18.12.2023, 15:05 ee ThON pee, mnie TRON Administratia comerciald M.4.T. Deva, Biroul judiciar al Politiei de Resedima Deva inainta ta 20 noiembrie 1944 Garnizoanei Deva Ordinul Parchetubui nr, Ministerului de Finanfe, Administratia Comerciala M.A.T., prin care reclama ea: Armaia Sovieticd a spart depozitul de fuied de kingd depocitul de subzistentii al armatei rornéne, unde dupa cum se mensioneaza se aflau 45 vagoane de juicd. Fa rugim sis binevortt a dispune sa fle audight soldani din garda ce se ajla de servictu it ziua de 2 octombrie, a.c, la acel deport”, JAFURILE FACUTE DE ARMATA SOVIETICA ASUPRA PARTICULARILOR DIN DEVA Despre jatul produs de soldafiirasi in privia sa, Burs lulu a depus plangerea urmatoare: Dectaratie. Subsermatal Burs luli de 34 ani, religie ortodaxa, profesia profesor maistra, eisdtorit eu un copi, ful lui Tacob si Valeria, domieitian fa Deva, str 6 sepiembrie, nr 112, amapteeolan intvobete door nrmitanrete 4n sera zilei de 22 septembrie 1944, ora 18, pe cand mat aflam in curtea taut ‘meu, a venit biiatul lui David Andrei, de m-a annngat st inehid poarta ci vine un grup de solday! rusi sd ceark baiururd, le aceasta en mumaidecdt am fhewdat posrta st aim lecat in curie, N-a trecut cirea wn minut pand amt st aucit batand in poarta dar eu nu Tesam deschis poaria. hure timp, dupé citea un minut am vizut ed ir in eurte doi inst prin curtea vectnulut, care a descs poarta st a dat drunut st fa ceualit ce se gdseau afar. Dupa ce at intrat in curte m-au fortal sd le deschid privilia ssa le ‘dau barra, te-am deschis usa find forrat si et aviind una damigeand de cirea 10 kg ‘au inceput sa umple damijamul cu vis i sa serveasca la bautur, dupét ce s-au pilit tn plecat eu damijans pln Dupa aceasta wicéndu mitamenintut vi asteptind mit ta 0 everiualit devastare din partea numitlor find chefuit, mam deplasat ta comandamentd Divizie’ Hoa Munte, unde am adus cazul ta eunostinga unui domm maior ab carui mane mut cunosc, dar care ‘mea srimis sé reelam cal Comendiripietei. La comenduire am varbit eu un plutonier adjutant care ma indrumat sii cer ajutoral unei patrule de sector sau de la garda de la LOR. Vizdnal et mu pot prini niei wn ajutor de niedier! mam insors avast?” Pe la orele 21.30 au venit din now tot acei militar. care fuseserd inainte, incepdnd din now sd bats in poartd, si le deschid usa, Visdind ci mw te raspunde nimeni mimic unl a srt peste poarti yi a dat drumod sila ceilalt Bu vizdndue’imtrap pe tof nan intrebat ce doresc, atunei dupa ve m-aw observat, au inceput sii ma ameninge cu pistoalele, sale deschid usa, eu lena deschis usa, ef attnei au ineeprt sia fot ce mai tavusem in pric. juindi-ra un butot cu circa 150 kg vi, sr haat rubrele de facturt $i consumasii, regivirele din privée, i dupa ce au stréns toate astea, unl @ inceput ‘8 dea cu arma spargdndu-mi mai multe stile si pahare™ Cand au venit a dowa oard era martor si gardiamal Birta Gheorghe dela bariera Pe ta orele 1,30 din noapte au venit din nou, deslegindu-mi o vaci din grafd, ew Wwisdind ed vrean semi ia von. am iegit in trad sf am strigat dupa parla. reusind demi rman vaca, agin tbidem 33 Ibidem, £6, Ibidem tbidem ‘bidem 282 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 10,958/1944 impreani cu reclimatiunes 204/56618.12.2023, 15:05 dt WEAGROSN arrivitaten agra deveani, 1921 — 1945 “ARON up’ calvarul acelei nopti, Burs fliu a mai avutenergia sd reclame a doua zi paguba de peste 100.000 lei