4 ce Cum [i terapia 4 | copilului | Cand. si adolescentului : de consiliere si psihoterapie Ann Vernon Editura RTSi i i | } | ft | i | | Ce |. : in terapia Cum, copilului si Cand | adolescentului Manual de tehnici de consiliere gi psihoterapie Ann Vernonaan tines engoré ‘Ann Vernon: Wit Works Whom with Chtdren a book of navi sen eon i Chiron ane Adeteccont. A Hendbook of nada Copyright® 2002 by Ann Vernon. ‘Copyright® 2002 by ann Vernon, Pubiehed by srangoment Saran 3b a een By atrangoment with Writer House LLC and Rasearch "ansated and peas by persion, Edis nb rome ‘Ann Vernon: C2, cum dnd fn trap. san voor i In erepl cpu adolescent, Manual de hn de consis Teds ipl reconats Nero ereace ean ee ees ‘pitino cre sarees crs eco a ae SS Sloe acta aia fa coc peat alceorincenaee ee SET oO te nb mins sts Bsn orecte:Anea Daten m= (Sonor: Linda Brown, Poste 1 Graphic Ces, ne ots RTS ‘Uri elec 1916, 400578 Cy Napocn Tei o0en-asesazzre, obi ontarae-ao%97e _ We wen nsebiee: Ema evoctraciyro roma Fe) Prec eg So POSSE Chess Giese tazteiemycosb at cone wre tack E 2a i i ; CUPRINS Actiea ‘Cav inalate Motumiri... Introdacere “Aapecte care trcbuieInate fm consderare aluael end luram eu nell sscss-+ PARTICULARITAT] DE DEZVOLTARE 5 IMPLICATIILE STADILOR DE DEZVOLTARE. 9 RELATIA DINTRE REBT $1 DEZVOLTARE. 9 RELATIA TERAPEUTICA 3 ‘CONSTRUIREA RELATIEL " ‘Consrurea eae eu copii (-10 ani) 18 CConsinizea relate eu adolesceni (11-18 a) a1 SSTAMILIREA SCOPURILOR 24 CAPFTOLUL? Frinelpi de band ale terapiel rfonabemotve yi comportamentale..ccvsccvssvsseseosss-27 PRINCIPH DE BAZA: ARC REBT. 27 APLICATH SPECIFICE LA COPIL $1 ADOLESCENT 31 ACTIVITATI DE AUTOMONITORIZARE 35 PROCESUL ABC 45 TRU COP 46 TRU ADOLESCENTI a TEMBLE PENTRU ACASA. 56 EVALUAREA, 37 CAPITOLUL3 Tnervenfi pentra problemele de Intornalizare 3 EVALUAREA GLOBALA NEGATIVA. © ANXIETATEA 70 PERFECTIONISMUL 2 VINOVATIA. 94 DEPRESIA, ios STUDI DE CAZ 0CAPrrOLUL 4 {nterventt pentru probleme de externalzareosso paar i FURIA ho EXTERIORIZAREA CONFLICTELOR EMOPIONALE 13 PROCRASTINAREA 184 PERFORMANTA SUB ABILITATL 167 STUDIUDE Caz. 180 CAPFTOLUL S intervenl pees pS e_—_—_———_———_—_—__ {otereni pentru probleme tpce de deste. ----=ssssosrssovo oS RELATE es PERFORMANTA $1 COMPETTTIE 204 TIMIDITATEA 219 TRANZITL a1 STUDY DE GAZ. 248 CAPITOLUL 6 Aplicati pentra piringi gi prafesorl sos as veseee ST EVALUAREA PROBLEMEI IDENTIFICARES CREDINTELOR IRATIONALIE 284 DISPUTAREA CREDINTELOR RATIONALE 258 STILURI DE PREDARE $1 DE EDUCARE REZOLVAREA PROBL EMEI PRACTICE. TEHNICIDE | COMUNICARE: CE FUNCTIONEAZA $i CE NU, EDUCATIA RATIONAL EMOTIVA 267 STUDI DE CAZ, 269 ANEXA - Tabla de joc. -23 BIBLIOGRAFIE DESPRE AUTOR | (27 28 neg ACTIVITATI ‘CAPITOLULS- Interven peru probleme de internalin Thattnts ona next ‘cacao oe Pope ‘ibaa sa apo? Cepia trea Sober ae tt tin bu oct prot ‘ther cl amie Irae ie Fw er tcanceae ‘hacer ete Enoreouet eect Toner Nason peer Paeta peer upon fpr : pe pepo Pee perc Prgere dea parc Noto ca pre voovarn Le ear ode Nt pes Palin Pont droid Remon tion Potecapa are tik feta dein Dims Angas on va 4 ind ai nevoie de o ménd de ajuior Corder pe ane? Ganseu cereSroow necas CAPITOLUL 4 Fons Tosa vd sara capac! Regula ete sd sal calm “Alarm penta frie Andre eras Coon ghee mt ane fsa Alora de ferte ‘Adio, frie ‘tac fara [EQTERIORUAREA CONPLICHELOR ENOTIONALE won de rie Controlarea modal de exter Aetionei acim, latest ma Pune-te fn panto fr nile sp mai mie decd “esi inadecote Constentizarea esponsabilioea peninsproprieacint Procnastnanes ‘Amand Reerorsa cer care ann Indicator ot amanrié ‘eum sou mi dre? Dece andr? 2 canflctelor emotonale Procrastinare:costiris benefci. Mai bine mai iran dest met Blocarea i aminare Penvonstanra su amr Performan sede Iitelegeren peformantel sub abit Seuze scvze (Cale spre relizare, Sibestimarca performany Dece a incor? Pevformenga sub ails ete nepermisd fe son 38 mu fe sh abit CAPITOLUL 5 Interventif pentra probleme tipice de dezvoltare Rear Ne ma a seam roe Resp, dee ta {ervenfi pentru probleme de externalizare. sstniniiiiitciene see AC ANTES Probleme eu paring Fela romantice PearonoanTA st cOMPETTE Trebuie sa cig Af desl de bar ‘iv sunt om eee total Fac for com sn pur (Cel mat but cn cast Prestnea perjormart! (A eitiga ms insearna on. ‘alegema pe mine. Tera. iat sims singer Iniin gure A fis Ratageo cea wero inogind aide de wr Marre Adepiare Tra merge mal departe ‘Schima in familie, Treeorea in lasawomatoare Ate fd ce ivory Pregatiea per vitor