‘SPITALUL MILITAR DE URGENTA CONSTANTA Laboratorul de Analize Medicale PROCEDURA GENERALA RECOLTAREA, TRANSPORTUL, RECEPTIA SI MANIPULAREA PROBE! PRIMARE COD: PG -5.5 [Exemplar nr. 1 Editia: 4 Revizia: 4 Data: 01.08.2019 Pagina 1 din 43 PROCEDURA GENERALA DE SISTE! UNITAT@A MILTTARA 02195 INTRARE ww #22133 in ERS RECOLTAREA, TRANSPORTUL, RECEPTIA SI MANIPULAREA PROBEI PRIMARE STANDARD DE REFERINTA: SR EN ISO 15189:2013 REVIZL DIFUZAT IN REGIM CONTROLAT DA& NUO Lt.Col. Dr. Biol. Basa Mihaela Lot.Col. Dr. Biol. Basa Mihaela (Col. Dr. Laurentiu] Minea Funetie Calitatii Responsabil Managementul Sef LAM. Director Medical Data ‘Semnatura Data aprobarit/aplica 18201 + 01.08.2019 01.08.2019 Avertisment: Documentul de fata este proprietatea Laboratorului de Analize Medicale al SPITALULUI MILITAR DE URGENTA CONSTANTA. Reproducerea integrala sau partiala prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere etc) si difuzarea documentului sunt in exclusivitate dreptul proprietarului. Copiile sunt numerotate si controlate. tain 43Lista de difuzare a documentului (difuzarea documentului se face prin postarea pe serverul spitalului conform Ordinului M100/2019) Exmpiar Nr. Destinatarul Numele ‘Semnatura | Data Documentutui Sef LAM | Director medical RENAR 1, SCOP Procedura stabileste modul in care Laboratorul Analize Medicale al SMU Constanta efectueazi informarea clientului in faza preanalitica cu privire la recolta produsclor biologice, recolta si transportul probelor, recepria, analiza cererii, identificarea pacientului, identificarea probelor, manipularea si prelucrarea_corect’_a probelor primare si de asemenea, stabileste responsabilitafile persoanelor implicate in aceste activititi, 2, DOMENIUL DE APLICARE Prezenta proceduré este aplicati in cadrul Laboratorului de Analize Medicale si sectiile/compartimentele din Spitalul Militar de Urgenta Constanta Personalul instrut este implicat in activitatea de recoltare si transport probe, primire/receptic probe, manipularea si prelucrarea probelor biologice in vederea luerului analizelor solicitate. Prezenta procedura este pust la dispozitia sectiilorspitalului Nu este doar datoria asistentului medical sa cunoasca aceste proceduri, ci si a medicului care recomanda investigatile, astfel incat acesta sa poata face o solicitare corecta a analizelor, sa poata verifica corectitudinea recoltarii si sa posta interpreta rezultatele in contextul clinic al fiecarui pacient 3. DOCUMENTE DE REFERINTA 3.1 SR EN ISO 15189:2013 Laboratoare medicale. Cerinte pentru calitate si competenta 3,2 Hematologie cliniea ~ Berceanu, D. pag. 919-922 2din 433.3 Biochimie clinica — Mihele, D. Paviovici, M., Editura Medicala, 2002 3.4 Metode de laborator vol.2 — Ministerul Sanatatii, Editura Medicala, Bucuresti, 1977 3.8 Laboratorul elinic in infectii — M. Bals, Editura Medicala, Bucuresti, 1982 3.6 Practica laboratorului clinic - Titeica, M., Marinescu, S.H. Editura Academiei, 1984 3.7 Tratat de Biochimie: Metode si Tehnici de Laborator - N. Rosoiu gi M. Serban, edit, Paralela 45, Constanta 2002; 3.8 Biochimie clinica, Liliana Livia Paslaru ~ Editura Univers Bucuresti, 2004; 3.9 Metode curente pentru analize de laborator clinic ~ Ministerul Sanatatii, Academia de stiinte medicale, Ed. Medicala, Bucuresti ~ 1982; 3.10 Hematologie clinica - Delia Mut Popescu, Editura Medicala 1999 (editia a Il-a) 3.11 Ghid de preventie a erorilor de laborator in faza preanalitica ~ M.B. Grecu, DS. Grecu, Editura Medicala, Timisoara, 2007. a Carol Davila”, 3.12 Metodele de lueru oferite de furnizorii de reactivi DEFINITII SI ABREVIERL 42.1BBA - Buletin de Analiza 42.2 CNAS- Casa Nationala de Asigurari de Sénitate rari de Sindtate a Apardrii, Ordinii Publice, Sigurantei judecdtoresti 42.4MA.- Metoda de analiza 4.2.5 MMC - Manualul de Management al Calitdji 4.2.6 MRP - Manual Recoltare Probe 42.7 SMC - Sistemul de management al Calitajii 42:8 PM - Protectia muneii 42:9 VSH - viteza de sedimentare a hematiilor 5, DESCRIEREA ACTIVITATIL 5.1, Introducere Asigurarea calitati activititiilaboratorului presupune implicarea intregului personal din laborator, dar sia conducerii reprezentate prin Comandant - care se angajeazi sa asigure performanta laboratorului medical. "Angajamentul conducerii, asumat prin declaratia Comandantului, respectiv Politica SMUC prevede alocarea de facilitaji administrative si resurse bugetare (financiare) fara de care nu se poate obtine si mentine calitatea actului medial Oferta de analize a Laboratorului de Analize Medicale al Spitalului Militar de Urgenta Constanta ‘cuprinde determinari definite in Lista oficiala de analize medicale. Procesul de testare cuprinde 3 faze: faza preanalitica (extra si intra laborator), faza analitica si faza postanalitica. Daca ultimele 2 faze sunt in atentia personalului din laboratorul clinic, prima tine Aproape in totalitate de pacient, asistentul medical flebotomist si clinician ‘5.2 Instructiuni specifice privind modul de solicitare a probelor biologice si produselor patologice Solicitarea analizelor pentru pacicntii internati (internare continua sau internare de zi) . Solicitarea in format electronic se efectueaza in sistemul informatic al spitalului, de o&tre Secti si (rebuie s& confina obligaforiu urmatoarele date: numele bolnavului, codul numeric personal, sectia clinic’, numarul foii de observatie, diagnosticul medicului curant, ora recoltarii, numele celui care a efectuat recoltarea, numele medicului curant, analizelesolictate NOTA: in acest caz, pe probele trimise c&tre laborator se va inscriptiona obligatoriu numele si prenumele bolnavului, codul de cerere analizi emis automat de sistemul electronic la inregistrare si numele persoanei care face inregistrarea, 34in a3. Solicitarea in soris se efectueazt doar in situatii de urgenta, atunei cand exist defectiuni tn sistemul informatie Hipocrate. Se face de catre medicii curanti specialigti sau primari, indiferent de specialitare, pris i trimitere semnat si parafat; biletul de trimitere trebuie sf confiné obligatoriu 'urmatoarele date: numele boinavului, codul numeric personal, foaie de observatie, diagnosticul medicului curant, sectia clinica, ora recoltérii, numele celui care a efectuat recoltarea, numele si codul de paraft al medicului curant, analizele solicitate Buletinul de anaiize medicale este elaborat de Laboratorul de Analize Medicale si pus la dispozitia lor clinice din Spitalul Militar de Urgenta Constanta, NOTA: In acest caz, pe probele trimise cétre laborator se va inscriptiona mumele si prenumele bolnavului si seetia de provenienta Pentru pacientii internati laboratorul primeste solicitiri si probe pand la orele 10,30. Exceptie fac solicitarile in regim de urgentd. Solicitarea analizelor pentru pacien spitaluh Cererile pentru pacientii proveniti din ambulatoriul de specialitate se efectueazA de cdtre personalut de la receptie pacienti - LAM. Pacientul trebuie s& prezinte obligatoriu biletul de trimitere pentru investigatii paraclinice, cardul de sanatate si cartea de identitate, Cererile pentru pacentiprovent in ambulatril de specilitate e pot face i inervalul 730,00 ~ 10. ambulatorul de specialitate al Solicitarea pentru analizele contra-cost Pacientul care solicita analize contra-cost se poate prezenta fie la punctele de recoltare ale laboratorului, fie fa punctele de laborator icile spitalului (atunei cand se prezinta cu probele recoltate extern). Nu este obligatorie prezentarea unui bilet de trimitere pentru investigatii paraclinice in acest caz. Dar, la punctele de recoltare sau punctele de laborator se completeaza 0 ‘cerere tip in care este cuprins si acceptut pacientului (semnatura). Cererea de analize pentru acest caz se va efectua in sistemul informatie, respectind cerintele de la punctul 5,1.1., dupa achitarea de catre pacient a contravalorii analizelor solicitate si eliberarii unei Chitante, in cererea de analize este trecut numarul de chitanta (la rubrica observat de analiza final este specificat c& analizele sunt "CU PLATA”. Laboratorul efectueaza analize contra-cost de luni pan Viner, in intervalul 8,00-15,00, pe buletinul Solicitarea analizelor in regim de urgenta Laboratorul de analize medicale al SMUC efectucazA analize in regim de urgenta zilnic, de luni pind vineri, in intervalul orar 7,30 ~ 21,00 pentru probele de biochimie, hematologic, coagulare, imunologie’ si biochimie-urini "si intre orele 8,00 - 15,00 preia probe pentru sectorul de bacteriologie ‘in restul intervalului orar, in zilele de simbat& i duminic&, precum si in zilele de sirbatori Legale, probele in regim de urgent sunt primite si lucrate de responsabilii de analiza care fac garda la