elevii care au castig invatare sa se ridice in fel sag um proceddm pentru a ne ajuta ~ elevii sd asimileze notiuni noi? didactice sau ate fiecirui semestru. In contextul recunoasteri aprecieri oe ° Pag et Profesorii vor putea sii includ cu usurintd Peace} | elevi care au obfinat punctaje m, a ; lari (adicd punctaje de 3,0 mai mari) la obiectivele de invatare. panel de 3.0 say Pe parcursul unei unitati didactice bine structurate, profesozii ~~ introduc periodic notiuni noi. Uneori, acest lucru este realizat “sub forma unor raspunsuri la intrebari, discutii individuale cu elevii, discutii cu grupuri mici de elevi, precum $i alte tipuri de ‘a primei intrebati de proiectare Inferactiune spontand, Alteori,introducerea de nojiuni nol este lim pentru a stabili si comunica planificaté ca parte a proiectului general al unitaii de invatare ru a monitoriza progreselo elevilor De pilds, profesorul poate si planifice ca elevii sf facd una sat Profesorii trebuie si urmareasca trei mai multe din urmatoarele activitati: si citeasca 0 sectiune din imul rand, stal manual, si audieze un curs, si observe o demonstratie, si Patticipe la o demonstratie sau s& vizioneze un film. Ma refer la aceste activitati planificate pentru introducerea de no! Janiste ,inputuri determinante pentru invatare” experiences). Daca elevii inteleg continutul prezentat in aceste inputuri determinante pentru invatare, ei au facut deja primii Pagi catre indeplinirea obiectivelor de invatare. Pentru a impulsiona buna intelegere a continutului de catre elevi, inerenta acestor experiente, profesorii trebuie si faciliteze Procesarea activa a continutului de cdtre elevi Rezumat Atunci cénd se oprese asupr: instructional — Cum proced: obiectivele educationale pentr $i a aprecia succesele? — elemente de baza. in pri obiectivelor de invatare intre obiectiv Presupun o trasare a unei distinct educationale si a ROBERT). MARZANO Arta i stinfa predirii Cum procedimn penta ne ausael4 ¢ la intrebari in cateva cuvinte gi 55 Seer Din nul, ii atenjioneazd si nu cheluwascl prea Proll ee Ee jaa aceste notite, deoarece vor avea indeajns fe ut a , mului tar despre Hirose bop ja notife mai tdrziu, a See de imentar, et inteeake Een ease eicaanan gnannparbel eun film sau au citit covg pc cleval BAceasi tin se ope pa ae despre aceste doua orage din Japonia gi ce soartd au a Fee ee areca tlac abso tutvebarl dude la sfarsitul celui de-al Doilea Rizboi Mondial. El si Apoi di Hutchins lepune: eee ee fovinatile prezentate in faptul c&inu se asteapta ca elevii sd stie amanunte, ci se intreaby @ presupun legaturi ce depas. te intrebari, dl Hutchins le dae} ne cumva vreunaldintre elev sie cova despre ce sa itary jeumentar. Dupa ce a pus acest saaiet ie coal ee plat atunci, Pe masura ce elevii oferi vaspunsuri, dl Hutchins le feorda elevilor timp si name aseh vit 4 ia niste notite mai rezuma succint, trecindu-le pe tabla. Apoi fi f c& acum este momentul po isi dete cites elevi in grupuri de cate al grupuiui faliate in caiete. Cere ith nviltabe eX lecarete Pe ugte © liter’ — A, B sau C. Dl Hutchins le spune elevilor sh fic ce anume au aflat, Graperileanae nmeneans 'si noteze ideile in caiete pe misura ce privese documentarul, JP ~ glorlalti reprezentarile grafice asia rugat s8 rdspund’ la a ‘dela Hiroshima si Nagasaki? Aceste réspunsuri ant apoi notate in caiete. si Mi ne intoarcem la scenariul did: anterior. Unul dintre primele lucruri pe care il cere dl Hi elevilor sai este 53 urméareasca un document Nagasaki. Inainte s& le puna acest docu: pe elevi dact au vazut vreodata v; lactic descris in ca documentarul gi cerca sa i nel. Tl vom viziona pe bucati sau pe frag patra snute, sl vei avea timp si discutagi cite um pic despre flecare episod, pe mésurs ce parcurgom documentarul, Ver ivea timp sa Iuati mai tarziu notite, dupa ce afi inteles mai bine informatia. legeti ce se prezint’ mente mai mari, de [ Aspecte teoretice it De-a lungul anilor au existat numeroase cee oe Mevoia elevilor de a procesa informatiile noi in He - tectum i sens pentru ei, personal. Bazindu-se pe ouchet peilitate 84 pe clevul A din fiecare nconstructivism’ si,,cercetari neuronale a faaseaetl in acest episod, Ceilalti doi au dezbstut nevoia elevilor de Prose te ee Dr HanegenuP Sunt invita 58 completezerezumatul elevului A. [Brandt 1998, Brooks & ee ORB Sylvie: Margulies i994 DI Hutchins mai intreab& gi dac& exista intrebari legate def 1997; Jensen, 2005; Sousa, 2001; Sy! PUPA ce elevii au vizionat primul fragment de patru minute, dl Hutchins opreste filmul gi il roa Stup si rezume ce isi aminteste di ROBERT), mMaRZANO ‘Arta stlinga pred w Cum pracedm pentru ne ajuta elejul de intelegere si durata acestei injelegeri. Desi tofielevii 57 ; avut parte de experienfe asemAnatoare, ei si-au amintit siridiferite, demonstrand niveluri de infelegere diferite pentru jg lucruri pe care si le aminteau cu tofii, Aceste diferente au i motivate de variatia tipurilor de activitati optionale pe care Prec ‘ood slectau elevii gi de nivelurile diferite de implicare in expe- felul urmator: , Procesul de predaro-i natura sa ; ele de invaijare importante. O concluzie care se poate trage P. a Gin studiile lui Nuthall este aceea cd experientele de invatare Sau negocierea semi sunt decisive pentru intelegerea de notiuni noi trebuie n numar impresion, entificate gi foarte bine reliefate de profesori. Acest lucru este Bote if irmat gi de studii efectuate pe intelegerea materialelor scrise ). Informatia poate fi organizati in multe moduri diferite. 