Despre pitania profescrufui Burs fuliw au depus declarati si veeinii sii: Marin frina"”, din Deva, str. 6 septembrie, nr. 112, Ardelean Vasile, de pe acecasi strada, nr. 114, eonfirmand calvarul patit de vveeinul lor cu betivi ostagi ai armate’ sovietice. Semitic i este modul in care era respectat ordinul generalului Mihail, din 29 septembrie 1944, de ‘tre eomandentii rmpelor rusesti, potrivit decloratiedgnrciamilui public, Brea Gheorghe: Suhsemnatul Birta Gheorghe, gardian public din polifia Deva, dectar: in seara ile de 22 septembrie 1944, find de servieia fa barieva Ceangit, am observat eam pe la ora 22 un grup dosoldag rust, antrand in curte la d-l Burs lacob, ce-au cut in cute anu gh cd eu am intrat in cuate. inde eu singur n-aveam ce le fe, ka un grup de mai multi In acelasi timp arn anumtai de la Fabrica LOR. telefonic Garnizoana si ofterul ide serviciu a Polite, care la fel miva spus ed neare ce le face™ Despre jatul si devastarea privaliei ui Burs Tula, comisarul acjunet, seful Biroului judiciar, a intocmit lurmiixorul proces-verbal In noaptea de 22 spre 23 septembrie 1944, dup orele 24, in patra randurt clementele armatel sovtetice excalacand pourta yi garlul grind ce corespunde ct furtea restaurantulu, sau introdus in restaurant sub ameninjarea pistoalelor aitralierd fortindu ma sa le dau aut La rofcul mew un soldat mica pus pistolul misratierd fa piept si alti 4 mi-au luat din pravalie obiectele pe care le mentiomez mat jos”: Ratu. Lin Butos ou vin wis in cpacitate do 16D tri, 0 itd ur do prune, 12 lini rom, 10 lit lichior. 5 tort sirop sh 60 lind drojdie 8 Méneari. 8 kg salam, 3 kg sumed, 10 cutit conserve, 20 kg cab * Devastari’spargor. 3 stile sifon mari, 3 stele sifon mich, 10 sticle a I tary, Ssticle a % liru marcate, 9 sicle a % litrw marcate, 10 bucisi pakare a 2 deciliri marca, 12 neat pahare a decir, 6 sobniye, 10 Buc sie cristal, dimensiunile 80/40 em, 8 bucati pahare de pe tea. + Staumai insusit: 9 fee de masa, 4 kalate albe, una haind blewmarin in stare Du sna pale, um Datos de 350 hrs, 6 bucdst serumtere, 2.500 lei bank gata, 1.800 buedp figart Nationale, 100 bucap tigart Caxpatt. 200 bucat ligdrt Tomis, 120 bued tleari Regule (a treew soldat rus deta mahorea ruseasc la finele figart roméneyii), 197 pachete tun ordinar,colitatea a la, 200 bcd timbre facts 2 tet, 133 bucit timbre a4 le, 80 buctgt limbre a 10 lei, 125 buecii timbre « 15 tei, 220 buch timbre a 20 lei, 65 bucati timbre a 40 lei, 33 bucat timbre a 100 tei. Din rafal devastat au fost Insusite regisirele si actele pentru conducerea comabilitigi reclamaniul, precum si honierele lucrate™. ‘Comerciantul Mendel lacob din Deva, str. Zamfirescu nr. 4, depunea o plingere la Chestura din Deva, prin care reclama ca doi soldati rus, in ziua de 4 octombrie 194, eu oeazia tingului saptamdnal i-au ,luat cu Forfa 1 buc. cizma dintr-una pereche cizme ce-mi crau incredinjate din partca Ini Sccui Gheorghe din Deva in comision spre vanzare™". Ca mariori la eveniment au fost numitii Livizan Mihai din Haru, Chig Pavel din Bareea Mica si sergentul Negril din Politia Deva, Acestcaz este 0 dovada ca soldatiirusé operau asemenca jafur, nu nutbai tin Gnpul Hopyii, ei ear fm mnieZul zit i fed inur-v piayd eu zevi de wate, fra a se tome de eventuale pedepse din partea ofiterilor, ceea ce demonstreaza ed multe din actiunile de Jaf si fur crau cunoseute de superiori lor idem, 2 them, £2. 2 ibidem, £9, PF ibidem, £12, © ibidem biden, £4. 