni de grinzi compuse realizate din frecven fclosirii lor este doua.. c b. a. preeum ~i din scinduri sau dulapi imbinati prin iJleleiere.70 . 1/10 din deschidere : grosimea lor este aceeasi eu grosimea scindurilor-talpii.pelat. respeetiv a inimii.{m1irea sta.numarul rosturilor inimii creste si. Imbinarea ta'lpii inferioare-se realizeazii de obieei la mijloeul desehiderii grinzii (unde eforturile de luneeare sint mici) prin 0 0 97 .sepo't tealizapractie 'deorice.placuteflexibile din lemn deesenja tare sau metalice (fig. III. Inclinate fa ta 'de talpa inferioara stil:I un unghi de 30 .avind umidita tea deeelrhultJ5 . suprapuse se 1 executa din lemn masiv sau ecarisat.la grinzile trapezoidale cu. ininia ~i talpa inf¢rioaia. Grosimea scindurilor inimii este' de 1. 111. Grinzi eu inima plina. 22 em. Talpile si .ee realizeaza incastrareaplacu telor in l()ta~tiri'(datotii:a:tefidihtei grinzilor+dea ieveni'la. sau eu 0 singura panta (fig.tilizind cleiurirezistente la apa.. insa c .i~z. executa prin incleierea sdndurilor geluite."' .71) se executa din scinduri sau dulapi de aceeasi sectiune.Grinzile comp:Usedt'ft'SC£rtduri.ximade 50mm.'.pah'edeatopefj:~. 111.buloane. 1mbinarea talpii supericare coniprimate se face cap la cap.ate din doua.'. Se folosese la acoperisuri eu panta mica (P~ 10%) si la desehideri relativ miei (6 .. . b >. 7 -pene (c101uri). inaltimea h trebuie sa fie: ' h = (~ . datorita multiplelor avantaje ee leprezinta.exeeuta mecarrizatv-iarelemerrtelorde tmbinat IL se realizeaza in pr~~la15ilio COrltrasageataeQnstnlctiva . 1I1. UL68"'-' Grinzi compuse imbinatc ell cloturi : natecu pene se. ". 70.. Grinzile din elemente.. c).. respeetiv a inimii.' z~'brele' comprimate.68).r:igldita t~a inimii ~i:s~ distrjbuie incarcarea locala iptretalpa .. iar sectiunea compusa prin incleiere poale .eclise fixate eu buloane de strrngere.saudtilapi fncleiati'se u tilizeaza eagrinzi de plan$eU'.. Grinzi eu inima plina din scinduri lncrucisate. 59).Tipuri de grmzi eu inirna plina. ' . deorice f6trhe$i'idesthideri:. ' Grinzile se. . : . Nervurile iniermediare de rtgUitare ise . '.. '±~ " . 45°. b).>ectlv trei elemente suprapuse din Iemn ecaelsat : d . Grinzi din" elemente suprapuse. suprapuse...latiinea de eel putipJf em. . imbinat cu pene sat! placute flexibile.~.pentruferme.. III. tie formardreptunghiulara saudublu T in se'cfiurie (v.' "'..In eazul unei latimi mai mici a scindurilor. pane de acoperis. Inima se realizeaza din doua r induri desctnduri.18%.. din lemn.. . a Pentru a asigura rigidita tea grinzii. ". aeestea pot fi: grinzi cu inima plina din scinduri incrucisate batute in euie sau grinzieu inima plina realizate prin tncleiere.. 5. Grinzile.. Inaltimea la reazem h' la grinzile trapezoidale eu doua pante si in1Htimea minima h'.8 . .jitilizate Fig.' '. Pot fi de forma dreptunghiulara (fig. Rolul nei-Xurirore~te-s. In. :: o~·:: 96 unde l este deschiderea.