Estimarea cheltuielii energetice individuale și interpretarea riscului

nutrițional.

La sfârşitul lucrarii practice studentul va fi capabil să:

 Stabilească cheltuiala energetică zilnică la diferite grupuri populaționale (vârstă, sex,
activitate fizică, condiții fiziologice particulare)
 Analizeze riscul nutrițional, propune și justifică recomandări adecvate.

Echilibrul dintre cheltuiala energetică zilnică si consumul alimentar duce la normopondere.

Orice dezechilibru in plus sau in minus duce la malnutritie, in exces-hiperponderea sau in carenţă
- hipoponderea.

2.1. Definiție, unități de măsură, furnizori energetici

Definiție
Rația energetic zilnică (necesarul energetic) a unei persoane reprezintă cantitate de
energie necesară pentru compensarea cheltuielilor energetice și asigurarea unei talii și a unei
compoziții corporale compatibile cu menținerea lung timp a unei sănătăți optime și a unei
activități fizice adecvate contextului economic și social (- FAO/OMS, 1996).
Unități de măsură
Atât aportul energetic cât și consumul energetic au aceleași unități de măsură: kilocaloria
(kcal) – unitatea tradițională de măsură și kilojoule (kJ) – unitatea internațională de măsură.
Echivalența dintre cele 2 unități de măsură:
1 kJ 0.24 kcal
 1 kcal 4,184 kJ

Redăm în tabelul următor caloriile aduse în organism prin ingestia proteinelor, lipidelor,
carbohidraţilor şi a alcoolului. Alcoolul aduce în organism „calorii goale”, deoarece în afară de
energia care în organism va fi metabolizată în grăsime, nu furnizează şi alţi micronutrienţi
necesari organismului. Alcoolul nu este nutrient, deoarece nu stimulează creşterea şi dezvoltarea
organismului, dar il amintim doarece ocupă locul al doilea după lipide, ca şi sursă de energie.
Micronutrienţii, vitaminele şi mineralele sunt de asemenea esenţiali organismului, dar nu
vor fi convertiţi în energie.
Tabelul nr.2.1. Energia produsă de ingestia macronutrienţilor
Macronutrientul Energia Kcal Energia kjoule

1
1 g proteine 4,1 17
1 g lipide 9,3 37
1 g glucide 4,1 17
1 g alcool 7,01 29

2.2. Principalele forme ale cheltuielilor energetice

Necesarul energetic variază de la un individ la altul și de la o zi la alta. Acesta depinde de

diferiți factori interni și externi și se compune în principal din: cheltuieli energetice bazale
(metabolismul bazal) și extra - bazale (cheltuieli adiționale de energie și cheltuieli energetice
fiziologice particulare).

Fig. 2.1. Principalele forme ale cheltuielilor energetice

Fig. 2.2. Reprezentarea procentuală a principalelor cheltuieli energetice

2.2.1. Cheltuieli bazale de energie

Cheltuielile bazale de energie sau metabolismul bazal (MB) reprezintă 50-70% din RET
(rația energetică totală a unei persoane într-o zi).
MB reprezintă cheltuielilor energetice pentru activitatea involuntară necesară menţinerii
funcţiilor vitale (bătăile cardiace, mușchii respiratori, menținerea temperaturii corporale,
funcționarea ficatului, rinichilor, creierului), în condiții standardizate (à jeun, repaus complet,
temperatură ambientală corespunzătoare zonei de neutralitate termică, adică de 18-22oC).
MB se exprimă în kcal (kJ) /oră sau kcal (kJ)/kg corp