283 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 228156618.12.2023, 15:05 sO 5 ten mung AEE Ingineral Cupsa Aurel de la Atelierele C.F.R. Timisoara reclama Politi oragului Deva ca: clemente ale armatei Sovietice mi-au furat lucrurile aratate mai jos. Aceste lucrurt Ie luasem cu mine pe timpul detasirii mele din lunile septembrie si octombrie, a. fa Atelicrele CFR. Simeria $i le~am depozitat la D-l ing. Dorojan Stan de ta acesie ateliere, domiciliat im Deva, str. Andrei Muresany, nr. 15, la proprieiara, D-soara Munteuny Blisaleca. Aidt d-lut eat $i proprlesara au fost fefulie de aceleast clemente, tneariirutte prin ingrijirea D-voastra ta adresa de mai sus, in ouptea de 89 noiembrie ae”. Lucruvile farate, eu vatoarea tor la pretul sili, sunt Categorta st denumirea obtcetelor Valoarea Laparat radio , Philips”, lampi d+ 2 60,000 tet J geamantan de fir, mare 10.000 tet Zeostum de haine 40.000 lei 3 pijamate a 15.000 lei 45.000 tei 4 chiloy deli 5.000 lei 15,000 tei SG chili de burbac a 3.000 let 18,000 lei 10 camiisi a 10,000 tet 100,000 tei S perechi etorapt a 2.000 le 10,000 tei kg talpa de ta Oficial de aprovicionare CFR 5.000 ei 5 flare de le a 8.000 lei 24.000 lei 1 fular mitase 5.000 lei 2 perechi minusiimblinite a 8.000 let 16,000 tei 1 flaneia de corp 5.000 tet 2 perechi indispensbile, flanela,lungi 20.000 tei 1 haat de lucru 10,000 tei 2 prosoape a 3.000 lei 6.000 let 10 cravate 6 1.500 tei 15.000 tet Teravaté de mitase naturals 3.000 fei 1 perecke pantoffotaiti, bunt 6.000 fet 1 pereche pantof noi 20.000 tei 10 batiste a 2.000 tei 20.000 te 2 termoseiucasabile, 1 fsoba” 3.000 lei 6.000 tet 1 pulover de kind 10.000 tei Teutie de compas 10,000 tei Total 469,000 bei Maria Sorea, conducatoarea eantinei funetionaritor evacuati, din str. Andrei Saguna, nr. 1,areclamat 8 in timp ce era ocupati cu servirea mesci soldatilor rus cétiva au fortat usa eamerci si au furat geanta cu actele cantinei i suma de 28,000 lei in bancnote gi 5.000 in monede™. ,Observand lipsa, am reelamat cazul ata eomandamentului sovietic, edt si dy. [politei,n, a], in aeeeasi zi am afl, aduse de gardianul Bello o parte din dove7ile si actele personale"™’. Despre bani comandamentul sovietic na aflat nimi?! BBiszok Ludovie din str. Pietroasa, nt. 10, a reclamat Folitiet din Deva, la 23 nojembrie 1944, ca la 25 septembrie 194 i-a fost luat de cétre ,un Soldat rus necunoscut, eal! meu, lisdndu-mi in schimb un alt 22 ibidem, £30, 2 ibidem, 8 ibidem,F32 2 ibiem, 284 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 206/56618.12.2023, 15:05 WEAGROSN arrivitaten agra deveani, 1921 — 1945 “ARON la cererea tui am restituit calul si rog a dispune ca in azul c4 voi Bozeanu Vasile, domiciliat in Piaia Uniri, nr. 17, refugiat din Careii Mari, a reclamat Politiet din Deva urmatorul caz: cal strain, mai slab", Deoarece ealul primit era proprietatea lui Maier Iosif din Dev: isi calul meu si fie restituit mie™ Find rechemat ta Careti Mari prin telegram, unde imediat am $i plecat si intorcdnd-ma am ajuns in gara Deva, in seara tet de 21 nolembrie ac. in drum spre {80 mprennd cu un ahs fovatio, er mamele FBleun loan, drepral Disertll greet ceaiolce, cam pe ta orele 1123/ am fost atacatt de 2 militant rust care mi-au luat toate hhagajcle ce aveam asupra mea, actele si bani™ Proprietarei Olivia Dobre i-a fost spart dbsitul de tutun din str. Regina Maria, nr. 19, 79 noaptea de 23/24 octombrie 1944, Desi la