~'~. arce etc.de 118 . 2 Grinzile com.Grinzi compuse realizate dip.' " . ipr. ' Cea mai tatronalagr4nda dim scin duri lii.. din (rei el~!llinte ~uprapuse. .a). se ia eel mult 1/9 din desehidere.'. 110)' l ta f 0.utilizeaza a _' ~l~~~aJi~'unerg~. fig.. [(I:. b .8 em si latimea de 15 .21 t Fig.--. Spatiul dintre elementele grinzilor asigura protectia contra putrezirii printr-o buna aerisire si usearea dupa umezirea' da torita ploii si zapezii. III. elemente suprapuse imbinate cu ' pene flexi'bilelamelare: ' a -din dcua eiemente suprapuse . It:t+=t. In cazul unei tnaltim! mai mici pe reazem.ntonteaza ia di~tanta .ipz. u. 111.pozitia dreapta).69 .:69). 1/2 Q un de h ~i hI sint inaltimile sectiurrii.8 . iar latimea. imbinarea realizindu-se eu cloturi (fig.cleiatc este cea alcatuita din elemeritea~ezate. .sint tot niai mult folosite in compara tie eu .i eompuse r~aliz. ' . In functie de Imbinarlle . Pentru a asigura stabilitatea grinzii trebuie respeetate conditiile: hlb ~ 6 ~i hl/bl ~ 6. 2. iar b si bl sint latimile sectiunii.. ca urmare..i compuse reallzata din trei elemente suprapuse j la poduri din lemn.70. eu grosimea de 3.. . de douaQri mai mica. '. i.'" "'~'. '. III. mica. Se realizeaza din 2 sau 3' elemerrte suprapuse imbinate cu. Loeasurile Lse.eu.sectluni degrinai eompuse reaIiz. grosifneama.1/2 din tnaltlmca grinzii la mijloeul desehiderii.elevatia unei gt...puse din 2 elemente suprapuse imbiFig. Inaltimea grinzilor pepin de de deschidere si de forma : astfel inaltirnea rnaxiNa h a grinzilor eu talpi paralele. 0 singura panta trebuie sa fie eel putin . Tiilpile superioare ~i cele inferioare ale grinzilor (fig. asezarea euielor inpanoul de la reazem este mai greu de realizat~i rigiditatea grinzii se micsoreaza multo Elementele prineipale ale grinzii sint : tlilpile. sistemele traditionale. a eelor trapezoidale eu 0 singura panta la m'ijloeul desehiderii ~i a eelor cu doua pante la 1/4 din deschidere. talpile sc acopera ell doua. creste '~i numanulcuielor. trapezoidala eu doua pante (fig.superioara.4 em. Nervurile de rigidizare de la reazeme eonstau din fururi si eclise eu aceleasi sectiuni ea si scindurile talpii.servrla realizarea de cadre.Solutiile eu imbiniir i incleiate. iar pentru asigurarea rigiditatii in pla nul grinzii. Grineile compuse din elemente suprapuse tmbinate C1I placule flexibile se pot utiliza ca grinzi de planseu. inima si nerourile de rigidizare.. 70.Iungime saus~etitine. cate nu Iucreaza. .. . Se pot' execu ta din 2 . lemn eearisat sau rotund preferindu-se solutiile eu elementecompuse distantate intr~ ele..at~ din doua ~elemente_ suprapuse . talpi superioare la ferme (grinzi eu ·za:brele) de deschidere mate.nervurile se fixeaza de inima eu ajutorul euielor. respecttv' trei elemente suprapuse din lemnrotund .