4 un anumit mod este mai eficace gi mai util in cvea ce pri- te capacitatea elevilor de intelegere a notiunilor, atunci este © cazul si se pun’ accent pe indrumarea elevilor in ceea ce pri- © Yeste aspectele esentiale ale informaiilor oferite Este interesant s mentiondm c& Nuthall (Nuthall, 1999; Nuthall & Alton-Lee, 1995) a descoperit ci tipuri diferite de © inputuri determinante pentru invatare au efecte diferite asupra élevilor. Aceste informajii sunt prezentate in Figura 2.1, care ~ indica faptul cd instruirea de tip vizual, instruirea de tip dra- atic, precum si cea de tip verbal au cu toatele darul de a Ampulsiona procesul de invatare atunci cand sunt facute cum. : : -tebuie, Frapant insi este faptul cé instruirea de tip vizual si — a9 fone sti (Nuthall, $B © dramatic are un rezultat mult mai bun decat cea de tip verbal in dia procesul de inva a erante in J =~ ceea ce priveste procentajul de informatii amintite de elevi la un fost expust fa sca a eevit ain _ 28 dups incheierea unitatii didactice. Ca s& folosim o explicatie Precum fiicd ot star att &xPetiente de _ Mai pe infeles, instruirea vizualii presupune ajutarea elevilor si He sociale sia analizat Benereze imagini mentale pentru informatia care a fost predati acest sens. Nuthall a st Scoala primara care au vatare la mater ROBERT). Magzano Arta i ting predari elev (Cum proced’im pentrua ne)58 Nuthall explica gi faptul c& pove: instruire vizuale, cat si de dramatiza (1999) in legatur’ cu utilizarea poves Presupun atattehnici gg te. laté ce scrie Nuthat Figura 22 vlan studilrprivind organizatoricogniti lancorel Numar | Miédmea | Progres ile Fn pect Tema eretatd una] Mines Prog predare: efecuiui | centile Studlile noastre sugereaza e& povestirile oferd 9 structurg ; eficace pentru organizarea si Stocarea in memorie a notiuni lor Efacte generale ale oat Predate in programa... Povestirile contin adesea 0 varietate Staaten snark, 7 aoe 3 bogata de informatie suplimentara si fac legatura cu expe. emintedorcopith | 3 om | 2 enjele personale, find in acelagi timp integrate si sustinute Saal aie a 080 | 29 deo structucat familiar’. (p. 337) exporitia a eri @ | om | 2 gavin co Figweai nara = Etectele diverseor pur de experi COrganizaton cognti w | oe Tipde experienis ” Saad fecte gener ale 387 | 037 seriantecapsid | = | Fete generate ate 7 Instr verbats | ee | = Tancore = 2% x Soon | ear Ea 2 Familiarizarea Wise Okey 1983] Ancore ~ 7 | ‘[letsmore,1985 | ancore = Oa doua caracteristici a unei abordari cuprinzAtoare privind on Fneore 6 ; Mul fn care interactioneaza elevii cu notienile ne este aceea Gurzet, Snyder, | ncore rs i clevii sunt implicagiintr-o forma sau alts de familiarizare Glass & Gamas, inaintea prezentarii efective a nofiunilor noi. Familiarizarea se 8 referd la orice activitate care le da elevilor: ‘Ocazia sa se gindeasci meazé sa le primeasc& in cadrul unui entru invafare, Aceste activitati par sé ‘mal ales pentru acei elevi care nu au o cultura Ia notiunile pe care us input determinant pi fie foarte utile ime a efectul ROBERT). MARZANO ‘alculata tn beza datelorraportate de Ross, 1988, esuntopote mie vaccinated cin apnea i Sto santa od eoratestacreapeee een ea 59 ne uta ele ‘Arta gi stinga pred» Cum procecim pentrs ane jt69 generala suficienta pentru acel subiect (Mayer, 1979, Fensham, 1976). Mayer (2003) exp cognitivi de nivel inalt reprezinti o arte bine fundamentaté stintfic. Ausubel (1968) este, prima Iucrare care oferd o baz pentru astfel de tehniei Strdns legate de tehnica org: inalteste utilizarea ,ancorelor”. Cu ajutorul acestora, creeaza legituri directe intre nofiunile noi gin deja predate. Asa cum se demonstreaz’ in pa acest capitol, aceste ancore pot fi utilizate de organizare, Figura 2.2 raporteaz’ rezu studii de sinteza privind org, siancorelor, Mayer (2003) trece in revis cognitivi existe : West c& faptul cd organizaty, tehnicd de familia anizatorilor cognitiv Prezentati in cao forma de schems, Itatele unu numéar de anizatorii cognitivi de niv vel inalt ele cAteva tipuri de organizatori extinde conceptul dincolo de lista prezentati in Figura 2.2, Se adauga si faptul cd organizat cognitivi nu au doar rolul de a imp legerea, ci si de a ajuta transfe- rul cunostintelor. Principiul pasilor mici Odata ce elevii s-au 's inputurile determinante pentru invatare. Deosebit de important pentru reusita unei astfel de inpututi decisive este Tasura in cate profesorul poate diviza materia in unititi de continu mai mici (Linden et al, 2003). Rosenshine (2002) se referd la aceasta practica ca la ,principiul p, and rezultatele mai multor studi de special toarele observ: IF mici”, Discu- e, el face urma- ROBERT}, MARZANO, jnut now, ef il divizau > iru um si Mayer (2003) intirese importanja organizarii “ precum cu rezultate bune precau un con- e ori profesorii cu re: OF de oer pasi ici”. Adica, nu prezentau Importanta at cite un segmey in materialul now. r dette in pasi miei se coreleazd cu descoperitile Facute fn aril in pas Peal piloted cognitive pr este mic. Nu poate gestiona mai mult de cate etn acls inp pea mul nfoxmate Sachse ron ac. 20 p) Desi folosesc 0 terminologie diferita, Good & Brophy (2003), es tare i ligerabile pentru ci Wafare in segmente digs erientelor decisive de inva digo moaned ev Este important s4 recunoastem ci profesorul este, foarte - da a levii si capaci cE ente, deoarece el isi cunoaste cel mai bine elk si “ sete faalor de intelegere a continutului in cadrul acestei exper . 