domiciliu. Cererile de analiza primite in regim de urgenta sunt marcate corespunzator (fish de solicitare de urgenfa scris& sau cerere electronicd cu o biff in rubrica “Urgent”), iar eticheta care se tipareste ‘automat i se lipeste pe fiecare recipient este diferentiatt de celelalte prin innegrirea numelui pacientului si a sectiei de provenient&, pentru ca probele si fie cit mai repede transferate de la punctul de receptie probe si procesate in compartimentele de lucru ale laboratorului, inaintea celor primite in regim normal. De asemenea, probele preluate de la Compartimentul de primire urgente - CPU sunt predate de personalul responsabil de receptia probelor executantilor/tesponsabililor de analiza de pe fiecare sector pentru a fi procesate cat mai repede. ‘Analizele care se efectueaza in regim de urgenta se regisesc in Lista analizelor efectuate in regim de urgent. Sefiul de laborator, cu ocazia intilnirii cu medicii clinicieni, se asigurd c& prevederile stabilite de laborator sunt acceptate de client i respeetate, Suplimentarea de analize in perioada de pastrare, dac& a fost posibild conservarea corespunzatoare a probelor si nu au fost invalidate prin sedere, se pot efectua uncle analize in situatile in care ‘+ se-solicita suplimentare de analize; din 43© apare necesitatea unei verifieari; + beneficiarul are nelamuriri sau obiectii cu privire la rezultat. Analizele suplimentare sau repetarea analizei se realizeaz& la solicitarea telefonicd a sectiilor {ntr-un interval de timp de la recoltare, in functie de tipul examinarilor (enalitilon. Noile solicititri (suplimentare, repetare) se aproba de catre responsabilul de analiza, care decide daca suplimentarea sau repetarea sunt posibile in functie de: tipul analizei, de timpul scurs de la recolatrea probei, de cantitatea de produs etc. Personalul tehnic’de pe sectoarele de lucru poate adauga noi teste la cele deja solcitate prin accesarea finctiei “Adiug& teste” din SIL (conform Manualului de utilizare al SIL). Acest lueru este posibil doar daca exista cerere de analize pe respectivul sector pe care se doreste suplimentarea (ex. suplimentare de glicemie acolo unde este cerere de analize de biochimie; dact existé doar Cerere de hemoleucogram& nu se poate suplimenta analiza glicemie), ‘5.2 Situatil care pot influenta calitatea actului medical Performanta finala a laboratorului medical depinde de calitatea unui complex de procese care incepe cu solicitarea testului medical si se incheie inclusiv cu interpretarea lui. In derularea acestor procese pot apare erori care pot fi preintampinate. Acest lucru se poate realiza prin luarea unor masuri care sa asigure calitatea produsului final al laboratorului medical tabel 1), Tabelul urmator prezinta o parte din erorile potentiale. Ele pot sa apara att in faza analitiea de obtinere a rezultatelor, dar si in fazele pre si post-analitice. Din studiile efectuate in intreaga lume reiese ca ponderea cea mai mare a greselilor care se pot produce in procesul de obfinere a rezultatelor de laborator apartin celor din faza preanalitica (80%). 5.3 ERORI CARE POT SA APARA IN EFECTUAREA ANALIZELOR PROCES 1. Test nepotrivit ales cazului in Ispeta 2. Soris neinteligibit 3. Identificarea gresita_pacientului OBTINEREA 1. Recoltare dificila (varsta foarte mica, vene uzate, colabate) JPROBELOR 2. Tub sau container ales incorect 3. Identificarea incorecta a pacientului pe materialul recoltat 4. Volum de proba insuficient 5. Proba invalidata (hemoliza, recoltare pe anticoagulant nepotrivit ) 6. Proba colectata la moment nepotrivit 7. Conditii nepotrivite de transport al probelor 1. Aparat calibrat incorect 2. Proba incureat '3. Volum de proba incoreet 4, Prezenta unor substanfe care interfera 1. Identificarea gresita a pacientului 2. Eroare de transcriere 3. Seris neinteligibil INTERPRETAREA |]. Existenta unor substanfe necunoscute oe IREZULTATELOR _|interfera 2. Necunoasterea specificitati testului 3. Limitele de precizie ale testului necunoscute 4, Sensibilitatea analitica a testului— nepotrivita 5.4 Etapele fazei preanalitice etFaza preanalitica este rezultatul unei insiruiri de etape, asa cum sunt: a. pregatirea pacientului ». - pregatirea recoltarii probelor biologice ¢.- recoltarea probelor biologice 4, -transportul probelor biologice la laborator e. — receptia probelor biologice €. - depozitarea probelor biologice Parcurgerea acestor etape din faza preanalitica presupune procese pentru a caror desfasurare este necesara utilizarea urmatoarelor dotari si materiale specifice: *Scaun de recoltare cu suport pentru brate Caietul cu programarife bolnavilor Canapea ‘Vacutainere de unica folosinta pentru toate categoriile de probe recoltate, cu si fara anticoagulant, cu sau fara gel separator ‘Ace sterile de diferite dimensiuni pentru recoltarea in sistem vacuumat Holdere Garouri ‘Ace sterile pentru recoltarea sangelui capilar Seringi si ace de unica folosinta Antiseptice: alcool izopropilic sau alcoo! etilic 70%, gluconat de ctorhexidina pentru hemoculturi * Casoleta cu tampoane sterile: tampoane de tifon preambalate; trebuie evitate tampoanele de vata deoarece acestea pot disloca dopul plachetar de la nivelul punctiei venoase ‘© Lame curate si degresate pentru executarea frotiurilor Manus sterile de unica folosinta Bandaje adezive: plasturi sterili pentru protejarea locului punetionat + Suporturi pentru stocarea si transportul probelor recoltate catre compartimentele din laborator Recipient pentru colectarea deseurilor biologice Container rezistent fa intepaturi pentru acele folosite Instrumente de control a temperaturi si umiditatit Dosarul cu chestionare pentru satisfactia pacientului Dosarul eu cereri pentru comenzi externe «© Rechizite aferente PRECAUTII GENERALE PENTRU RECOLTARE: - Se noteaza pe cererea de analize orice neconformitate legata de recoltarea probelor + Pacientul refuza recoltarea anumitor probe biologice + Pacientul refuza recoltarea pentru anumite analize + Pacientul nu a respectat indicatie din ,Indicati privind pregatirea pacientului si recoltarea probelor pentru examinarile de laborator” + Pacientul nu a adus probe autorecoltate (recoltate la domiciiiu) necesare anumitor analize de pe comanda, Persoana care recolteaza are obligatia sa poarte manusi chirurgicale Recipientele de recolta ce necesita desigilare (ace) se arata pacientului inainte de Gecigllare pentru ase confirma sigitl de stritate, + . Se recolteaza strict acele tipuri de probe care sunt necesare pentru efectuarea analizelor specificate In cererea de anaiize prezentata de pacient + Nu se scoate acul din vena dupa terminarea recottei decat dupa ce s-a desfacut garoul de staza * . Oupa scoaterea acului din vena se aplica un tampon cu solutie antiseptic avertizandu-se pacientul sa efectueze presiune pe zona de punctie, cu antebratul in extensie pe 0 periada de § ‘minute. Pacientul pleaca din camera de recolta numai dupa ce asistenta ce a efectuat recolta verifica hemostaza la locul punctiei si aplica un plasture de protectie +, Dupa recoltare acul se arunca direct in recipientul de deseuriintepatoare + Nuse recolteaza sange din bratul in care se administreaza intravenos diverse lichide. Se va recolta din celalalt brat. Daca nu este posibil atunci recoltarea se va efectua dupa intreruperea completa a perfuziei, ia cel putin 2 minute de ia intrerupere. Se va nota daca recoltarea a fost efectuata proximal sau distal fata de locul perfuziel «Daca pacientul se afla sub tratament cu heparina sodica (administrare din 4 in 4 ore sau din 6 in 6 ore), recolterea se va efectua inainte de administrarea unei doze 6din 43‘+ Daca pacientul se afla sub tratament cu heparina fractionata (admin'strare din 12 in 12 ore), recoltarea se va efectua la jumatatea intervalului dintre cele 2 administrari Inainte de recottare, asistenta care efectueaza recolta va chestiona pacientul cu privire la urmatoarele situati Daca face tratament cronic cu medicamente, cu ce anume si de cat timp Daca face tratament cu anticoagulante orale, cu ce anume si cand a luat ultima doza: in cazul in care pacientul a luat doza inaintea recolteri se solicita acestuia repetarea recottari in alta zi inainte de varea tratamentului ‘+ Daca pacient! refuza se mentioneaza acet lucru pe cerere. Pregatirea pacientului Presupune instruirea acestuia cu privire Ia dieta si procedurile de recoltare. Pentru a se obtine intreaga complianga a pacientului este foarte important ca acestuia sai se explice procedura la care va fi supus. Decarece rezultatul corect al unor analize depinde de concursul dat de pacient la recoltarea probelor, este necesar ca medicul sau asistentul sa instiinteze bolnavul