Curs 7 IAC 7 20-11-2023

Curs 7 – INTRODUCERE ÎN AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE
.
Prof.univ. emerit dr.ing. Nicolae Paraschiv
2. SISTEME CONVENȚIONALE DE REGLARE AUTOMATĂ
2.1. MODELE MATEMATICE ALE SISTEMELOR
2.2. FUNCȚII DE TRANSFER
2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE

2.4. SISTEME DE MĂSURAT
2.5. REGULATOARE AUTOMATE
2.6. ELEMENTE DE EXECUȚIE
20.11.2023 1
.
2.4.2. SENZORI ȘI TRADUCTOARE
 Traductorul este un element al Dispozitivului de Automatizare (DA) care
transpune variaţiile unei mărimi aplicate la intrare în variaţii ale unui semnal
purtător de informaţie care poate fi transmis la distanță.
 Cu toate că traductoarele sunt de o mare diversitate, ele pot fi clasificate după mai
multe criterii, dintre care în continuare vor fi prezentate cele mai importante.
 După mărimea aplicată la intrare traductoarele pot fi de : temperatură, presiune,

debit, nivel, concentraţie, deplasare, forţă etc.
 După natura fenomenelor care stau la baza funcţionării traductoarelor acestea pot
fi generatoare sau parametrice.
20.11.2023 2
.
 Traductoarele generatoare generează un semnal purtător de informaţie dependent
de valoarea mărimii aplicate la intrare, folosind pentru aceasta energia mediului
aferent mărimii traduse sau o sursă externă.
 Traductoarele parametrice pun în evidenţă variaţiile mărimii aplicate la intrare,
prin variaţii ale unor parametri asociaţi funcţionării lor cum ar fi: rezistenţa
electrică, capacitatea electrică, lungimea, etc.
 După natura semnalului purtător de informaţie asociat, traductoarele pot fi de

tip analogic sau discret.
 După modalitatea de obţinere a semnalului de ieşire traductoarele pot fi cu

transformare directă sau cu transformări succesive.
20.11.2023 3
.
 Traductoarele cu transformare directă convertesc variaţiile mărimii de intrare
în variaţii ale semnalului printr-o singură transformare.
 Traductoarele cu transformări succesive presupun obţinerea variaţiilor semnalului de
ieşire prin două sau mai multe transformări aplicate variaţiilor mărimii de intrare.
Structura unui traductor cu două transformări succesive:

x – mărime primară; mi – mărime intermediară; s – semnal.
 În continuare vor fi prezentate trăsături importante ale unor senzori reprezentativi şi

anume: senzorii pentru debit, temperatură, presiune, nivel.
 Vor fi avute în vedere cu precădere considerente de ordin fenomenolgic şi al caracterizării

informaţionale (de tip intrare – ieşire).
20.11.2023 4
.
A. Senzori de debit
 Debitul unui fluid este reprezentat de volumul sau cantitatea (masa) din respectivul
fluid care traversează o secţiune în unitatea de timp.
 Relaţiile de calcul pentru cele două tipuri de debit sunt:
V (2.72) m (2.73)
Qv = = S × v [m 3 / s ] Qm = = ρ × S × v [kg / s ]
t t
unde:
Qv şi Qm sunt debitele volumic respectiv masic;
S – aria secţiunii de trecere a fluidului în m2;
v - viteza fluidului în m/s;
ρ – densitatea fluidului în kg/m3.
20.11.2023 5
. Prof.univ. emerit dr.ing. Nicolae Paraschiv

A. Senzori de debit
 Conform relațiilor (2.72) și (2.73), pentru calculul debitelor Qv și Qm în condițiile
cunoașterii secțiunii S a conductei, trebuie determinată viteza v a fluidului
V
Qv = = S × v [m 3 / s ] (2.72)
t
m
Qm = = ρ × S × v [kg / s ] (2.73)
t
20.11.2023 6
. Prof.univ. emerit dr.ing. Nicolae Paraschiv

A. Senzori de debit
Între cei mai răspândiţi senzori de debit, sunt cei cu strangulare a căror funcţionare
se bazează pe relația dintre căderea de presiune pe o rezistenţă hidraulică şi viteză.
Structura unui traductor de debit cu element de

strangulare:
SDS – senzor de debit cu strangulare; Q – debit;
DP – diferenţă de presiune; i – semnal de ieşire în
curent
20.11.2023 7
.
A. Senzori de debit
 Un senzor cu strangulare răspândit este cel de tip diafragmă, care este un disc
metalic cu un orificiu circular (în majoritatea cazurilor centrat), care se introduce
pe tronsonul de conductă perpendicular pe direcţia de curgere a fluidului.
1 Elemente ale senzorului de debit tip diafragmă:

1 – schema principială de montaj a diafragmei între flanşe;
2 - vedere frontală a diafragmei; 3 – variaţia presiunii
statice în zona diafragmei; 4 - mărimile asociate senzorului
de debit tip diafragmă (SDD) ; 5 - caracteristica statică a
SDD; D – diametrul interior al conductei; d – diametrul
orificiului diafragmei; P1 – presiunea înaintea diafragmei;
P2 – presiunea după diafragmă; Q – debitul; DP – diferenţă
de presiune (P1 – P2 ).
20.11.2023 8
.
A. Senzori de debit
 Montajul efectiv al diafragmei se poate face între flanşe sau în camere de măsură.
În amonte şi în aval faţă de diafragmă există dispozitive (ştuţuri) pentru prelevarea
presiunilor statice aferente P1 şi P2, cu ajutorul cărora se determină diferența
(căderea) de presiune DP respectiv:
DP = P1 - P2 .
(2.74)
Caracteristica statică a SDD

reprezintă dependența DP = f(Q),
dependență care este neliniară de tip
pătratic.
20.11.2023 9
.
A. Senzori de debit
 Pentru debitele volumic și masic de lichid expresiile caracteristicilor statice sunt:

 2 (2.75)
1 2
DP = Q DP = Qm (2.76)
2(S0 ) 2
v 2  (S0 ) 2
unde:
Qv şi Qm sunt debitele volumic în m3/s respectiv masic în kg/s;
DP – căderea de presiune în N/m2; S0 = d 2 / 4
S0 – aria orificiului diafragmei în m2
ρ – densitatea lichidului în kg/m3;.
α - coeficiend de debit, adimensional.
20.11.2023 10
.
A. Senzori de debit
 2
 Pornind de la relația (2.75) DP = Qv se deduce expresia pentru
2(S0 ) 2
calculul calculul debitului volumic de lichid, respectiv:
2 DP
Qv = α S0 ,
ρ (2.77)
unde:
Qv este debitul volumic în m3/s;
DP – căderea de presiune în N/m2;
20.11.2023 11
.
A. Senzori de debit
21
 Pornind de la relația (2.76) DP = Qm se deduce expresia pentru
2  (S0 ) 2
calculul calculul debitului masic de lichid, expresia:
Qm = α S0 2 ρDP . (2.78)
unde:
Qm este debitul masic în kg/s;
DP – căderea de presiune în N/m2;
20.11.2023 12
.
A. Senzori de debit
 În ceea ce priveşte adaptorul pentru senzorul tip diafragmă, acesta

converteşte
 variaţiile aferente diferenței de presiune
în
 variaţii ale unui semnal ce poate fi transmis la distanță, cum ar fi de

exemplu un semnal în curent
20.11.2023 13
.
A. Senzori de debit
Sistem pentru măsurat debitul cu SSD
20.11.2023 14
.
A. Senzori de debit
Exemplul 2.2
Calculați coeficientul de debit α pentru următoarea situație:
- lichid: benzină cu ρ= 0,75 kg/dm3 ; - diametrul orificiului diafragmei d=175 mm;
- debitul volumic Qv=200 m3/h; - căderea de presiune DP=15000 Pa (N/m2).
Rezolvare
 = 0,75 ×1000 = 750 kg / m 3
Q  Qv = 150 / 3600 = 0,04166m 3 / s
Din relația (2.77) se obține = v cu
S0 2 DP
S0 = d 2 / 4 =  × 0,175 × 0,175 / 4 = 0,024 m 2 .
0,04166 750
Înlocuind rezultă = = 0,2744
0,024 2 • 15000
20.11.2023 15
.
B. Senzori de temperatură
 Temperatura unui corp (solid, lichid sau gazos) poate fi determinată pe

baza influenţei acesteia asupra unei proprietăţi a corpului respectiv sau a
altuia, numit senzor de temperatură care este pus în contact cu el.
20.11.2023 16
.
 Între mărimile semnificative influenţate de temperatură pot fi
menţionate:
 tensiunea termoelectromotoare;
 rezistenţa electrică;
 intensitatea radiaţiilor termice .
 dimensiunile geometrice;
20.11.2023 17
.
 În cele ce urmează se vor face câteva referiri la două categorii de

senzori termoelectrici şi anume la cei de tip:
 termocuplu (termogenerator) ;
 termorezistență (termoparametric ).
20.11.2023 18
.
 Termocuplurile sunt senzori de tip termogenerator care îşi bazează funcţionarea pe
apariţia unei tensiuni termelectromotoare EAB între capetele libere a doi electrozi A și
B realizați din materiale diferite sudaţi la un capăt și liberi la celălalt.
Senzor de temperatură de tip termocuplu