4 recunoastem decisive de invatare. Este de asemenea important S8recunoaste i divizarea experientelor decisive de invatare in erent mici este folositoare indiferent daca aceste experier He (ell audierea unei lectii, citirea unui text, gbservarea unei strafi, vizionarea unui film si aga mai depar Procesarea activa prin utilizarea unor macrostrateg Segmentele mici de continut trebuie s& fie procera actiids sitre elevi, Acest lucra necesité utilizarea unui set de st ea educationale de interactiuine. De fapt, nu e suficienté o sigur astfel de strategie pentru a satisface ceri tele procestrii ee confinutului in timpul unui input determinant pentru int Arta ¢ stinta pred Cum procedim pentrua ne auto elev6 Mai degraba, trebuie aplicate aga-numitele mncrostrateg darea-invatarea Teciproca (Palincsar & Brown, 1984) es 4, macrostrategiile presupun componente specifice care ce tilizate chiar si izolat, se araté in literatura de spe: jeu s aa fice reprezinta componente de pid, 0 astel de macrostrategie, Aceastd strategie Cel ptin cine states aaa fe ezuimarea'gi luacea de in acest capitol, in Pasul numarul 4. Pe scurt, ea ale une macrostratgi geist, () intrebirile, (reflec Care integreazi strategiile mai specifice de rezumare, intrebars tife, (2) Oe rin’oooperare Clarificare $i previziune. Elevii folosesc aceasta metod in grupng, gi () reflectarea pt si functioneaza ca sefi de g:up prin rotatie. Studiile de ied ce cercetae luarea de notite clectuate asupra predarii-invafarii reciproce anunt’ rezultate foarte bune. De pilda, intr-o trecere in revista a cercetarilor sresupune ca elevii sa sintetizeze intr-un mod asupra predatrii-invaarii reciproce, Rosenshine & Meister (1994, Bee eau cruatatain-eairal url input determinant au descoperit o marime a efectului de 0,88 cand nivelul de inte. personal informa Peipre pes Dijk, 1980). Anderson si Hidi legere a fost misurat cu instrumente proiectate de experiments, pentru invafare ( li, 1988/1980; Hiidi & Anderson 1987) au scris tor. Aces lucru sa reflectat in cresterea cu 31 de centile a reusite, (Anderson & Hi ind studiile de cercetare si teoretice despre scolare, Intr-un alt studiu, Rosenshine, Meister & Chapman i @ sinteze detaliate priv notite se leaga direct de rezumare, prin (1996) au descoperit ci elementul raspunzitor Pentru generarea {© rezumare. Luarea See Tiedtrolnformapile dobindlie de intrebari din cadrul predatii-nvitarii reciproce este deosebit aczea clea presupune ch elevi traduc ing Sooncareath pang de important la randul sau. Marimea globali a efectului mesu- cadrul inputului S cateva revullate ale cercetérii efectuate pe até cu instrumente de educare adaplate de exp2rimentator Figura 2.3 prezinta c: a fost de 0,86, lucru reflectat in cre resterea cu 31 de centile. rezumare si luare de notite. Desi intrebuinteazé o terminologie diferit’, B. aril nlingvistice sti (2002) identifica mai multe macrostrategii deosebit de uitie Peprezentirile nonling Pentru elevii in situafie de rise scolar. Se mentioneaza in stadia | fat rezumarea, At gi larea de notife sunt metode lingvistce ci aceste strategii sunt special concepute pentru a sporti capa- Aare a informatiei, in sensul in care ambele se folosesc Gitatea elevilor (1) de a revizui cumulativ informatia citits, (2)de de sintetizare ate fi ins adunat’ si in form’ non- a segmenta informatia, (3) de a rezuma patagrafe si subiecte, fe Himba an imagini. Paivio (Paivio, 1969, 1971, {® de a explica ideile principale in cat mai putine cuvinte pas vistic ul 2001) explica in detaliu dinamica acestui (6) de a prezice si verfica rezultatul” (2002, p. 84), Pe scurt, existh 1990; sa © aot lingvistic al procesari este cel mai ugor un numar de tehnici care pot fi clasificate drept macrostvate = ie a evet Tr cape diatin cigva He a eerbl despre ce a citit, ce a conform definitiei prezentate aici. (Pentru mai multe exemple de aairanira teait nesectal nonlingvistic al procesarii informatie! “acrostralegi consultati Good & Brophy, 2003; Mayer, 2003). | aut saua tri, Aspec jarley si colegii ‘Arta iting predariiw Cum procedam pentrua ne ajuta elev (OBERT). MARZANOinformatie. Activitatile care fi ajuté 65 “ giants stor cream ja do i asociat’ cu acest i lesintert | Tembcoretam Nani aida gg proceseze nonlingvisticinformatia includ crearea unor de | medics | 2 tari grafice (Alvermann & Boothby, 1986; Armbruster, imirit J fect | cen jgon & Meyer, 1992; Darch, Carnine & Kameenui, 1986; Fioon, wate | Soma efectil 4 Simmons & Kamen, 1992; Horton, Lovitt & Bergerud, Kener estegidereumare [2 1 9a] FuteLaughlin, 1991; Robinson & Keivra, 1996), confectio- ashes, 1980" 2 | op | 2 Pejnot machete (Corkill, 1992; Welch, 1997), generarea unor Grismore, 1985 Strategii de rezumare 100) jni mentale (Muehlherr & Siermann, 1996; Willoughby, feeteel at ag | Satetllderexumare | 3 ene) sas, Wood, Sims & Kalra, 1997), desenarea de imagini si ati Biggs TS | gratia (Mcklin, 1997; Newton, 1995; Pruitt, 1993) si rea Purdie, 1986 rategi de renumare ry O88 il "anor reprezentiri chinestezice ale confinutului (Aubusson, as — 03 a IGiin acest caz exist un numar mare de studi de specialitate ramnitoor oat 9 gre sustin eficacitatea procesarii informatie