Professional Documents
Culture Documents
Cum Sa Fii Un Public Speakers de Succes
Cum Sa Fii Un Public Speakers de Succes
sau
Cum să fii un public speakers de succes
Cuprins
Prefaţă
Despre autor
1. Introducere
1.1 Public Speaking în lumea afacerilor
1.2 Beneficiile personale și sociale ale public speakingului
Sau te simți destul de confortabil atunci când vorbești în public, dar cauți
în continuare modalități de a-ți îmbunătăți abilitățile și de a te îmbogăți cu mai
multă motivație, angajare, convingere, prezentare și educare a altor persoane?
CE
X Y CANAL SCOP
(mesaj)
2.5 Trei stiluri de vorbit in public
Cele mai obișnuite trei stiluri de discursuri pe care le întâlniți astăzi sunt:
discursul improvizat, manuscrisul și mixt. Pentru a deveni un vorbitor în public
de succes, va trebui să învățați aceste stiluri deoarece ele vă vor permite să
vorbiți în mod concret și eficient în fața oricărui număr de ascultători și în orice
situație dată.
Discursul improvizat
Discursul improvizat este constrâns de ocazie și nu prea poate fi planificat
în prealabil. Deși speakerii celebri glumesc spunând că cele mai bune discursuri
improvizate ar trebui pregătite cu câteva săptămâni înainte, de obicei în viața
reală nu avem deloc sau, în cel mai bun caz, prea puțin timp să ne pregătim
înainte de a vorbi în fața unei audiențe. Câteva exemple de discursuri
improvizate ar putea fi atunci când șeful tău iți cere să conduci sedința cu echipa
sau atunci când un grup de prieteni te îndeamnă să spui câteva cuvinte la un
eveniment.
Discursul manuscris
Este un tip de discurs scris ca un manuscris și este menit să fie livrat
cuvânt cu cuvânt. Discursurile manuscrise sunt folosite în multe ocazii politice și
sociale, când fiecare cuvânt are o greutate mare și nu trebuie să fie catalogat
greșit. Unul dintre exemplele cele mai frecvente ale unui discurs manuscris este
un politician care transmite un discurs, care a fost scris de o altă persoană.
Discursul mixt
Acesta este cel mai frecvent utilizat tip de discurs și ajută la stabilirea unei
conexiuni emoționale cu publicul. Este construit în jurul unor puncte cheie, dar
materialul poate fi prezentat în mod liber, permițând vorbitorului să facă
schimbări în discursul său pe baza reacției ascultătorilor.
Mai târziu, în această carte vom acoperi pregătirea tuturor celor trei
stiluri de vorbire, dar înainte de a face acest lucru, să abordăm unul dintre
obstacolele majore cu care se confruntă majoritatea oamenilor atunci când vine
vorba de a vorbi în fața unui grup de oameni - Frica.
3 Depășirea fricii de a vorbi în public
3.1 Introducere
O oportunitate de a vorbi în fața unui public, fie că este vorba de trei sau
trei sute de persoane, este șansa de a vă promova afacerea sau serviciul dvs.
unor potențialilor clienți. Cu toate acestea, unul dintre cele mai mari obstacole cu
care se confruntă mulți bărbați și femei în afaceri este teama de a vorbi în public.
Potrivit studiilor naționale și a rezultatelor cercetărilor, teama de a vorbi
în public depășește teama de înălțimi, frica de păianjeni și chiar teama de
moartea însăși. După cum a spus Jerry Seinfeld - "La o înmormântare, persoana
rugată să țină elogiul preferă să fie mai degrabă în sicriu decît să vorbească in
fața altora".
Deci, de ce anume este frica de a vorbi în public atât de puternică și
debilitantă?
De ce 75% din populație suferă de anxietate de fiecare dată când li se cere
să vorbească în fața altora? Cum putem depăși teama de a vorbi în public și cum
ne putem perfecționa abilitățile de comunicare?
Ce putem face pentru a transforma frica de vorbit în public în entuziasm și
energie pozitivă?