din timp despre investigatiile ce se vor efectua si despre sarcina acestuia de a respecta anumite condijii de alimentatie, medicatie, comportament, acestea cu att mai mult cu cat el este principalul beneficiar al analizelor efectuate. Recoltarea probelor biologice se face in conditii bazale, inaintea oric&rei proceduri terapeutice (ideal intre orele 7 si 9 dimineata, in conditit, a jeun”); Pentru evaluarea metabolismului lipidic se recomanda un repaus alimentar de 10 ore intre ultima masa si recolta ‘Atunci end probele de snge nu sunt recoltate in conditii bazale, trebuie tinut seama de efectele pe care le pot produce efortul fizic (chiar si un efort fizic moderat poate determina o crestere @ ‘glucozei, proteinelor serice, acidului lactic, CK) precum si alti factori care pot influenfa anum parametri (tabelul 2), In plus fata de regulile comunicate pacientilor si personalul care efectueaza operayia de recoltare @ probelor trebuie sa cunoasca si sa respecte reguli pentru prelevarea fiectrui tip de proba in raport Cu analizele care urmeazi a fi efectuate. Personalul are obligafia sa consulte permanent acest manual atit pentru analizele frecvent soticitate (rutina) cat si pentru analizele rar solicitate (in scopul reactualizarii notiunilor teoretice). iagnostice sau Factori care pot influenta sau interfera cu rezultatele Factori Teste de laborator Rasa: Amilaza pancreatica dar mai ales salivara este mai crescutd la asiatici decat la europeni, Activitatea CK este semnificativ mai mare la subiectii negri fata de rasa alba. Concentratia vitamis de rasa alba, ‘Numarul leucocitelor sangvine este mai scdzut la subiectii negri fata de rasa alba (datorita numrului semnificativ mai mic de granulocite). 2 Serice mai mare la subiectii negri fata 7 4in 43.Factori care pot influenta sau terfera cu rezultatele Factori Teste de laborator_ Varsta Exista 0 variafie a hemoglobinei, acidului uric si bilirubinel in primele zile de viata; Fosfataza alcalina are un varf de activitate in timpul perioadei de crestere, sc&zind apoi treptat pana la 20 de Colesterolul si LDL colesterolul variaza cu varsta, Concentratia sangvina a PSA este crescutd peste 50 de ani. Limfocitoza fiziologica Ia copil, aceeasi valoare pentru adult ind patologica (se verifica si rezultatl in valori absolute, mu humai in procente). ‘Sexul funetie de sex. Majoritate analitilor prezinta varia Variabile fiziologice (carcina, ciclul menstrual, menopauza) Factori de mediu Sarcina: Creste: Volumul plasmatic, Volumul urinar, VSH pana fa de 5 ori valoarea normala, modificari de sinteza hormonala, enzime, lectroiti si proteine In timpul ciclului menstrual, preovula colesterolul, Sead fosfatul si fierul La menstruatie scad: Fe si fosforul La ovulatie scade colesterolul La copii exista limfocitoza si anemie fiziologica irtre 8 luni an, aceleasi valori intdlnite la o varsta mai mare devin patologice. La altitudini mari Crese: hemoglobina si hematocritul, acidul uric, CRP Sead: creatinina urinara, clearance de creatinina, estriolul serie, transferina serica, renina plasmatica, osmolaritatea plasmatica, Ingestia de alimente Postprandial * Crese trigliceridele, TGP, glucoza, bilirubina, fosfatul, TGO, potasiu, acid uric, proteine, albumina, ealeiu, uree, colesterol si sodiu ‘© Scade LDH. Postul prelungit * Scad in singe proteinele, colesterolul, igliceiidele, uree, si Ts, Ts Crese in singe creatinina si acid uric Crese in urina amoniacul si creatinina, © Scad in urina ureea, calciul si fosfatul Se recomanda o perioada de post inaintea recoltirii probelor de singe de minim 4 ore, perioada standard stabilita find de 10 12 ore, Dieta hiperproteica: creste ureea si acidul uric | Dieta bogata in grasimi: colesterolul si trigliceridele Inanitia: scade colesterolul, trigliceridele, ureea, Ts, Ts si creste creatinina si acidul uric. eenaaFactori care pot fluenta sau interfera cu rezultatele Factori Teste de laborator Ingestia de aleool m= Ingestia acuta: = Creste lactatul si acidul uric - Seade giueoza - Apare acidoza metabolica - Seade excretia acidului uric Ingestia cronica: Crese: GGT , TGP, TGO si trigliceridele Fumatul | Exereitille fizice Crese: CEA, Numarul de leucocite, numarul de neutrofile, masa eritrocitara, numarul de eritrocite, hemoglobina, hematocritul, fibrinogenul, plumbul, colesteral, LDL colesterol, Trigliceride, Ig ‘Sead: prolactina, HDL colesterol. IgA, IgG si gM. Crese: CK, lactatul, numarul de leucocite, TGO, bilirubina, glucoza, ureea, acidul uric, fosfatul, albumin, Se recomanda recoltarea probelor dupa 12 ore de activitate fizica redusa si minim 30 min. De repaus fie. Sead: insulina Stresul emotional CCrese: hormonil (prolactina, cortizol, TSH, hormonul de crestere), fibrinogemul, glucoza, albumina, insulina, lactatul, colesterolul Imobilizarea la pat ‘Crese: hematocritul, exeretia de azot, Ca, Na, K, POx Sead: proteinele, TGO, CK, potasiu Interventiile chirurgicale CCrese: reactantii de faza acuta, CK, TGO, LDH, Ureea, leucocite, trombocite Sead: colesterolul, alumina medicamente ~ interferente medicamentoase Febra CCresc: glucoza, urea, acidul uric, reactantii de faza acuta Scade: colesterolul Ea Alcaloza respiratorie ‘Administrarea de Interferentele exercitate de medicamente asupra testelor de aborator sunt numeroase, de aceea trebuie luate in considerare cand sunt interpretate rezultatele analizelor, Medicamentele pot exercita atat efecte in vivo (influente biologice) cat si in vitro (interferente fizico-chimice) Atentie! Bolnavii sub tratament vor declara la recoltare ce medicamente folosese. ‘Consumul de droguri Morfina: Crese: amilaza, lipaza, AST, ALT, fosfataza alcalina, prolactina, TSH Seade: insulina Heroina: Crese: Pcoz, Ts, colesterol, potasiu, Sead: Po>, albumina Canabis: cerese: sodiu, potasiu, clor, ureea, insulina sead: creatinina, glucoza, acidul uric paetaaePregatirea recoltarii probelor biologice Primirea bolnavului si verificarea documentelor acestuia Pacienti ajunsi in sala de asteptare sunt programati pentru recolta de produse biologice. Analiza solicitirit si dialogul cu pacientul Se stabileste / identifica care sunt analizele ce pot fi efectuale in laborator. Se clarifica cu solicitantul urmatoarele elemente : a. Care din investigariile soticitate pot fi efectuate in laborator, b, Pretul si modalitatea de plata (cu consultarea listei analizelor care pot fi decontate de Casa de asigurari, respectiv verificarea ineadrarii in fondul alocat lunar Jaboratorului medical pentru analize gratuite), & Modul de recoltare a probelor, 4, Data pentru predarea rezultatului analizelor, € La solicitarea pacientului, se oferd informatii privind: modut de lucru - metoda de analiza, reactivi utiliza, limitele de normalitate pentru parametrii analiza. f. Atunci cind este cazul se incascaz’ contravaloarea analizelor si_se elibereazi 0 chitanja (pacientii fara bilet de trimitere, pacientii care vor si alte analize in afara celor mentionate pe biletul de trimitere precum si pacientii care au pe biletul de trimitere solicitate analize nedecontate). & Pacientilor le sunt solicitate acte de identitate si adeverinta de la locul de ‘munea/cupon de pensie. In cazul in care exista neclaritifi in ceea ce priveste comanda, se solicita tamuriti din partea clientului, iar daca asistenta care a preluat bolnavul nu este in masura sa raspunda intrebarilor se contacteaz egalonul superior pentru lamurirea detaliilor insuficient explicitate. Se asigura astfel intelegerea perfecta a cerinjelor clientulu upd oferirea acestor informafi, clientul este Hsat sa hotirasct éaca apelea2i la serviiile laboratoralui Inregistrarea pacientilor si completarea cererii de analize Daca pacientul accepta conditiile disoutate anterior, datele furnizate de acesta sunt inregistrate in registrul electronic de analize medicale sub forma unui “Buletin Recoltare Analize Laborator”, numarul de inregistrare din registru este trecut pe recipientele in care s-a efectuat recoltarea materialului biologie si tot pe acest numar vor fi eliberate rezultatele analizelor efectuate in laborator. Cererile de analize/ biletul de trimitere includ: ¥ nume, prenume, sex, varsta, CNP, adresa, numar de telefon ¥ datele de identificare ale medicului preseriptor: nume, cod parafa ¥ tipul probei: sange, urina, fecale, exudat feringian, exudat nazal ete. ¥ analizele solicitate ¥ informatii clinice despre pacient (boli suferite, tratamente efectuate ete.) ~ data si ora recoltarii probei primare Cererile de analize sub forma de tabele cu personalul din UM care efectueaza controlul ‘medical periodic sau participa la diferite operatiuni militare,figele medicale trimise de Centrul Medical Zonal