prin metode us 5 ingvistice. Figura 2.4 descrie o parte din aceste studi "Un aspect al procesarii nonlingvistice frecvent trecut cu Gansta ar me lerea este existena unor strategii de memorare care se fol ae notte = ¢ de reprezentarile nonlingvistice. De regula, aceste strategii ve de notije 25 a intra in categoria generalé a mnemotehnicilor. Mayer (2003) Weare Gra | Lave eta 2 “4 s e strategiile mnemotehnice dup cum urmeaz&: - 40, - Strategiile mnemotehnice sunt acele tehnici care ii ajuté pe clevi si memoreze fapte. Memorarea presupune capacitatea de jului memorat fara un efort pentru mal multe deta. e 9 continutlu tn ford ses fs mai mult amintire si utilizare a materi FE Strategiile mnemotehnice presupun acti- e "in care sunt descrse ace ‘mental constient. vvititi verificate in timp care il ajutd pe elev sa igi aduca aminte este cel mai usor de ob: ‘ ' de observat sub forma unor i ‘materialul. (pp. 364-365) SSociate cu experientele traite. De pilda, un ele feat can i un elev care a studiat si care i Sen . ‘nlslege trisstuile definitoi ale celule va detineo ines Este important s& recunoastem cA, atunei cand sunt utilizate agine "in mod eficient, strategiile mnemotehnice nu sunt cu nimic mai ROBERT). MARZANO, ‘tag tings predarii = Cum procedm pentruane ajutaeeviite strategii. In fapt, folosite corespunzator, «7 presupun procese superioare de gandire (vezi ‘acest sens). Din pacate, unii educatori tind s& pnemotehnicile cu memorarea mecanicd, prin ‘in fapt incalc majoritatea principiilor utilizacii emotehnicilor. Este extrem de important ca elevii mae, inte de a utiliza o strategie de me- 19863 emotehnicile trebuie si ajute nu numai la amintirea igi la intelegerea acelei informatii, Grebirile sunt un alt aspect important al macrostrategiilor Figura 2.5 prezinté rezultatele studiilor de cercetare cu Yire la elaborarea intrebarilor in general. tudiul lui Redfield & Rousseau (1981) este extrem de relevant ee ea aceasti discutie, deoarece el pune in contrast efectele Eenente la concluzia ca ,,rezultatele acestei metaanalize indic& un general pozitiv (+0,7292) pentru utilizarea frecvent’ in saa intrebarilor cu un ni icat din punct de vedere gnitiv’ (1981, p. 243). Se subliniaza si faptul ca aceste rezultate 4 rezultatele unui studiu mai vechi al lui ine (1979). gal concert _ Prin definitie, intrebarile bazate pe deductie presupun ca sas le pe care le-au asimilat 1980). Un tip foarte bun de intrebari deductive sunt ess de elaborare” (Ozgungor & Guthrie, 2004). intre- a in care Mim cae sunt dscise ¢ ute tat. tile de elaborare sunt acele intrebéri care au urmatoarea Configuratie: De ce crezi ci acest lucru este adevarat?, (Pressley @tal., 1992; Willoughby & Wood, 1994). Fishbein, Eckart, Lauver, ROBERT) Marzano63 Van Leeuw: wen Entec ee anemeye (1950) ay descoperit faptul 5 84 sporeasca 4 oF ies Poreasca simtitor nivelul de intetog leg Figura2s Rezultatele cere TB an eta ipacl tbr Tend — | Numan cereant | mnt | mel | ale | efectutus | cal ectulut LS Aedfeld & Rosseau,1981 | Thesbaa - Wise & Oley 1983 Thureba i af Hamaker, ai ei lanes | “eo —[-f-2 Ge 5 Tntrebar a aS 7 tess] a af 2 26 | 0 Reflectarea be Hofetiren reprezinti un alt aspect eve 9 utlizat in mule m eae etl IMP determinant aap cor nedare a nivelului de certitucine in legiturd pagent “ah @ Preconceptillor confirmate gi a celor n cercetarea efectuat§ asupra reflectarii Privind evaluarea. Mai precis, s-a Sunt ruga(i sd identifice gi sd igi x e, acest lucru cresterea reusitei scolare, ci fi of¢ relate rk i peat informatii de evaluare Butler & Winne, 355 come ” 1995; Cross, 1998), al multor macrostrategit loduti, aici el se refera Ja Pentru invatare si iden- ROBERT). Manzano. prin cooperare gitim, dar foarte important aspect al macrostrategiilor, sunt ele definite aici, este faptul c& elevii de regula joneazA in cadrul grupului in ceea ce priveste noul wgt. Saul efectuat numeroase studii asupra efectelor gle invafarii prin cooperare. Figura 2.6 prezinta o parte te studi. esi nvtarea prin cooperare, aga cum este ea definiti de gon & Johnson (1999), are multe beneficii, trebuie mentionat special unul anume, foarte relevant pentru aceasta discutie: | ci invatarea prin cooperare ii permite elevului s& deze noul continut din mai multe perspective. McVee, jinsmore & Gavelek (2005) sintetizeaza studiile efectuate asu- aspectelor sociolingvistice ale dezvoltérii cunoasterii (adica dezvoltarii schemelor cognitive) si fac observatia ca interac “fiunea in cadrul grupului faciliteaz dezvoltarea cunoasterii, “creind in acelagi timp si o constientizare a faptului c& aceste “ achizitii sunt greu de realizat in lipsa unei astfel de interactiuni. ODonnell si colegii (1990) arata ca interactiunile cooperante “faciliteeza invatarea de proceduri complexe. Studiile efectuate “de Lou si colegii sai (1996) demonstreaza ci marimea grupului poate influenta efectele invatarii in grup. Acest lucru este _feprezentat in Figura 2.7, care implici faptul ci grupurile trebuie “Menfinute relativ mici. in fapt, eu am recomandat perechi si “Brupuri de cate trei elevi pentru majoritatea tipurilor de inter- _“Atiuni descrise in pagii de mai jos. e ‘Art ting pred a Cum procediem pentrua ne ajuta eleFigura26 sl cercetiiasupra vsti pin cooperare Figura 27 Recut Marimea grupurilor Studlade—] Tema emt ceca sine Numdrde 5 ‘ mare | Misimes umirdemarini | Mirimearnediea | Propresincentle