primele eercetiri se pirea cd autorii sunt necunoscuti, declaratileulterioare au dovedit ¢& autorii au fost tot clemente ale armatci sovictice, Ardelean Gheorghe de 29 ani, fiul ui Nicolae sé Maria, néscut in conuna Vara Bucinlul, acoealmeme concentrat a Batalionul ? Vindiort de Mute, Dectar: In moaptea de 23/24 oct. ec, de la ora 24 la ora 3 am fost sentinel schimbul 1 lu poarte posted, Pe strata Regina Maria, respect pe partes dreapt3 a sri, cw directia caire centr, era garate masini sovietice. Soldati soviet de ta aeeste ‘masini au umbtat foarte mul: pe ling ele si din end in edd anzearn eioednitui, cea ex mi-a dat de imu et fac ceva reparati la masind. I timpul sericiua mew tie 3 ore mu am observa sa se fi spart debit! de tun, proprictatea wader Olivia Dobro i nici lunind nu am obvervat la cel debit, pantru od masini soviet erau acoperte cu prelates find inal, acopereau campul de vedere catreacel debit ‘De masinile sovietice mu s-a putut apropia nici un civil sau militar roman, deoarece soldatii sovietici “narmafi ficeau paza masinilor prin patrulri,astfl e& pe trotuarul drept al strizii Regina Maria mu s-a putut propia nici o persoani, afura de elementele armatei ruse”. La inventariere s-a constatat ci valoarea mirfi Firnte com do 25000 Jaful programat al elementelor armatei sovietice este sustinut si de declaratia sentinelei din schimbul TY, de a poaria Postei, Ciuftxlean lie” eare a spus: fn seara ile de 23/24 octombrie ac. am fost santinelit ta poarta postet, in schimbul I(2, na], de le ora 21 la 24. La inurarea mea in post, pe partea dreaprds a strisi? Regina Maria, cu divecfta catre centru, eau garate foarte multe masini sovietice, ata de apropiate una de atta, inedi nu se putea trece prime ele. Soldatit ‘agi de la masini au tod ciocinit eu ceva fiare, probabil repardnd ceva pene, iar alfi soldayi inarmapi faceau ceva pairuldrt de jur-imprejural masinitor, Populaiie civild ru am wizut 5 fi recut pe trotwarul drepl, san pe partea aceasta a strizii Regina Maria. Pana la ora 24 mui am véizut $f nu am aucit nimic in legatura cu spargerea debinitut de rurun, proprtetarea vaduvet Olwwia Dobre™. Se cuvine si analiza modul de operare al elementelor armutei ruse in organizarea unor asifel de actiuni, Mai intai parcarea in strazile centrale ale orasului unde existau cele mai multe magazine, chioscuri care se pretau la astfel de spargeri, Masinile erau parcate, bar’ la bard, pentru a impiedica orice vizibilitato din partea trecitorilor. In cazul acesta, fiind in apropierca unui post deservit de militari sonia, prin cgnnoicle pranluse, au acoperit acfiuniea de spargcte a chivgculai ia dinincafa ti cami aw disparut, Aceste jafuri ne determina sa sustinem ¢4 nu erau aceidentale, savargite de militar izolayi sau de grupuri mici, ei devenisera o activitate practicata de grapuri mult mai numeroase, pana la marimea ‘unui pluton sau coropani BE ibe. 35, 2 idem, B= ibdem, £37 2 ibidem, £48, © ibidem £42, 1 bide, F 46, = bien, 285 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 207156618.12.2023, 15:05 sitcOlO 5 Laacetosaie. sector al oragul Georyescu Vasile, don Supozitiile noastre sunt sustinute si de gardienii publici care au avut ea misiune patrularea pe acest Gardianul public Parva Petru a declarat urmitearele: Jn seara zilei de 23.24 X, a. ¢. find de serviciu de la orete 22 la 6 dimincata, pe strzile Piafa Unirit eu Regina Maria, impreuna cu gardianal public Dan Gheorghe, Jar