4.1. Introducere
"Succesul prezentării dvs. nu va fi determinat de cunoștiințele pe care le
expuneți, ci de ceea ce înțelege ascultătorul". - Lilly Walters
4.2.3. DA și NU în storytelling
Nu orice poveste va atrage atenția și interesul publicului. Sunt câteva
puncte importante care ar trebui luate în considerare atunci când alegeți
povestea potrivită pentru discursul dumneavoastră:
DA:
• Spuneți întotdeauna o povestea relevantă pentru public
• Folosiți povești simple și scurte
• Eliminați detaliile inconsecvente
• Alegeți timingul poveștilor pentru a re-accentua mesajul
• Asigurați-vă că mesajul povestirii implică o lecție cu care publicul
poate rezona
• Folosiți-vă de limbajul non-verbal și de expresiile faciale pentru a
stârni emoții.
• Utilizați elemente ale poveștii comune pentru public (de exemplu,
persoane, locuri și fapte familiare).
• Accentuați adjectivele și verbele din povestirile dvs. pentru a le
face mai interesante.
• Trebuie să știți povestea pe dinafară
NU:
• Nu utilizați mai mult de două sau trei povesti pe aceeași temă
• Nu utilizați termeni pe care audiența nu îi ințelege
• Nu complicați povestea cu prea multe caractere, evenimente sau
detalii
4.3. Limbajul corpului
"Ceea ce faci vorbește atât de tare că nu pot auzi ce spui." - Ralph Waldo
Emerson
Plasarea pe scenă
Adesea, speakerii se poziționează în spatele unui podium, folosindu-l ca o
baricadă "psihologică" între ei și audiența lor. Fără îndoială, acest lucru nu ajută
la stabilirea unei legături cu publicul sau la menținerea interesului față de mesaj.
Chiar dacă jobul ne obligă să vorbim din spatele unui pupitru, este o idee bună să
îl părăsim ocazional. Mișcarea către public este un semn de încredere și
deschidere. Mișcarea este, de asemenea, o modalitate excelentă de a face o
tranziție clară de la un punct la altul, permițând unui vorbitor să recapete rapid
atenția ascultătorilor.
Brațele
În timp ce vă aflați pe scenă, aveți grijă să nu folosiți gesturi ale mâinilor
care dezvăluie anxietate, cum ar fi strângerea mâinilor împreună, aranjarea
hainelor sau ascunderea mâinilor în buzunare. Chiar dacă aveți emoții, adoptați
o poziție cu brațele relaxate, deoarece vă ajută să vă transmiteți atitudinea
calmă, sinceritatea și deschiderea voastră catre public.
Expresiile faciale
Când vine vorba de stabilirea unei legături cu publicul și de câștigarea
admirației, nu este nimic mai eficace decât un zâmbet autentic. În calitate de
vorbitor, ar trebui să fii primul care să demonstreze simpatia și interesul față de
audiență, iar cel mai bun mod de a face acest lucru este să zâmbești și să te uiți la
ascultătorii tăi în timp ce vorbești.
4.4 Tonul vocii
4.4.1. Introducere
"Vorbiți puțin, vorbiți lent și nu vorbiți prea mult" - John Wayne
4.4.2 Paralimbajul
Studiul dedicat părții vocale a comunicării non-verbale se numește
paralingvistică, în timp ce termenul "paralimbaj" se referă la elementele non-
verbale ale comunicării precum:
- ritmul (viteza)
- ton (înălțimea sau gravitatea vocii)
- volum (puterea)
- și, în unele cazuri, enunțarea discursului.
Să aruncăm o privire asupra modului în care se aplică aceste elemente și
cum afecteaza ele vorbitul în mod public:
4.4.3 Ritmul
Ritmul discursului este viteza cu care ne spunem gândurile cu voce tare.
Adesea, atunci când oamenii se simt nervoși sau emoționați, au tendința
să vorbească repede, sperând să scape de prezentare cât mai repede posibil.
Așa cum probabil puteți ghici, vorbind într-un ritm rapid, este dificil
pentru ascultători să țină pasul mental cu vorbitorul și să îi urmeze șirul ideilor.
În timp ce o parte din mesaj ar putea fi recepționat, majoritatea nu vor ințelege,
deoarece oamenii își vor pierde rapid interesul pentru prezentare.
Pe de altă parte, vorbind într-un ritm prea lent, îi oferă audienței prea
mult timp pentru a-ți procesa mesajul, iar gândurile lor vor începe să se îndrepte
către alte subiecte.