Marginea inimii intrerupte se fixeaza de talpa cu ajutorul unor rigle speciale. 98 99 ..nje de rczistenla. 1 ~ talpa : 2 . 71. T= 8 7 Pentru determinarea coeficientului de flambaj.Preluarea mobilitatea in planul grinzii.cuie de solidarizare 0 grindll.rigle de solij 8.. indeplineste conditia : 1. fiind Impiedicata de merrtului Ineovoietor de catre prinderea de inima prin cuie ce lucreaza In congrinzile eu inima plina realizate din sdnduri incrucisate ditii obisnuite pentru tije (la forfecare. Grinzile cu inima plina din scinduri in~~uCi~a te preiau solicitarea de tncovoiere din lncarcarile exterioare prin eforturi norrnale care apar In talpi (~ig. intermediul a dona eclise ~i 0 furura care se fixeaza . aceasta determina aparitia unor eforturi de compresiune in scindurile inimii de pe 0 directie ~i a unor eforturi de intindere in cele de pe cealalta directie. imbinate C~l cuie de inima ~i talpi (fig. 78) Talpa comprima ta se verifica cr<. -- T A net '"cra" (III. 72).l'mbinar!"1 de prelungire a tAJpii inferioarela Inima plinll.. 5 I momentul momerrtul in ems..~) I .289t.." A'{ly cu rela tia : 113 5 Iflg. III. (IIL79) J-J 5 ~ i'. J 1/ .). static al sectiunii care luneca.=--". din scindur.inimA. = O. IH.V b Fig.4 .talpa comprimata nu-si poate pier de staFig.: Q forta taietoare in sectiunea considerata.Orinda ell iriima plina realizata din sclnduri incrucisate : a . . in em": de inertie al sectiunii in raport cu centrul ' de greuta te. 3 . se deterrnina dimensiunile talpii intinse (cr. _ -c::: sectiunea talpii: C = Milfo. .pi j 3 .82).eclise.. 2- 4"':" Iurura: 5 .. talpa poate fi verificata la compresiune simpla. Considerind lunecarea L pe metru.-. in daN. 4 . f .nervurt .i incrucisate : Ul.se alca tuieste .vcdere . darizare j 6 .=K. . momentul incovoietor ~i'forta taietoar e : I) .. Cuiele care prind inima de talpa preiau eforturile de lunecare care apar intre inima ~i talpa in timpul incovoierii ~i se determina pe unitatea de lungime a talpii cu formula: (111. Verificarea se face pentru ambele directii cu relatia (111..de talpa cu buloane sau cuie cu diametre mari (diametrul tijelor si numarul Ior rezulta din calcul). · 2 f· ij Talpa intinsa cr. lucrind in acest caz la smulgere. -'montant de rlgldlaare.sectiuni .se aleg elemente pentru talpi din sortimentul standardizat ~i se verifica sectiunile alese conform celor de mai sus. 5 _'furMA. Pentru dimensionare. aa' N . Lungimea de flambaj se considera distanta dintre pane. Calculul inimii se face dupa determinarea lunecarii ce apare tntre talpa ~i inima. IIL73).tmmW@_W$}. care trebuie prinse de talpa superioara in mod corespunza tor.eclise.251. reaJizatll. 1-1 .n . = se verifica cu rela tia : [daNJcm2J. in da Njm.. D.se determina .de rigidizare.. b .80) unde: Fig. Daca distanta Intre pane I. III. 2-2 .. f An.irnt(nsiona1'..se determina grinda :N pe criterii N• o constructive luind It = (~ . trebuie a vute in vedere urma toarele considerente: .e~ talpilor grinzii in sectiunea de efort maxim se face la solicitarile :.uri Incrucipte. 1 .) astfel: . incovoiere) . iar scindurile talpii pot flamba individual (iv. 72 - . strivire. If. iar inima lucreaza 'la eforturi de lunecare. eu L este lunecarea dintre inima ~i talpa pe un metru. < cr.cr. 7 ..:_'cuie.. I c [daN/cm~. IlI.se determina lncarcarile.ini~A din sci:n?.in plan perpendicular pe pla nul grinzii iesirea din plan a unei scinduri a talpii nu este impiedica ta.. 6 .