Factorii de variabilitate ai MB :
 vârsta - MB scade cu vârsta, astfel:
 1-3 ani : 2-3 kcal/kg/h
 adolescenţi 1,5-1,7 kcal/kg/h
 tineri : băieţi 1 kcal/kg/h, fete 0,9 kcal/kg/h
 adulţi 20-45 ani MB scade cu 3% la fiecare decadă
45-65 ani MB scade cu 7% la fiecare decadă
> 65 ani MB scade cu 10% la fiecare decadă
 sexul - MB este mai scăzut la femei (cu 10%), datorită compoziției
diferite a acestora (țesut neadipos – metabolic activ - cu circa 5-8% mai puțin comparativ cu
bărbații)
 compoziția corporală - MB este direct proporțional cu țesutul
neadipos (masa musculară – masa metabolic activă).
 greutatea corporală – MB este direct proporțional cu greutate (mai
exact cu proporția de țesut neadipos). MB este mai crescut la persoanele cu greutate
corporală mai mare.
 talia – MB este mai crescut la persoanele înalte.
 evoluţia circadiană - MB este maxim la ora 15.

2
  temperatura aerului atmosferic - MB crește în condiții de frig sau
căldură extremă (stres termic).
 factorii psihologici – emoţiile, stressul (adrenalina) cresc MB.
 factorii fiziologici – MB scade în timpul somnului, crește în sarcină
cu 20% şi în alăptare cu 10-15%.
 factorii patologici - bolile endocrine (hipertiroidismul crește MB,
hipotiroidism scade MB), bolile febrile (cresc MB), creșterea MB în cazul reparării tisulare
(arsuri extinse).
 regimul alimentar – subalimentație prelungită determină scăderea
MB (mecanism de adaptare pentru supraviețuire) iar o supra alimentație determină o creștere
a MB.
 activitatea fizică – MB este direct proporțional cu activitatea fizică.
O activitate fizică intensă (de câteva ori pe săptămână) determină creșterea MB (consecutivă
creșterii masei musculare).
 diferite substanțe: psihostimulentele (cafeină, nicotină) cresc MB,
sedativele și hipnoticele scad MB

2.2.2. Cheltuieli adiționale de energie

2.2.2.1 Cheltuieli energetice legate de activitatea fizică (activitatea musculară)

Această formă a cheltuielilor energetice, reprezintă a doua componentă ca importanță

după MB (20 - 40% din RET). Ea este componenta cea mai variabilă a RET pentru că depinde
de comportamentul subiectului, modul său de viață, activitatea profesională.
Intensitatea activității fizice se exprimă prin NAF (nivelul de activitate fizică). Acest
NAF reprezintă valoarea medie a cheltuielilor energetice aferente tuturor activităților din 24 ore.
Fiecare activitate (profesională sau extraprofesională) se caracterizează printr-un
multiplu al MB (indice care exprimă cheltuiala energetică medie aferentă unei activități
raportată la MB). Cheltuielile legate de activitatea fizică sunt reprezentate de:
Cheltuieli energetice pentru activitatea profesională – meseriile sunt clasificate în 4
categorii în funcție de efortul fizic prestat, cu valori medii specifice ale multiplului MB pentru
fiecare categorie (tabelul nr. 2.3).
 Cheltuieli energetice pentru activitatea extraprofesională – sunt cheltuielile energetice
aferente unor activități facultative, ocupații casnice, activități sociale și de îngrijire a sănătății
(tabelul nr 2.2). 
Cheltuieli pentru timpul neacoperit de activități: - în perioada de veghe, cheltuiala pentru
restul orelor pana la 24 h despre care nu se știe tipul activității la care se adaugă activitățile
casnice și șomeri se cuantifică prin multiplul 1,4 .

2.2.2.2. Cheltuieli energetice legate de actul alimentar (ADS)

Digestia și utilizarea alimentelor reprezintă activități care consumă energie aproximativ,
estimată într-o rație mixta (adică în care se consumă toate principiile nutritive: proteine, glucide,
lipide) la circa 10% din RET (rația energetică totală).
ADS (acțiunea dinamică specifică a alimentelor) reprezintă cantitatea de energie
consumată proporțional cu digestia, absorbția și utilizarea nutrienților din alimente.

3
 ADS mai este denumită și termogeneză postprandială și poate fi clasificată în două
subcategorii:
a. Termogeneza obligatorie este reprezentată de costul efortului digestiv (digestie și
absorbție) și a celui de depozitare a nutrienților.
b. Termogeneza facultativă sau adaptativă este energia utilizată pentru arderea caloriilor
în exces, sub formă de căldură. Creșterea metabolismului stimulat de ingestia de alimente.
Această formă de termogeneză, denumită și reglatoare, permite organismului să se adapteze la
un nivel de supra sau subalimentație.