Vorbitorii cu experiență își schimbă adesea ritmul vocii în timpul unei
prezentări, tocmai pentru a menține atenția publicului pe o perioadă lungă de
timp și pentru a-și condimenta discursul. Cu toate acestea, cea mai mare parte a
unei prezentări ar trebui să fie livrată cu un ritm care să le permită ascultătorilor
să proceseze și să vă înțeleagă mesajul.
Merită menționat faptul că experimentele psihologice efectuate de Smith
și Shaffer în 1991 sugerează că, atunci când mesajul transmis este în contradicție
cu atitudinea, vorbitorii mai rapizi au fost mai convingători decât vorbitorii mai
lenți. Acesta ar putea fi unul dintre factorii care au contribuit la succesul lui
Anthony Robbins ca speaker motivațional, deoarece rata rapidă de vorbire îi
permite să-i convingă în mod eficient pe ascultători să-și schimbe obiceiurile
disfuncționale și să acționeze asupra obiectivelor lor.
Cu toate acestea, Smith și Shaffer au demonstrat, de asemenea, că atunci
când audiența acceptă mesajul în mod automat , rata de vorbire mai lentă tinde
să fie mai persuasivă decât una rapidă.
3 moduri de a vă îmbunătăți ritmul vorbirii
Dacă uneori oamenii vă spun "Ați putea să repetați asta?" Sau "Îmi pare
rău, nu am înțeles", șansele sunt să vorbiți prea repede. Aceasta înseamnă că, în
timpul prezentării, veți vorbi chiar mai repede, ceea ce va face foarte greu
ascultătorilor să vă urmeze ideile sau gândurile.
Există câteva modalități prin care vă puteți aduce ritmul unui discurs la
un nivel adecvat și puteți capta atenția publicului.
A. Controlați-vă respirația
Așa cum am menționat într-un capitol anterior, teama și nervozitatea pe
care mulți oameni o experimentează în timpul unei prezentări sunt însoțite de
reacții fizice ale corpului, cum ar fi creșterea frecvenței cardiace, tensiunea
musculară și respirația superficială. O parte din motivul pentru care oamenii
vorbesc mai repede în timpul evenimentelor publice este faptul că ei se
epuizează și încearcă să termine fraza cât mai repede posibil. Făcând acest lucru
mărește agitația și face ca vocea să fie stresată și tensionată, deoarece se
vorbește din partea de sus a plămânilor, cu gâtul și maxilarul strâns.
Una dintre cele mai simple modalități de a vă încetini și de a vă restabili
echilibrul în timpul unei prezentări este să vă controlați respirația. Când vă
simțiți prea agitat sau spuneți prea repede cuvintele, faceți o pauză în timpul
discursului dvs. și respirați adânc de câteva ori înainte de a continua.
4.4.5 Volumul
Volumul se referă la puterea vocii. Este unul din cel mai simplu lucru de
stăpânit de către speakeri, deoarece depinde adesea de dimensiunea publicului
și de cadrul în care este prezentat discursul.
Evident, volumul vocii nu ar trebui să fie prea mare, astfel încât să pară că
strigați sau prea jos, ascultătorii având dificultăți în a vă auzi. Cu toate acestea,
diferența de volum a vocii poate fi foarte eficientă în evidențierea unui punct
important sau dramatic, exprimarea unor emoții puternice sau pentru a crea
suspans și a face ca oamenii să se aplece înainte să audă ceea ce se spune.
4.5 Pauzele în vorbire
"Cuvântul potrivit poate fi eficient, dar nici un cuvânt nu a fost la fel de
eficient ca o pauză la timpul potrivit" - Mark Twain
În cele mai multe cazuri nu este nevoie să umpleți tăcerea cu cuvinte fără
sens, cum ar fi "hmm", "precum" și "știți voi". Făcând acest lucru distrage atenția
publicului de la ceea ce se spune și dă impresia de nervozitate și lipsă de
claritate.
Speakerii de succes sunt conștienți de acest lucru și folosesc adesea
pauzele pentru:
• creșterea impactului unei remarci
• idei de legătură
• sublinierea ultimul lucru care a fost spus
• crearea de anticipare pentru următoarea remarcă
• mai mult umor și pasiune în prezentare
• acordarea timpului pentru ca publicul să absoarbă informațiile
• a determina publicul să-și pună întrebări
Cele mai multe pauze folosite în public speaking pot fi împărțite în patru
categorii principale:
A. Pauză scurtă
Pauzele scurte durează de la o jumătate de secundă la două secunde și
sunt utilizate în principal pentru a separa idei, subliniind ultimul cuvânt care a
fost spus sau construind anticiparea pentru ceea ce vine.