se. verifica sa fie completate cu toate datele necesare. Pregatiren materialelor necesare pentru fiecare pacient in parte si inscripfionarea probelor - alegerea recipientelor de recoltare. Pregitirea materialelor in vederea recoltirii de material uurmeazi: + Se aleg vacutainerele potrivite (in functie de numarul si tipul analizelor ce urmeaz’ a fi efectuate), acul, holderul, vata, leucoplast, alcool medicinal, garou, + Se folosese vacutainere’ pentru hemograma, VSH, teste de coagulare i pentru analize efectuate din ser (biochimie, serologie) + Se inscriptioneaza pe vacutainerele alese numarul corespunzAtor din registeul electronic al analizelor medicale si_va fi consemnat identic in caietele de lucru sau se lipeste eticheta cu cod de bare (contine codul de identificare al pacientului) generata Ia introducerea datelor in sistem. iologic se efectueaz dupa cum 10din 43Recoltarea probelor biologice Parametrii importangi privind recottarea probei biologice Procedura punetiei venoase Persoana desemnata pentru a efectua punctia venoasa trebuie sa parcurga urmatoarele etape pentru recoltarea sangelui venos a) sa pregateasca formularul de solicitare analize; b) sa identifice pacientul; . ©) sa verifice restrctile de dieta ale pacientului; 4) sa asambleze echipamentele necesare si sa aleaga tuburile de recoltare corespunzatoare; €) sa aseze pacientul;, £) sa aplice garoul, sa se asigure ca mana pacientului este inchisa si sa aleaga locul de punctie; ) sa-si puna manusile; hh) sa dezinfecteze locul de punctie; i) sa efectueze punctia venoasa si imediat ce sangele incepe sa curga sa ceara pacientului sa deschida mana; _j)sa respecte ordinea corecta de recoltare;, kk) sa elibereze si sa indeparteze garoul; 1) sa aplice un tampon peste locul de punctie venoasa; 'm) sa indeparteze acul actionand sistemul de siguranta, conform instructiunilor producatorului; 1) sa aplice presiune pe locul de punctie, sa se asigure ca sangerarea s-a oprit si sa bandajeze bratul;, sa inscriptioneze tuburile (nr. De inregistrare unic) si sa inregistreze ora recoltarii, p) sa raceasca proba biologica (daca este cazul); q) sa trimita tuburile cu sange, inscriptionate corect, la compartimentele corespunzatoare din laborator Recomandari tehnice a) Verificarea formularului de solicitare analize laborator Orice solicitare de recoltare trebuie sa fie analizata pentru a se identifica toate formularele si echipamentele necesare pentru pacientul respectiv. Formularul de soticitare a analizelor trebuie sa contina urmatoarele informatii ‘umele, prenumele si varsta pacientului un numar de identificare data si ora cand a fost obtinuta proba un numar de intrare numele medicului departamentul sau locat mentiuni speciale. b) Identificarea pacientului Identificarea pacientului este foarte importanta pentru ca flebotomistul trebuie sa se asigure ca proba recoltata apartine pacientului notat pe formularul de solictare a analizelor. Persoana care face punctia venoasa nu va recolta nici o proba biologica daca nu are acceptul pacientului sau a tutorelui (dupa caz). Toate obicctiile din partea pacientului se raporteaza medicului/asistentei, Abordarea pacientului difera in functie de statusul mental Pacientul constient: in acest caz sunt sugerate urmatoarele etape: ‘© se cere pacientului sa-si dea numele complet, adresa, CNP (cel mai corect aceste date se iau din actul de identificare); ‘© se compara aceste informatii cu cele existente pe formularul de solicitares ‘© orice neconcordanta sesizata se clarifica inaintea recoltarii probei biologice. Pacientul comatos, inconstient sau care doarme: © se iau toate masurile necesare pentru a anticipa orice miscare necontrolata din partes pacientului (fie in timp ce se introduce acul in vena, fie in timp ce acul este in vena); + ‘pacientul care doarme trebuie trezit inaintea recoltarii probei biologice; din 43 care se face recoltarea* pacientul trebuie identi medicului Pacientul semiconstient, prea tanar, incompetent mental sau care nu comuniea in aceeasi limba cu punctionistul: ‘se solicita unui apropiat sau dupa caz, asistentei sau medicului, sa identifice pacientul, * se compara acesteinformaticu cele de pe formularul de solictare a testelor si dupa bratara de identificare a pacientului + se rapoarteara persoanei responsable orice neconcordanta sesizata, astfel incatpacientul sa fie identificat inaintea recoltarii probei biologice. * Pacientul neidentificat, in urgenta # se atribuie pacientului un numar de identificare temporar * se aleg formularele corespunzatoare testelor solicitate si se inregistreaza cu numarul de identificare; * $8 completaza cu elchetenecesare care se apicn pe formularele de solicitare si pe probele iologice; + se atribuie numar de identificare permanent acordandu-se atentie transcrierii corecte a datelor de identificare temporara. 1 inaintea recoltarii probei biologice cu ajutorul asistentei sau a ©) Verificarea restrictiilor de dieta ale pacientului Unele teste necesita ca pacientul sa nu fi mancat sau sa elimine din dieta anumite alimente inainte ca proba sa fie recoltata. 4) Ordonarea accesoriilor Toate accesoriile uilizate la recoHtarea sangelui trebuie inspectate in vederea depista eventualelor defecte si in privinta datei de valabilitate. In locatia in care se efectueaza in mod obisnuit punctia venoasa trebuie sa existe: ‘ tuburi de recoltare a sangelui ace si holdere «seringi * dispozitive de transfer pentru seringa © garouri © tampoane pregatite cu alcool sau tampoane cu povidona-iodura sau compusi de clorhexidina (daca urmeaza sa se recolteze hemocultura) + dezinfectant fara alcool daca urmeaza sa se recolteze probe pentru alcoolemie © bandaje adezive © manus © containere pentru obiecte ascutite Acul se va alege de grosime corespunzatoare particul volumului de sange ce urmeaza a fi recoltat. Seringa: se misca pistonul pentru a observa libertatea sa de miscare si pentru a depista o eventuala blocare a seringii sau acului, tailor fizice ale pacientului, pozitiei venei si ©) Sistemul de recoltare: locul si modul recoltarii probelor In LAM al Spitalului Militar de Urgenta Constanta pentru recoltarea sangelui venos se folosesc 2 moduri: a) sistemul holder-vacutainer si b) cu seringa (in situati rare, functie de particularitatile fizice ale pacientului) In ceea ce priveste locul si modul de recoltare a probelor trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte: + Inccaz.ca recoltarea se face cu vacutainer, acesta trebuie umplut complet; * Incaz ca recoltarea se face cu seringa nu se forfeaza aspirarea sangclui prin miscari violente ale istonului (rise de hemoliza), Atentie! Niciodata nu se recolteaza cu seringa urmand ca dupa aceea sa se umple vacutainerul cu sdnge prin acul atasat la seringa. Flebotomistul trebuie sa aleaga sistemul de recoltare corespunzator fizice ale pacientului n functie de particularitatile ‘ Pozitionarea pacientului Procedeu pentru paciental in pozitie sezand: ei‘© se cere pacientului sa se aseze intr-un scaun corespunzator pentru punctia venoasa (care sa ofere sprijin pacientului daca isi pierde cunostinta); +5 cere pacentuli saints bral Ia cae se va foe recoltaren, eu sustinere pe bratul seaunului; se cere pacientului sa nu indoaie bratul foarte mult, Procedeu pentru pacientul in pozitie culcat se cere pacientului sa stea pe spate intr-o pozitie confortabila; se pune o perna sub bratul din care se face recoltarea (daca este necesar); se cere pacientului sa intinda bratul pentru a forma o linie dreapta de la umar la incheietura mainii In momentul recoltarii probei pacientul nu trebuie sa aiba in gura alimente, guma de mestecat sau termometru. #) Aplicarea garoului Aplicarea garouliasiguaeresteres umplervencase cea ce face vena mai proeminenta si mai usor de abordat. ‘Aplicarea garoului pentru alegerca venei nu trebuie sa depaseasca | minut (se evita astfel hemoconcentrarea, infiltrarea sangelui in tesut), Se evita mentinerea in pozitie a garoului mai mult de un minut deoarece prelungirea timpului de aplicare a garoului duce la modificarea ‘concentratiei serice a unor analiti (TGP, CK, bilirubina, LDH, GGT, Fosfataza alcalina, proteine, colesterol, trigliceride). Daca paciental are o problema la nivelul piel, garoul poate fi aplicat peste halat sau se poate folosi © bucata de tifon, Pozitionarea garoului: 7.5 ~ 10 cm deasupra locului punctiei venoase. Daca se utilizeaza manseta tensiometrului, se va aplica o presiune de 40 mm He. Inchiderea pumnului: pomparea prea viguroasa a pumnului poate duce la modificari ale ‘concentratie! unot analiti, Nu se recomanda migcarea de inchidere / deschidere a pumaului care influenteaz& concentratia potasiului, CK si Ca ionic. Alegerea venei: ‘© venele se aleg cu atentie deoarece sunt 0 cale de acces si pentru perfuzii, transfuzii sau de administrare a unor produse terapeutice; ‘© pentru punetia vencasa pot fi folosite venele cubitale mediane (situate mai aproape de suprafata Pichi, mai stationare, mai putin dureroase la insertia acului si este mai putin probabila lezarea nor nervi daca plasarea acului este defectuoasa), venele cefalice si venele de pe partea dorsal a mainii; pentru punctia venoasa nu trebuie folosite venele de pe partea ventrala a incheicturii, venele de {a glezna sau de la nivelul extremitatilor inferioare (pentru acestea se va cere permisiunea medicului). Procedura pentru alegerea venel: ‘¢ localizarea venei se va face prin palpare si urmarirea traiectului venei de cateva ori, + pentru alegerea preliminara a venei poate fi folosit un garou, dar acesta trebuie eliberat si reaplicat dupa 2 minute. hy Manusile de protectie Persoana care punctioncaza trebuie sa-si puna manusi inainte de efectuarea punctiei venoase pentru fiecare pacient. 