Factori de variație ai ADS :

- cantitatea alimentelor ingerate: ADS este proporțional cu cantitatea dar și cu calitatea
nutrițională a alimentelor.
- ora ingestiei: ADS este mai crescută dimineața, mult mai scăzută noapte
- natura și utilizarea nutrienților: caracteristică fiecărei categorii de nutrienți, ADS fiind
mai crescută pentru proteine comparativ cu lipidele și glucidele.
Astfel efectul termic al macronutrienților, exprimat în procente din conținutul său caloric
este în general de: 20-40% pentru proteinelor, 6-8% pentru glucidelor și 0- 3% pentru lipidelor
Pornind de la aceste valori și de la proporția macronutrienților într-o dietă mixtă (care
conține toți macronutrienții), valoare medie a ADS este de 10%.

2.2.2.3. Cheltuieli legate de termoreglare

Cheltuielile de termoreglare – sunt cheltuielile energetice pentru menținerea constantă a

temperaturii interne a corpului la un nivel de 36,5-37oC (prin mecanismul de termoreglare).
Termoreglarea reprezintă ansamblul mecanismelor care asigură echilibrul între
producerea de căldură (termogeneză) și deperdiția de căldură (termoliză) consecutive scăderii
sau creșterii temperaturii aerului atmosferic față de zona de neutralitate termică.
În zona de neutralitate termică (18-22oC) organismul nu consumă energie pentru a păstra
constantă temperatura internă. Dimpotrivă atunci când temperatura exterioară diferă de
temperatura zonei de neutralitate termică, menținerea temperaturii interne implică o cheltuială de
energie suplimentară, necesară asigurării contracției musculare (lupta împotriva frigului) sau la
evaporarea apei de pe suprafața corpului ( lupta împotriva căldurii).
La omul modern cheltuielile legate de termoreglare sunt nesemnificative, deoarece acesta
petrece peste 90% din timpul zilnic în spații închise (casă, loc de muncă, mijloace de transport),
în care temperatura este foarte apropiată de zona de neutralitate termică.

Valori ale cheltuielilor energetice adiționale, corelate procesului de termoreglare, în

funcție de temperatura exterioară
Chel
tuial
a
ener
getic
ă
Temperatura aerului
kcal/kg/oră kJ/kg/oră
atmosferic
0 °C  3,03 12,6

4
 10 °C  1,44 6
20 °C 0 0,86 3,6
30 °C  1,68 7
2.2.3. Cheltuieli fiziologice particulare – sunt reprezentate de cheltuielile pentru
creștere, pentru sarcină și pentru alăptare

2.2.3.1. Cheltuieli pentru creștere – reprezintă cheltuielile energetice necesare pentru

sinteză și creșterea organismului. Acestea sunt în medie de 5 kcal pentru 1 g de câștig ponderal.
2.2.3.2. Cheltuieli pentru sarcină – reprezintă cheltuielile energetice necesare:
dezvoltării uterului și anexelor, noului născut care are greutatea optimă de 3600 g, sporul
ponderal al gravidei de 12 kg (maxim), din care rezerva gravidei de cca 4 kg de țesut adipos.
Aceste cheltuieli (după OMS) suplimentare sunt de + 150 kcal/ zi (față de cheltuielile obișnuite)
pentru trimestrul I de sarcină, respectiv de + 350 kcal / zi pentru trimestrul II și III de sarcină.
2.2.3.3. Cheltuieli pentru alăptare – sunt necesare elaborării a 750 – 850 ml lapte/zi –
cca 530-600 kcal /zi și pentru efortul secretor al acestuia – cca 150 kcal/zi. Se totalizează astfel o
cheltuială necesară de cca 680 – 750 kcal. OMS recomandă o suplimentare a rației alimentare
numai cu 480 – 550 kcal/zi pentru a acoperi aceste cheltuieli, restul de 200 kcal/zi se consum din
rezervele energetice ale mamei (cele 4 kg de țesut adipos).
În concluzie, rația energetică individuală adecvată este rația energetică (RET) care
acoperă cheltuiala organismului în concordanță cu vârsta, sexul, tipul de activitate util și
socialmente dorit; pentru copii și femei fiind necesare acoperirea trebuințelor de creștere și
maternitate.