B. Pauză de spontaneitate
O pauză de spontaneitate este utilizată atunci când vorbitorul caută
cuvântul potrivit sau pretinde că reflectă la ceva. Pauzele de spontaneitate nu
sunt neapărat "neplanificate", dar fac ca discursul să pară mai natural, mai
lustruit și mai puțin repetat.
C. Pauză lungă
Pauzele lungi pot dura de la trei secunde până la câteva minute și sunt
foarte puternice. Ei controlează atenția publicului creând literalmente tensiune
în auditoriu. Pauzele lungi ar trebui să fie utilizate numai de către vorbitorii cu
experiență care se simt confortabil vorbind în fața unor grupuri mari de oameni.
În caz contrar, ele pot deveni deranjante atât pentru speaker, cât și pentru
ascultători.
D. Pseudo pauză
Scopul principal al unei pseudo pauze, la fel ca o pauză obișnuită, este de a
aduce atenția oamenilor înapoi la ceea ce se spune și subliniază ultima
propoziție. Cu toate acestea, în loc să folosească pauza, speakerul repetă și
subliniază ultima remarcă. Repetițiile minuțioase oferă un moment suplimentar
ascultătorilor să absoarbă și să memoreze cu adevărat informațiile.
Deși există multe sfaturi, trucuri și tehnici care pot fi folosite pentru a
îmbunătăți comunicarea interpersonală și în afaceri, utilizarea corectă a pauzelor
este una dintre cele mai simple modalități de a crea o impresie de profesionalism
și inteligență.
Dacă sunteți nou în public speaking, ar putea fi util să vă scrieți discursul
pentru a identifica și a folosi în mod eficient cuvintele de putere care trebuie
subliniate prin pauze. Cu toate acestea, cu practica, veți învăța să vorbiți
instinctiv în acest mod, ceea ce va crește considerabil impactul prezentărilor dvs.
Flip chart-urile
Flip chart-urile reprezintă unul dintre cele mai folosite tipuri de suporturi
vizuale pentru informarea grupurilor mai mici și mai informale de oameni. După
cum sugerează și numele, un flipchart este o foaie mare de hârtie pe un șevalet
care permite vorbitorului să-și ilustreze sau să-și scrie ideile și apoi să întoarcă
foaia de hârtie folosită și să înceapă din nou. Flip chart-urile reprezintă un
instrument de comunicare rapid, ieftin, portabil, universal înțeles, care nu
necesită cunoștințe de specialitate sau hi-tech.
Proiectoarele clasice
Acestea sunt similare în multe privințe cu flipchart-urile. Sunt
convenabile, nepretențioase și pot fi ideale în transferul de date pentru un public
de 20-50 de persoane. Multe companii și organizații mai mici folosesc încă
proiectoare în întâlniri și ateliere, deși acest sistem este în mare parte înlocuit de
proiectoare LCD și table interactive. Dacă doriți să vă impresionați publicul cu
ceva mai profesionist, slide show-urile sunt recomandate.
Slide show-urile
Odată cu apariția unor programe precum PowerPoint și Keynote este
acum mai ușor ca oricând să realizăm o prezentare cu aspect profesional în doar
câteva ore. O prezentare slide show este o serie de imagini, hărți și diagrame
proiectate pe un ecran. Obiectivul principal este de a consolida prezentarea orală
și de a "vinde" mesajul, produsul sau compania fără a fi prea agresiv.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui instrument de comunicare
este universalitatea sa. Indiferent dacă vă prezentați ideea la patru sute de
profesioniști sau dacă participați la o întâlnire săptămânală pentru membrii
echipei dvs., puteți câștiga în continuare foarte mult de la realizarea unei
prezentări PowePoint în prezentarea dvs.
Flyer-ele
Flyerele sunt copii imprimate de note și diapozitive date ascultătorilor
după sau în timpul prezentării. Documentele sunt ignorate nedrept de numeroși
vorbitori, deși sunt foarte folositoare, în special în timpul unor prezentări de
afaceri de lungă durată care conțin cantități mari de fapte, informații și date.
Rapid și ieftin de făcut, flyerele permit audienței dvs. să vă urmeze prezentarea,
să obțină informații suplimentare și chiar să le ia acasă cu ei.