1) Dezinfectia locului de punctie Previne contaminarea microbiologica atat a pacientului cat si a probei biologice Metode de dezinfectie: @ folosirea unui tampon cu alcool izopropilie 70% sau a unui tampon cu alcool gata pregatit (disponibil comercial); ‘© dezinfectia zonei se face cu o miscare circulara de la centru catre periferie; 2 zona dezinfectata este lasata apoi sa se usuce la acr (se previne astfel hemoliza si disconfortul pacientului determinat de senzatia de arsura cand este efectuata punctia) j) Efectuarea punctici venoase venoase cand se folosesc holdere: pa ee Procedura punetise introduce acul in holder (daca nu este preambalat); se asigura pozitia bratului (orientat in jos pentru a preveni refluarea); se ataseaza acul/holderul la tubul de recoltare (acul se desigileaza in fata bolnavului), se tine bratul pacientului fix, distal de locul unde se intentioneaza punctionarea (degetul mare va ficu 2.5 —$ cm deasupra locului punctiei venoase): se pregateste pacientul informandu-{ ca urmeaza efectuarea punctie se punctioneaza vena la un unghi de insertie al acului de 30° sau mai putin; punctionarca venei are loc in trei timpi: 1. acul perforeaza tegumentul, 2, se introduce acul usor de-a lungul peretelui anterior al venei in unghi din ce in ce mai ascutit pana cand se simte ca a fost intepata vena, 3. se patrunde in lumenul venei si se inainteaza paralel cu peretele acesteia 1-2 cm, avand grija ca acul sa nu perforeze peretele vasul + Se pastreaza acul in vena cat mai stabil posibil, se conecteaza primul tub la ac si se mentine tubul sub locul de punctie cand acul este in vena; + se da drumul garoului imediat dupa ce sangele incepe sa curga; nu se modifica povitia tubului pana cand acesta nu este indepartat de la ac; in timpul recoltasii nu este permis contactul intre sangele din tub si dopul tubului; «se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangel ‘acest fel pentru tuburile cu aditivi se asigura un raport corectintre sange/adi ‘Cand sangele nu mai curge se indepartcaza tubul de la ac, se acopera partea acului care inteapa dopul, se opreste curgerea sangelui pana cand tubul este atasat la ac/holder; pentru probe suplimentare se reia procedura; ultimul tub (sau dupa caz unicul) se deconecteaza de la ac inaintea scoaterii acului din vena. Imediat dupa recoltarea fiecarui tub care contine aditiv, se asigura omogenizarea amestecului sangclanticoagulant prin rasturnarea tubului de 5 ~ 10 ori; nu se agita puternic pentru a se evita producerea hemolizei ‘Volumul optim de proba recoltata se stabileste in functie de: ‘© Volumul utilizat in reactie ‘© Volumul ce se pierde la manipulare, pipetare ‘© Necesarul pentru replicate si control de calitate inceteaza; i Se aplica un factor de corectie in cazul in care hematocritul este peste 55 2% Pentru a fi siguri cd exista un volum adecvat de proba, se recolteazi intotdeauna singe intr-o cantitate de 2 ori si jumftate mai mare decdt volumu! necesar efectudrii unui anumit test (la fiecare test este precizat volumul minim de ser sau plasm necesar procesului analitic. De asemenea, trebuie evitatd recoltarea excesiva de singe, mai ales la varstnici, copii mici, pacie in sectile de terapie intensiva. fn mod obisnuit, cand pacientilor Ie sunt indicate mai multe teste, se va tine cont de urmatoarcle volume de sange recomandate in cazul folosirit analizoarelor automate: 5 - 7 ml singe pentru efectuarea unui profil de investigatii biochimice uzuale si 3-5 teste de imunochimie, ‘Cnd se recolteaza singe pentru probele de coagulate, primii 1 — 2 ml, de singe nu se pistreazS (pentru a evita contaminarea cu tromboplastina tisulara generata de venopunctie sau in faz ca recoltarea se face pe cateter si s-a folosit heparina, pentru menfinerea cateterului functional) ‘© Vacutainerele pentru sangele venos, Recoltarea sangelul se efectueaza in sisteme de recolta tip vacutainer, inchise, vacuumate, de unica folosinta, inscriptionate de producator cu: datele de identitate ale producatorului, termenul de valabilitate, compozitia continutulu, caracteristici fizico-chimice si de steritate (acolo unde este cazul), volumul de proba ce se poate recolta, sau capacitatea volumetrica a recipientului (dupa caz). Aceste caractenstci trebuie sa fie indeplinite de toate tipurile de recokoare utlizate. Sistemele de recoltare 2 ssangelui respecta urmatorul cod de culor: eae(Ee ae ae ae eee ‘+ Vacutainere cu + Vacutainere capac = Vacutainere cu capac capac mov — violet albastru-citrat 32% negru-citrat de sodiu 3.8% cuEDTA + Proportie sange - proportie sange + Recoltare sange anticoagulant de 9:1 anticoagulant de 4:1 + Recoltare plasma ‘+ Recoltare sange - viteza de | sedimentare VSH = 2? ‘+ Vacutainere cu capac rosu, fara || * Vacutainere cu + Vacutainere cu capac adiivi sau capac galben f rosu capac gri— inhibitor verde ~Itiu heparina cu cu gel separator — activator al de glicoliza florur. tehnologie superioara. cheagului + Recoltare ser + Recoltare celule lupice + Recoltare ser pentru test toleranta (sange defibrinat cu 8 a glucoza Perle) si teste genetice & Viremie e 8 Procedura punctiei venoase cand se foloseste seringa: + se asambleaza acul cu seringa; * se tine bratul pacientului fix, distal de locul unde se intentioneaza punctionarea (degetul mare va ficu 2.5 — 5 cm deasupra locului punctiei venoase), se pregateste pacientul informandu-l ca urmeaza punctia; se punctioneaza vena sub un unghi de insetie de 30° sau mai mic; se aspira usor volumul de sange dorit tinand acul cat mai stabil in vena; se da drumul a garou imediat ce sangele incepe sa curge; se foloseste aceeasi ordine de recottare ca la sistemul de recoltare cu tub; se scot dopurile la tuburile de recoltare si se transfera cantitatea de sange corespunzatoare in fiecare tub pentru asigurarea unui raport corect intre sange si adit se ataseaza dopurile la tuburile de recoltare; se omogenizeaza sangele cu aditivul prin rasturnarea tuburilor, k) Ordinea de recoltare Atunci cand se recoteaza mai multe probe biologie in timpul unei singure puncti venoase, folosind sistemul holder, ordinea de recoltare a tuburilor este urmatoarca: 1. tub pentru hemocultura 2. tub pentru ser cu/fara activator de coagulare, cu/fara gel separator (dop rosu, galben) 3. tub pentru coagulare (dop albastru) 4 tub eu EDTA = K3 (dop mov) 5. tub cu citrat pentru VSH (dop negru) ‘Atunci cand se foloseste seringa, transferul sangelui incepe cu tubul pentru testele de coagulare. Dupa recoltarea sdngelui, vacutainerul cu. anticoagulant (cele pentru hemograme, VSH si fibrinogen) se ristoamA usor de 8-10 ori pentru a facilita amestecul séngelui cu substanfele din 15 din 43tuburi, dar fara a se agita pentru a preintampina hemoliza singelui, Vacutainerele cu probele recoltate se depun in stativ cu exceptia celor pentru coagulare care trebuie sa stea culcate. ) Eliberarea garoului Dupa ce sangele incepe sa curga, se elibereaza garoul (cat mai repede posibil). m) Aplicarea tamponul Un tampon cura, din tifen, trebuie pus deasupra locului punctiei venoase realizand 0 usoara presiune hemostatica asupra venei, Nu se recomanda utilizarea tampoanelor de vata. Se face securizarea locului punctiei prin aplicarea unui plasture, n) Indepartarea si aruncarea acului Se indeparteaza acul si se activeaza sistemul de siguranta conform instructiunilor producatorului Se arunca intr-un container pent obiecte ascutite in acord cu reglementarile in vigoare. ©) Aplicarea presiunii la local de puncte si bandajarea bratului Se aplica tamponuil deasupra locului punctiei si pacientul continua sa preseze usor. Persoana