Calcularea ratiei calorice individuale.

Necesarul caloric sau cheltuiala energetică zilnică are trei componente: metabolismul
bazal, cheltuielile adiţionale de energie (activitatea voluntară, efectul termic al alimentelor şi
termoreglarea) şi cheltuieli fziologice particulare (legate de sarcină, alăptare şi creştere) (a se
consulta cursul)

Fig.2.3. Componentele cheltuielii energetice

5
BMR = metabolismul bazal
TEF= acţiunea dinamică specifică a alimentelor (efectul termic al alimentelor)
Physical activity energy cost = energia cheltuită pentru activitatea fizică
Calcularea cheltuielii energetice zilnice va cuprinde:
I. Calcularea metabolismului bazal:
II. Calcularea activitaţii fizice
III. Efectul termic al alimentelor sau acţiunea dinamică specifică a alimentelor se consideră la
o alimentaţie mixtă circa 10% din necesarul energetic zilnic.
I. Calcularea metabolismului bazal (MB) exprimat in Kcal/zi sau Kcal/oră
În estimarea metabolismului bazal se porneşte de la calculul greutăţii ideale, pentru a se
putea face recomandările necesare în urma evaluării efectuate.
Pasul 1. Calculul greutăţii ideale (formula Metropolitan Life Insurance)
Sex Masculin:
GI (Kg)=50 + 0,75 (Inaltimea in cm -150) + (Vârsta -20)/4
Sex feminin:
GI (Kg)= [50 + 0,75 (Inălţimea in cm -150) + (Vârsta -20)/4] x 0,9
Pasul 2. Calcularea metabolismului bazal in funcţie de greutatea ideală.
Există mai multe metode de calculare a MB:
A. Metoda simplă
Femei MB= 0,9 Kcal/kg corp/oră
Bărbaţi: MB= 1 kcal/kg corp/oră
B. Ecuaţia Mifflin St-Jeor (Nevada Univesity 1990)- această formulă exprimă metabolismul
bazal pe o perioadă de 24 ore (o zi)
REEa= 9,99 x GI* in kg +6,25x Inalţimea (cm)- 4,92 x vârsta (ani) +166 xS -161 (kcal)
• GI-greutatea ideală
• S –sex S=1 pentru bărbaţi, S=0 pentru femei
•
REE/24= REE/h
a
REE = rest energy expenditure – metabolism bazal
C. Calcularea metabolismului bazal din tabelele OMS în funcţie de vârstă şi greutatea
ideală:
Tabelul nr. 2.2. Calcularea metabolismului bazal după OMS

6
 Sexul Grupe de vârstă Kcal/zi MJ/zi
Masculin 0-3 ani 60,9 x G - 54 0,255x G - 0,226
3-10 ani 22,7 xG+ 495 0,0949 x G + 2,07
10-18 ani 17,5 x G + 651 0,732 xG +2,72
18-30 ani 15,3 x G + 679 0,0640 xG+2,84
30-60 ani 11,6 x G+ 879 0,0485 xG+3,67
> 60 ani 13,5 x G + 487 0,0565 xG+2,04
Feminin 0-3 ani 61,0 x G - 51 0,255 xG -0,214
3-10 ani 22,5 x G+499 0,0941 xG+ 2,09
10-18 ani 12,2 x G+746 0,0510 xG+3,12
18-30 ani 14,7 x G+496 0,0615 xG+2,08
30-60 ani 8,7 x G+829 0,0364 xG+3,47
> 60 ani 10,5 x G+596 0,0439 xG+2,49