ale aleefectul efecic en Ree efetuh : 3 a if Maram, | cooper eee ma 2 0m 2 Nelson | Tavifarea prin ; 7 O22 7 Ston oa [seperwe ts terrup 2.00 com tia pan coopera 7% | o78 individuals Soren de cooperre . vsindiuale | 18 | oe ai, 1585 | Ta Inver prin ¥ copeate tn genera 7 | 030 ee thee gas | foetarea © fn ficcare zi, elevii se confrunti cu notiuni noi, oferite de Walber sccpereve sori, Majoritatea acestor notiuni sunt neplanificate, alea- boo | ncape i am = bri, Insa exist& si momente cand confinutul nou este planificat Bonen, 2060 | Teton reprezintd un aspect important al unei unitati didactice. De ooperare fn general, 30 0.37 @ id’, un profesor poate planifica citirea de cAtre elevi a unei mame te jumite sectiuni din manual, care explica si exemplific’ infor- conan 3 on = “mafia despre triunghiurile dreptunghice. Intelegerea continu- senera | on din aceastA sectiune este primul pas de baza in incercarea de a atinge obiectivul de invatare legat de unghiurile unor astfel [2 de triunghiuri. in plus, profesorul poate planifica o vizionare a unui documentar sau audierea unei prelegeri, urmarirea une | demonstrafii sau efectuarea unei sirwulari, ca pas de baz’ in |) Tealizarea aceluiagi obiectiv de invaare. Ca si dam un exemplu, © 8 ne imaginam cé un profesor de educatie fizicé a identificat | @obiectiv de invajare capacitatea elevilor de a executa corect © genuflexiuni, un exercitiu fizic important pentru exersarea - muschilor picioarelor. Profesorul identificd doua inputuri ROBERT). MARZANO ‘Arta sting pre dri = Cum procedéim pentnta ne ajuta eleva i cd tit? © explicatie verba preset AL ACtiCS diver, * este un scurt film despre atleti care pr sporturi si care, cu totii, execut genuflexiuni n fapt, acest pas presupune faptul mnplu mod de a pregatl introducerea unui continut sin pie subie 4 intrebi elevii ce cxed ei ca stia despre subiectu aceasta este, desigut, 0 metoda adaptats dupa 0 je mai generald dezvoltata de Ogle (1986). Deipildh Fair © strategie M2 smpuiienain rofesorul i Pentru procesul de invatare. Piecare obiectiv de invitay, pe Se aNte de a viriona o simulare pe computer are, profesor clude doud sau trei astfel de experiente. Astfel, 0 le i Piowesbs levi ce cred ei ci stu despre oe wa a " e e it siguri de it la pe Walare poate avea de la patru pan’ la sag, oF tui ci elevii nu trebuie si fie absolu fi “ ase sf impartiseascd cu colegii ‘minante pentru invajare. Identificarea acestor pie de in, Nu este necesar decat s& imparaieoet cu colegi oferd atat elevilor, cat gi profesorului un pune sprcunostinfele pe care le au deja despre subie carora sd se concentreze, Elevii stiu 4 este important <3 stent la aceste experiente; la réndul siu, profesorul stie f conexiunile evidente (a trebuiie rezervat suficient timp pentru aceste exper i este experiente, astel wen arooney 5 proceseze pe deplin confinutul si si il inteleags alta tehnicd de familiarizare este cea a Proceseze pe deplin continutul si s& il inteleags Gralidehnihide a ee aati ARE 1 continut, care urmeaza s fie prezentat profesorul a identitig Fe at ec uucturate ca fiind indlispen, me f°, lor evidente, care r in clasa si nou! a tncadel unui input determinaa peste Tava, De pis inte de a demonstra cum se citeste 0 harté de contuty pro fesorul leva explicaelevilor ¢& vor putea observa simiaritit intr citirea unei hdrti de contur gi cea @ unel hérttobfgnuite ice). Apoi va enumera pe tabla acele aspecte ale citisii w hari obisnuite pe care se cuvine sa sile aminteasca elevii numécul 2. Pregatirea terenului pentru initierea putului determinant pentru invatare Cand profesorul fe doreste s& le pi valare, el in faptis a acestia le deti n elev nu are cunost regateste terenu pentru informatiile pe te in cadrul unei experiente decisive de 4 elevii sé faca legaituri cu cunostingele deja despre noile informatii. Chiar dacd te sau are foarte putine astfel de cunos- Privind subiectul respectiv, el va reusi ma ' st conexiuni importante cu cunostintele deja e © sarietate de metode prin care se poate preg experiente de ° studi Si faca legi- tente. Exista ati initierea unei ive de invatare. Multe dintre acestea se bazeazi ° teoretice privind schemele de organizare. © alta metodi utila gi eficace care poate fi utilizaté pentru pregitirea initierii unui input determinant pentru invite © Tepreziata intrebarile, De pila, inainte de a le prezenta elevlos documentarul despre uraganul Katrina din 2005, profesorul rn penteua nieajuta ele RORERT). MARZANO omputinyii roaga pe elevi s& retiné urmatoarele intrebari $188 se gindeg, Citi tthul textului si intrebai-va ce informatii va da tittul la ele pe masura ce vizioneazé documentarut: re textul respectiv. . eo subtitlurile paragrafelor gi céteva prop © fiecare paragrat. . 