Vremurle se shim Courmeatd? (Obpnerea wut Toc de munedCuvANT INAINTE Consider cu entuziasm cd looraen lui Ann Vernon despre conslera inividualt carer gtadolescenior este de depart cel tbl comprehensv si mai practic eseey care exit despre aplicarea trapelrajonal emotva gi comportamenta REBT) tn cop alesse cu probleme encvfonle xi souportamentale bincnfeles, le pn acesor ine. ee tat rate cir cares-auretesit fare bine laphcarea REBT tacopit siadolecet pine care preverares de pionlera i Bill Knaus (1978) Eee sear emote, anolopa mea in 1983 cu Michse! Bemard Abord rafional cern etn problemelor copilarel 0 caste fgrte Bun ui Michael Berard si Sie once A983) Terapia ratonolemotiva fo cop i aolescets ery Wilde Navy Contre rational cu scolar Michael Berar (2001) Program de eras pesca ale programe porate antrioar ae ui Ann Vernon, com ar Tscaheiwr emonl,comportamente: ws program educattemofional pentru cop gt a teen (1089, 19890) i Programa Pagaport pen Succes hin Desvoiarea Sreoncla Sota, Cooma Personal a cpitor si alescntor (19883, Tors rons), Niel nul dine aceste texte nu acopert. materiale pe cae ANE ‘Vero eprint in ierare de fj pena trapoui profesor 3 prin eae Mar dlspsi i e dice spin neitor eu probleme. Tut rin, Ann descrcaspecele speific pe care pats ebuiest rein heguaidere pe mand ce oleh REBT la tines. Aste metode suit desta ae pace tn smal espeet de eae care runt uizate th coniferca individual 8 ction ca oferind sugesti pe care ace consi le pate pune in epicare Ea ares lar 9 eons pons de bach ale REBT si apis ora emp s area Conner care na int faiiarza cv REBT sunt in mod efiert posi la eurent de prezemtarea lui Ann ‘Dune prime dot capitoe, Ann ofek exemple de interven speciale } penn opi adolescent probleme emofonae, difcalii comportamentale acts de dezvlar pie, In acest eapitole de baz ea nu nun ck pune Sireijenlor exact ce si fact penta e afta cieni, dar include un mute caoerterabil de inerveni pe cae ea lea invent tn mst creaiv si care pol fi Mate ecient ct Gneri, Malle tehnii REBT pe care en fe prezin inc “Feri ate creel rtionale gaia, disputarea erdinelorireioale fa | ftabofal copier, uizre temetor de cast tiara images aional motive, Jos devo, ale mefode espetenile si emotional, exci speciale, Jocuri serine multe ae procedur car sunt amifiereterapeufloe REBT gi care ptf “lizate deal terapeui din ate forme de erapic. ‘i ea pt forte ile multe anscrier ale discuilrterapeutioe pe care ‘Ann len net in maortatea cepitollo, In timp ee en seria aeast cart, Jmry ‘Wek usu mine ediam o all arts, Studi de cae teria rational wot a wit ofecen! (200!) cae tude 0 tarsi oun eaz dec A. a itr wor safle ext oe practiien REBT spun tneilor ox probleme, re gs ample lasso in acea care, procum gin catex mea sa Wi Jey Wilde(© remare final area deosebt de bun tul Ann tnd 3st iptera snes inal e8 REBT If demonstreact eflcienja, i relaiv puine seine, cu solescengi cop cu diferitetulburks, Aa ct este prezenatt de Ann pin ‘xemplele sale iastativ, terpia atonal emotiva gi comporamentala va continas fe tot ma popular in seotul 21 gi dupa aceea, Mulyumese lui Ann pena peas contribu de clita Albert El, PRD. Present Entiat Alber Eis Morrumirr ‘Timp de 25 de ant am practicat personal si profesional REBT pe mlsura bilities caostnjlor mele, admin, ea fn wmand imperfecta, € na am facut acest era inttdenuna fa gregeal ed in amie eireumstanie a fost ma [eu sali aeesteprinept fn visi rope. Uncum, acastateorie me invent, ‘Bet nici un bin nod pein prea multe flr penta Ls sere "Ag wrea sh mafrse li AMbort Ellis pence creat wees tore pentru cgi devota foarte mt din vialbpromovdnu-o pain ci i prin itinarea “Insti Albert Fs, acini mshne este print aloe, former fa teoris si peactica REDT.In-eadral propre formar isin am Meeps ict in aceasts aordare ou copi st tdolescent, ir pot am inceput <3 public cis arcofe ev ncusjaea fl suparal ator practcieni REBT, doctoil Virginia Waters, Richaré Wessler, Dominic DiMattia, Ray DiGiuseppe si Janet Wolfe. ‘De asemenea, vet ssi mulfumese hi Jenifer Naideh, fst presents a _Servieilor penta copii fail" la Insta Alber Elis, peoim coment “omplexe si profesionale pe eure le ficuteeesini manuseris. Acestea mina Fast, ar autor, buna rezatatl fins ‘A seie 0 carte ca aceasta ear persistent bre, dr pe masurd cea utiliza diverse interven eu lent mo, cop i adolesces,mi-am reat fz important ese sha 0 vacate de tent care o le Teiitezedezvolurea. Mi sim once pot con aces tner, ile mulumesec& mi-aw pst viele for. Am