(termogenerator):
a – structură principială; b – protecţia termocuplului
cu o teacă; A, B – electrozi;
EAB – tensiune termoelectromotoare;
T, T0 – temperaturile în zona sudurii, respectiv la
capetele reci; 1 – termocuplu; 2 – teacă de protecţie.
20.11.2023 19
.
 Prezența tensiunii termoelectromotoare EAB se datorează concentraţiei

diferite de electroni liberi în cele două metale de natură diferită A şi B şi are
expresia
E AB = α AB (T-T0 ) (2.79)
unde:
αAB este coeficientul de sensibilitate medie a termocuplului;
T – temperatura la care se găsesc capetele sudate ale termocuplului;
T0 - temperatura la care se găsesc capetele libere ale termocuplului .
20.11.2023 20
.
B. Senzori de temperatură tip termocuplu
20.11.2023 21
.
 Din punct de vedere dinamic, transferul termic asociat unui termocuplu poate fi
descris printr-o ecuaţie diferenţială ordinară liniară neomogenă de ordinul unu,
respectiv:
dE
a + E = α AB (T-T0 ) (2.80)
dt
unde constanta de timp a este ordinul (10 – 80 secunde).
20.11.2023 22
.
Observații
1. Termocuplul este un senzor de tip generator, care generează o tensiune termoelectromotoare

dependentă de temperatură
2. Pentru a obține ca mărime de ieşire un curent în domeniu unificat (de exemplu 4…20 mA)
termocuplul se va conecta la un un adaptor tensiune - curent.
3. Ansamblul celor două elemente formează un traductor de temperatură de tip generator.
20.11.2023 23
.
 Termorezistențele sunt senzori de tip termoparametric care îşi bazează funcţionarea pe
dependenţa rezistenţei electrice (mai precis a rezistivităţii) față de temperatură.
 Acestea sunt confecţionate dintr-un fir de metal pur (platină, nichel, cupru, fier, wolfram
ş.a.) bobinat neinductiv pe un suport izolator şi introdus într-o teacă de protecţie.
Senzor de temperatură de tip termorezistenţă

(termoparametric):
1 – suport izolator;
2 – rezistenţă bobinată neinductiv;
3 – teacă de protecţie.
20.11.2023 24
.
B. Senzori de temperatură tip termorezistență
20.11.2023 25
.
 Pentru senzorii de tip termorezistiv, se poate considera cu bună aproximaţie,
dependenţa între rezistenţă şi temperatură ca fiind de tip liniar, respectiv:
RT = RT [1 + α (T-T0 )] ,
0
(2.81)
unde:
RT este rezistenţa la temperatura T;
RT0 – rezistenţa la temperatura de referinţă T0;
α – coeficient de sensibilitate specific materialului.
20.11.2023 26
.
Observații
1. Termorezistența este un senzor de tip parametric, la care mărimea temperatură

modifică parametrul rezistența electrică.
2. Pentru a obține ca mărime de ieşire un curent în domeniu unificat (de exemplu 4…20 mA)
termorezistența se va conecta la un un adaptor tensiune - curent.
3. Ansamblul celor două elemente formează un traductor de temperatură de tip parametric.
20.11.2023 27
.
C. Senzori de presiune
 Cei mai răspândiţi senzori de presiune permit evaluarea presiunii pe
baza unor efecte cum ar fi:
 deformaţia elastică a unui element sensibil sub acţiunea

presiunii;
 echilibrarea presiunii necunoscute cu o presiune cunoscută;
 variaţia unor parametri electrici cu presiunea.
20.11.2023 28
.
 Între senzorii uzuali de presiune sunt cei tip element elastic, a căror
funcționare se bazează pe dependenţa existentă între deformaţia unui element
sensibil de natură elastică şi presiunea la care acesta este supus.
 tuburi Bourdon;
 burdufuri;
 membrane ;
 capsule.
20.11.2023 29
.
C. Senzori de presiune cu elemente elastice
20.11.2023 30
.
 Exemplul 2.3
 Fie un traductor liniar de presiune cu abordarea sistemică ilustrată în figură:
pentru care se cunosc: P ∈ [0...10 bar ], i ∈ [4...20 mA].
 Se cere expresia caracteristicii statice a traductorului de presiune și graficul său.

Rezolvare
 Din date rezultă: Pmin=0 bar, Pmax=10 bar, imin = 4 mA, imax=20 mA.
 Traductorul fiind liniar expresia caracteristicii sale statice care va trece prin
punctele de coordonate (Pmin, imin) și (Pmax,imax) va fi:
i = a0 + a1P
20.11.2023 31
.
i min = a0 + a1Pmin ⇒ 4 = a0 + a1 • 0
 Rezultă sistemul: cu soluția a0=4 și a1=1,6 .
i max = a0 + a1Pmax ⇒ 20 = a0 + a1 • 10
 Prin înlocuirea valorilor coeficienților a0 și a1 , expresia caracteristicii statice a traductorului de presiune este
i = 4+1,6P
cu graficul ilustrat în figura de mai jos.
20.11.2023 32
.
D. Senzori de nivel
 Nivelul unui lichid sau nivelul de interfaţă dintre două lichide nemiscibile (care nu se
amestecă) poate fi determinat prin mai multe metode cum ar fi:
 urmărirea suprafeţei libere a unui lichid sau a suprafeţei de separație

dintre două lichide;
 măsurarea presiunii hidrostatice a unei coloane de lichid;
 urmărirea modificării unui parametru electric dependent de nivel.
20.11.2023 33
.
D. Senzori de nivel
 Între cei mai răspândiţi senzori de nivel sunt cei bazaţi pe urmărirea suprafeţei
de nivel, principial existând două categorii de asemenea senzori şi anume:
 cu plutitor ;
 cu imersor.
 Plutitorul se deplasează odată cu suprafaţa lichidului, mişcarea sa determinată de variaţiile

de nivel, fiind transmisă permanent în afara recipientului în care se găseşte lichidul.
 Spre deosebire de plutitor care pluteşte, imersorul este parţial scufundat în lichid iar
deplasarea sa este diferită de deplasarea suprafeţei de nivel.
20.11.2023 34
.
D. Senzori de nivel
20.11.2023 35
.
2.4.3. INSTRUMENTE DE VIZUALIZARE
 După cum s-a arătat, a doua componentă a unui sistem de măsurat este
Instrumentul de Vizualizare (IV) Acesta preia variaţiile semnalului purtător de
informaţie şi oferă valoarea mărimii x aplicate la intrarea traductorului.
 În prezent cvasitotalitatea IV sunt reprezentate de instrumente numerice digitale
inclusiv virtuale, care oferă utilizatorului alături de valori momentane facilități
cum ar fi istoric, valori medii, tendințe de evoluție etc.
 La nivel principial prezintă interes instrumentele de vizualizare bazate pe

metoda de zero.
20.11.2023 36
.
 Metoda de zero se bazează pe compararea şi echilibrarea semnalului analogic de vizualizat

(sau al unui semnal intermediar proporţional cu cel vizualizat) cu unul de acelaşi tip , dependent
liniar de poziţia indicatorului din structura IV.
 Este de menţionat că energia necesară pentru funcţionarea IV din această categorie nu este
preluată din semnal ci de la o sursă externă.
 Funcţie de tipul traductorului generator sau parametric, instrumentele de vizualizare bazate
pe metoda de zero pot fi de tip.
 potenţiometru echilibrat (pentru traductoare de tip generator);
 punte echilibrată (pentru traductoare de tip parametric)
 În Anexa la acest curs sunt prezentate detalii referitoare la cele cele două dipuri de IV.
20.11.2023 37
.
20.11.2023 38
.
2.1. MODELE MATEMATICE ALE SISTEMELOR

2.2. FUNCȚII DE TRANSFER
2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE
2.6. ELEMENTE DE EXECUȚIE
20.11.2023 39
.
 După cum s-a arătat, regulatorul îndeplineşte într-un SRA funcţia de elaborare şi
transmitere către elementul de execuţie a mărimii de comandă u.
 Relaţia în baza căreia se determină mărimea de comandă constituie

algoritmul de reglare.
 Comanda poate fi determinată prin prelucrarea abaterii sau a
informaţiilor referitoare la anumite perturbaţii.
 În primul caz, regulatorul aparţine unui SRA cu acţiune după abatere iar în
al doilea caz unui SRA cu acţiune după perturbaţie.
 La regulatoarele după abatere algoritmii sunt universali, în timp ce la cele

după perturbaţie aceşti algoritmi sunt puternic dependenţi de caracteristicile
procesului.
20.11.2023 40
.
2.5.1. STRUCTURA UNUIU REGULATOR DUPĂ ABATERE
 În continuare vor fi expuse unele elemente referitoare la regulatoarele cu

acțiune după abatere, schema principială a unui astfel de regulator fiind
prezentată în figura de mai jos.
Schema principială a unui regulator după abatere:

EC – element de comparaţie; BF – bloc funcţional;
i – referinţă; r – reacţie; e – abatere; u – comandă.
20.11.2023 41
.
20.11.2023 42
.
2.5.1. STRUCTURA UNUIU REGULATOR DUPĂ ABATERE
 La nivelul elementului de comparație EC se evaluează abaterea potrivit relaţiei
e =i - r , (2.83)
sau
e = - i + r. (2.84)
 Mărimea de comandă u se elaborează în cadrul blocului funcţional BF ca funcţie de

abaterea e, respectiv:
u = f(i - r) (2.85)
sau
(2.86)
u = f( - i + r)
 În continuare vor fi expuse consideraţii care privesc unii dintre cei mai răspândiţi
algoritmi tipizaţi specifici regulatoarelor din cadrul SRA abatere.
20.11.2023 43
.
2.5.2. ALGORITMUL PROPORȚIONAL
 Corespunzător acestui algoritm mărimea de comandă u este proporţională cu
abaterea e, respectiv
u = u0 + K p e = u0 + K p (i-r ) (2.87)
sau
u = u0 + K p e = u0 + K p (-i + r ) (2.88)
unde: u este valoarea curentă a mărimii de comandă;

u0 – valoarea mărimii de comandă în absenţa abaterii;
i - mărimea de referinţă;
r - mărimea de reacţie;
e – abaterea;
KP – factorul de proporţionalitate.
20.11.2023 44
.
 La regulatoarele fizice se utilizează banda de proporţionalitate BP care este legată de

factorul KP prin relaţia
100
BP = [%] (2.89)
Kp
 În cele ce urmează, pentru regulatorul proporțional se va utiliza și

denumirea alternativă de regulator P (R-P).
20.11.2023 45
.
 Se defineşte caracteristica statică a unui regulator proporţional ca fiind

dependenţa
(2.90)
u = f (r ) ,
în condiţiile în care referinţa i este constantă şi factorul KP parametru respectiv,
u = u0 + K p i - K p r = a0 + a1r pentru situația în care e=i-r. (2.91)
20.11.2023 46
.
 Prin reprezentarea grafică a relaţiei (2.91) u = u0 + K pi - K p r = a0 + a1r
se obţine un fascicul de drepte, drepte care se intersectează în punctul de coordonate r  i şi u  u0
Caracteristica statică a unui regulator proporţional.
u0 / KP1 u0 / KP2 u0 / KP3
O dreaptă a fasciculului intersectează axele de coordonate în punctele u0+Kp*i

(axa ordonatelor), respectiv i+ u0/Kp (axa absciselor).
20.11.2023 47
.
Observații
1. Semnul pantei caracteristicii statice depinde de modul

în care se formează abaterea, figura corespunzând
situaţiei e = i - r ceea ce determină o pantă negativă,
respectiv o variaţie a comenzii u de sens opus variației
reacţiei r.
u0 / KP1 u0 / KP2 u0 / KP3

2. În ceea ce privește mărimile pantelor, acestea depind
de valorile factorului de proporționaliate Kpi.
20.11.2023 48
.
Rezumat – Sisteme de măsurat
 Într-un dispozitiv de automatizare traductorul realizează funcția de
măsurare.
 Un sistem de măsurare la distanță include pe lângă traductor un

instrument de vizualizare.
 Senzorii de temperatură pot fi de tip termogenerator sau
termoparametric.
 Senzorii de debit tip diafragmă se bazează pe dependența dintre debit și
căderea de presiune pe aceasta.
 Metoda potențiometrului este destinată traductoarelor de tip generator iar

metoda punții este destinată traductoarelor parametrice.
20.11.2023
49

Curs 7 IAC 7 20-11-2023

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curs 7 IAC 7 20-11-2023

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Curs 7 – INTRODUCERE ÎN AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

2. SISTEME CONVENȚIONALE DE REGLARE AUTOMATĂ

2.1. MODELE MATEMATICE ALE SISTEMELOR

2.2. FUNCȚII DE TRANSFER

2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE

2.6. ELEMENTE DE EXECUȚIE

 După mărimea aplicată la intrare traductoarele pot fi de : temperatură, presiune,

 După natura semnalului purtător de informaţie asociat, traductoarele pot fi de

 După modalitatea de obţinere a semnalului de ieşire traductoarele pot fi cu

Structura unui traductor cu două transformări succesive:

 În continuare vor fi prezentate trăsături importante ale unor senzori reprezentativi şi

 Vor fi avute în vedere cu precădere considerente de ordin fenomenolgic şi al caracterizării

2.4.2. SENZORI ȘI TRADUCTOARE

2.4.2. SENZORI ȘI TRADUCTOARE

Structura unui traductor de debit cu element de

1 Elemente ale senzorului de debit tip diafragmă:

Caracteristica statică a SDD

 Pentru debitele volumic și masic de lichid expresiile caracteristicilor statice sunt:

 În ceea ce priveşte adaptorul pentru senzorul tip diafragmă, acesta

 variaţiile aferente diferenței de presiune

 variaţii ale unui semnal ce poate fi transmis la distanță, cum ar fi de

Sistem pentru măsurat debitul cu SSD

 Temperatura unui corp (solid, lichid sau gazos) poate fi determinată pe

 intensitatea radiaţiilor termice .

 În cele ce urmează se vor face câteva referiri la două categorii de

Senzor de temperatură de tip termocuplu

 Prezența tensiunii termoelectromotoare EAB se datorează concentraţiei

T0 - temperatura la care se găsesc capetele libere ale termocuplului .

unde constanta de timp a este ordinul (10 – 80 secunde).

1. Termocuplul este un senzor de tip generator, care generează o tensiune termoelectromotoare

3. Ansamblul celor două elemente formează un traductor de temperatură de tip generator.

Senzor de temperatură de tip termorezistenţă

α – coeficient de sensibilitate specific materialului.

1. Termorezistența este un senzor de tip parametric, la care mărimea temperatură

3. Ansamblul celor două elemente formează un traductor de temperatură de tip parametric.

 deformaţia elastică a unui element sensibil sub acţiunea

 echilibrarea presiunii necunoscute cu o presiune cunoscută;

 variaţia unor parametri electrici cu presiunea.

C. Senzori de presiune cu elemente elastice

pentru care se cunosc: P ∈ [0...10 bar ], i ∈ [4...20 mA].

 Se cere expresia caracteristicii statice a traductorului de presiune și graficul său.

 urmărirea suprafeţei libere a unui lichid sau a suprafeţei de separație

 măsurarea presiunii hidrostatice a unei coloane de lichid;

 urmărirea modificării unui parametru electric dependent de nivel.

 Plutitorul se deplasează odată cu suprafaţa lichidului, mişcarea sa determinată de variaţiile

2.4.3. INSTRUMENTE DE VIZUALIZARE

 La nivel principial prezintă interes instrumentele de vizualizare bazate pe

2.4.3. INSTRUMENTE DE VIZUALIZARE

 Metoda de zero se bazează pe compararea şi echilibrarea semnalului analogic de vizualizat

2.4.3. INSTRUMENTE DE VIZUALIZARE

2.1. MODELE MATEMATICE ALE SISTEMELOR

2.3. LEGILE REGLĂRII AUTOMATE

2.4. SISTEME DE MĂSURAT

2.5. REGULATOARE AUTOMATE

2.6. ELEMENTE DE EXECUȚIE

 Relaţia în baza căreia se determină mărimea de comandă constituie

 La regulatoarele după abatere algoritmii sunt universali, în timp ce la cele

2.5.1. STRUCTURA UNUIU REGULATOR DUPĂ ABATERE

 În continuare vor fi expuse unele elemente referitoare la regulatoarele cu

Schema principială a unui regulator după abatere:

 Mărimea de comandă u se elaborează în cadrul blocului funcţional BF ca funcţie de

unde: u este valoarea curentă a mărimii de comandă;

 La regulatoarele fizice se utilizează banda de proporţionalitate BP care este legată de