5 Focumat informatia pe care credeti c& o ofera textul. © Ce decizi eronate au fost luate de catre primar oraguy j New Orleans? © Ce deci statului? © Ce decizii eronate au fost Iuate federal&? eronate au fost luate de catre autoritay, .sorul noteaza pe tabla propozitia rezumativa a fiectrui 7 y apoi discuta cu elevii asemanarile gi deosebirile dintre ar de catre administratg Aceste intrebari ii avertizeaza pe elevi cd s-au luat 0 serie dg hotérari gresite la paliere diferite si fi ajuta sj ifele rezumative ale profesorului & 5a igi indrepte atentig catre anumite aspecte din documentar. N | ‘Notitele rezumative facute de profesor sunt eto cama laborata de pregatire. Prin intermediul acestora, profesorul le i elevilor o trecere in revisti a celor mai importante puncte confinutul care urmeaza si fie prezentat in cadrul experientei Un rezumat poate fi intrebuintat pentrs anticiparea intro- ecisive de invatare. Profesorul reia aceste note deypreuriice ducerii de nofiuni noi. Acest lucru se poate face oral sau in Ge © dasa, iar clevii se raporteazi la aceste note pe intreg Be : forma scrisd. Ca s& dam un exemplu, inainte de citirea unel tului determinant pentru invatare. Figura 28 prezint nti dese cin manual despre tiparele climaterice, profesorul a. ele pe care le poate distribui rofesonal isle cule descrie pe scurt si aminteste ideile principale ale textului pe care | ‘4 o sectiune dintr-un manual, pasaj care se refer urmeaza sa il citeascé elevii fia Drepturilor Omului. Informatiile preg&titoare din figura Rezumatul ficut de profesor Citirea rapida Citirea rapida (skimming) poate fi tacticd de pregatire. Este evident ca cit eficace cand este vorba de material tiparit. Daca elevii nu sunt § familiarizati cu procedeul cittii rapide, profesor ii va ghida, explicandu-le ce au de facut: la randul ei, folosita ca rea ,in diagonala” este r -edim pentrua ne ajuta ele, ROBERT]. MARZANO ‘Arta gi nga predtria Cum procedim p ju 6ROBERT], MaRzaNO % 1 ceinseanna mérul 3. Impartiti elevii in grupuri eclaata Drone i sent \ Statelor U facilita prelucrarea activa a informatiilor parcursull acestei crfi veti vedea ca este frecvent mata impartirea elevilor pe grupuri, deoarece aceasta fe da rezultate foarte bune in multe situatii de invajare. ire avantajele oferite de aceasta strategie este acela c& fica prelucrarea informatiei noi deoarece interac grup le ofera elevilor puncte de referint& multiple. jau ocazia sa vada cum proceseaza colegii lor informatia si sre dintre ei observ cum reactioneaza colegii lor la modul prelucreazi ei informatia. Ma voi referi gi la alte moda- ‘care se poate utiliza imparfirea elevilor pe grupuri in ful 3 si in capitolul 4. Aici ins&, generalizarea utild este tH de faptul cd trebuie formate grupuri pentru facilitarea jucrérii active de informatie in timpul unui input determinant fru invaitare | Aceste grupuri pot fi grupuri de doi elevi sau de maximum nei elevi, Asa cum am mentionat deja, pentru indeplinirea reat ae tater 3 opurilor Pasului numarul 1, recomand grupuri de doi sau trei Pre 8 Pot em ‘i. Dat fiind c& principalul scop al acestor grupuri este si wsifice procesarea de informatie, se impune stabilirea unor ii de operare precum cele de mai jos: © Fifi dispugi s& va exprimati punctul de vedere in cadrul discutiei ~ © Respectati opiniile interlocutorilor. © Asigurati-va c& afi inteles parerile expuse de ceilalfi in timpul conversatiei. Fiti dispus s& punefi intrebari daca nu afi inteles ceva. s2u neobisnuite 9, Protejen 228 orice crept end puterea sister Sursie Maran, Pickering & allock, 2001, p45, arta tingapredirli = Cum procedm pentru ne ajuta elev.dispus 88 réspund din grup despre pareri ‘efi intrebarilor altor inter le dumneavoastrg, Lund si Pimant, demonstrand rotatia Luni cu 79 fachetei, Acest lucru dureazé céteva minute. Apoi be prezentarea si roaga gruputile de elevi sa discute fsorul a organizat elevii in grupuri de cate trei gia distri- frui membru cate o liter’, A, B sau C. Dupa acest prim ¢de continut predat, el il roagi pe membrul A al grupu- fe pe scurt informatia. Dupa ce membrul A a facut membrii B si C fac completari la ce a spus A. Fiecare entifica si elementele care li s-au parut neclare. Apoi, i rAspunde intrebérilor puse de intreaga clasi pentru fica punctele identificate de fiecare grup. in cele din urm’, sorul ii intreaba pe elevi daca pot face prediictii despre ce si contin& urmatorul segment de informatie, Ein etapa a doua, profesorul mai Prezinté un segment de ie iil roaga pe membrul B al fiecirui grup si rezume inutul. Grupurile identifica punctele neclare $i ii pun orului intrebari privind aceste puncte. Apoi, profesorul iar Ia predicti. in cele din urma, se prezinta al treilea ent de informatie, iar membrul C din fiecare grup preia embru al tribuie la conversatie, Prey de operate, le ofer’ o ectarea acestor rel Informatia nows tebuie dozati atent, 4 daca elevii primesc informa \c Procesate. Pentru a fa Aceste doze inaintea j invtare. Nu exist’ un acestor unitaiti de cont arece, in cantitate este mai eficienty Care pot fi imediat | Profesorul identitiog determinant pentru legeitura cu marimea ia in doze mici, set clar de reguli jn ‘inut. Profesorul este _ Acest tip de informatii, despre Luna, Pimant gi Soare, este “de ordin declarativ. Cand experienta decisiva de invatare pre- _ Supune cunoastere de tip procedural, acest pas suferd anumite _Trodificari. Si ne amintim dintr-o discutie anterioard faptul cS 0 Ginoastere de tip declarativ este informativ’, Cunoasterea pro- WP cedurala se leaga de abilitati, strategii sau procese. Pentru ailustra jidinne ate 2 |e) © acest lucru, si presupunem c& un Profesor de educatiefizick a ite Plinine i Soare ‘nifiat un input determinant pentru invatare despre tehnica 7 “orecti pentru aruncarea libera la cos. Profesorul a organizat inleractiunea dintre Pamant si Lung Else foloseste deo macheti celor t ai intai descrie ROBERT). MARZANO ‘Arai stings predic w Cur procedimm pentrsaneajuta eleal ie sunt 80 ¢ mod elementele care sunt compa in