eonvingeres putemiod e& géndreeraiondla este cheia une dezvoltii sAnitoase ‘Nin timed sind, a5 veut mulmese soul meu cX mis toerat angie core fn comput, editor mea de la Reseach Press, David Hamburg pent fet mina aeoeptt sendingele perfectionist in pregitiea manusrisuly i hii Ant ‘Wendel dela Research Pres, pent entriasml if de profeeele mele| Ince INTRODUCERE ‘Un baat de 10 ania fost rims a consliore de mama ss, career preocupat do temperamental séuimpulsi gi de anes lu recent eu priv la sigurana Des conser neta pana inal moment, baler mua eee st cepa «din ou coun lt teapot CClod am intllsit pe George pentu prima dati, Iam inet despre aster fu fats de conser, Ultima dat cin am fest consi tot ce am fut a fost 8 worm despre firia ma, La ineepr fot bine, dar mimic mu 5-2 sehimbat do fap De data asa vreau ceva cre sl mf autem fic bine”. Desi tm fost surprise un eopil de 10 ani Is poate artiuls axetil asa de cls, tram de acord eve. Cnsiliistebuie si fac8 rai mult edt 9 ate elie Se si ma bin este evoie cae 8 jute ss fad mal bin, “Tonal clint a ficu acest afrmatieare a doveito nelgere onic rnoobignut. De faptel -a refer fra ste la cbiectivul cen al terapiel raion ‘emotive i compartments, 0 teovie dezvoliats de Dr Alber Elis in 1958 ERT se hezeazh pe noianen <8 mod in cae edi ne determing emi gi comportamentele (Dryden & Elis, 2001). Ajutind oameni svete st idence {458 dispute modality de ein inaionale care ereeaza probes exojonale, Te dam puterea de fice fj une game lrg de situs problematice, “Timur in peetics REBT, Ellis i colegi si au nceput 8 aplice tora la opi set vet este o forma ficient de trap pen tint (Vernon, 1997). In primal dnd, ete ugr de gles i ase aapeabil a cop de viet seul dere, precun de nivele de intclgentt dferit.Inal doilearing, este oabordare terapeiics de seu darts eva ce 0 fae foarte wild in contexte scolar, unde timp pens seine de easier ese lita Aceeaslconsrangeri de timp ‘sunt vali s fn cones de santa, unde numaral de sedinge este Himitat de asa deasigurti, Ete fous important fapule& REBT ese o form de terapie de ‘Se dat, males pent cling oar tine, pentru ci ei au un alt sentimental treceritimpuls, Ei novoie de cevn cae i jue acum pls, aceasta torie ‘este apical la eopt i adolescent care sunt im stad apeilorconert, ‘Concepele cre pot fave din sosastsabordare ort 0 modaliate ficient 9 conerets dea potriv stil terapeutic cu nvell de develtarecogntvaatnerir. Pe misurk ce tiseri se maturineari spre stadil gadis formale erapia poste adapta pentru a Incorpera concep mai abstract, Poste mal impocan este fal ct REBT oferspersoanclorputrea de ase trata pe sine, ceca ce este fare relevant pentru ier, ere au feat pun contol supra eveninintelor de vias Copisunt foarte vulecabil fade deze peeare Tein adi din vie lor. De exemp, icon mi sunt canta eg ou moartea unui membre al familie, divorul phrinjlor sau cisitoriaacestor, petderea venture din eauzagomsjului prior sau consurnl de substan ai purines. REBT invajdeopiimetodede ato-contrel comperamenial semoyonal ‘rin 3 aut si nfeleng legitura dinte gnu, emoti si comporamente. Prin fceste metode e sunt aja s fac fa talistevenimetelor pe care le pot st ‘nu scimba in vig lor,REBT se poate aplica Ino gam arg de ingijorri normale de dezwoltre, ceum ar fi focalizareaexcesivs pe sing In tinpal puborti, presimnea seus, probleme de priteie saa competi, Fie ca problems este sitaonall sau de Sezxoliare, aetna tore este mii efcint docit mute atele pire tateara Jmediat problema Inv eopii cum si gindeasd clar gist rezolveproblemele Independent In final, © pare integrals a aceste teri este focaianres acestcin pe cucatie st prevent fn 1971, Sooal vei fost nina pena aut inert St Invofe principle ronal. Dey aseasta nu mal exist, ennceptae inode ‘in acel comext au fast aplcate i copii adolesoeng in SUA, si peste hotre, rin mai multe programe educstionle care vieau email. Aseste programe cae promoveara sintata emoional si eomportamental, sunt realizate penta a a juts copii si aplicegindiea ronal problemelor pe cae le ntlnes in fecae 21 (Berard, 2001, Knaus, 1974; Vernon, 19892, 1989b, 19980, 1998, 1998, Waters, 1979, {980}. Aceste programe inva copii sbilitsle necesare pent a {ace ffs problemeloecurente enc pe care le pt folosi pent a preven sau minimnizaprablemele career putea interven in vitor. Foclizatea pe oral pe cate peroana gd sisi poate fia rezulvarea de probleme independent de seine de comsliere. Agest factor este foarte de ar, ma les peau copii