II. Evaluarea cheltuielilor adiţionale de energie:

A. Activitate fizică : profesională
extraprofesională
B. ADS
Pasul 3. Calcularea cheltuielilor energetice în funcţie de activitatea fizică prestată şi de timpul
alocat ca multiplu de MB (multiplu x MB pe oră x nr de ore):
 Somn şi repaus la pat: 1 x MB x nr. h (kcal)
 Activităţi fizice prestate: M x MB x nr. h (kcal)
 Timp neacoperit: 1,4 x MB x nr. h (kcal)

Tabelul nr.2.3. Cheltuiala energetică asociată diverselor activităţi exprimată în multiplii

MB (multiplu x MB)
Activităţi diverse Multip
Bărbaţi Femei
lii ai
Somn 1 1
Activităţi curente MB
Poziţie culcată 1,2 1,2
Ortostatism 1,4 1,5
Mers normal 3,2 3,4
Mers de plimbare 2,5 2,4
Coborât normal 3,1 3,0
Urcat normal 5,7 4,6
Activități menajere şi
Gătit 1,8 1,8
ocupaţionale

7
 Spălat lejer 2,7 2,2
Şezând la birou 1,3 1,7
Croitorie 2,5 2,5
Alimentarea animalelor 3,6 -
Activităţi fizice
Exerciţii lejere (biliard) 2,2 - 4,4 2,1- 4,2
Exerciţii moderate (dans, nataţie, 4,4 - 6,6 4,2 - 6,3
Exerciţii intense (fotbal, atletism, > 6,6 > 6,3
tenistetenis tenis)tenis)
jogging)

De exemplu:
- Somn: 8 h x 1 x MB ( kcal)
- Activitate profesională (laborator): 9h x 2 x MB (kcal)
- Activitate extraprofesională:
• Mers pe jos : 1h x 3,2 x MB (kcal)
• Spălat manual: 1 h x 2.7 x MB (kcal)
• Gătit: 1h x 1,8 x MB (kcal)
• Fotbal: 1h x 6,6 x MB (kcal)
- Timp neacoperit: 3 h x 1,4 x MB (kcal)
Total = A kcal din activitate profesională şi extraprofesională

Tabelul nr.2.4. Multiplii recomandaţi de OMS pentru cheltuiala energetică preofesională

Profesiile Masculin Feminin
(multiplul MB) (multiplul
MB)
Efort mic (munci intelectuale, 1,7 1,6
sedentare, automatizate)
Efort mediu (industria ușoară) 2,7 2,1
Efort mare (construcții, unele 3,8 2,7
industrii)
Efort foarte mare (mineri, săpători, >4 -
turnători, docheri, hamali)

8
Pasul 4. Cheltuieli adiţionale de energie (ADS - acţiunea dinamică specifică a alimentelor)
 ADS reprezintă 10% din necesarul energetic total (RET)
 Dacă A kcal (calculate) …………90
ADS ……………………………10
ADS = A x 10/90
Pasul 5. Raţia energetică totală (RET) = (A + ADS) kcal / zi
Metodă estimativă rapidă de calcul a RET
O altă metodă de calculare a cheltuielilor energetice zilnice totale se realizează pe baza aprecierii
nivelului general de activitate fizică al unei persoane, estimat în funcţie de activitatea fizică
profesională şi cea extraprofesională.
Pasul 1. Calcularea MB
Ecuaţia Harris Benedict pentru calcularea MB:
Pentru bărbaţi:
MB= 66,4+13,7 x (greutatea actuală in kg) +5 x (inalţimea in cm) – 6,8 x (vârsta în ani)
Pentru femei:
MB= 665 + 9,7 (greutatea actuală in kg) +1,8 (inalţimea in cm) – vârsta în ani)
Pasul 2. Calcularea cheltuielilor energetice ca şi procent din MB în funcţie de nivelul general
estimat al activităţii fizice
• Stil de viaţă sedentar: bărbaţi 25-40%; femei 25-35%.
• Activitate uşoară: bărbaţi 50-70%; femei 40-60%.
• Activitate moderată : bărbaţi 65-80%; femei 50-70%.
• Activitate intensă: bărbaţi 90-120%; femei 80-100%.
• Activitate excepţională : bărbaţi 130-145%; femei 110-130%.
Stilul de viaţă sedentar: persoane care stau aproape toată ziua, conduc maşina sau cântă la un
instrument muzical, pictează, calcă.
Activitate uşoară: persoane care se mişcă din când în când, ca şi profesorii în cursul activităţii de
predare, menajul în casă, îngrijirea copiilor, navigarea, tenis de masă.
Activitate moderată: persoane angajate în activitate fizică voluntară, ca şi o oră de mers mai
rapid de patru sau cinci ori pe săptamâna sau alte profesii ce includ muncă fizică, stropirea
grădinii, purtarea unei greutăţi pe o anumită distanţă, activităţi recreaţionale – mersul pe
bicicletă, schiul, tenisul, dansul.