baza acestor caract cemonstratia pe segmente, Primul segme : : ‘ ecu i B edt care rebut ati mingea de baschet — max, nb te necesate fi ardtitoral tebule sé forae ee ming ia degetul may 'g ormalati concluzia fa care af ans co 162 Hat al se afla “ ze un Y, in timp ce mana cealaly 4 demonstratie. Elevul A din fare pag itoun aceasta parte din Jeeste clara citito are grup rezuma apo’ inforn eerie iar B si C fac la randul lor cuaiplest inane fenipurllor Thewan alt segment de informatie, fiecare membru a] legate de aspect mal putin caneal rover earn Sispunde acestor tatresert we ale procedurii, iar profeson fet aia pain teen intreaga clas, Se solicit fn | ue primull segment de pred: former or presi xp ce urcava fi preenatiy J se poe eee ah : Tenino aca trecela a doua parte prezentir ati ca punct de plecare, prin intermediul c profesorul a predato stratepic eecme een resupunem of proced.ura corecti, Fiecare elev are un exemplar fotocopiat « compureal ole, th can specifica \d redactarea unei pee de-a doua compunere. De asemenea, fiecare elev are 0 fe pe mente = “in care trebuia ficutd o comparatie bazaté pe care esie explicata strategia cu cel gase pasi de mai sts componente: leosebiri. Strategia implic’ urmitoarele Folosind compunerea proiectata pe perete, profesorul exp " primi doi pasi pe masurd ce-i executd. Apot ii roaga pe tes in cuvij jncerce s execute si ei cei doi pasi. Toti membrii grupulu t sara dtimitivoasti, incercati sa precizati care cearca primii doi pagi, Membrul A isi rezuma experienta ¢i c° i Reauadiconmmene ee plrerea membrilor B gi C. Grupurile identifica si neclaritaile pe compavate leat dings iter att ksclementsla fare le-ar putea avea membrii grupului. Apoi se pun intrebt gamparat sunt clare ctrior. Dac, perl schim profesorulu in fata clase. Se fac predictii despre urmatorii pos 3. Formulati cara ai procedurii gi se prezint& un nou segment de informatie ti caracteristicile specific “asa cum o ilustreaza exemplele privind aruncarea libera la eaibaraieelementele, ate pe asemanari gi deosebiri, cind * Kee GG: va compunerea gi asigurati-va c& aceste caracte- 'i face obiectul principal al unei expe- istic le sunt clare cititorilor gi ci ati descris in mod explicit 1u ocazia s& incerce sa execute orul concepe un input determinant pentru invatare _ folosindu-se de doua astfel de compuneri Peale pe comparatie, dar care mu au fost recite de cStre a for, doi elevianonimi din anvl de studiu anterior. Pagi 1st 2 consti are. Una dintre aceste compune torul unui retroproiector gi ul Profes' pentru elevii 8 baza carora sunt cog gi compunerile ba: cunoasterea procedural riente decisive de invatare, elevii a jing predar= Cur procedirn pe ROBERT). MARZANO% fiecare dintre aspectele segmente. Desi tehnica generals descrisa in acest pas functioneagy ¢ste posibil ca profesorul s§ doreasc’ sa utilizeze alte stra mai formale. Exist col Putin trej astfel de strategii Clucative S° potrivese cu acest pas; Predarea reciprocs, mozaicul si fo de concepte. Oricare dintre ace acest pas deoarece mplica discuti, si limurirea punctelor neclare intr-o masurg sau Contextul invatarii organizate Pe grupuri. Voi descrie Sum Poate fiecare dintre aceste trei macrostrat in cacrul acestui pas. Predarea reciproca este o i Palincsar si colegii 53 Herrenkohl, 2002), Procedurilor discutate alta, Pes au concopy \ 1984; Palincsar formuleazi text, liderul dezbatetil [din fiecare ne intrebari despre text si senor srupului discuts aceste intrekans Un membra srupului rezuma continutul Pana in acel punct si apoi dificile, dupa care membri grupu- despre urmatoarea parte din t text, Dy (p. 787) Asa cum desctie O'Donnell, Pred. multe elemente generale subliniore in cadrul acestui pas, desi intr-o ordine un Pic diferita, Blevii citese 6 Parte din text, Liderul Brapuluinu face el rezumatul textal 's cl pune intrebari pe cate ‘area reciproca face uz de ROBERT), Manzano Bi S8 fe utlnag Predarea reciprocy in urmatoral fel catre atul discutiei este prezentat nu de ci disc aed un alt membru al ie nan, Sikes polio ‘eput de Aronson, Blaney han, Sikes Donne e rvatia Ca Donnell (2006) face observaf 2 este una 097, finale de invatare cooperanta. Ea icile origina Mennicile 0° IE tehnic’ in felul urmator: eh tebni aprofundeze fiecare 4 despre padurile tropicale, a grupul invata despre f “ sagan eo subtems (d as si aril si animalele pAdurilortropica to an gerea pidu colo, plantele si distrug i icy ein grapur separates! dseut sublem, 8 rupuri separate si Intnescin grupuri sepe : Srenreapel e predau conti este si dobande a aa rai > subtema, Bi se reint repute atl cll eb a gruel. 208 p mtu 4 aspecte formale ale rn rezinta aspe: a - ; a si predictiile nu rep ie, De pilda, fiecare © Clarificarea ¢i Ee 1 ugurint’ incorporat a nurite de mozaicului, dar pot fic trebari care sunt Lim i poate formu up. in plus, fiecare Citre profesorul 5 formatii urmeazi edictii despre ce ‘ face predict ahmed Ei proses nomen i cane propune dex 88 fie prezentate in 1 ere a : meeeste ost 4 pe studille lu dno Wray ae poplar de Joyce & Wel (986), Des pied wicenne peat acelgi ume (vain acest sens “Silver Song & Perini, 2007), Joyce & Weil ilver, S ‘ta gistinga predaviia aja le im procedim pentru a neaROBERT), Marzano Sacestel tehnici dupa cum urmeazs: & i indrume pe elevi cstre me exemple (numite atribute) ale atribute “(1986p Bh Weil oferd exempl 4 Vill-a, ai carui e