3 tant . - _ 21Iran. sau cu talpa superioara curba (fig.. stabilitatii inimii subtiri 6~' Y . 5 .18m I' l= 1(J. 1 'ra. +tf\fSJ\VlM I I it VVL21Xr><J\f\N I 1. «.. [daN /cm~ .!.diagcnala ..talpa. --.8 . Forma grinzilor incleiate este asemanatoare cu cea a grinzilor cu inima din scinduri incrucisate (dreptunghiulare. 111. III. montant ~i diagonala se numeste nod si se realizeaza cu mijloacele de imbinare grinzile cu zabrele este necesar ca toate incarcarile sa fie concentrate in noduri. de sortimentul de lemn disponibil.78 Ferme eu talpa superioara curba.. 0 diagonals de rigidizare care lmpiedica flambajul inimii. de tipul imbinarilor si de posibilitatile de dispunere a montantilor ~i a diagonalelor. [cm] . realizata inima aratate..nod. 100 =( pierderii . Gal' W!Joana.Numarul de cuie pe unitatea de lungime. In panoul de reazem in care inima este mai solicitata. iar celeinclina te diagonale (v. Coeficientul e tine seama de posibilitatea din placaj si este dat de rela tia : 'P in care: ap este grosimea de rigidizare.2¥m .un coeficient care tine seama ca o parte din cuie patrund in rosturi. precum ~i in dreptul reazemelor. incleiat a en din plaeaje: inima La 0 a . dreptunghiulare (fig.74 . b -.43). Iorta taietoare ~i deformatie. la distante de 1/8 din deschidere. fig.77). trapezoidale cu una sau doua pante). Prin incleiere grinda cu inima plina lucreaza ca un element cu sectiune unitara.82) unde: fe.. poligonale (fig. =. III. 1 . QS. cu module de elasticita te diferite. ~l "\1 +--~--~-~4---+ Fig. de rigldlzare. 'l' • bl tTa~8/... 4 . cu relatiile: Ge. In exploa tare grinzile cu imma plina din scinduri incrucisate prezinta deformatii mari datorita tmbinarilor Grinzile cu zabrele se folosesc in special ca ferme de acoperis pentru deschideri tntre 10 si 40 m. Verificarea grinzii se face la moment lncovoietor. Daca ferma are deschidere mare ~i talpile trebuie prevazute cu imbinar i de prelungire.76).75).. iar 0.ranB'.. luind in consideratie doua sectiuni de forfecare se stabileste cu formula: a1 2 6& GRINZI CU zABRELE (FERME) J (111. respectiv talpa' superioara ~i talpa inferioara. . de cerinte functionale. deoarece sarcinile cafe actioneaza intre noduri produc.78).nervura de rlgtdizare i 4 .compusa din doua materiale: lemn si placaj. Grinzile inc1eiate cu inima plina se utilizeaza la acoperisuri cu deschiderea pma la 15 in.81) unde T'.. 'P rdaN/cm~.talpa Inferlcara . 111. Barele verticale se numesc montanti. III. III. __ h -. Alegerea sistemului constructiv al fermelor se face infunctie de deschidere. De asemenea trebuie avut in vedere ca sectiunea este. de obicei. incleiate.1 iar b .. 101 ....l's/.74). iar inima din placaj cu grosimea de eel putin 10 mm (fig. Calculul gri1~zii ia in considerare faptul ca. TX! Eplt=.sectiune. EsdMU7\ " I.. Talpile stnt executate din scinduri. 76 - Fer me dreptunghiulare.83) nervnrile Fig.distants intre (111.! este efortul capabil minim care se determina pe baza incovoierii tijei sau a strivirii inimii sau talpii. acestea nu se dispun la talpa superioara b Fig. Pentru marirea stabilitatii inimii subtiri se prevad nervuri de rigidizare.).Grinda plina.77 "7 Ferme poligonale...talpa supertoara : 2 . prin cuie. -r ttl = Fig. 111. placajului inimii. a I (III. Barele care delimiteaza conturul fermei se numesc talpi. 1 sclruluri +1 placa.~/l. Ca forma pot fi: triunghiulare (fig. de tipul invelitorii.aos!.-. ~i eforturi de incovoiere ale barelor. 111. = --- M . se executa.. in conditiile de mai sus inima poate prelua ~i eforturi unitare normale. 111. din sctndcr+: din placaj i J .. in daN.. Calculul [ermelor se face in ipoteza nodurilor articulate cu toate ca talpile tree continuu prin noduri.diagonal.::. Fig.elevatte: 2- Grinzi cu inima plina.75 Ferrne triunghiulare: mon1 . 111. Intersectia dintre talpa. III.fatl.