care punctioneaza trebuie sa verifice daca sangerarea s-a oprit, sa observe eventuala aparitie a unui hematom si sa aplice un adeziv sau un banda) Pacientul va pastra bandajul deasupra locului de punctie cel putin 5 - 10 minute. In cazut in care in urma recoltarii probelor, pacientul prezinta lipotimie sau orice alta modificare a starii generale, acesta este intins pe o suprafata orizontala, cu trunchiul si capul la acelasi nivel si sor ridicate picioarele; daca este nevoie se cheama medicul P) inscriptionarea tuburilor cu probe de sange si inregistrarea orei de recoltare Tuburile cu probe de sange trebuie sa fie identificate, astfel eticheta bine atasata trebuie sa contina cel putin urmatoarele informati nnumele si prenumele pacientului; numarul de identificare; data; ora (daca se cere monitorizarea unui tratament); identificarea persoanei care a recoltat proba. Eticheta se completeaza inainte sa plece pacientul. Tehnica recoltarii sangelui capilar * Se recolteazé cu pipete sau recoltoare adecvate, din pulpa degetului sau lobului urect sau cileai la sugari). * Pipetele gi solupile trebuie pregatite inainte de intepare * Senoteaza numele bolnavului pe eticheta recoltorului + Recoltarea se face de reguli dimineata, pe nemancate ~a jeun - (in cazuri de urgenfa recoltarile pentru leucocite sau pentru hemoglobind, hematocrit se fac la orice orf); ‘+ Se dezinfecteaz& pulpa degetului (de preferat degetul IV) sau lobulul urechii, prin badijonare cu tun tampon cu alcool 70% sau alt dezinfectant uzual (aleoo! iodat); Se sterge cu un tampon uscat (locul de fntepat sa fie uscat) Se infeapa cu un ac steril in unghi de 450 fatd de linia mediand a pulpei degetului sau cu 0 Janteta speciala de singura folosinta la lobulul urechii; Prima picatura de sdnge se sterge cu un tampon uscat; + Se recolteazs pieaturile urmatoare, care apar spontan sau prin usoar& apasare (strangere) degetului pana la o distanta de cel mult 2 em de locul intepaturii (pana la falanga a 2 -a); + Este interzisa strangerea energica si/sau pana la locul infepaturii, pentru a nu dilua singele cu hid interstitial (daca objinerea sngelui capilar este dificila se incdlzeste zona sau se las& s& atime extremitatea cdteva minute), (haluce Tehnica executarii frotiurilor de singe * Se pregiteste intocmai ca si pentru tehnica recoltarii séngelui capilar. Se noteazA cu un creion grafit, numele pacientului si data recoltarii, pe marginca slefuité a lamei + Se recolteaz’ din picitura de singe bine exprimata, cu marginea unei lame de sticl, de preferat slefuita (lama de recoltare). Lama cu picdtura de sdnge se aseaz8 oblic (in unghi de 450) pe lama de frotiu, degresata in prealabil cu alcool-eter si uscat& bine prin stergere cu un tampon uscat si fluturare in aer. Se fine lama de recoltare céteva secunde pana picatura de sénge se etaleazi complet spre cele doud margini ale lamei de baz. 16din 43‘+ Se deplaseaza apoi lama de recoltare prin intindere spre capatul opus al lamei de frotiu, pana picdtura de sange se epuizeaza. Un frotiu corect trebuie si se termine inainte de capatul opus al lamei, s8 fie uniform si cat mai subtire, + Frotiurile se usucd la temperatura camerci pe un rastel de lame. Se fixeaz si se coloreazi ulterior dupa diferite tehnici. Lamele de frotiu se pastreaza ferite de cldur’, umezealt, chimicale s1 insecte. ) Masuri de protectie postrecoltare Dupa efectuarea recoltarii materiatele utilizate se colecteaza in recipiente speciale: acele in recipient de plastic cu peretirigiz, iar seringile si materialul moale contaminat cu sange (tampoane de vata/tifon, plasturi) se colecteaza in cutii de carton speciale, Aceste recipiente dupa ce s-au umplut 2/3 din capacitatea lor se transporta in spatiul pentru depozitare temporara a deseurilor biologice. De aici vor fi colectate de firma specializata care le transport la incinerator. 8) Expedierea tuburilor cu probe de sange Tuburile cu probele de sange, inscriptionate se trimit in compartimentele laboratorutui desemnat sa cefectueze testele solicitate. Pregitirea pacientului si recoltarea examenului (otal de urina Prima urina de dimineafd este proba recomandati pentru biochimia urinei si examenul microscopic al sedimentului urinar, deoarece reprezint& cea mai concentra urind, are un volum uniform si un pH scdzut , cea ce permite conservarea elementelor. In cazul in care nu se poate obfine prima urind, se va nota ora recoltarii pe formularul de insofire al probei catre laborator. ‘© Pentru recoltarea probelor de urina se recomanda toaleta regiunii vulvare sau glandului - dup& caz. La femei se tecomanda utilizarea unui tampon intravaginal; ‘+ se-va asigura uscarea zonei anterior decontaminate folosind comprese sterile; ‘© se va urina o cantitate mic& in toalet& si fara a se opri mictiunea se va colecta in recipiental primit de la laborator restul de urin’ (recoltare din jetul urinar mijlociu); + pentru a preveni contaminarea probei, se va evita a se atinge recipientul de zona genitala, * se va eticheta recipientul de urind, precizand data gi ora recoltarii; se va refrigera proba imediat dupa recoltare; se va trimite recipientul la laborator, respectind intervalul de timp mentionat la fiecare tip de test. Pentru examiniri cantitative: Urind “de 24 ore” Dupa toaleta matinald a regiunii genito-urinare, se aruncd prima urind de dimineaf’, se noteaza ora, apoi se recolteazd intr-un vas mai mare (2-3 litri), curat, volumele de urind rezultate pe parcursul zilei si noptii care urmeaza si prima urind din dimineaja urmatoare. Pe parcursul recoltarii, vasul se fine la rece (uncori este nevoie s& se adauge conservanfi, pentru Prevenirea descompunerii unor substante: 5-HIAA - se recomanda ca bolnavul si nu foloseasca nici un fel de medicatie — daca este posibil ~ in cele 3 zile premerg&toare recoltarii); Se masoara Yolumul recoltat in cele 24 de ore (cu cilindru gradat), se noteazA numele pacientului si data recoltiri pe recoltor, se omogenizeaz& si se trimite in laborator un esantion de 15 - 20 ml, Tub urina nesteril~ sumar Urocultor sterit- pentru urina, sediment, alte determinari concomitente determinari biochimice sumar urina urinare, se hh i A nyReguli generale de recoltare a produselor patologice si biologice in vederea examenului bacteriologic Becultatul examenului bacteriologic depinde de calitatea produsulul prelucrat Alegerea produsului corespunzator Agentul etiologic al unei infectii poate fi detectat din: leziunile din poarta de intrare, organele tint’ afectate, c&ile de rispindire in organism, produsele prin care se elimina din organism. Inainte de a cere o analizé bacteriologica trebuie cAntérit raportul risc/beneficiu al recoltarii privind pacientul Momentul prelevari Se alege in functie de infectie. Recoltarea se face inainte de instituirea tratamentului antibacterian! {n cazul in care bolnavul se afl deja sub tratament antibacterian, se noteazi pe cererea de analizi bacteriologic’ si se specifica felul antibioticului sau antisepticului, durata si modul de administrare si momentul administrarii ultimei doze. Ritmul prelevarii ‘Se alege in functie de prelevat, examenul solicitat si germenul urmarit: ‘© hemoculturi: 2-3 seturi de hemoculturi, inainte de instituirea tratamentului antibiotic, sau dacd tratamentul este deja introdus, se recolteazi inainte de administrarea urmatoarei doze ‘© exsudat faringian - 0 singura proba pe zi, recoltata dimineata inainte de toaleta gu de alimente, aps, fumat sau in cazuri excepfionale (motivate in bilet) dupa 2-3 ore de la ingerare alimente turing — 0 singura proba pe zi, se recolteaza urina de dimineat sau la 3 ore dupa ultima mictiune coprocultura: se recolteaza cat mai repede dupa debutul diareei, cénd numarul de germeni este cel mai mare, repetarea examenului in 2 zile consecutive creste sansa depistarii patogenilor + se contraindica colectarea sputei, urinii de 24 de ore (multiplicarea contaminanfilor in produs) Recoltarea se face aseptic Trebuie redus& sau prevenita contaminarea probelor cu germeni din flora de asociatie. Prezenta contaminanfilor ingreuneazA interpretarea corectd a rezultatelor. Cantitate Se preleveazi cantititi suficiente de produs, in functie de felul produsului, Instrumente de prelevare, recipiente pentru recoltare si transport Se aleg in functie de particularitafile recoltarii, consistenta, volumul produsului. Trebuie si fie sterile si lipsite de urme de subsatante antibacteriene, de unicd folosinia cu capac ingurubabil Se verificd, capacul s& fie etang, s& nu curga. Se inscriptioneaza conform celor mentionate mai sus. Transportul si nu depigeasca timpul de 1 ord de la recoltare sau se folosesc medi de transport. Control