You might also like

• Psihologia În Exemple Și Modele Explicate

  

  Document223 pages

  Psihologia În Exemple Și Modele Explicate

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Jocuri Intercunoastere

  

  Document2 pages

  Jocuri Intercunoastere

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Exemple Itemi Gandire Critica

  

  Document5 pages

  Exemple Itemi Gandire Critica

  cristina mihaela

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Eutanasia o Dilema de Etica Medicala

  

  Document5 pages

  Eutanasia o Dilema de Etica Medicala

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Invatarea Prin Cooperare - Ipoteze de Lucru

  

  Document4 pages

  Invatarea Prin Cooperare - Ipoteze de Lucru

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Scrisoarea de Intentie

  

  Document6 pages

  Scrisoarea de Intentie

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Despre Cultura Indiană Curiozitati

  

  Document2 pages

  Despre Cultura Indiană Curiozitati

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Despre Italia

  

  Document2 pages

  Despre Italia

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Mexic Curiozitati

  

  Document2 pages

  Mexic Curiozitati

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Euthanasia As Intention Content File PDF

  

  Document6 pages

  Euthanasia As Intention Content File PDF

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Pedagogia Mediului de Inv Psiho Edu

  

  Document5 pages

  Pedagogia Mediului de Inv Psiho Edu

  cristina mihaela

  No ratings yet
• 27 Istoria Gindirii Pedagogice Cristea

  

  Document6 pages

  27 Istoria Gindirii Pedagogice Cristea

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Eutanasie Umana Contra

  

  Document7 pages

  Eutanasie Umana Contra

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Theological-Arguments-Against-Euthanasia - Content File PDF

  

  Document9 pages

  Theological-Arguments-Against-Euthanasia - Content File PDF

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Eutanasconf UTM 2013 Vol 1 p337 339

  

  Document3 pages

  Eutanasconf UTM 2013 Vol 1 p337 339

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Detalii Formare Atccpr 2022

  

  Document7 pages

  Detalii Formare Atccpr 2022

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Final G Critica

  

  Document4 pages

  Final G Critica

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Deficienţe Exerciții

  

  Document3 pages

  Deficienţe Exerciții

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Plan de Invatamant Pps

  

  Document3 pages

  Plan de Invatamant Pps

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Test Empatie

  

  Document3 pages

  Test Empatie

  cristina mihaela

  100% (1)
• Test Conflict

  

  Document4 pages

  Test Conflict

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Schemă Imaginație-1

  

  Document1 page

  Schemă Imaginație-1

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Introducere În Neuropsihologie1

  

  Document18 pages

  Introducere În Neuropsihologie1

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Wa0001.

  

  Document1 page

  Wa0001.

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Ion Liviu Rebreanu Caracterizare

  

  Document3 pages

  Ion Liviu Rebreanu Caracterizare

  cristina mihaela

  No ratings yet
• Memorator PSIHOLOGIE

  

  Document62 pages

  Memorator PSIHOLOGIE

  cristina mihaela

  100% (1)
• Schema Embriogeneza

  

  Document6 pages

  Schema Embriogeneza

  cristina mihaela

  No ratings yet