. nodurile trebuie centrate.montant metalic . 67 Dt!Ultill. superioara din lemn . D. Sint realizate din lemn masiv ecarisat sau rotund..cute. Imbinarile la aceste tipuri de ferme se executa eu piese metalice de capacitati portante mari (fig. Sint realizate din scinduri sau dulapi avind talpile din doua sau trei elemente intre care patrund diagonalele si montantii. 6 . Deschiderile utilizate stnt de 12 . 12 . IlL81).A' J 7 Defoliul. sub forma de cuie si buloane. III.C ' >. 5 .Ferma din lemn eu eonsum mare de otel: 1 _ talpa.buloane . Momentul incovoietor ceapare din descentrareeste preluat in intregime de talpa. 9 _ cutie de rezemare din platbande . In functie de consumul de metal utilizat la alcatuirea fermelor. 8 .-bulon. pozitionindu-se in panourile curente la distanta de aproximativ 0. aceste ferrne se folosesc la deschideri nelativ mici. II1. Consumul de metal la aceste tipuri de ferme variaza intre 1 ~i Ii din greuta tea fermei.8l . IlL79).proW metalic..~aibi1j 5 .80 .scoaba: 6-taJpo1 inferioara din lemn. mediu sau mare de otel.profil metalic. III.Fer rna din lemn eu eonsum mediu de otel : 1 _ ta]p<A sU'Pe:ri?Br4 din Jemn. travei si incarcari mici). 2 ~i 3 . 8' J 3' \ Oeloliul. Fig.2 din marirnea panoului. fata de nod. Sint ferrne care au barele comprimate din lemn (prezinta 0 comportare mai sigura la compresiune) si cele tensionate din otel (avind in vedere comportarea mai slaba a lemnului la intindere).dlagonala din Jemn: J .talpa. Metalul este utilizat in imbinari.: 2 . 7 . Inferioara 4 . 9 _.aubgrinda din Iemn . c..ediso1 din Iemn . Ferme cu consum mare de otel.diagonala j 3 . 102 103 .A" j 2 J f 12 &lollul..' . 20% din greutatea fermei.. e Pefnllill. Avind .bulon j 5 . Consumul de metal este de 20 ..diagonala di~ lemn.8' Fig. 1 . Montantii tensionati stnt din otelbeton (fig. Pentru ferrne cueforturi mari inz5. 12 m). acestea se potgrupa in: ferme din lemn cu consum rnic.mcntant din oleJ.79 . 11 .brele. 4.carton bitumat . care sint realizati din unul sau doua elemente (fig. cu Imbinari prin chertare. 8 . ceea ce conduce la utilizarea unor tipuri de ferme cu distante mari intre noduri. 7 . 'rIm 1-1 (·1 3' ¥ •• ~~~f) ~ Delolt"l • A' J 87 M/1liul. b. 10 .. 40% din greutatea fermei.5 % in vedere ca tijele sint elemente de imbinare cu capacitati portante reduse. se admit noduri descentrate la tipuri de ferme cu zabrele slab solicitate (ferme cu talpa superioara curba sau ferrne cu deschideri. Lungimea de flambaj a barelor comprimate se considera egala cu distanta dintre noduri. . IlL80). Ferme cu consum mic de otel. \ Fig. Ferme cuconsum mediu de otel. a.Ferma din lemn eu eonsum mie de otel .montant j 2 .talpa inferloara din ole) j 4 .platbande. Consumul de metal la aceste tipuri de ferme este de 12 . fermele acoperind deschideri pina la 40 m.in primul panou de la reazem sau coama.dorn . 24 m. (10 ..