Adolescey ‘Scopul ces carf este dea desere aplicailespecifce ere jus practice ‘A Inpleagt ce fisetoneaza eu copii i adolescent". Capitolul 1 dscuia ‘considera de dezvoltrestnci cin selucreas cneopigicum REBT aboedeaz Aapcta care web uae canidarare atc nd Tarn ca Tar? ‘ea mai mare pate, adlescenyi tio In acastapeioada mai pune Nuctait ‘emotionae deat adolescent mal tine. Ein sunt I el de eopleyit de emotile Tori sunt mu mult in stares fa ff aspecelor inereate emoyional. Ema sunt afl de impli gm a tenn de se comportaextic ea reacte la supiraree ‘emotionals. Medlin care ei fa ft emoiilor for variaz nea dest de tar gi depinds de nivel lor de maturzare cogniiva (Veron & Al-Matk, 1995). IMPLICATHLE STADIILOR DE DEZVOLTARE, Praticieniicare lnereazseucopisiadolescenftrebuiesatyimodclezestrategile de intervenic tlizin jour ext opi mai miei i ehniei concrete ca cop de toate ‘ittele pentru a lara punetcle de vedere pe care vor sl explie, Ei au nevoie ‘4 rims congtient de modslitile in care dezvotarea persona, emojional, Social, fiicd i cognitiva iflueneazi modul in care tineri ji inepreteazd umes, Intepetrle actor specte poo implica importante penir diganozs core problemelor si pnt selctarea iter vengilr potrivite Poste cel mai important factor care trebuie avi Tn vedere este seca Apc care ree uate considarar® ature clarion cu Tart i4 thndrl este foarte revistent santos, 8 dovedit ult sericea une serio ‘opin eae ti explict cine sunt si ce presupune consileres, Evident, dc scestesspeste par In contest scolar, uncle dine aoese probleme ma vor apie, entry e8 copii pot fanilirzai cu ideea de conn sau cel putin eu medial scolar Indiferet de lou! unde are loc consileres, mul cen ru sunt sigur oe ‘ste consileren sau de ce au nevoie do ea. Din acekte motive ete importants fe abordateconcepil gzesite despre consiliere gi einrea fade prima sedi de terpie. Este bine s8 se dea expleait inte lima) apropiat duet or 9 {ns-o manieré non-paologiea: De exemplo, i pute explics Fpl 3 yeinjle de ‘onsite sun un loe sigur fn care se pot explora gandile$ entmentele penta 2 rezolva probleme. Cosslinal ar uobui st normalize experiena problemslor de i eu 2 peru a ofr un sens al universal problemelor. Spuntng ele c& tof oamenil au din cénd in cand probleme post oferi um sentiment imediat de jure. entra ed sinful imeiat al copilor este mal concret, ese de asementa importants le punet cd acest tip de const i ajutas8sneioreze problema repede i ei vet ivata abit p caele po fosipentraa-ischimba ganduie, sentmentlescomprtamentee, ate net ess fact mai bine na-o peroad scuthde tmp. Sugerae ci vf uga si patcie la anumite experiments fre sedi, care le vor oferi modal editionale dea rezolva probleme. Uiilizarea ‘ermeaului de experiments ese mai bun det cel de teme, penta ci de mule ‘or copii si adoleseenatribule © conotatie negativa coh in uma, pe cae i ssoeaza eu munca del coal In contnuare sunt prezotate moalit adiionale de a stabil o bun reac ‘erapeutcd eu cient ma nes, AA invita despre interesele si hobby-arilo lor, despre Inerurfle care le plae sau Ia care ei ered ed sunt bunk. lnvebatisi despre animale prefers s Aspect care rebates conserve ature cd lucri ctort HiEste de asemence importants vi menjnet un sens al unorul gismuf sais vk eae pe tatu. Este mai poi a olosii umorul cue, pentru ci, ators abitailor lr do gandire abstract, el sunt ma bili Ino meal. Farka fcehazde client dv. put flo exagearea itor pentru avasstine ‘un punct de vedere sau pont a uta 8 vad stata nto lamin fer, De ‘exemp, 0 adolescents spe cf face cize de nerv ca so forjze pe mama ei 38 ‘las a discotct.Zimbind, consilirl spune: .Deci rizsle de cop de 2 wi au fetions fare Kine! Sunt moment care ms neon ‘Nita adolesceni vor increas v8 iplicetnteuneizbo al punctslor de vedere, sau po si teseze gradu i cae pute 8 mu judecal. Daca va putt absine sa tu ave oreactcexageratt, de ele mai multe ori se vor calma gis vor implica al bine tp consiiere. Unmitomele activi sunt utile penta a stabil o reiieterapentcd cu adolescent {impartisirea de informati despre dezvoltare Mult adolescent mo ingeleg de ce se sot intr arumit fel aga ofervea de informari specfie este fourte ula, De exemplu, ale spune @ este normal 8 sia conf, coplei, aris, san.cueane, de mult ot advesuguar ie poate ‘aciliadezvaluine. Date informayi specific si corecte. Dac diseuat despre smog or, expica-earermen simpli de ce adolescent a toane: <8 homnoni lor fuctueaza i ed aceasa duce la un dezebilbru chim, care este de multe or rezbvet etn cand ajung ln puberate mei puter ata nslengl ct pe sur ce nu Ii s-au dezvotat comple abilitiile de gir, este normal pena et st percep lcruriearesit sa i fact presupuneripreyite nel dnte ele puting avon un efetnegativanupa abilitlor lor de arezolva problem. Pui arta ct, din aceste motive el tebe Tack fortis se ends a coe aspects ale uni probleme. Experienjasugeretzt eX adolesceni sunt de multe ori interes de propeia lor dezvotiare sic tind st pund foarte mule Inet oeurt Jn funoie de nivelul de dezvotre al clenuli, este uneci uss jucai dame sau ‘un je de cri, tn cimpulchruia 88 v8 implica fa eomversati uzuale, care $8 Vi ale 38 canoe mai bine. Din expetint, ext ma ul v2 implica mat Inti in conversa ural, dct solicitai dezvaluir foarte personal, pe care sdolescengi ule primes foarte bine de obice ute juca cu Scrabble jocuri cum ar fi Acestes sunt citeva din crue prefrate pentru mine", In eae dvs, si een putei serie exemple de Tuer preferate (activi, pasun,eameni, filme, zie; poi putei pane ines Inlegitur cue Una jo ext 8 sce po catonage ume de domeni, de atv sau ate spect, Acestea sunt ntoarse cu faa jos gi sunt amestecats se extrage pe nd te unul. Apo fecare desero eve cae Ti face plicere din domoniul respect (Aceste activi sunt in general maj potvite peor adolescenii mai ine. Dexvalts ‘A invita adolesent eh cteaes despre experientele pe care Jesu avut ali de ‘varsta lor este © modalitate de a aja si vad eS mu sunt ingui. Recen, oft {e17 oni care a fst timish de consis, era birul meu. Ea a sera este ‘ingurd,dar prea reticent st vorbease despre asta. Apol mi-am amintt de alt ‘sien care avea sentiment similares am invita sh citease ce svisese aces pesoani sfncazl meu, oi singur gma sig singur sunt dou ucrr foarte forte. Meam simgtsingurd uneor end am fos singur, dat scesta nu este ‘us sentiment fare. Dac mi simt aa, est pent in amines com era samo pretend foarte bunk exe smd ineleagh foarte bine. Acum se pare ch ‘no mai am asia. Near indepartat una de alt pire valoilenoaste sa ‘chimba, ted. Dar imi cee fart dors am oprictend aga de bund. [Ls an moment dat mis picrdt respectal fade prictenii mel. Fi ‘roi foe Iverureueare evn ram de acord gin Ijelegeau resifie pe care mi fe impuncern. in sry, mam Indeparat dee iced i ase de Tuer se mai fidmpl. Sunt i ultima en de lieu probabil ef mo m8 vot maint pre mull cv osmeni din Hieeu mat aia vig mi este dor de ‘veciunen acehi grup dar sa termina, ‘Ce ered eu ch determina ele mai mult proberse acum este aspect de 2 aves un nou grup in icar cast sunt cament fh de cae a pues Fn Ins garda jos ca ou mk mai simt aga de singurd. Dar este gre. nest ‘nce gaese samen cu care ma simt fare bine ie cae Inoeps& dezvlt oi pict, Darin reais, Inet ma simt foarte singurd, pnt ind ma vot ruta lanl vol aveagansa deo la din now dela capa (Vernon, 19985, p.237) (Cin ctionta mea terminat de cit ast, ena zis imedit cds sim exact lg ‘cr ugrat alle of mu era singura care se sie aa, ar poi a Incepus8 dea ‘si mule deta despre medul in eae se sien. Artefacte © ali modaliae bund de s consti oredeea include 2 rugs client sg aadved CD-asile prelate, pozele, poezile, lure preferate pe care wea se Iimpirtigensed cu dvs, Artativ co sinoeitate interes penta acest apoct 53 ri implica tn aceasta actvitats doo daca puoi siner. Nu mumai caste ‘utoisparge gheata, dar putes flay foarte multe informayi despre lume lr. ‘Cova ce nu pofi spane despre mine dour daci mi priveytt Accarth strategie simp aduce de multe or informati tle, Indic clientior fae of de mule or facem prosupaneri despre ali get sunt mute cru pe are alg mu le pot doar din exterioc. ncepei ds. spars anumiteexperene: ;Numai dat tc uf la mine, na sick mie fm place st dorm tz”, sau ,Numai “act ui la mine, nu ti & mie Spline comedile”, Invite eietal 8 fac ln fel facet ces ier pe rind timp de ctv minut. Capitol 1 Aspscie care tebe Tate consderare anil ind Incr cu tert ‘Capt T= Aspect care reals Tuas a consderare aban ld fcr cu tne BPersoana mea din interior yi din exterior Aceasth ative poate foarte ficient mal ales pent adolescent care sunt ‘ecient ina dezlu seu despre el, Vet aves nevoie de un pic, un eeion $i de mai multe gi de hte. ‘Explicafefptl ein exterior putem fi deri dec caresuntem in interior, iar scopul acestel activi esto dea invaga dospee client ceoa ce f este dispus 5 Imparigensc. Invite’ af sere pe exlerional peu uve su faze care escrin modul in care le pa celoralfi. Apo spunejle st serie pe but de hire aspects cae carctrizear dar pe care ali nu esi, iar api se pana ‘in lic Trebuie Te spunti tei au vor tebu tv spun docit err pe care Te doves, dite cele serge in pli Un adolesent foarte firios © seris urmitoarele pe exterior pliculis sputeric, deset,gilggios, enervant™ In imterior a cris: "vunerail riit, ‘Hind de sine seis, singurtc™. Evident, discrepant dite cle dou desir generat a diseutie bank sia oft informal pent stabiliren seopuior gia ierventieiterapeuton, Serinal emit or este mi pin ameninttor pentru adolescent st sri oe i draneaz, ectt sf spuns verbal. Sersul poate fun forma unui seurtparagraf © seisoare ‘uiva care a dranat 0 pezie,oseisoare unui pete. (Cat de mult simp va trebuie sf constr o rele eu acest cent, na put gti ea ‘wring fofotdeauna, Cu uni cen, pur gimp v toteleget di primas eu ait este mai greu. Uneoridureaza foarte mul timp si const o rela de incredere "Este nrealists va atta s2 vd plac fccare clients s fi placa de fecare inte e~ mo acesta este scopu consi rieun. Modal in care v8 relaionit eu copii gi sdolesceni poate avea um impact semificatv asupra medul in care sunt realiztesarcnileterapentice. Dac avefo relate bun ca ace, sunt ‘mai putin reristeny a presi de consiliere smal motivat st Iereze apa problemelor lr. STABILIREA SCOPURILOR Majoriateaterpeutlor REBT arf de acrd cu fatale ar trebul 8 ncerea Stabilii scopurt cu clint ds. In peimeleefteva faint, La cops adolescent aveasa este mai greu de realizat din mai multe motive, fn primal rind, mi exte ‘ecbignuit si auzij de la clint nei co na iu doce sunt acolo, ceca c fae Stables de obietive mult mai complica, Evident, pentru ea vorbit cu print su profesri lr, ii cam de ce sunt cop colo, Tots, chiar dact sti eae ar ‘ium abieatiy, elit poste smu fl vad Ia fl. fn al dia rin, stables de obiective este un concept strin pentru mul cop mic. Ei po familia ev acest termen dec este flost n coal, dar mu sn alt contexte, De aceea va tebui ‘Te explcaice sunt scoprile sf de ce est important si le stabil, Trebue folosig unt mai simple, mai ales ex copii. De excmplu, unui cop de 6 ant |i put spune: Am vorbit ati despre cit de gre if estes8 joc aft, pentrw ‘4 Rese i ca va ven cinova sin 6 ia. Vie st ne gndim la uel lura ‘pe care le po face ea ni Bela fel defies tj afro al weilea rind, ‘nitive sl timpulu al eopillor este mai cenrat pe prezet dec I adul, side aceea este novo stabil Scopur pe termen scart pentru ca eis vad ok Se inimpia ceva, [n fina, dat sabi scopur nerealiste este deseursjnt peri ‘ut, Inet pers ei ete si mn ceciaant pene tl Lorde gan este foarte conctet Fi an tending dea renana ai wor pentru eau impresia ct mu ‘vor regi niciodst dat nu Tea ist de prima dats Pesimismul este exemplifat fe tnerit are au egevur gooare, Dac seopul lor este de ala oat tstele, ef ‘or coneluzion ca usurni cl ei nu vr rug icidat i vor decide c& mai bine tn nceare deloc. Un scop mai fezonail ets reaed un anumit nud de teste fn care seme, Proceeul de sable a obictivelor implics un partenesat care icurajeazh succes. Acesta pare ma ales dash va stabil o und rele eropentid cum ‘ata conversa de msl jos cu un adolescent de 17 ai CConsiler: Mara, in seditya de asta am orbit despre fri gi rutrarex ‘2 fa de prin perc els faci lucruile pe cre ai putea se ici a ‘virsta ta. MH nr ce vez ca abicetv pentru urmatoarele gente. (Client. Na stu, Sa ma ne mai certim, cred, Si vreau ea es mi teateze ‘corespunzitor u vista pe care oan $8 idea mai mula liberate. ‘Consilier: Ai identifica dv seopr forte clare, svi msi cet gi 8 i cdawvingi pro ki ea mai mle berate, Ambeleobicetve tf implios pe isn foarte ull, dar de vreme oe te ei sc, hal sno focazam pe tne. (Car ste obiodvul wu? ‘Client: Cred cl 4 m8 njeleg mai bine cue, apoi poate mar isa i fc sai mute ‘Conse: Foare bine! Ta dat soama cs tu trebue st schimbi pent a pi els. fac. Bineineles, nu putem garana ci ei o 8 se comport afl, dat Taide sf ne fovliaam pe ces ce pot fae. Del scopul thu este sh vi cecal mai pute, au? ‘Client Da, red cesta este primal pas ‘Contiter Cu acest sop in mine, est cova pot face pena a ange ma ‘jor fa scopal iu? ‘Client: Cred eat ajuta dact nu Tea mai rispunde tapoi. Nu le place debe. CConsiier: Aces ete un exomplu foarte bun, T-ai git cum pofi si faci a? (Clent: Cred eX ar webu simi amintese & prin a ispundetmapoi mural Snrdutfese herr . CConsiier: Cred cf si dreptte in legit cu asta ini amintesc 8 una din clientele mele s-anota pe oglnda de la baie .pune- fermoar la gus”, pentru, mini st muse mai cere. AI putea incere ceva similar. (Client ine, © sincere 8 vad cum merg cri, ‘Capitol 1» Agpece care tebuie Tate considera ail cd lca Gi ert apiolal > Aapecte care reba uae a considrare atancl cn Tacrm ou Terl BCAPITOLUL 2 Principii de baza ale terapiei rational- emotive si comportamentale ‘Terapia rajional-emctiv i comporamentala (REBT) fest prima forml de terapie cogniiv-comportamentllintrodust in peactica clinics (Elis, 1957), Aceatt 'erapic este practical in fou lames att In eoea oe privest pe adult pe opin prima jumatate de secol de existe fst apicath cu susees le nivel Individual de up, in terapia de cupla side file (Ells, 20014, de asemenes Into are larg de probleme cum af fob, tari, depresia, nels ps rmotivaye,testarea anxitfi,impulsvitaoa, tare, agrestmes 9 perfomaaya J focal de munet (Bernard, i991; Elis & Tafiate, 1997; Wilde 1992; Yankura, 1997). REBT ese o fara do esp ine consolidat, cares es liza in context ucajonal, indus g organizational, i do asemenen in spitale i clini de sintate mental (Elis & Dryden, 1997), Mai mult decdt ati, REBT este o forma, 4e terapie multidimensional, cae permite practcieniors ulizeze multe tur de technic cognitive, emotive, compertmentle i interpersonale care cite proces de reaolvare de probleme (Ells, 2001s; Kwee & Elis, 1997). Una din ‘racteristcile care o dsting de multe ate forme de terapie este sesentl pus pe revenfia problemelor Elis, 2000, 2001s; Vernon, 1997). REBT est constr 0 terpie educativ, de auo-ajtorze, prin intemedisl crea elie inva ‘rincipi efionae care Hut 8 fica fat problemor prezente coer vitae (Dryden & Fis, 2001; Vernon in press. A Tova oamenil mai degrabe eum 33 provedeze se facd mai bie, situ mma 2d se sit ml bine, este un 09 Prineipol al procticienilor REBT (Broder, 2001), PRINCIPH DE BAZA: ABC-ul REBT Capi FPrincpl dea REBT se bazeard pe fapul c& modal in cae gindim determina modal ta care inyim sine compari. Procticieni pot imbogd clini ew abla, ent ea acest 52 poath face fj une ail vaste de suai problematic, ajtindsx sk Invete done gs dispute paterurle de gir iraonal ae e deter perturb emojionale (Dryden & Eli, 2001). In dezvoliaren acestel tori, Elis ‘a hazat pe nvitnuri ale Rlozolor cura af Epctet, are afirma ch yoaments nu sunt fect de icra cide modu! cave priveseacetelncrar?™ (Walen et al, 1992, pag 3). De ceca, Elis 1996) spunea c ulburatea ete a are mur © fueje a pecepilors evalurilor nogstre. El spunea cd oameni au o tend biologic dea et disfucjonal si irfina, se aprospe toi caren preznit ‘rtionaltt importants (DiGiusoppe, 1999; Elise Dryden, 1997). Conform Tui lls, to cud Gaptuli renunt La unete it irafonae, chiar s indivi inteligent adopt adesca ide! cational sau cad In obiceur defensive, Cu toate cesta, Gngle wane a capacittea dea observa crm se perturb pee iis, ale frapiel raional-enolive i eomportamenale BSn consent, cum a putea si schimbe modul de «gin (lis, 2001), Avind ccanogtinge si pracicdndu-le, neni is pot depisiglndirea disfuntional,s se pot comporia mai pin defensv Ellis dezvolia modeluleoneeptua! ABC pentaailustraconeepteleteorice ‘5 procesulschimbarii (Dryden, 1999; Dryden & Ells, 2001 Elis & MacLaren, 1998) In ese, natura tulbursi emoyionale poate fi explicatreeuoscand cl ‘tune lind onmeni near ii atingaseopurle, adesea intlnes un everiment “stivator (A) are fi le blochaaat accom! le saoptrie lor fe jut a Fe ang Evenimenele activators pot fe ponive sau negative; otf oienate spre recut, reznt sau Vito spot retest La evenimentereae seu pereepute; po i eaate de propilewindur su sentiment ale ue persoae. In general, un A poate fi orice Iueru pe care © peican il evalueza ca provocind reaei emotionale su comportamentale, Topi majortatea evenimenteor ativatoare care adoe indivi Ta verape sutostile sau aunt evenimente nelericite din preent eae au determina dew emorionale sau comportamental. tn acest caz, majorite indviilorinoepterepia nd erm coningl et eveimentsle acivatoare din eile Tora cauzatreacjile oc emoyionale si comportamentae in C: AC. Conform teoriei REBT, oameaii au ginduri sau eredinje (B) despre evenimentele activaoare care influeneazi consecinele (C) emofionale comportamentale, Desi in mod obignit no eredem ef evenimentele au yeniza™ Feacile noasre, de abice nu se hkmpld aa, excepiefécind evenimentele fare sunt foere putemice, cum ar frihoiul sau darastrle naturale. Exist de semenca factor! hormenali gi biochimie care pot contribu a, sau cauza Cou (Elis & Dryden, 1997). nreaitate, des evenimentele actvatoare (A) pot contrib Sernniicatylaconsecing (C),convingeile(B) despre A determin de fap Cl, $i pot fi mai ujorachimbate decitevenimentcle actvatoare.Astfl, in loc de A> C eoria REBT susie ot gindunle (B) despre A > C. Conform acest tori A ul B-ul gi C-ul eal in epatrs srs yi de obicel nu exist independent ual de ltl atuncl end gn negatv despre un eveniment sau despre o expvieih, de obiet ve sim! rug atinezi disfunction Elis, 1996). Acest princi de baz a tort REBT paca fifi! de ines inal, inst tn eee din ur poute fi tlizt petra 8 ofer 0 metods dea obgine aiocontolatunci end ne ‘onftuntim eu evenimente ate St adr exermplal unl adolescent care @ fast foun intervu, era mu ‘a oferit local de mune respctv (A): nu fptul ed mu a objimat osu de mined respectv-t cauzarsuparatea;al deyrabi i doclansat suparara feptul ca creat ‘trebui 8 ob locul de mance a fost nedept caa fost oferitalteuiva (8) Pe de alts parte, un alt coleg de cast eae a fost de asemeneaintervievat penta seas oe de munca pe caren -nobinit a fost doe dezamdgit Desi colegul teindit of are agin bue i spera sf select, ecunoseut ch angaatori au Arepal 8 angajze peecane cre Inmuneso cerijsle. Un al tele coe a fost, outs bucuros end naa fst selectt pent ck na vroa le de muncd, asta poate sii petreacS mal mul timp cu pict. Dopa cum este ihstat fn acest xemplu,acelagi cveniment a evut tei tipi difrte de consecnteemcionae(C) doris diterenjelor de gindie B). Convingeri irationale Convingerlepecareleau oameni pot Frajional,astfelsd duc acomportamente de auto-reafizre sau sut-ajutorare, sau pot fi iraionale si astel et dxermine ‘comportameatedefesive.Coaviageriliaionaleprovin din evel sbsolutiste, caren cele din urd sabotcaz eure persoanci Convingereaiajonala de baz ste un robe, ee mai mule derivate: 1. Tiebuleca otimpul bam succes fa cea ce privese sarin irelaile importante ~ st, afl, a persoan, sunt slab slips de valoael 2 Cela rebuie neapirat sts peat rumos eu mine, corect sau ioitor sau, ate, na sun: bun denimie sm merit nici obucurleinexistema or 3. Condiile in care thiese trebuie in mod absolut 8 fe confortable, plcate si rosomponsctoare~ sa, altel, este igrczitor, rm suport, it Tumea asta nenorocit nu este bunt de nimi! (Elis, 1996, pag. 13) Acsste te} convingeriiratonale de baza aa fy comun patra lemente chi: gndizea de tip fnutdeauna sau meiodats(carine absolut), gandiea catastfid,intlerana la usta, gi evaluaresglobals negative de sino sau 2 exloral Convingerie irajonale rezulé in emotii negative (C) cus at fi anxitatea,depresia, fra, resentimentel, vinovafia, Reragere,evitarea, pt, Violen, procrastinaree gi adicin sunt manifestiri comportamentle tpie Acesteconvingetinionae ret in comportamente dezadapstive si supra emotional, gastflimerfreara cu fersirea personel In contrast, convingerite rayonsle emanh din peferine realist, care tn ‘mod obignut rez in emotii negative moderate gi paternuri comparamenale constructive, atl cind evenimentele activatoere (A) nu determin rezhate eciabile Dryden, 1999). De acca, un elev ronal cara studi mult pentru un tessa lat ono ma mid dest ace agteptt, u eva si in culmea fice {in urna note mai miei a ogi. Ar fide fnfles #8 se simiS deramigi, ‘emofie modersti ce adesea exe rerlanl uneiginditi rationale, Dak arf gindit ingional, a puta se etcheteze ca find operand stupid pene weinat ‘un rezliat modioru, 3s se simt devaiat, coon oo a fst oreacteexagora a dezamagir iis gi Dryden (1997) fc dstinfa trie emoti negative stnitoase, care sunt asociate eu credine ronal, gi emoji negative nesinltoase, care sunt asocate cu cred iruionle, De exemply, client are gine rajonal dar au seatimente negative se vor sng ngriior smu annoy trig ne depesvi, vor ‘ven emuged sn sentimente de vinvae, se vor si drama nu ai, emul s fisiog Pentru continua exemple, pin cre gndese rational a prefere ca fil! fea lors sb o performanga scolar bund. Dar daca mu an ast de perfrmarte, ‘a team cl ace copi sunt nig rata arena vor reuiniciodata in sarcinle scademice, sau e& print nu lea oferito educate bunk. Dimpotriv, prin ‘are pindexe ieional vor enager o atl de problems, presupunind ci neeita ‘cademict a copii ndica necuyit lor ca prin, cf aoelcoplae intenionat relate slabe pent a4 slida peels acel cop va ff mereu un rata, Pig care gindovcraionl so vr si prouill Jez ston devant tn timp ce Capitola 2 + Princip de bas ale raped raiona-emoive yi comportamentale ‘Capital > Princip de baad ale frapilvaional-enorive i comportaantale B