Recuzită
Este un obiect folosit în timpul prezentării pentru a ajuta la ilustrarea sau
întărirea unei idei. Folosind obiecte de recuzită care au legatură cu mesajul
discursului, poate fi o modalitate originală de a crea o atmosferă plăcută, atrage
atenția oamenilor asupra vorbitorului și îi ajută pe oameni să-și amintească
mesajul săptămâni și chiar luni de la prezentare.
În timp ce toate tipurile de ajutor vizual menționate mai sus pot spori și
adăuga interes pentru discursul dvs., prezentarile PowerPoint sunt fără îndoială
cele mai populare instrumente de comunicare vizuală.
Există multe întrebări pe care “incepatorii” și le pun când își pregătesc
prezentările PowerPoint sau Keynote - Care este cel mai bun număr de slide-uri
pe care să le folosiți în prezentare? Cât de mult text trebuie pus pe fiecare slide?
Ce dimensiuni de fonturi să fie utilizate? Cât de mult timp să dedicați fiecărui
slide pentru a rămâne pe aceeași pagină cu publicul?
Proeminentul capitalist din Silicon Valley, autorul și antreprenorul Guy
Kawasaki împărtășește regula sa universală “10-20-30” care răspunde la
majoritatea acestor întrebări și oferă sfaturi valoroase de care atât noii
antreprenori, cât și directorii de afaceri cu experiență pot beneficia.
10 slide-uri
Guy Kawasaki crede că 10 reprezintă numărul optim de slide-uri pentru
orice prezentare PowerPoint sau Keynote. Premisa lui Guy, "o ființă umană
normală nu poate înțelege mai mult de zece concepte într-o întâlnire ... Dacă
trebuie să folosiți mai mult de zece slide-uri pentru a vă explica afacerea,
probabil că nu aveți o afacere".
Nu este nevoie să vă supracomplicați prezentarea cu prea multe fapte și
detalii. Identificați două sau trei idei principale pe care doriți ca publicul dvs. să
le rețină din prezentare și construiți-vă discursul în jurul lor.
20 de minute
Douăzeci de minute reprezintă cea mai lungă perioadă de timp în care
prezentarea dvs. de afacere sau pitch-ul produsului ar trebui să dureze. Acest
lucru vă va lăsa, ca vorbitor, oriunde, de la 20 de secunde la 2 minute pentru
fiecare slide. Încercați să nu rămâneți pe fiecare slide prea mult, deoarece puteți
pierde rapid atenția ascultătorilor. Dacă aveți mai mult timp la dispoziție, puteți
să-l utilizați pentru a interacționa cu publicul, pentru a răspunde la întrebări și a
clarifica unele puncte.
Font de 30 de puncte
Fontul cu 30 de puncte este cea mai mică dimensiune a fontului pe care ar
trebui să o utilizați în PowePoint. În primul rând, folosirea unui font mai mic va
face mesajul dvs. dificil de citit, mai ales pentru persoanele care stau în rândurile
din spate. În al doilea rând, alegerea unui font mai mare vă forțează ca vorbitor
să plasați mai puțin text pe diapozitivele dvs., menținând prezentarea dvs. simplă
și împiedicându-vă să citiți.
Deși regula 10-20-30 a lui Guy Kawasaki oferă câteva sfaturi valoroase
pentru pregătirea unei prezentări eficiente PowerPoint și Keynote, este
important să rețineți că nu există o formulă universală care să funcționeze în
toate cazurile de vorbit în public. De obicei, când vă pregătiți prezentarea,
trebuie să țineți cont și de câteva detalii tehnice, cum ar fi luminozitatea camerei,
distanța dintre audiență și ecran, ora din zi, calitatea proiectorului și așa mai
departe ...
Recomandat:
• Asigurați-vă că detaliile prezentării dvs. pot fi văzute din toate
părțile camerei. Oamenii nu ar trebui să-și epuizeze ochii pentru a
o vedea.
• Păstrați lucrurile simple. O imagine ar trebui să demonstreze un
concept sau să conțină un mesaj.
• Alegeți imagini profesionale pentru prezentarea dvs. Greșelile de
scriere și imaginile de proastă calitate au un impact negativ asupra
credibilității și profesionalismului dvs.
• Selectați ajutoare vizuale care au relevanță pentru publicul dvs.