Cll trei rinduri de lamele. cadre. dispusa in planul acoperisului sau al tavanului cind exista tavan suspendat. unde transmit in afara de reactiunile verticale si reactiuxi orizontale (impingeri). din doua ferme triungbiulare. 111. b).1l. 83. element rezemat pe frontoane rigide (sau la lungimi mari de constructii si pe peretii transversali intermediari). Stabilitatea transversalii se asigura printr-un element rigid in acoperis (fig. Arcele sint sisteme constructive care reazema pe fundatii. numai forte verticale cuprinse in planul lor.cadru triplu articulat rlgla cu inim. IlI. b) pe care sa se rezeme capatul superior al stilpilor. STABILITATEA SPAPALA.82. d).Cadre din lemn: a . 111. realizata dintr-o grlnda cu inima pltna din sctnduri Incrucisate .Arce din lemn: d Cll dona rtnduri de Iamete: 11 .83. Arcele prezinta avantajul unor consumuri mici de materiale ~i posibilita tea realizarii de deschideri mari. I b Fig. ce pot sa apara in timpul exploatarii. dintr-o Ierma de lemn cu consum mediu de otel. a) sau cu doua articulatii (fig.zabrele: elemente introduse special. talpa superioara curba.7. a) alcatuite din laniele de sdnduri batute in cuie. arce) sint elemente plane capabile sa preia numai incarcari actionlnd in planul lor. 111. I-I @il G !i. iar in unele cazuri. Constructiile in ansamblu trebuie insa sa poata prelua orice fel de actiuni. III. avind alcatuirea : . Arcele se pot realiza sub forma de arce cintru dublu articulate (fig. _ ___:~+7 1 " ". A CONSTRUqULOR DIN LEMN o Fig.talpa inferioara : cosoroaba : .arc tripiu artlculat. 111.1 _.~ 8.. b) si in sistem de cadre cu zabrele (fig.84.. respectiv a montajului. din lemn sau metal. Elementele de constructii descrise anterior (grinzi cu inima plina. c). 111.82.82 . IlL83 . 111. ell talpa superioara curba . in sistemul cadrelor cu trei (fig.cadru dublu articuJat Cll . 'q c ~==..83. cu zabrele. c .Cll patru rinduri de lamele. realizat dm doua grinzi ell. Stabilitatea generala a constructiilor de Iernn realizate din elemente plane se asigura prin contravintuirea lor. nodul de reazem al fermelor pe stilpi se contra vintuieste cu 0 contrafisa pentru a realiza un nod rigid. Un astfel de element il constituie 0 grinda cu zabrele longitudinala.82. in functie de rezemari. Problemele ridicate de realizarea arcelor de deschidere mare constau in detaliile de articula tii. 111 .===~f~jl[~. +a . din cite doua grinz!' cu dbrele.83. c . Cadrele se pot realiza cu inimaplina.arc triplu articulat cu tirant.. 111. Stilpii cadrelor se realizeaza din sectiuni simple sau compuse in functie de marimea solicitarii.arce triplu articulate.talpa superioara : una dintre pane ce poate fi mai puternica daca este necesar.cadru dublu articulat cu rigla realizatA. arce triplu articulate cu inima din sdnduri incrucisate (fig.. Pentru calculul sectiunii curente se tine seama ea solicitarea este de in covoiere cu compresiune. din scinduri fncruclsate . . d . din orice directie si sens.arc clntm : 1 - ~~_::. Pentru asigurarea stabilitatii transversale a cadrelor dublu articulate. ziduri sau stilpi. de coama sau reazem ~i necesitatea contravintuirii lor cu contravintuiri verticale pentru evitarea pierderii stabilitatii. arce cu zabrele triplu articulate alcatuite din ferme cu zabrele avind talpa superioara curba (fig. b . b .===~=====. c) sau cu doua pante (fig. 105 104 . CADRE ~I ARCE Cadrele sint sisteme constructive alcatuite din stilpi si rigle sau ferme care formeaza 0 constructie unitara. Cll inima din sctnduri Incrucisate .montantii: talpile superioare ale elementului plan de rezistenta sau grinzile tavanului : .