in cursed noprit patruland tor sectoral nostra de pazd, hy sir. Regina Maria era o enloaind de musini parca, de la hosetul Orteme pana in coll siriztduret Plate, wate ‘aceste masini erau ruses, unde se aflau santinele soldat rus, lawn eapét sta alul al coloaei gi de edte ori am vrut si patrulins aceasta parte a sirizii am fost soma si pride care aceste saminele™. Foto 15-Decloretiasantineo} dela Postéprivnd evenimentele in coptea de 23/24 oct. 1944 Foto 15 —Decieroiacordizout Petru ira despre actwitatea sadetior ‘tus din acapten sargeri chisculu ‘De mina lunga a elemeotelor armatei sovistice n-a scapat niei sovietici, din seara zilei de 3 noiembrie 1944. niciun rezaltat, A descoperit pe unul dintre fiptas! in biroul garni, ins gradatul rus..-a Iuat cu ol si In seara zilei de 6 noiembrie 1944, pe la orele 20, am sit intrind in eurtea locuinjei mele alti dot ostastsovietei, care pareau a fl gradat cazaci, cw tinuta foarte ingrijtd, care au inirat in camera soldayilor ce am in euartir. Ductinduemi sé vii ce auld, am infeles cif ficeaw un control asupra soldatitor. Dupa edteva minute unud dinar ei mi-a spus si plee fn camera mea. Am plecat listind-i singuri. Peste vreo zece Imiute, cet dot gradatt si unl dinare soldat afta fx cuartir au bar in wsa amare ‘ile deschid. Aw citat si negdsina rimic. Cerdndu-mi sic deschid garderobul, ban ideschis si unul dime cei doi gradayi, mi-a luat un costum complet de haine, aproape now, stofa engleceasca, culoarea bleu deschis st a disparut cue iujeala filgeralui in intunericul nopdi. In timp ce eu deschideam garderobul, aflanduemd eu spatele la noptiera, celdlalt gradat mi-a luat de pe noptierdé un ceas de aur cu lant de aur Omega”. un ceas de nichel ..Longinus” si un portmonen piele de erocodit in care ‘aveam diferte acte personale™ locotenent colonelul in rezerva ju Deva, st. Tilu Maiorescu, nt 14, catuia iu fost incarticuili doi soldati ‘Interveniiile sale la orgunele politiei romine si la cele ale Comandamentului sovietie au rimas fri sit afard din birou. lesind si noi afard dup’ ei am v3zut ci horul dispéruse si gradatul rus era sing", lat Ibidem, 47. lbidem tigen, 286 wat bblotecadeva eulreperelbibiblolmena_dvlmdtind html 208/56618.12.2023, 15:05 dt WEAGROSN arrivitaten agra deveani, 1921 — 1945 “ARON cum aplicau ofiterii sovictici acordurile si intelegerile inchelate cu autoritaile romaine, Mai mult hotii care au furat costumul si ceasurile au incitat pe unul din soldat neartiuiti care in aceeasiseara de 6 noiembrie, ‘prefacdndu-se beat, a inceput sa distrugi obicetele de prin curtea ease’, burlancle de scurgerea apei,ciubérul de colectare a apei ste. Locuitorul Kugel Ladislau, din str. Cuza Vodi, nr. 38, a fost jefuit de etre patra indiviri nevunoseufi care inital au cerut oe de dormit: Cum te fceam paral, deodesd cet imbracat eu veston civil sevate-un revolver st ne amentnja tn ruseste, anal a test, probabil pentru a sta de veghe la poartd, ceilalt doi scoteau toate lucrurile din dulap: 2 cearceafuri, in valoare de eirea 32.000 lei; 2 fete de plapumé, in vatoare de 32,000 lei; 5fege de pernd, fn valoare de 30.000 lei; 6 perechi indispensabili, in valoare de 24.000 lei; 5 camasi. in valoare de 30.000 lei; I complet femeiesc, in valoare de 40.000 lei; 4 castume femeiesti, in valoare de 65.000 lei: 1 costum bérbitesc, in valoare de 45.000 tei: 1 pariestu aproape nou, in valoare de 75,000 tei™. Valoarea totala a obiectelor furate se ridica la