9
 Activitate intensă: persoane a căror muncă necesită efort fizic, tâmplar , jogging in ritm rapid sau
alergare, săpat, basketball etc.
Activitate excepţională: sportivii de performanţă, ex. atleţi.
Pasul 3. Calcularea efectului termic al alimentelor ADS 10% din cheltuiala energetică totală
Pasul 4.
RET (raţia energetică totală) = MB+ activitatea fizică + ADS kcal/zi

Tabelul nr.2.5. Recomandări privind raţia calorică în România

Vârsta Raţia calorică

1-3 ani 1300 kcal

4-6 ani 1800 Kcal

7-10 ani 2400 Kcal

Vârsta Masculin F
e
m
i
n
i
n
11-14 ani 3100 kcal 2
6
0
0

k
c
a
l
15-19 ani 3500 kcal 2
8
0
0

k
c
a
l
Masculin 20-45 ani 45-62 ani Peste 62 ani
Efort mic 2700 kcal 2600 kcal

10
 Efort mediu 3200 kcal 3000 kcal 2300 kcal
Efort mare 3700 kcal 3400 kcal
Efort foarte mare 4100 kcal 2800 kcal
Feminin 20-45 ani 45-60 ani Peste 60 ani
Efort mic 2500 kcal 2300 kcal
Efort mediu 2700 kcal 2500 kcal 2100 kcal
Efort mare 2900 kcal 2700 kcal
Condiţii fiziologice
particulare
Trimestrul II şi III al sarcinii +
5
0
0

k
c
a
l
Alăptare
+
7
0
0

k
c
a
l

Pentru comparaţie redăm recomandările privind cheltuiala energetică zilnică a SUA şi Canada.

Tabelul nr.2.6. Recomandări privind raţia calorică în SUA

Copii: Valoarea calorică a raţiei

1-3 ani 1300 kcal/zi

4-6 ani 1800 kcal/zi
7-10 ani 2000 kcal/zi
Vârsta Masculin Feminin
11-14 ani 2500 kcal/zi 2200 kcal/zi
15-18 ani 3000 kcal/zi 2200 kcal/zi
19-24 ani 2900 kcal/zi 2200 kcal/zi
25-50 ani 2900 kcal/zi 2200

11
 51 + ani 2300 kcal/zi 1900
Sarcină: Trimestrele II şi III + 300kcal/zi
Alăptare + 500 kcal/zi

Tabelul nr.2.7. Recomandări privind raţia calorică în Canada

Copii Valoarea calorică a raţiei

1 an 1100 kcal/zi

2-3 ani 1300 kcal/zi

4-6 ani 1800 kcal/zi

Vârsta Sexul masculin Sexul Feminin

7-9 ani 2200 kcal/zi 1900 kcal/zi
10-12 ani 2500 kcal/zi 2200 kcal/zi
13-15 ani 2800 kcal/zi 2200 kcal/zi
16-18 ani 3200 kcal/zi 2100 kcal/zi
19-24 ani 3000 kcal/zi 2100 kcal/zi
24-49 ani 2700 kcal/zi 1900 kcal/zi
50-74 ani 2300 kcal/zi 1800 kcal/zi
75 + ani 2000 kcal/zi 1500 kcal/zi

12