dupa instituirea tratamentului antibacterian Recoltarea de produse patologice pe durata tratamentului antibacterian este indicat doar in caz de esec terapeutic definit prin lipsa ameliorarii clinice dupi 72 de ore de tratament sau agravarea starii pacientului Controlul eficientei terapiei se recomanda doar in cazul uroculturilor, la 10 zile dupa terminarea tratamentului. Nu este necesara repetarea examenului bacteriologic dupa faringite streptococice vindecate 18din 43Masuri de protectie in cursul recoltirii produselor biologice in vederea examenului bacteriologic ‘© toate produsele biologice trebuie considerate potential infectioase, se manevreazé respectind regulile generale de prevenire a infeetiilor ‘+ personalul care recolteaz, manevreaza produse biologice trebuie s& foloseasca echipament de protectie corespunzator (manusi, halat) completat eu mascd, ochelari de protectie in cazul in ‘care produsul biologic s-ar putea disemina ‘+ sfinu se contamineze cu produsul patologic exteriorul recipientelor sau biletele de trimitere ce insofese produsele ‘© pentru a asigura transportul adecvat al produselor se impune: + cererile de analiza microbiologica se transporta separat de recipientele cu produs pentru a evita contaminarea acestora Urocultura Prelevatele de urind pot fi implrtite in categorii in functie de criteriiclinice, posibilitatea contamintrii cu. germeni gi gradul de prelucrare microbiologica. ‘© urini emise spontan (nesterile): + jet mijlociu + refinute tn saci sterili fa nou-nascuti si sugari + prin cateter Foley permanent, cateter suprapubian ‘© uring obtinut& prin sondaj vezical © rind colectata in mod aseptic / alte urini * nefrostomie * punctie suprapubiana * cistoscopie Majoritatea infectilor tractului urinar (ITU) sunt cauzate de germeni conditionat patogeni. Implicarea acestora in ITU este susjinuta de cresterea semnificativ’ pe diferite medii de cultura. Criteriile care stabilese pragul cresterii semnificative variaz’ in funefie de tipul prelevatului Rezulltatele uroculturii cantitative pot fi influengate de mai + multip Urina fiind un bun mediu de culturé, dup& recoltare bacteriile continua multiplicarea, modificiind sernnificativ cantitatea germenilor. Contaminantii prezenti de obicei in numar mic pot atinge pragul semnificativ, rezultand erori de diagnostic. Pentru a preveni aceste erori se impune prelucrarea probei in cel mylt 1 ori de Ia recoltare. in cazul in care transportul se prelungeste, urina se refrigereaza la 4°C. + recoltare incorecti, contaminarea urinit Peste 90% din ITU sunt infectii monobacilare. Detectarea a doua tipuri de germeni de cele ‘mai multe ori necesiti repetarea uroculturii pentru confirmarea implicarii ambilor germeni. Detectarea simultana a 3 sau mai multe tipuri de germeni din urina emisa spontan inseamna intotdeauna contaminarea probei si in cazul unui context clinic sugestiv pentru ITU este nevoie de repetarea probei respectand riguros regulile de recoltare. « tratamente cu antibiotice Recoltarea urinii se face inaintea administrarii antibioticelor, sau in cazul unui esec terapeutic constatat dupa 48-72 de ore de la inifierea terapiei. Prezenta antibioticelor in urind reduce mult sensibilitatea uroculturii cantitative, sc&zénd viabilitatea bacteriilor. + tratamente diuretice in urma tratamentului diuretic se dilueaz& urina, se obtine numarul de germeni mai mic, care insi vor fi considerat semnificativ si se va prelucra bacteriologic. fectii cu microorganisme nedetectabile prin cultivare de rutin ITU cauzate de virusuri, chlamydii, micoplasme, ureaplasme, M. tuberculosis necesit& investigatii suplimentare, acestea nefiind detectabili prin cultivare de rutina. ulti faetori: Pentru colectare se folosesc recipiente sterile, de unica folosin{a, cu capae insurubabil, Recipient de reeoltare: urina se recolteaza in flacoane de plastic, sterile, prevazute cu capac cu filet Tehnica recoltarii: Pregatire Tnainte de a face recoltarea urinii, asistenta trebuie sa-yi spele mainile cu apa si spun gi apoi si Je usuce. Daca pacientul doreste s8-si fact personal recoltarea, asistenta trebuie si-i furnizeze detalii privind recoltarea urinii 19din43Urina ,prinsi in zbor” din jetul mijlocia Pacientii vor fi instruit de asistenta medicala si li se vor imana materiale informative scrise despre procedura de recoltare (appendin). Procedura la femei: # pacienia se spala pe maini cu apa gi stpun, le usuct © cu.o mén& indeparteaz& labiile mici, efectueazs toaleta vulvar riguroasa se clateste abundent ‘cu api, preferabil sterilf — nu se folosesc solutii antiseptice, deoarece pot fi antrenate in uring, inaetivénd germ: «se usucd zona vulvar’ decontaminata cu doua tampoane de tifon sterile (prosop curat, c&leat) prin stergere unicd din fad inspre spate ~ dac& rman pelicule de apa, germenii din zonele nedecontaminate pot fi antrenate in jetul de uring. ‘+ introduce un tampon intravaginal * pacienta indeparteazA cu doua degete labiile mici, trignd usor anterior si incepe si urineze, avand erija, ca urina si nu curga pe degete ‘© primul jet de urind, aproximativ 10 ml de urind se las& s& se scurga (numarare incet pana la 3) ‘© Se urineaza in continuare fara intrerupere, se prinde cantitatea de urind necesard, aproximativ 2~ 3 ml (aw mai mult de 5-10 ml) direct in recipientul steril, de unic& folosinga, cu capac ingurubabil + se retrage recipientul inainte de intreruperea urindriis * in caz de uretrite se refine primul jet de urina (detectare de Mycoplasma/Ureaplasma spp., Chlamydia ~ necesiti medii de transport speciale) Procedura la barbafi: pacientul se spald pe maini cu apa si spun, le usucd cu servetel cu o mand se retract prepuful pentru a decalota complet glandul se efectueazA toaleta riguroasi a glandului cu apai si spun, clatire abundent& eu apa — preferabil sterila $e usuct cu 2 tifoane sterile prin stergere dinspre meat spre fren ‘menfinand preputul retras se urineaza, primul jet se aruncl (se numfr& pnd la 3), recoltndu-se din jetul mijlociu aprox. 10 ml in recipient st ‘© se retrage recipientul inainte de intreruperea mictiunii ATENTIE la recoltarea urinii din jetul mijloci + rina se recoltezA in recipiente de unicd folosintS, cu capac filetat © urina s& nu se prelingi pe zonele nedecontaminate (se retrage recipientul inainte de intreruperea micgiunii) + orificiul recipientului s¥ nu atinga tegumentele, mucoasele, lenjeria! * capacul, dopul recipientului si nu se desterilizeze Probele de urina supuse incercarilor microbiologice sunt inregistrate, codificate si apoi se trimit la laborator. ‘Transportul prelevatului il la o temperatura de 2-8°C. Urina se trimite la laborator cat mai repede posi Sunt valabile inceredrilor microbiologice numai prelevatee care au cel malt doud ore de la recoltare. Daci nu se pot lucra imediat, se pastreuza la 2-8°C! Exsudatul Faringian Recipient de recoltare in recipient (tub) din material plastic, de unic& folosinta, prevazut cu tampon steril trebuie sa contina mediu de conservare si transport Amies, © temperatura de pastrare ~ temperatura camerei Condit pretevat ‘© pentra a realiza cele mai multe izolari se recomanda recoltarea probelor de dimineata, pe nemancate sau dupa cel putin 4 ore de fa ultima masa # pacientul sa nu fie sub tratament eu antibiotice HattaTebnica recoltarii: + inainte de a face recoltarea exsudatului faringian, asistenta trebuie sa-si spele mainile cu apa si spun si apoi si le usuce ‘+ cuun abeslang preseaza usor limba pacientul ‘+ tamponul steril se plimba de la o amigdala la alta prin miscari de rotatie; se _pozitioneaza apoi in spatele omuletului pe peretele posterior si se freaca usor de acesta tot prin miscari de rotatie ‘+ tamponul se scoate din gura pacientului si se introduce in tubul cu medix Amies, dupa care se trimite la laborator Prelevate neacceptate ‘nu ge accepa probe rotate de Ia pacient! cae shaufieut teeta ola inane de a0 eeolta proba Atentie: nu se recomanda obtinerea de prelevate faringiene atunci cand epiglota este inflamata — exista pericolul de a produce obstructionari respirator serioase ‘Transportul prelevatului — in mediul Amies, Probele faringiene supuse incercarilor microbiologice sunt tnregistrate, codificate si etichetate si apoi se trimit la laborator. Exsudatul Nazal Recipient de recoltare ‘+ in recipient (tub) din material plastic, de unica folosintd, prevazut cu tampon steril © trebuie sa contina mediu de conservare si transport Amies, temperatura de pastrare ~ temperatura camerei Condifii prelevat ‘+ pacientul sa nu fie sub tratament cu antibiotice ‘* se recolteaza cate un tampon pentru fiecare nai Tehnica recoltarii: ‘+ inainte de a face recoltarea exsudatului