0 alta solutie poa te prevedea frontoane din zidarie. cu caracteristici trnbunatatite fata de cele ale metalelor de baza .fronton.Contravintuiri: • _ transversale. .:JI ELEMENTE DE CONSTRUqIE METALICE A..nice se refera la rezistenta metalelor la actiunea chimica sau electrochimicaa mediului. apara te de reazem etc. 1. nealiate. realizate din Iemn sau metaL Industria siderurgica produce doua aliaje de baza ale fierului cucarbonul: . comportare la indoire.contravlntulre vet. in traveile de capat ~i apoi la 20 m in lungul-" constructiei.contravi:ntuire transversala ticalil. sarpanteipentru acoperisuri.7% carbon. nichel. frlnare etc. 0TELURI PENTRU CONSTRuqll Frontoanele rigide pe care se descar<. . la posibilitatea imbinarii pieselor metalice cu ajutorul sudurii. ProprietdJile Jizice ale metalelor se refera Ia : luciu metalic.) se asigura prin contravintuiri sub forma unor grinzi cu zabrele dispuse transversal (fig.tQ!luliii creeze 0 grinda cu zabrele sa care. sau platforme industriale. plumb.S4. timplarie pentru usi ~iferestre. laminare. Mctalele au structura cristalina rsi proprietati specifice fizice.).contravlntuire JongitudinaJA. bronz.7% carbon: . tn functie de compozitia lor chimica otelurile se impart in ojelurl nealiate si oteluri alia teo 107 . plasticitate (capacitate de deformare plasticaj temperatura de topire. prin care se deosebeso de alte materiale. rezervoare.o!elul.talpiie: talpile elementului principal de rezistenta : . rezistenta la indoire prin soc sau rezilienta etc. zinc. aluminiu magneziu etc. care contine peste 1. rezistenta la compresiune. Proprietafile tehnologice se refera la modul de comportare a metalelor ~i a aliajelor la turnare si prelucrare prin: forjare. Constructiile metalice folosesc in special -rnetale feroase (Ionta ~i otel] ~i in mai mica masura neferoase [cupru. Deoarece fonta este casanta ~i se prelucreaza greu. tre filare s. 2 . METALELE FOLOSITE IN CONSTJWCTII Metalele au 0 larga utilizare in constructii fiind folosite la stilpi.'~ I I I o Fig. staniu. care contine pina la 1. la capacitatea de modificare a proprietatilor mecanice prin calire etc. Grinda cu zabrele transversals este alca tuita astfel: . 1 . III. b -longitudinale.etc. constructii hidrotehnice. a).84 .:aac~~t~leI'Iria se prevad cu diagonale care impreuna cu sttlpii (r:~Ji1. elemente de instala tii .. Proprietafile chit. are 0 mtrebuintar restrinsa in constructii ~i numai sub forma de piese turnate: conducte pentru canalizare. duritate.lnditii. in planulr1J acoperisului sau al tavanului. conductivitate terrnica si electrica. grinzi.: 4 . j Cap ito I u I I V 3 .fonta.a. seismice. sau aliaje cal alarna.zabrelele: elemente introduse special. chirnice mecanice ~i tehnologice. obiecte--sanitare. densitate. matritare. dilatare etc. Proprietdiile mecanice se refera la: rezistenta la tractiune. poduri de cale ferata ~i sosea.. turnuri ~i antene de radio ~i televiziune. 1l1. realizat prin contravintuirea in planul peretilor a acelorasi travel. sa transmita eforturile la f1. poduri rulante 9i macarale. plansee. Aceste grinzi cu zabrele se descarca pe un sistem cu zabrele vertical. /P " Stabilitatea longitudinalii la incarcarile ce actioneaza dupa axa longitudinala a constructiei (vint.vduraluminiu etc.montan pi: panele acoperi~ului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful