SISTEMUL NERVOS CENTRAL - SEGMENTUL INFRATENTORIAL - @® EDITURA UNIVERSITARA »CAROL DAVILA” BUCURESTI — 2006 - Scanned with CamScannerMADUVA SPINARIL Maduva épinérii este partea cilindricd @ SNC. de aproximativ 0.5 m lungime, situaté in cele 2/3 superioare ale canalului vertebral, Prin funotia sa de conducere face legétura intre encefal_ i nervii caile ascendente Meningele spinal Configuratia externa Segmentatia Topografia miclovertebrala Topografia radiculovertebrala Configuratia interna 5 P ‘Substanta cenusic transmit impulsuri senzitive de la Substanta alba nivelu! intregului organism cu Vascularizatia exceptia capului, in timp ce etajele Artereie superioare ale. SNC. pot influenta motoneuronii medulaii si pot modu- la activitatea nucleilor de releu sen- zitiv ai m&duvei prin cdile descen- dente, in plus, m&duva spinarii contine numeroase circuite neu- ronale intringeci care deservese mul- ' titudinea reflexelor spinale. Lezarea. maduvei determina tul- burdri senzitive si motorii corespun- zitoare segmentuluj medular afectat Scanned with CamScannerMaduva spinirii este segmentul caudal al SNC, situat fn canalul verte- bral. Ba fine de la nivelul gaurit oceipitale (unde se continua cu bulbul rahiian) pang la margines inferioaré a vertebrel Liar partes 0 terminal ‘ate de forma conics, motiv pentru care se numeste con medular. De la nivelul miduvei emerg, prin cate doud rédacin{ lecare (ventrald gi dorsala), cele 31 de perechi de nervi spinali, care ies din canalul verte- bial prin orificiile intervertebrale corespunzatozre: MENINGELE SPINAL jntre maduva spinarii si perefii ososi ai canalulut vertebral se aflé le spinal, format din tei membrane conjunctive concentace: pie mater, arahnoida si dura mater. {ntre pia mater si arahnoidd este spatint subarabnoidian, care confine LCR; intre arahnoida i dura mater exist spatiul subdural; 1 or si peretele osos se afld spatiul epidural, Ja nivelul cdrvia se gasese fesut adipos si un plex venos. Din dreptul géurii occipitale, meningele spinal se continud superior cui cel cerebral. a pia mater, menibrana meningeald intern, vascularé, aderd intim la suprafata miduvei spinérii si de la nivelul conului medular se continua infe~ rior ca filum terminale. Ea este formata din dou Jame epipia si pia intima, Ea di expansiuni laterale ce formeaz’ de fiecare parte cite o banda colagené numité ligament denticulat (Fig. 1-1). Acesta este situat in plan frontal, intre radacinile ventrale gi dorsale ale nervilor spinali; la mazginile laterale este zimfat, prezentind aprox. 21 de puncte sau procese, prin care se ataseaz’ ferm la dura meter (inive gaura occipitald si vertebra L,), ancordnd méduva spindrii, fn partea posterioard, pia mater timite un sept subarab- noidian incomplet, ligamentul subarahnoidian. Fasciculul gracil Lig. denticular Fageiculul cuneet Fig. 1-1. Meningele spinal Scanned with CamScanner+ Arahnoida este o membrana subtire, avascular’, care formeazi impreund cu pia mater leptomeningele. Acesta se prelungeste In jurul ridacinilor nervilor spinali (Fig, 1-2), + Dura mater, membrana meningeal externé, se mai numeste si pachy- meninge, Superior se insera pe gaura occipitala si se continua cu dura mater cerebral. Inferior se termina printr-un fund de sac, ce tine pand la vertebra >. in interiorul tui se afta cistema lombard a spajiului subarabnoidian. La nivelul ei se fac puncriile lombare. Caudal de S, dura mater inveleste filum terminale forming ligamentul coccigian, ce se inser pe periostul coccigian. Dura mater da prelungiri laterale ce inconjoaré radécinile nervilor spinali nd la orificile intervertebrale, unde se continua cu epinervul (Fig. 1-2). CONFIGURATIA EXTERNA Maduva spinirii are forma unui cilindru-usor furtit anteroposterior sit ‘prezinté doud regiuni mai voluminoase, numite intumescente: +eervieaid ~ situaté la nivelul segmentelor meduilare'G,-Ty§ respon- sabile de inervatia membrelor superioare; = fombosacrala ~ situaté la nivelul segmentelor medulare L,-S. responsabile de inervatie membrelor inferioare. oT Pe fata anterioard a mAduvei se aflé: = fisura mediand anterioard, un sant larg si adané, la nivelul cdruiar se afld.tesut conjuinctiv pial linia splendens) cw a: spinalé anterioar® si rampurile ei perforante. ‘Sant median song Yet jintermediar Cordon posterior. \ //___- Cora posterior ant lateral posterior QQ” 7S Condon lateral Sant lateral posterior NO 7 7 Cora anterior | Filetele ridicinil dorsale Filetele ridcinii venvale 1. spinal Tranchi s. spinal 2 5 S29 SB SS Soe me a a5 Scanned with CamScannerRE RE R RR RRR ERR RRR EERE EK ~ dou angurisJaterale-anterioarg unde ii au briginea parently raddoinile ventrale ale nervilor spinali * Pe fata-posteridaré a miduvei se afld: - santubmedian posterior ~ doud ganturi laterale.posteripare, la nivelul carora se:aflé.aa. spinalépostetioate gi isi au originea A ridicinile dorsale ale , Retvilorspinali.’ ~ dn regiunea,cervicala, bilateral, intre sanpul median posterior si cel late. ral posterion exist cAte un, san} intermediar cereprezinta-deniiarcalia din. tte fasciculele gracitsicuneat. » Dupa cum em amintit anterior, partes terminal a miduvei se numegte con medular si se continud cu filum terminale. Acesta impreuné cu Hidacinile nervilor spinali, de la perechea L, la cea coccigiand, formeazi coada de cal. SEGMENTATIA MADUVEI Desi nu exist o segmentatie propriu-zisé a substantei cenusii sau albe de la nivel medular, distributia celor 31 de perechi de nervi spinali di impresia unei organiziri segmentare a méduvei spindri La nivelul fiecdruia dintre aceste segmente, in sanfurile laterale ante- loare si posterioare, se observé numeroase filete nervoase ce alcétuiese ridacinile ventrale, respectiv dorsale ale unei perechi de nervi spinal. Astfel, maduva este impértité in 31 de segmente (mielomere), corespun- zitoare perechilor de nervi spinali: 8 segmente cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale si 1 coccigian. Fiecare dintre nervii spinal: se distribuie unei erii tegumentare-bine defi- nite, numite dermatom gi unor anumiti mugchj ce alcdtuiesc un miotom. TOPOGRAFIA MIELOVERTEBRALA Deoarece m&duva spinarii se termina la marginea inferioard a vertebrei Ly, segmentele medulare sunt mai scurte decat cele vertebrale: Topografia mielovertebralé reprezinta corespondente segmentelor medulare la goloana vertebrala (Fig. 1-3) = maduva cetvicala fine péné la margines superioaré a vertebrei Cy - maduva toracald fine pnd in dreptul vertebrei Tyo - mAduve lombari tine pind in dreptul vertebrei T 2 - miduva sacrococcigiand fine pané la marginea inferioard a ver- tebrei L Scanned with CamScannerTOPOGRAFIA RADICULOMIELOVERTEBRALA Deoarece sunt numai 7 vertebre cer vicale, nervii spinali C,-C, ies din canalul vertebral superior de pediculul vertebrei cu acelasi numér, in timp ée perechea C, iese prin orificiul dintre vertebrele C, si T,. Inferior de T, nervii spinali ies inferior de vertebra cu acelasi numar. Nervi cervical 18 p's Datoriti faptului cd maduva fine ik S| pana la marginea inferioard a vertebrei hi Neti Lyy pe masura ce ne indreptim spre i aa caudal, radacinile nervilor spinali au & ry + Girectie tot mai oblicd spre inferior, pentru a ajunge la orificiul interverte- bral corespunzator. Topografia radiculomielovertebrala reprezinta distanta, exprimata in verte- sacro- bre, dine pozitia segmentului medular ‘ee New de origine al unui nerv spinal gi orifi- | geben ciul intervertebral prin care cesta 15 pariseste canalul vertebral: ~ in regiunea cervicala superioara si mijlocie - zero vertebre; - in regiunea cervicald inferioara (Cy- C;) si toracala superioard ~ | vertebra, ~ in regiunea toracala mijlocie - vertebre; - in regiunea toracalé inferioar (Pyo-T yp) — 3 vertebre; “in regiunea lombaré superioar ~ 4 coccigian vertebre: ~ in regiunea lombaré inferioaré (L,- Fig. 1-3. Topografia radiculo-mielo- L,) — 5 vertebre; verebrall “. in regiunea sacralé — 6 pana la 9 vertebre, deoarece maduve sacralé este intre pirtile inferioare ale verte- brelor T;, si Ly ~ in regiunea coccigiand - 10 vertebre. Scanned with CamScannerBRE ERE RRE EER RRR RRR ER ERED CONFIGURATIA INTERNA Maduva spinirii este format din substantd cenusie la interior si sub- Stant& alba la exterior (Fig. 1-4). SUBSTANTA CENUSIE Substante cenusie este formatd din corpuri neuronale, dendrite, axoni si celule gliale. Pe sectiune transversal are aspectul literei “H” (sau a unui flutuie) si este divizata in: ~ Substanta cenusie intermediar§ ~ care reprezint& partea transver- sald a “H’-ului, Ea prezinté o parte laterala si una central, la nivelul C4reia se afia canalul medular central (obliterat la adult}. fn regiunea toracala gi lombard proemin’ lateral, determinand doud mici coarne laterale. a a + doud coarne anterioare — care reprezinta segmentele din barele sa- gitale ale “H”-ului situate anterior de substanja cenusie intermediara ~ doud coarne posterioare ~ care reprezinté segmentele din barele sa~ gitale ale “H”-ului situate posterior de substanta cenusie intermediara Fescicul graci Cordon posterior Fascicul cuneat Cor posterior Fascicul Substanta cenusie dorso-lateral intermediard leterald Substan{d cenusie intermediaré centala Cordon lateral Corn lateral Cordon anterior Fig. 1-4. Sectiune transversal ln nivel T, Scanned with CamScannerin aleatuirea substantei cenusii medulare intra 3 tipuri de neuroni: « neuroni radiculari, ai cdror axoni iau calea rédacinii anterioare, motorii, a nervilor spinali. Ei sunt - somatici — la nivelul comnului anterior medular = vegetativi (simpatici seu parasimpatici) — la nivelul substantei cenugii intermediare ® neuroni cordonali viscerosomatici, care primesc: informatiile culese din periferie de fibrele senzitive ale nervilor spinali; axonii lor formeaz& fasciculele escendente ale miduvei spindrii. Se gasesc la nivelul cornului posterior si a substantei cenusii intermediare * interneuroni (neuroni de asocifie), care reprezinté majoritatea neuronilor medulari gi sunt prezenti in toa substanta cenusie; au 0 functie integrativa foarte important: - sunt intercalati in diferite circuite neuronale medulare si in reflexe polisinaptice = se interpun intre caile descendente gi motoneuroni sau intre fibrele aferente periferice si neuronii cordonali ce transmit informati zitive etajelor superioare ale SNC Axonii acestor neuroni nu parasesc maduva spinarii = unii axoni rémén in acelasi:segment medular (intemeuromii ses mentari) = altii conecteazd intre ele diferite segmente medulare ipsi- seu con tralaterale (interneuronii intersegmentari) La fel ca orice altd parte a SNC, macuva spindrii este aleatuité. din mai roulte populatii neuronale, care se intind de-a lungul ei. Pe secfiune trans- versal, ele se grupeazi citoarhitectonic in 10 lame, care au fost descrise de Rexed in 1952. Aceste lame diferd intre ele din punct de vedere struc tural (forma, dimensiunile neuronilor, rejeaua fibrilara) si functional. Ele au dimensiuni variabile, funofie de regiunea medulard (ex: lama VI nu exist intre T,-L,) (Fig. 1-6) arcurile Cornul anterior Caracteristici: este maisscurt si mai 1a? decat cel.posterior se termind la distanja de suprafata méduvei este mai voluminos la intumescen{es 18 4 1 clasie prezintd cap si bazé ¢ ‘este aledtuit din lamele Rexed VIII si IX."cdrora li se adauga prelun- girea anterioara a lamei VII; bine reprezentata la intumescenje— ~~ 6. este asociat functiei motort! 7. contine neuron radicular; smatici{motoneuroni somaticl) si interneuroni AWN Scanned with CamScanner4: a)dyantastNeRevedseste fragmentati in mai-multe-grpuri de fibrelee F2dAcinilor anterioare ale nervilor spinalit Ea reprezint& capul.comului, anterior -si-confine in in. principal [imotoneuroni..somatich “dar- sic var infemeuroni ai cdror axoni formeazi fascicale propmimadilare adiaceate as ee ne substanfeLcenugiie Gtoneironit somaveyisi trimit axonii prin radécinile anterioare ale nervilor Spinali spre musculatura scheleticd - Includ mai nmulte regiuni nervoase inter- conectate, care realizeaza un sistem andlgezic Fibed spinotalamica descendent. Componentele cele mai impor- pig 1.7. Mecanisinul de ecu tante ale acestuia sunt: ® substanta cenusie periapeductala a mezencefalului + substanta reticulata bulbopontina (in special nucleii rapheului gi locus coeruleus) © comul posterior medular Substanja cenusie periapeductalé, activatd de opioidele endogene sau de impulsuri provenite de Ia cile nociceptive ascendente indirecte, stimu- Jeaz neuroni serotoninergici (din nucleii rapheului) si noradrenergici (din locus coeruleus), ai cdror axoni-ajung prin fesciculul dorsolateral la cormmul posterior medular, unde blocieazd transmiterea informatiei dureroase prin stimularea intemeuronilor inhibitor’ (fie cei care contin GABA, fie cei care sintetizeaza encefaline). Caracteristic este faptul cd analgezia se realizeazd fard afectarea transmiterii medulare a informafiilor non-nociceptive. 4 c) Lama’Rexed IH este format din intemnguronice-primesc impulsuri de Je mecasoreceptorisi, numai ts'partes:caudalé améduvei, conte gi new- roni:cordonali care dii-spinocervicotalamice, 14d) Lama Rexéd IV formeaza impreuna cwprecedenta-coluhcomuluixpos: terior. Aceasti lama confine -atét:intemeuroni cét si.neuroni cordonali.3) este anterior de partea mediala a bazei comului posterior si confine neuroni cordonali R Scanned with CamScannersomatici ce primesc informatii proprioceptive. Axonii lor formeaza fasci- culul spinocerebelos dorsal. + Coloana intermediolaterala (C,-L,) este in partea lateral a sub- staitei cenusii intermediare si determina aparitia cornului meduler lateral. Contine neuroni radiculari vegetativi, ai cdror axoni formeaz& fibrele sim- patice preganglionare ale ridacinilor anterioare ale nervilor spinali Aceasté coloand contin mai multi centri = centrii sudoripari, vasomotori si pilomotori ~ situafi la nivelul fiecdrai segment - central ciliospinal (Cy-T,) - centrul cardioaccelerator (T,-Ts) - centrul bronhodilatator (T,-Ts) : = centrul abdominopelvin (T,-L,); din partea lui toracalii pleacé fibrele preganglionare ce alcdtuiesc cei 3 nervi splanhnici * Coloana intermediomedialA este situatd imediat iateral de lama X si anterior de nucleul toracic Clarke. Primeste aferenfe viscerale legate de senzatia de plenitudine a organelor, spre deosebire de neuronii cordo- nalj viscerali din cornu! posterior, la nivelul c&rora ajung impulsuri noci- ceptive. Indiferent de localizarea neuronilor, respectiv de sensibilitatea preluatd, impulsurile interoceptive merg spre etajele superidare ale SNC {hipotalamus, nc. VP talamic) prin fasciculele spinotalamice si spinoreti- culare, S-ar prea ci Ja nivelul acestei coloane ar exista si neuroni sim- patici destinati musculaturii netede si glandelor din teritoriul somatic. « fn regiunea S,-S, se afla nucleul parasimpatic (autonom) sacral, care este deplasat medial fata de coloana intermediolateralé, ocupand o pozitie intermediard intre aceasta si cea intermediomediala. Acest mucleu confine centrii reflexelor sexuale, de mictiune si defecatie. De la nivelul Tui pomesc fibrele parasimpatice preganglionare ce alcatuiese nervii splanhnici pelvini. SUBSTANTA ALBA : Substanta alba este format din fibre nervoase predominant mielinice, grupate in fascicule, si din celule gliale. Ea este imp&rtitd in cte trei cor- doane, Ja nivelul fiecdrei jurnatati a maduvei (Fig. 1-2): = cordon anterior, situat intre fisura median’ anterioaraé si santul lateral anterior - cordon lateral, situat intre santurile laterale anterior si posterior - cordon posterior, situat intre sanful median posterior si cel lateral posterior Partea din substanfa alba situati imediat anterior de ‘nucleul comisural anterior al lamei Rexed X, intre acesta $i fundul fisurii mediane anterioare, poarté numele de comisura albii anterioard. La nivelul ei fneruciseaza “ « * < . a “ « a 8 Scanned with CamScannerdente (exemplu: spinotalamice, dulare (exemplu: pirami- linia mediand fibrele fesciculelor ascen spinocerebeloase ventrale etc.) si descendente me dal direct), precum si axoni ai intemeuronilor ce conecteazi segmente medulare contralaterale. Fasciculele ce alcdtuiesc cordoanele medulare pot fi: ~ ascendente - ure& de Ja miduva la etajele superioare ale SNC = descendente - coboard spre maduva de la alte etaje ale SNC = sourte (ascendente sau descendente) - nu parsese mAduva spinarii; ele sunt formate fie din axoni ai intemeuronilor medular, fie din fibre ale radacinilor posterioare ale nervilor spinali ce ajung la alte segmente medulare. | Axonii intemeuronilot formeazi fasciculele propriospinale’ (spino- spinale) care sunt situate profuind, lang substanta cenusie si leag’ intre ele segmente medulare ipsi- sau contralaterale. Fibrele diviziunii laterale @ radacinii posterioare a nervului spinal (fibreie"C, AMID se bifurcd la intrarea in maduvi ta ramuri ascer /descendente, care urcé, respectiv coboaré unul sau mai multe segmente medulare prin fasciculul dorsolateral. Acesta este un fescicul scurt, in ale&tuirea céruia intra de esemenea axoni ai neuronilor din lama II Rexed, precum $i fibrele reticulospinale ale sistemului analgezic descendent. Fibrele diviziunii mediale a ridacinii posterioare a nervului spinal (AIJ, AD ce transmit proprioceptivitatea se bifurca Ia intrarea in méduvé in ramuri ascendente gi descendente, care ured, respectiv coboaré mai multe segmente medulare prin cordonul medular posterior, dand colaterale substantei cenusii medulare; unele dintre acestea se termind pe motoneuronii din comul ante- rior, deservind reflexul miotatic. Rammurile descendente formeaz4 in acest cordon fasciculele: « interfascicular (semilunar)~ situat intre fasciculele gracil si cuneat; este prezent in regiunea cervical& si priniele segmente toracale - septomarginal (centrul oval) ~ adiacent sanpului median posterior; este prezent in regiunile toracalé inferioara si lombara + friunghiular ~ care continua fasciculul septomarginal [a nivel sacral, fiind situat la periferia sanfului median posterior. ~ «Cordonul-anterior contine (Fig. 1-8): a) sfascicule propriospinale — sunt situate profund, lang substanta cenugier « : b) fascicule ascendente: - fasciculul spinotalamic anterior — este situat medial de fibrele radacinii anterioare a nervului spinal, in raport cu fasciculul vestibulospinal lateral ~ - fibrele spinoreticulare ~ merg printre fibrele fasciculului spino- talamic, anterior 4 -===Ss 2 BE RR EEE EE Scanned with CamScanner¢) fascicule descendente: + fasciculul piramidal direct — este situat lang fisura median’ anterioard - + fasciculul vestibulospinal lateral - este posteriot de fesciculul spinotalamie anterior gi in partea caudal’ a m&duvei este periferic - fasciculul longitudinal medial (FLM) - coboard din trunchiul cere~ bral pana la nivelul primelor segmente toracale, find lateral de partea posterioari a piramidalului direct; contine fasciculele vestibu- lospinal medial, interstitiospinal (acesta coboard din nucleul inter~ stitial Cajal ipsilateral, ‘lind implicat in coordonarea vizuomotorie) si solitariospinal (este un fascicul mic implicat in misc&rile respira- torit ritmice si in reflexele viscerale cum sunt cele de tuse gi de voma). © parte din fibrele FLM-ului alcatuiesc fasciculul sulcomar- ginal sitwat medial de piramidalul direct, langé fisura median ante- rioard, - fasciculul reticulospinal medial — este pe fata medial’ a cornului anterior - fasciculul tectospinal - este lateral de piramidal direct, lang FLM Fascicul sepiomargnal Fascicul dorsol Fescicil gracit | Fascicul cormueomisiral Fascicul cunest Fescicul » Fibre hipotalamospinale svingearepelee Bg < Facial piramidat p theca @ o id # # 6 # + Eascicul ‘spino- Tavera Fescieu! reticulo- / spinal medial Fescicul ol a i fb Fascicult spisfootivare_spinotalami Fascicul, vestibulospinal Fascicul »ascieul —tarerelnt suleemarpaa! plaid 2 Het accu tctospinal ‘anterior Fig, 1-8, Principalele fescicule medulare la nivel Cs Cordonul lateral contine (Fig. 1-8) 2) fascicule propriospinale ~ sunt situate profund, lings substanta cenugie.!Lor li se adaugd fasciculul dorsolateral, stuat inte cepul cor- nului posterior si suprafata m&duvei b) fascicule ascendente Scanned with CamScannerREE ERE RHR HERR ERR EHR ERR RE Eee « fasciculul spinocerebelos ventral — este situat anterior, la periferia cordonului lateral + fasciculul spinocerebelos dorsal — este situat la periferia cordonului lateral, posterior de precedentul ~ fasciculul spinotalansic lateral — este situat medial de cel spinocere- belos ventral + fasciculul spinotectal - este situat anterior de spinotalarnicul lateral - fasciculul spinoolivar ~ este situat lateral de precedental si anterior de spinocerebelosul ventral - fibre spinoreticulare — merg cu fasciculul spinotalamic lateral. c) fascicule descendente: ~ fasciculul piramidal incrucisat — este siuat medial de fasciculul spinocerebelos dorsal, intre acesta si cornul medular posterior - fasciculul rubrospinal ~ este medial de fasciculul spinocerebelos dorsal, intré piramidalul tncrucigat (posterior) si fasciculul spinota- lamic lateral (anterior) + fasciculul rericulospinal lateral — este situat lénga substanta cenusie intermediar4, intre bazele coarnelor anterioare si posterioare = fibre olivospinale ~ se intrepatrund ou fibrele fasciculului spino- olivar - fibre hipotalamospinale — sunt dispersate in general in cordonul lateral, céteva putdndu-se gasi si in cel anterior, Existé grupuri de asemenea fibre situate langi fascicuhul piramidal incrucisat si lang fasciculul reticulospinal lateral. Ele pornesc din nucleul paraventri- cular hipotalamic si se termina pe neuronii vegetativi (simpatici gi parasimpatici) ai lamei Rexed VIL Cordonul posterior conyine Fig. 1-8): a) fascicule propriospinale ele sunt formate din fibre escendente sau descendente. Fibrele ascendente formeaz4 fasciculul cormicomisural situat posterior de substanta cenusie intermediara, iar fibrele descen- dente intra in fasciculele interfescioular, septomarginal si triunghiular care au fost descrise anterior. b) fascicule ascendente: : - fasciculul gracil ~ situat lang santul median posterior, pe toata lungimea maduvei - fasciculul cuneat ~ situat lateral de fasciculul gracil, este prezent superior de T,, fiind foarte vizibil le nivel cervical 16 Scanned with CamScannerVASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII V. spinald mediand posterioard ‘A. spinalé posterioars | Ramura anerialé perforant ro anterioard muri spinale anterioare V. spinal mediand ‘anterioard Filetele ridacinii dorsale, Ridicina aes Ge, spinal $s z : Ramuri oe : \ t ny Tiunchi a. spinal 5) A. spinalé anterioard ‘ig. denticulat: Plex arterial pial 5 Arehnoids KE Spatiul subzrahnoidian- Pia mater Fig. 1-9, Vasculerizatia maduvei spinirii ARTERELE ZO - La nivel medular sunt prezente tei artere: (Fig. 1-9) ~ o arter spinal anterioar® - coboara prin fisura median’ ante- rioard; ea se formeazi din cele doua rami spinale anterioare ale arterelor vertebrale. - dov artere spinale posterioare~ coboard fiecare prin cate un sant lateral posterior; sunt ramuri din arterele vertebrale, iar uneori din arterele cerebeloase posteroinferioare. Sangele pe care il aduc de la nivelul arterelor vertebrale ar ajunge numai pentru segmentele superioare ale miduvei cervicale. De aceea, de-a lungul traiectului lor descendent, primesc sange din ramurile spinale ale arterelor: - vertebral sau cervicalé ascendenté - intercostale posterioare =— ot a rcerenrrer Scanned with CamScanner~Jombare > Sacrale ‘Aceste ramuri spinale intrd in canalul vertebral prin orificiile interver- \ebrale ise dividin artere radiculare anterToar SoeMmerg Sant pontopedunculer Sanqul a. bezilare. aps qo, Pt Sant bulbopontin D virvini C* vl yen Foramen caecum 6. 0, Oliva bulbars Sang lateral anterior Decusatie piramidalé Cordon lateral Fig. 2-2. Faja anterolaterala a trunchiului cerebral Fata posterioard a bulbului prezinté (Fig. 2-3) ~ in jumétatea inferioar, la fel ca sila méduva spinasii, se afli.sanrul median posterior cu cele dowd cordoane posterioare situate de o parte side alta a lui. Fiecare cordon prezinté un sant intermediar, ce separa fasciculul gracil (situat medial) de geleunéét(sitat lateral). in parte superioard a fiecirui fascicul se afld céte 0 proeminenta: Finberctilul-gradil, respectiytcuneat; ele sunt ce de nucleji ‘omonimi, Intre fasciculul cuneat si n. XI poate éxista: tubercului 'cinereumn,;'6 proeminenté latoraté nycleului tractului spinal al tr set fcmiédului sy ~ in famétatea superigggi.aparent id ¢ Bitvatey se observa a) care au traiectl PUPAE, intre ei se delititeaz’ : (descris la ventriculul IV). 2 Scanned with CamScanner PHEURLADRAS f f errere rE rrrSanf interbrabial Coliculi evadrigemeni Frau valul 3 aul valului Sant median al fosei romboide Tobercul cuneat Tubercul gracil Sant median posterior: ‘Fascicul gracil x ‘ Son} intermediar iB _rasciout cuneat Sant lateral posterior . Faja posterioerd a tunchiului cero i i i i i I I I | | PUNTEA Puntea are o indltime de aproximativ2, Sem si reprezinta partea mijlocie a wunchiului cerebral. Pe fata ventral a trunchiului, fine de la sanful bul- _popontin pant la cel pontopedunculr. La nivetul saptulut bulbopontin, din- spre medial spre lateral; igi au ofiginea aparenta (superior de pirami- da bulbara),4/D)(inelusiv nervul intermediar Wrisberg) si VII Fata anterolaterala a puntii prezinta median : sangul a. bazilare si la nivelul ei se observa fibrele transverse pontine, cé merg lateral, spre i PCM. Acesta contin, fara o Timiti cae fata anterolateral a puntii | (Fig. 2-2). intre fata antero- Pe fata posterioara a punt nivel mezencefalic spre cerebel Gig. te format de a ini cu fibrele fibrelé caricaspinale, corticopontine gi nucle transverse pomtiné + ~ tegmentul pontin — situat posterior 2 Scanned with CamScannerMEZENCEFALUL Mezencefalul are o lungime de aproximativ{({,3)em 5i reprezint’ partea superioar& a trunchiului cerebral. Pe fata ventralA a trunchiului cerebral, tine de Ta sanful pontopeduncular pana la corpii mamilari; este strabatut de apeductul cerebral ce face Jegatura ventriculului IV ou ventriculul 11. “Fafa anterolateral este format de cei doi pedunculi cer care au traiect divergent spre superior (Fig. 2-2). intre ei se delimitedza “fosa interpeduncularayin fundul céreia se afla(substanta pebforata poste | FiGark (Este strabanutd de numeroase ramuri centrale ale a. cerebrale poste- “Fivare). Pe fata mediala a pedunculului cerebral, la nivelul fosei interpe- si are ofiginea apare: Fata laterala a pedunculului este Ce merge diaspré posterior spre anterior, dar si de tractul optic, ce %Tndreapta posterior spre CGL Fata posterioara prezinta cei 4 coliculi evadrigemeni: doi superi-_ ori_si doi inferiori (Fig. 2-3). Colioulii sunf separati intre ei prin/santul _‘c¥uciform,Jeare are o parte longitudinalé, situa’ Median si una transver-_ ~ sali, situatd intre CS $i°CI Superior de coliculii superiori, pe Jini i- and, se aflé epifiza. Tnfatior de CI pleack cei doi PCS, ce merg pe fata pos terioard a puntii gi intfa in cerebel. Ei sunt unifi prin valul medular supe= rior, care incepe print-un frau, situat median, intre.CI. Deo parte gi de 4 alta a fraului isi are originea aparenté perechea(IV Ale nervi cranieni. \ XO!" Fiecare colicul se continua ou céte un braf. BrafulcY ajunge la CGM, iar cel cel al CS la CGL. Inwve bratele CS si CI exist santul interbrahial. Pe sectiune transversalé mezencefalul prezintd trei parfi: - bava-pedunculilor (crus cerebri) — partea anterioard, nefuzionata a pedunculilor cerebrali - tegmentul mezencefalic — partea mijlocie, unde pedunculii sunt fuzionati - tectul mezencefalic — partea posterioara, formati de cei patru coliculi CONFIGURATIA INTERNA ‘Trunchiul cerebral este alcdtuit din : ~ substanfa cenusie - dispusi la interior si fragmentata in nuclei ~ substanta alba — situata atét le exterior, ct si la interior, intre nuclei. Substanta albi este format din : : ~ fasciculele ascendente si descendente ale m&duvei + fibrele aferente si eferente ale cerebelului fibre ce leagi nc. trunchiului cerebral de seementele superioere ale 23 Scanned with CamScannerSNC (inclusiv edile sensibilititii capului si cele descendente corti- conucleare) = fibre care leaga intre ei ne. trunchiului cerebral Nucleii trunchiului cerebral sunt grupati in: - nuclei aj nervilor cranieni (nuclei echivalenti) - nuclei proprii ; - nuclei de substanté reticulats 7 Topografic, trunchiul cerebral are trei parti: * tect — situat posterior, Bl este format Ia nivel mezencefalic de coliculii cvadrigemeni, iar la nivelul pontin gi bulbar corespunde valului medular superior, respectiv inferior. In structura tectului nu intra nuclei ai nervilor cranieni, nuclei de SR $i nici cdi senzitive sau motorii. « tegment - portiunea mijlocie, Este separat de tect prin planul tangent la sistemul ventricular. fn structura lui int toti nuclei tranchiului cerebral, cu exceptia celor pontini, precum gi cdile lungi, ascendente si descendente, in afard de fasciculele corticospinale si corticopontine. © bazi (bazis) - portiunea anterioara. Este separat de tegment prin planul tangent Ja fata posterioard a cAilor piramidale. Contine aceste cdi, fibre cor- ticopontine si nucleii pontini cu eferentele lor. : NUCLEI NERVILOR CRANIENIT ‘Se mai numesc nuclei echivalenti sau nuclei terminali si de origine ai nervilor cranieni, deoarece la nivelul lor se termini fibrele senzitive, respecsiv igi au originea fibrele motorii ale nervilor cranieni. Sunt grupati in 7 coloane mucleare, situate de-a lungul tunchiului cere- bral (Fig. 2-4): I. Coloana eferenta somaticd (somatomotorie) IL. Coloana eferenta viscerali special (branhiomotorie) IIL. Coloana eferenta visceral general (vegetativa parasimpaticl) IV. Coloana aferenta visceral general V, Coloana aferent viscerald special VE. Coloana aferent’ somatici general VIL. Coloana aferent somatic’ special Scanned with CamScanner| Ne. tractului zencefalic al trigemenului Ne, accesor al oculomotorulti ‘Ne. motor al a.L11 Ne. motor al n. IV Ne. motor al a. V Ne. seazitiv pontin al wigemenulut Ne, motor ala. VI Ne. motor alm. VIL Ne. lacrimal si salivar ‘superior ‘Ne. selivar inferior Ne. cobleari si vestibulari Ne. gustativ Ne. ambigua Ne, dorsal al vagului Ne. wactului solitar Ne. tractului spinal al trigemenului Coloana somatic’ Coloana visceral afereny general afes ce ae we Coloana somatic’ — Coloana visceralé ‘Coloana viscerala ~ Coloana somatica aferenti speciala ferent general | _—_eferenté general eferentl: Fig. 2-4, Nucleii nervilor eranient. 2s Scanned with CamScanner PRCT TET TEELERDEES 1 I rerI. Coloana somatomotorie Este situatd langa linia mediand, in partea posterioaré a tegmentului, respectiv sub podeaua ventriculului IV la nivelul bulbului si punpii gi ante- rior de apeductul cerebral la nivel mezencefalic. 314) 6,12 Cuprinde nucleii motori ai nervilor Il, IV, VI si XM, la nivelul eérora ajung, prin fibrele corticonucleare, impulsuri din cortexul motor. In plus neuronii din primii trei ne. sunt intr-o strénsd interdependena, cea ce permite misearile conjugate ale globilor oculari Neuronii din acesti nuclei inerveazd mugchii dezvoltati din somite (cele cervicale pentru muschii limbii si corespondentele celor cefalice de la ver- tebratele inferioare, pentru muschil extrinseci ai globului ocular). NUCLEUL MOTOR AL HIPOGLOSULUI @) Fibrele somatomotorii care pleacd de Ja nivelul nucleului inerveaz’ musculatura limbii fr m. palatoglos. Nucleul este situat lénga linia median, pe aproape toatl lungimea bul- bului: ~ in 1/2 inferioaré a bulbului este in substanta cenusie centralé, ante- rior de canalul medular - in 1/2 superioard a bulbului este in podeaua ventriculului IV, la nivelul trigonului hipoglosului al fosei romboide Axonii neuronilor nucleului merg spre anterior, trecénd lateral de LM. Gig. 2-5) si apar in santul lateral alterior (Intre piramida si oliva bulbara) sub forma e 10-12 filete nervoase, ce se unesc repede formand n. hipogios. jn jurul nc. motor al n. XII se aflé complexul nuclear perihipoglosic, care aparfine S.R. bulbare si este format din ne. intercalat Staderini, no. Roller, ne. prepositus si nc. paramedian dorsal Jacobsen. N. hipoglos : 2 BERR ERE RE RRR EE Fig, 2-5. Origines nervului bipoglos %6 Scanned with CamScannerAferentele nucleului: * din ne. gustativ si nc. tractului spinal al tigemenului, ce ajung dup’ releu in substanta reticulaté, transmiténd stimuli proveniti din mucoasa bucalé si faringiand. Astfel sunt posibile miscarile reflexe ale limbii in masticatie, supt si deglutitie * fibre corticonucleare din cortexul motor contralateral, fibre care ajung direct sau prin intermediul nucleilor de SR ai trunchiului cere- bral Consideratii clinice: ~ lezarea n. XII determina pareza sau paralizia jumatatii ipsilaterale a limbii - - Jeziunile nucleare determina in general paralizie bilateral, datorita vecindtatii intime a celor doi nuclei (drepr si sting) NUCLEU MOTOR AL ABDUCENSULUI\(\, Fibrele somatomotorii care pleacd din acest nucleu inerveazi m. drept lateral al globului ocular, responsabil de abductia globului ocular. Nucleul este situat la nivel pontin, paramedian, in profunzimea colic Tului facialului din podeaua ventriculului IV, In jurul lui, fibrele motorii ale n.VII realizeazi o ans care poarti numele de genunchiul intern al faciatului (Fig. 2-6). Genunchiul intern oles facialului Ne. rN vi al Seesalolut Swe \ Ne. motor al n. VIL 350 \ GG \ i | | Pane baailars a Cf tH / Net tL \ | N. abducens Fig, 2-6. Origines nervului abducens 7 RUELBELEA rreent Orn Scanned with CamScanner LNZEEE ee CEERER RE RR ERR RAK BE Lateral ‘NII 0 \ g— Ne, motor al aT \ } nv (pnw I Ne. paramedian pontin Ne. motor al n. VI . Coaiexiunile ne. motori ai nervilor ll si VL ‘ucleul motor al abducensului are doui tipuri de neuroni: - motoneuroni somatici, ai c4ror exoni se indreapté ventrocaudal gi formeazi n.VI ce apare la jonctiunea dintre punte si piramida bul- bard (in partea mediala a sanpului bulbopontin) = interneuroni, ai cdror axoni merg contralateral, prin FLM, ajungénd la partea din nucleul motor al n. III de partea opuséi respon- sabilé de inervatia m, drept medial. Astfel, se asigura migcdtrile con- jugate in plan orizontal ale globilor oculari (Fig. 2-7). Aferentele nucleutui « fibre corticooculomotoare din cémpul ocular frontal 8 si din cor- texul occipital (in special aria 19); ele ajung indirect, dupa ce au facut stafie in diferiti nuclei ai tunchiului cerebral: substanta reticulata, coliculié superiori, nc. oculomotori accesori, aria pretectala. Fibrele cu origine in cémpul ocular frontal asigura mobilitatea voluntard a globilor oculari, in timp ce eferenfele cortexului occipital asiguré migcérile reflexe, conjugate ale globilor oculari (convergente le vede- rea apropiata si urmérirea reflexa a unui obiect ce se deplaseazi fa céropul vizual), « fibre din nucleul reticulat paramedian pontin, considerat central miscirilor conjugate orizontale globilor oculari. La acest nucleu ajung fibre tectale’din CS pentru reflexele oculocefalogire la un stinmul luminos, vizval sau tacti 2 Scanned with CamScannera4 * fibre din nucleii vestibulari, ce merg prin FLM; ele asigura coor donarea miscarilor capului si ochilor (mentinerea privirii pe o int vizuald in conditiile miscarii capului). O parte din fibrele vestibulare fac sinapsa in nucleul paramedian pontin gi de aici impulsurile ajung la nucleul n. VI fibre din complexul perihipoglosic, care merg prin FLM; acest complex integreazd numeroase informetii (spinale, acustice, vestibulare) si are rol modulator asupra nucleului . VI * colaterale ale fibrelor interpositorubrice, prin care ajung impulsuri cerebeloase Considerafii clinice: - Jezarea n. VI determina pareza sau paralizia m. drept lateral de aceeasi parte, cu adductia globului ocular afectat (stabism medial sau convergent) - lezarea nucleului motor al n. VI determina imposibilitatea dirijanii globilor oculari spre partea lezatd, datorité paraliziei m. drept Tateral de aceeasi parte si a dreptului medial de partea opus (paralizia privirii laterale) NUCLEUL MOTOR AL TROBLEARULUL Fibrele somatomotorii care pleacd din acest nucleu inerveazi m. oblic superior al globului ocular de parte opusé, responsabil de rotatia si Geplasarea spre inferior a ochiului, ‘Nucleul este situat paramedian, la nivel mezencefalic (corespunzAtor coliculului inferior), in partea ventrald a substanjei cenusii periapeductale, posterior de FLM. Decusetia fibrelor trohleare Colicu! inferior a N. rohieer periapeductala Ne. motor al n. IV Baza pedunculului cerebral ~—Tegusagia PCS Fig, 2-8. Origines nervalui wrohlear 2» Scanned with CamScanner| Axonii motoneuronilor nucleului inconjoard substanta cenusie periape- ductala, realizand curbe cu concavitatea spre medial; ei se indreapta dorso- caudal si se incrucigeazé median, la nivelul fraului valului medular supe- ior, cu fibrele de partea opusd (Fig. 2-8). Nervul IV apare inferior de Cl, langéi fraul valului medular superior. Aferentele nucleutui: * fibre corticooculomotoare din aria 8 2 cortexului motor frontal si aria 19 a cortexului occipital, fibre ce ajung ca si in cazul n. VI pe o cale polisinaptic’ * fibre din nucleul interstifial Cajal ipsi- si contralateral (merg prin FLM), pentru misc&rile conjugate in plan vertical ale globilor ocu- lari, La acest nucleu ajung fibre tectale din CS pentru reflexele ocu- locefalogire fa diferigi stimuli (din acest punct de vedere nuéleul interstitial are acelasi rol ca nucleul paramedian pontin pentru n. VI) « fibre din mucleii vestibulari ce merg prin FLM; ele asiguré coor- donarea migcarilor capului si ochilor * fibre din complexul perihipoglosic, ce au rol modulator * colaterale ale fibrelor interpositorubrice, prin care ajung impulsuri cerebeloase Consideratii clinice: ~ lezarea n. IV este rard si determing diplopie verticalé, compensata printr-o inclinare a capului de partea opus. Ea este maxima cand ochiul este indreptat spre inferior si medial. NUCLEUL MOTOR AL OCULOMOTORULUI Ne-scesor | el upsr 2) oculomotorvlui Apeduct cerebral > (Edinger- Westphal) Substanra cenusie peviapeductall Ne, motor al n. Ih Substanja neagr’ Peduncul cerebral Fig. 2-9, Originea nervului oculomotor 30 Scanned with CamScannerVedere Iateralé Superior Sectiune ransversalé fantenor] [Posterior Ee ~ [inferior] Fig. 2-10. Somatotopia neuronilor din nucleul motor al ‘oculomotorutu; subnucleu! m. drept medial [anterior posterior subnucleul m. drept superior Fibrele somatomotorii care pleack din acest nucleu inerveaz restul muschilor extrinseci ai globului ocular (drept superior, drept medial, drept inferior si oblic inferior) sim. ridicdtor al pleoapei superioare. BF vice det iterior Nucleul este situat paramedian, la nivelul mezencefalic’ (corespunzator ’ coliculului Bp ee sce espa superior), cranial de nucleul motor al n. IV; este localizat in partea ventrala a substantei cenusii periapeductale, medial de FLM. Axonii motoneuronilor sdi se indreapta ventral, prin tegmentul mezencefalic; unele tree prin nucleul rogu si partea medialé a substanfei negre. Nervul oculomotor apare pe fafa mediald a pedunculului cerebral, la nivelul fosei interpedunculate (Fig. 2-9). Cei doi nuclei motori ai perechii III de nervi cranieni sunt in contact pe linie mediand si au impreund o forma triunghiulard pe sectiune transver- sala. In parte lor dorsocaudala, median, exist neuronii nucleului central, responsabil de inervatia ambilor muschi ridicatori ai pleoapei superioare. Fiecare din cei doi nuclei motori este format din mai multi subuclei longitudinali (Fig. 2-10). Acestia sunt: = subnucleul m. drept medial — situat ventral, in partea lateralé a nucleului = subnucleul m. drept inferior ~ situat dorsal, in partea lateral. a nucleului - subnucleul m. oblie inferior ~ situat in partea lateralé a nucleului, in pozitie intermediard, intre cei doi subnuclei anterior amintifi = subnucleul m. drept superior — situat fn partea medialé a nuclealui SEs nucleul central u Scanned with CamScannerEER ERE RRR RP RRP Ree eee ee (medial de subnucleit precedent). Fibrele acestui subnucleu, spre deosebire de ale celorlalt, tree in n. II contralateral Ca urmare a acestei dispozitii a grupurilor neuronale, n, oculomotor contine fibre somatomotorii: ~ ipsilaterale pentru mn. drept medial, drept inferior si oblic inferior - contralaterale pentru m. drept superior + ipsi- gi contralaterale pentru m, ridic&tor al pleoapei superioare Aferentele nucleului: « fibre corticonucleare din aria & a cortexului frontal si aria 19 a cor- texului occipital, Gibre ce ajung ca gi in cazul ne. precedenti pe o cale polisinaptica « fibre din nucleul paramedian pontin, ce merg prin FLM fibre din ne. interstitial Cajal, ce merg prin FLM Acesti doi nuclei sunt situati pe calea eferenté 2 reflexelor oculoce- falogire si de acomodare la vederea apropiatd (convergenta oculara), ei primind fibre din CS * fibre din nucleul motor al n. VI contralateral ce merg prin FLM. Ele sunt axonii interneuronilor nucleului si merg spre subnucleul m. rept medial (Fig. 2-7) « fibre din nusleii vestibulari ce ajung direct prin FLM sau dupa ce au ficut statie in nucleul paramedian pontin (din acesta pomesc fibre spre pucleul motor al n. ITI de partea opust) + fibre din complexul perihipoglosic, care fa fel ca la nucleii nn. TV si VI, au rol modulator * colaterzle ale fibrelor dento-rubrice, prin care ajung impulsuri cerebeloase Consideratii clinice: - lezarea n. II] determin’: paralizia m. drept lateral cu abductia ochiului afectat (strabism. lateral sau divergent) - diplopie cu incapacitatea de a migca ochiul medial sau vertical datorité paraliziei celorlalti mmuschi extrinseci =ptozi palpebralé prin slabirea m. ridicétor al pleoapei superioare - pupilodilatatie (datorité afectarii componentei parasimpatice a 1, II ce va fi stadiana la coloana vegetativa) cu pierderea reflexu- iui fotomotor si de acomodare la vederea apropiat& + lezarea nuclevlui motor al n. II] apare ocazional, fiind insofiti de ptozi bilateralé si slabirea m, drept superior contralateral 32 Scanned with CamScannerI. Coloana branhiomotorie Este situata in pliné substanja cenusie, in partea anterioard a tegmen- tulut si nu patrunde in pedunculii cerebrali. Cuprinde nucleii motori ai nn, V, VII (situati la nivel pontin) $i nucleul ambiguu (la nivel bulbar). La fel ca $i in cazul coloanei somatomotorii, la acesti nuclei ajung fibré corticonucleare. Neuronii din acesti nuclei inerveazé muschii dezvoltaji din arcurile branhiale, NUCLEUL AMBIGUU Fibrele branhiomororii care pleacé de la nivelui nucleului iau caiea nn. IX, % si X1 (radacina Ini craniana); ele inerveaz’ muschii dezvoltati din arcurile branhiale 11, TV si VI, respectiv muscbii faringelui, valului palatin (fir m. tensor al valului palatin), laringelui si parfii superioare a esofagului. in afara neuronilor branhiomotori, nucleul embiguu confine si neuroni parasimpatici preganglionari cardjoinbibitori, corelati cu nucleul dorsal al vagului. ‘Tractul solitar cu ne. omenim ‘Tractul spinal al trigemenului colt pi a Gg, senzitiv superior a. n. IX fj senzitiv inferior al n. IX Fig. 2 1, Originea nervutui glosofaringian = - Nucleu! este situat la nivel bulbar, posterior de complexul olivar inferior si anteromedial de nucleul tractului spinal al trigemenului, Axonii neuronilor din acest nucleu merg initial dorsal si se intrepatrund cu alte fibre nervoase, astfel incét, la iesirea din bulb (in dreptul sanfului lateral posterior) sunt incluse in np. IX (Fig. 2-11), X (Fig, 2-12) si riddcina craniand a n. XI (Fig. 2-5). Nucleul ambiguu are neuronii grupati in trei segmente; a) segment superior - axonii neuronilor de aici iau calea n. IX si inerveaza m. stilofaringian : ») segment miflociu — axonii neuronilor de aici intra inn. X gi inerveaz’ mm, constictori ai faringelui, musculatura striati din partea superioard a esofagului si m. cricotitoidian al laringetui 3 EZUELREBULELES SS it rverrrreret Scanned with CamScannerDeoarece nu existd delimitare neti a grupelor neuronale, unele fibre din segmentul mijlociu (cele provenite din partea cranial 2 acestuia) pot lua calea nIX si se distribuie prin acesta m. constrictor superior al faringelui, Deci acest muschi poate fi inervat de n. [X, n, X sau ambii nervi. ) segment inferior - axonii neuronilor de aici formeazé radécina craniana a n. XI si merg prin n. XI — samura lui intern > n. X > laringew reourent si ramurile faringiene, distribuindu-se muschilor intrin- seci ai laringelui, respectiv muschilor vélului palatin, cu exceptia m. ten- sor al valului palatin (care ¢ inervat de n.V) Ne. dorsal al vaguluiTractul solitar $i ne. omonim ee ‘Ne, tractului spinal al trigemenului ie ON i. spin! al tigerenthi 10 = °° Ga). Ge seni inferior ala. X Oo es Gg. senzitiv superior al n. X Ne, ambigiw ‘Fibre parasimpatice cardiace al n. X Fig. 2-12. Originea nervului veg Aferentele nucleului: © fibre corticonucleare din cortexul frontal motor; ele sunt etat directe cit si incrucisate, deoarece muschii inervati de nucieu actioneaza sinergic (In fonatie, deglutitie) « fibre din nucleul tractului solitar gi nucleul tractului spinal al trige- menului, ce ajung prin intermediul ne, de SR si transmit informatii periferice de la nivelul mucoasei tractului respirator si digestiv. ‘Aceste conexiuni sunt necesare reflexelor de tuse, vomé. deglutitie, supt. Consideratii clinice: - lezarea nucleului si nérvului determina paralizia ipsilaterala - lezarea supranucleara (neuronului central) mu determina paralizie datorit distributiei bilaterale a fibrelor corticonucleare ae Scanned with CamScanner ’NUCLEUL MOTOR AL FACIALULUL Fibrele branhiomotorii care pleacd din acest nucleu inerveaza mugchii arcului Il branhial: mm. mimieii, m. platysma, m: sedritei, m. stilohioidi- an gi pantecele posterior al digestricului Nueleul este situat la nivelul pontin, posterior de complexul oliver superior, anterior de ne. motor al n, VI si anteromedial de nucleul tractu- ui spinal al trigemenului (Fig, 2-13). Ne Pa a. VI Genunchiul inter al faciatulu Ne. tractului solitar, pas Tractul solitar Ne, uct spinal ol wigemeneh LO lnerimal gi salivator superior “Tract spinal al wigemenului eV 1. intermediar (VIL bis) Grr geniculat, Ne, motor ala. VII Ni. facial Fig. 2-13. Originea nervului facial Axonii neuronilor din acest nucleu merg initial posterior, spre podeaua ventricului IV, la nivelul coliculului facialului. Ele inconjoara dorsal nucleul 1. VI, trecdnd dinspre medial spre lateral; ansa astfel formaté poarti numele de genunchiul intern al facialului, Apoi fibrele se indreapté vente, spre locul de emergent’ a ridacinii motorii 2 n. VU, Ja nivelul sanfului bulbopontin (Geasupra olivei bulbare); ele tree intre nucleul de origine (situat medial) si nucleul tractului spinal al trigemenului (situat lateral) Aferentele nucleului: * fibre corticonucleare ipsi- si contralateral, care ajung direct sau prin intermediul nucleilor de substanfé reticulata, Partea din nucleul facialului ce inervezd muschii mimicii din jumétatea superioara a fejei primeste fibre bilaterale, in timp ce la restul ajung numai fibre. contralaterale. Acest Iucra permite diferentierea paraliziei faciale centrale, de cea periferica « fibre din nuclei senzitivi ai wigemenului, care adyc informatii afe- rente pentru reflexe trigeminofaciale: cornean, masticator, de supt « fibre din complexul olivar superior pentru reflexul de acomodare auditivi 1a gomotele puternice, deoarece contractia m. scatitei 35 Scanned with CamScannerLERPERER RHR RRR RK KERR eS EE eS reduce transmiterea undelor sonore spre urechea interna * fibre din coliculii superiori pentru reflexul de coborare a pleoapelor la lumina puternic& sau la apropierea rapidd a unui object * fibre din ne. rosu * probabil fibre de la talamus pentru mimica durerii Modul in care se ajunge. in sd. Parkinson la fata “tip masca”, desi misc&rile voluntare ale muschilor mimicii sunt pastrate, nu este cunoscut. Fibre corticospinale, corticonucleare si conicopontine Ne, pontin Fibre pontocerebeloase ie eenzitiv mitin al n. V PCS Fascicul spinocerebelos ventral Fascicul tectospinal ‘VentriculV Fig, 2-14, Sectiune transversall prin pertea superioaré a puntii Consideratif clinice: Datoritd distributiei fibrelor corticonucleare: ~lezarea fibrelor motorii ale n. VI determin paralizia ipsilaterala a unei jumatafi a fefei (prin afectarea tuturor mugchilor mimicii iner- vai de nervul respectiv) = paralizia periferied de n. facial - lezarea neuronului central, cortical, determina numai paralizia contralateralé a muschilor mimnicii din jumétatea inferioaré a fetei paralizia facialé centralé 36 Scanned with CamScannerNUCLEUL MOTOR AL TRIGEMENULUI Fib branhiomotorii care pleacd din acest nu a inerveaz mugchii arcului I branhial: muschii masticatori (masetes, temporal, pterigcidieni lateral si medial), m. tensor al vélului palatin, m. tensor 2Ftimpanulai, m. milobicidien si pantecele anterior al digasticului Nucleul este situat la nivelul pontin, cranial de aucleul motor al n. VII §i medial de oucieul senzitiv (pontin) al tigemenului (Fig. 2-14). Axonii neuronilor din acest nucleu se i fibre se alarurd nervului mandibuler, imediat distal de ganghonul rigemi- nal Gasser. Aferentele nucleului: * fibre corticonucleare ipsi- si contralaterale care ajung direct sau prin intermediul nucleitor de SR re bilaterale din nucleul tractului mezencefelic al n. V, pentru reflexul miotatic trigeminal (reflexul maseterin) * fibre din aucleul tractului spinal al n. V, pentru re + fibre din oucleul ractului spinal al n. V si nucleul senzitiv al n. V prin care sunt transtnis: tii presionale eal diatilor. Astfel, cénd contractia muschilor mesticatori este prea putemicd, se produce relaxarea reflex a muschilor * fibre din complexul olivar superior pencru reflexul de acomodare jexul masticator auditiva 12 raice, deoarece pi al timpanului se reduce transmiterea undelor sonere spre ur: interna Consideratii clinice: : -lezares nucleului sau a fib paralizia ipsilaterala a muschilor masticatori ~ afectarea neuromului central ru determina paraizie, wibutiei bilaterale # fibrelor coriconucieare lor motorii ale trigemenului determina datoritd dis- a Scanned with CamScannerTIL. Coloaria vegetativa parasimpatic Este formaté di pozitit variabile, la nivelul tegneninllul. Ei vin tori, fie cu nuclei brankiomotari. Cuprinde nucleii Edinger- Westphal, lac inferior si dorsal al vagului, care sunt sul janis Breet (priv FED), fie prin interme ‘Axonii neuronilor din acesti nucl ganglionare ale nervilor cranieni Il; VIL, IX, vn nuclei situa th todte segmentel b control sdiul riucleilor de SR.” lei formeaza, 4 le trunchiului cerebral, ine ‘n raport fie cu nuclei somatomo- ssalivator superior, salivétor. rimal, hipotalamic prin fibre care’ fibrele parasimpatice Pre- respectiv X. Oe NUCLEUL DORSAL AL VAGULUT ste cel. mal niate tele pardsimpatte. jleacd de la nivelul qui merg prin 0. x Fibrele PS preganglionare care p si ramurile lui fa organé, Ele fee sinapsd in gangli cardiac, esofagian, si in ganglionii intra PS postgangliftare scurte care inerve: laringelui, viscerele toracice, partea _ 1/3 stang&. a. colonului.,{ransvers, fica rinichii, calicele renale, bazinetel Fibrele PS preganglionare ale in! az gl abdominalé a tub oni plexurilor pulmonar, Smurali, Din acestia pornese fibre’ Jandele de la nivelul faringelui $4 lui digestiv péné la - ‘ul si efile biliare, pancreasul: Je gi partea superioara a ureterelor. Jimi provia in marea Jor majoritate din neuronii vegetativi de le nivelul aucleului ambiguy. situat Ia nivel bulbar, lateral de.nc. motor Nucleul dorsal al vaguhui ain. XIp in partea superio: rigonului vagal al fosei ror jar a bulbul Aferentele nucleului: « fibre hipotalamice (in special din direct (prin FLD), fie prin interme: « fibre de la sistemul olfactiy, spre bipotalamus, « fibre din nucleul tractu entre anumite reflexe (ex. reflexul NUCLEUL/SALIVATORINFERIOR Fibrele PS preganglionare care pleacd de la ni fi IX — p. timpenic > plex timpanic —+ nerv pietros mic —> ganglionul tganglionare ce pomesc de la a otic unde fac sinapsa. Fibrele PS pos! nivel ajung Ja glanda parotida prin n. 38 ui el se giseste in profunzimea boide a ventriculului: TV (Fig. 2-12). ne. paraventricular) care ajung fie dul nucleilor de SR y prin eferenfele complexului amigdalian ne. habenular si SR a trunchjului cerebral Jui solitar, prin care ajung impulsuri viscerale de vomé, cel gastrosecretor, etc.) jvelul nucleului merg prin ‘auriculotemporal si la glandele.. Scanned with CamScannerbucale prin n. bucal. __ Nucleul este format dintr-un mic grup neuronal, situat la nivelul bulbar, lang extremitatea rostral a nucleului anabiguu (Fig. 2-11) Aferentele nucleului: * fibre bipotalamice care ajung direct, prin FLD, sau indirect, dupa ce fac statie in nucleii de SR * fibre de ia sistemul olfactiv prin eferentele corpului amigdalian spre hipotalamus, ne. habenular gi nucleii de SR «fibre din nucleul gustativ * fibre din mucleul tractului spinal al n. V si nucleul pontin al n. V. Fibrele din acesti ultimi trei nuclei senzitivi adue prin intermediul SR informaile preluate de mugurii gustativi si receptorii mucoasei_ bucale (pentru reflexele salivare) NUCLEUL SALIVATOR SUPERIOR Fibrele PS preganglionare care pleacd de la nivelul nucleului merg prin n. intermediar Wrisberg (n. VII bis) + n, VII + n. coarda timpanului > n. lingual -> ganglionul submandibular unde fac sinaps&.Fibrele PS postgan- glionare ce pornesc de la acest nivel ajung direct la glanda submandibular si prin intermediul n. lingual la glandele sublinguala si Hnguale. ‘Nucleul este format din grupuri neuronale mici, nedefinite, situate 1a nivelul pontin, medial de nucleul motor al n. VII (Fig. 2-13). ‘Aferentele nucleului sunt identice cu cele ale nucleului salivator inferior. Cei doi nuclei salivatori stimuleazd secretia salivari si determina vasodilatatie la nivel glandular. NUCLEUL LACRIMAL Fibrele PS preganglionare ce pleacé de la nivelul nucleului merg prin n. intermedia Wrisberg (n. VIE bis) 2. VII n. pietros mare + n, canalu- » Jui pterigoidian + ganglionul pterigopalatin unde fac sinapsd. Fibrele PS postganglionare ce pomese de aici produc vasoditatatie si stimuleazi secrejia glandular. Ele merg la: landa lacrimal, prin n. zigomatic ~glandele nazale, prin ramurile nazale ale ganglionului - glandele palatine, prin nn. palatini ce pomesc din ganglion. Nucleul este situat medial de nucleul motor al n. VII; iar grupurile sale neuronale se intrepatrund cu cele'ale nucleubui salivator superior Fig. 2-13) » Scanned with CamScanner VvEERE ERD EP DR RR RRR EERE REE Aferentele nucleului: « fibre hipotalamice, ce ajung fie direct prin FLD, fie indirect, dupa stajie in nuclei de SR ai trunchiului cerebral. Astfel se explicd secretia lacrimala din stérile emofionale * fibre din nucleii senzitivi ai trigeménului (aucleul tractului spinal si nucleul senzitiv pontia) ce aduc informatii senzitive de la nivelul globului ocular. Astfel se explicd secretia lacrimala ce apare in iritarea comeei sau conjunctivei NUCLEUL EDINGER - WESTPHAL (nucleu! accesor al oculomotorului) Fibrele PS preganglionare care pleaca de Ja nivelul iui merg prin n. IT — ramura lui inferioar > ramura pentru muschiul oblie inferior > gan- glionul ciliar, unde fac sinapsa. De aici pornesc fibre PS postganglionare ce ajung prin nn, ciliari scurti la mm. circulari ai irisulut $f zt corpatr tii. Nucleul este situat I nivel mezencefalic, dorsal de cele 2/3 superioare ale nucleului motor al n, Hl (Fig. 2-9, 3-10) Aferente: + fibre de la bipotalemnus ( la fel ca ne. precedenti) « fibre din nucleii de substan’ reticulata « fibre de la aria pretectala pentru reflexele pupilar fotomotor si de acomodare la vederea apropiata fi asec IV. Coloana aferenti visceral generala Este reprezentatd de un singur nucleu, cel al tractului solitar. El este situat la nivel bulbar, in profunzimea fosei romboide, lateral de nucleul dorsal al vagului (Fig. 2-12); este insofit pe toat lungimea lui de tractul omonim, format din prelungirile centrale ale neuronilor din ganglionul geniculat, ganglionii senzitivi ai nn. IX si X (Fig. 2-11, 3-12). Aferente: + prelungirile centrale ale neuronilor din ganglionii senzitivi ai nn. IX si X (formeazé o parte din fibrele tractului solitar), ce aduc infor- matii senzitive de la nivelul faringelui, esofagului, laringelui, tra- heei, arborelui brongic, cordului, viscerelor abdominale inervate de 1, vag, precum si de la chemoreceptorii si baroreceptorii vasculari (glomus carotic, respectiv sinus carotic si arc aortic) + fibre din substanta reticulatd a trunchiului cerebral (prin intermediul «0 Scanned with CamScanner