nazal, asistenta trebuie sa-sispele mai spun gi apoi s& le usuce ‘+ un tampon umectat cu ser fiziologie ster, s se roteste tamponul pe mucoasa nazala ‘+ se imerseaza in mediul de transport le cu apa si introduce aproximativ 2 om in nara ‘Transportul prelevatului —in mediul Amies; Probele nazale supuse incercatilor microbiologice pentru decelarea purtatorilor de stafilococi si streptococi si pentru leziuni nazale sunt inregistrate, codificate si etichetate si apoi se trimit la laborator. Recoltarea secrefiei conjunctivale Materiale necesare ‘+ Tampon de exsudat ‘© Ser fiziologic steril; se utilizeaza ser fiziologic din fiole. Pentru fiecare recoltare se utilizeaza 0 fiola de ser fiziologic care se deschide in momental recoltarii ‘+ Comprese mici din tifon, sterile Manusi '* Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator ‘Mod de recoltare Se recomanda ca recoltarea secretiei conjunctivale sa se efectueze de catre_medicul ‘oftalmolog. In cazul in care acest Iucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind precautiile de recoltare efectuat de catre medicul ‘oftalmolog Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat necesar: ‘daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al secretiei conjunctivale de la un anumit ochi (stang sau drept) se pregateste doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica eaeexamenul bacteriologic pentru un anumit ochi sau se specifica pentru ambii ochi, se pregatese doua tuburi de exsudat cu mediu de transport. Pe tuburile de exsudat se lipeste etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea electronica de analize. Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix OS, respectiv OD pe tubul corespunzator ochiului stang si respectiv drept, sau doar OS sau OD daca se recolteaza doar secretie conjunctivala din cochiu! stang sau drept Pacientul este agezat pe scaun cu capul aplecat pe spate. Persoana care recolteaza isi pune manusile ‘Cu poticele stang fixand o compresa sterila se coboard pleoapa inferioara pentru a evidentia fundul de sac conjunctival; cu indexul fixand o compresa sterila se ridica pleoapa superioara pentru ‘evita contaminarea cu germeni de pe geana superioara prin clipire Se recolteazi cu tampon umezit cu ser fiziologic steril, din fundul de sac conjunctival, eu 0 miscare usoara dar ferma dinspre unghiul interior spre unghiul exterior al ochiului. Imediat tamponul cu exsudat se introduce in tubul eu medi Dupa recoltare, tampoancle de tifon utilizate si fiola cu ser fiziologic se arunca in recipientul ‘eu deseuri medicale, Recoltarea de secrefie otied Materiale necesare * tampon de exsudat fara mediu de transport © specul (cand recolta se efectueaza in cabinetul de specialitate) * tampoane sterile din tifon © Manusi * Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator Mod de recottare Se recomanda ca recoltarea secretiei otice sa se efectueze de catre medicul orelist, In cazul in care acest Iucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind precautiile de recottare efectuat de catre medicul orelist. Este recomandat ca recoltarea sa fie facuta de catre personal medi doar in cazul unei otite externe sau intr-o otita medie supurata cu secretii abundente, fara perforarea sau fisurarea timpanului Tnainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat fara mediu de transport necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al secretiei otice dintr-o anumita ureche (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica urechea din care sa se faca recolta sau se specifica examen bacteriological secretiei otice din ambele urechi, se pregatesc doua tuburi de exsudat fara mediu de transport, Pe tuburile de exsudat se lipese etichete cu cod de bare, unic, identic cu col electronica de analize. Pacientul este asezat pe scaun cu urechea indreptata spre sursa de lumina Se introduce cu grija tamponul in conductul auditiv exter si se roteste. Daca secretia este foarte abundenta se recomanda stergerea secretici scurse in pavilion cu un tampon steril si apoi recoltarea exsudatului Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix US, respectiv UD pe tubul corespunzator urechii stangi si respectiv drepte, sau doar US sau UD daca se recolteaza doar secretie otica din urechea stanga respectiv dreapta. Dupa recolta tampoanele sterile cu care s-a sters pavilionul se arunca in containerul pentru deseuri medicale, cererea Prelevarea si transportul secrefiilor genitale Produse patologice prelevate in infectiile genitale la femei = Vaginite © se aspira secrejia din fundul de sac vaginal si se introduce in mediu de transport pentru anaerobi, aerobi separat, sau * cu ajutorul unui tampon se colecteaza secretii din fundul de sac vaginal; tamponul se introduce in mediu de transport Amies (daca se cere si cultivare de anaerobi, se recolteazi 2 tampoane, ambele se introduc in mediu de transport Amies) * se efectueaza dou frotiuri, dupa uscare se impacheteaza in hartie separat de biletul de trimitere © Cervicite * se indeparteazd cu un tampon steril mucusul de la nivelul cervixului, cu un al doilea tampon se recolteaza produsul patologic prin introducerea si rotirea tn canalul cervical * se introduce in mediu de tranport Amies nding+ evitarea contamindtii probei cu flora vaginal * se efectueaza doud frotiuri © Recoltare de la fetive * un tampon subjire de recoltare se introduce prin himenul vaginal, se introduce in mediul de transport Amies + cu ajutorul unui cateter se spala cu 2 ml ser fiziologic steril, se colecteaza lichidul de spalatur’ * 2 frotiuri * aspirat din endomett i lichid amniotic) transferat in mediu de transport pentru anaerobi; pentru aerobi Se aspira in recipient separat * se transportd imediat la laborator * lohiile recoltate cu tampon sunt adecvate numai cultivarii aerobilor * Inflamatii pelviene + secrefii obfinute prin punctie (Douglas, anexe) sau intraoperator — se introduc in medii de transport pentru anaerobi si aerobi + pentru depistarea infectiei cu Actinomyces asociat cu sterilet se recolteaza aspirat ‘endometrial si se transport in mediu de transport pentra anaerobi; steriletul climinat se trimite de asemenea in mediu de transport pentru anaerobi, © Cereri speciale + Pentru evidentierea unei infectii cu Listeria se procedeazA in mod obisnuit, probele se pot pastra la frigider * Screening la gravide — se noteazA pe bilet! Se urmareste colonizarea cu Streptococcus agalactiae. Se recolteazA secretie anald si secrefie Vaginal din treimea inferioar® a vaginului Produse patologice recolt + Uretrite * se recolteaza secrefie uretrala dimineafa, inainte de mictiune eu tampon steril, se introduce {in mediu de transport * se efectueaza dous frotiur, dupd uscare se impacheteazi © Prostatite * se antiseptizeaza glandul * se recolteaza secretie uretrala dupa massj prostatic * sperma colectatt in recipient sterl + Othite, epididimite * punctate * produse obfinute intraoperator (recipient steril, mediu de transport) Detectarea unor bacterii grou cultivabile sau necultivabile + Detectare de antigene Chlamydia (in perspectiva) * se recolteazh din canalul cervical sau uretra * pacientul igi fine urina 1-2 ore + cu un tampon steril se sterge mucusul de la orificul cervical/uretral + tamponul special de recoltare se introduce la 1-1,5 om intracervical 1a 2-4 om intrauretral si se roteste 5-10 secunde (este esential s& se obfind celule epiteliale, Chlamydia fiind un germen intracelular!) += se extrage usor tamponul, evitind contactul cu regiunile adiacente = tamponul se introduce in mediul de transport special ‘© Mycoplasma, Ureaplasma — pot fi detectate din secretie cervicala, secretie prostatic8. Recoltarea se face in mediu de transport adecvat. te in infeefiile geni le Ia barbafi Tehnica recoltarii: Inainte de a face recoltarea secretiei vaginale, asistenta trebuie sa-si spele mAinile cu apa si s&pun si apoi sa le usuce Se indeparteaza secretia sau scurgerea in exces. Se recolteaza cu tampoane sterile de la nivelul mucoasei vaginale. Se utilizeaza sisteme de transport. Un tampon se recolteaza pentru frotiu; un tampon pentra cultivare. Autorecoltarea materiilor fecale pentru examenul coproparazitologic Probele biologice obtinute prin autorecoltare trebuie sa indeplineasc& urmAtoarcle cerinfe : © Repetarea probei de scaun se face de cel putin 3 ori la interval de 3 — 10 zile, tn coprorecoltoare etichetate in care s& fie menfionate: dala recoltéri, numele si prenumele pacientului: ‘+ Materiile fecale se recolteaza din scaunul emis spontan, cca. 50 gr. in coprorecoltoare, depozitate fa temperatura scazut8 (2-8°C) si transportate la laboratorul de analize medicale; ‘23din43