• Păstrați scurtă prezentarea. Nu petreceți prea mult timp explicând
fiecare slide
• Utilizați diagrame și grafice pentru a susține prezentarea
informațiilor numerice.
5.1 Introducere
Rezultatul pozitiv al unui discurs nu depinde numai de abilitățile oratorii
ale vorbitorului. Este influențat de mai mulți factori, cum ar fi subiectul
prezentării, atitudinea audienței, calitatea materialului, lungimea discursului și
așa mai departe. Unii dintre factori sunt în afara controlului vorbitorului. Cu
toate acestea, restul de 98% din succes va depinde de cât de bine prezintă
prezentatorul ci trei P:
- Pregătire
- Practică
- Performanță
5.2 Pregătirea
"Doar vorbitorul pregătit merită să fie încrezător" - Dale Carnegie
1. Selectați materialul.
Informațiile prezentate pot fi comparate cu vârful unui aisberg. Doar
20% dintr-un aisberg este văzut deasupra apei. Restul este ascuns sub suprafață.
Similar, cunoștințele și experiența dvs. în domeniu ar trebui să fie mult mai mari
și mult mai profunde decât ceea ce decideți să acoperiți în timpul prezentării.
Este esențial ca ascultătorilor dvs. să nu li se dea impresia că știu mai
multe despre subiect decât dvs., altfel veți pierde rapid credibilitatea în timp ce
prezentarea dvs. își va pierde puterea.
4. Revizuiți discursul
După ce ați terminat discursul, gândiți-vă cum se poate îmbunătăți și mai
mult.
• Luați în considerare reducerea frazelor, în special a celor încărcate cu
conținut emoțional, de ex. "Eșecul nu este o opțiune", "Nicio scuză", "Dacă nu noi
- cine? Dacă nu acum - când? ". Acest lucru nu numai că va face mesajul dvs. mai
puternic și mai ușor de înțeles, dar creează și mai multe oportunități de pauză și
respirație.
• Utilizați adjective memorabile și adverbe pentru a vă face discursul mai
puternic. Este o diferență între mențiunea "Organizația noastră se confruntă cu
multe provocări" și "Organizația noastră se confruntă cu multe provocări
interesante". Prima propoziție este impersonală, a doua reflectă atitudinea și îi
invită pe ascultători să privească situația dintr-o perspectivă diferită.
• Adăugați pauze plasate strategic pentru impact.
• Repetați ideea cheie de mai multe ori în timpul prezentării. Îi permite
publicului să-și amintească ideea de bază. Dvs. vă permite să vă legați împreună
conceptele principale. Tehnica de repetare a fost folosită pe scară largă de mulți
speakeri, printre care Martin Luther King, în discursul său "Am un vis", și
Barack Obama în discursul său din primăvara anului 2008 la New Hampshire,
unde a folosit în mod repetat expresia " împreună putem “
• Dacă este posibil, încorporați povesti în discursul dvs. Chiar dacă aveți o
discuție serioasă în fața unui grup mare de profesioniști, acest lucru nu înseamnă
că discursul ar trebui să fie plictisitor. O poveste inspirațională sau o metaforă
care să vă demonstreze punctul dvs. de vedere poate contribui enorm la o
prezentare memorabilă și interesantă.
• Includeți întrebări, fraze și povestiri care vă permit să interacționați cu
publicul și să stabiliți o legătură emoțională cu acesta. O modalitate foarte bună
de a promova interacțiunea cu publicul dvs. este să le adresați o întrebare la care
pot relaționa. Cel mai frecvent tip de întrebare folosită este:
"Cine a fost/a simțit/a făcut ... , ridicați mâna!", În timp ce speakerul ridică
și el mâna.
Să recapitulăm:
Un discurs bine structurat constă dintr-un mesaj de bază, susținut de puncte
majore clare care, la rândul lor, sunt explicate prin detalii și exemple relevante.
Dacă decideți să adăugați o dimensiune vizuală prezentării, ajutoarele vizuale ar
trebui să vă îmbunătățească prezentarea, nu să o distragă.
Puteți utiliza tabelul de mai jos pentru a verifica dacă ați făcut totul și
pentru a vă asigura că prezentarea dvs. se desfășoară fără probleme și că toate
elementele sale sunt legate împreună într-un mod logic și semnificativ.
5.7 Performanță
"Dacă ceva poate merge prost, cu siguranța se va întâmpla." - Legea lui
Murphy