suma de 413.000 lei. In plingerea demusé la Politia orasului Deva, Ia 9 devembrie 1944, Kugel! Ladislau cerea efectuarea urmériri faptuitorilor sé luarea unor ‘misuri pentru a fi despagubit de pagubele suferite™”, Dumbravan $tefan, functionar la Penitenciaral Deva, domiciliat in str. Mihai Viteazul, nr. 12, a reclamat Politici urmatoarcle evenimente: In seara zilei de 9 decembrie 1944, orele 19,30, am plecat de ta Penitenciarul Deva, unde fae servietul: pe sir. Cuza Vad, mv. 30, am fost oprit ded soldayi soviet, care m-au amenintat cu revolverele st arme automate pundindu-mi revolverul Ps cap {$i arma in piept. Am fest scotocit prin buzunare $i ludndu-mi-se portmoneul fn care purtam aciele personale st suma de 1,000 lel. Dupa ee am fost $i lovie am continuat tdrumul spre locuinjd, am ajuns acasé tocmai cand sosise Hermina Garbou si Cristescu, ambi fancyionari la Prefectur, care, prima intrebare ce mi-au pus-0 a fost diac nw ni-au dezbrideat rusit penini od si pe D-lor tau oprit si le-au pus arma in Bip Ea lees bapa ot ou dezbvivca! dar am sedipat ei, au gisit portmemeul in ‘are au crecut ca am o sumd mare de bani, alicum cram dezbraicar complet™. Munteanu Elefterie, motar evacuat, repartizat la Pretura lia a reclamat Politiei din Deva urmatearele: In siua de 19 decembrie 1944, pe la ovele 7 dimineapa, cei 4 ostast sovietit care au dovmit fa hotelul Europa” au venit in camera mea, au inchis usa sé ameningandu-md mi-au scotoctt toate bucunarete hainclor, ludndu-mi tofi banit: 2 hhdvté 5.000 tei = 105.000 let, 20 hati a 2.000 lei ~ 40.000 lei, alte hart izolate de 1.000 si 2.000 ~ 10.000 let $i 1.509 lei in monede, total 155.000 fet”. Atacurile banditestiasupra cetaenitor romani au toe in camere de hotel, gard, locuinfe particulare, pe stradi, in restaurante, nieiun loc nu mai asigurd siguranga personal La 23 decembrie 1944, ing. sef. Virgil Pop sf controlorul Tamas Alexandru au ajuns eu drezina ‘motor, in gara Deva, la orele 21,40 unde au fost inconjurati: de 7 militar rusi, care sub amenintarea revolverelor. de care au fcut us: me- ‘au buat un geamanian cus lucruri personate al ing. yef V. Pop, in valoare de 100.000 lei, portmoneut cu banii controtoruli Tamas, cu 7.000 let sio serviet eu acte si lucruri persermate in vatoare de 25.000 fei. Sun retry ui trigavad cw arma Din atetirul pantofarului Vasite Dobroiu, str. Horca, nr. 30, au furat, in noaptes de 28/29 decembrie materiale si produse finite in valoare de 120,000 lei. In seara de 18 decembrie 194, doi soldati rusi au fost pringi in pravalia lui Bentzel Ludovic, arestati si condusi la Comandamental sovictic din Deva" © ibidem, £57 2 idem eden, 2 ibidem, £59, ibidem tide, f 61-62 Se ibid, # 53.64 287 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 29156618.12.2023, 15:05 dt Acaral de a cabina vest a girii Deva, Munteanu Abel a fost atacat, in noaptea de 4/5 februarie 1945 de doi miliarirayi pe motiv e& ref Te dea bani si biuturs™ Acari are foarte multe leziuni pe corp si cap. Dupa primele ingrfiri primite in Spitatul de stat Deva, s-a cerut a fi tasat la damicitiu ts comuna Séntuhalr, urménd a ‘se prezenea la tratamera din douid in dowd zie. Soldati rust ax fost arestati si predatt tuned parrule sovterice de edire sergentu Morara Nicolae, de ta arda yarit Deva, fara a idenufica pe soldart agresort sau pe sefil parulel ruse edrela \-a predar™, {In anul 1945 atacurile soldatior sovietci, izolati saw in grupe de peste cinetindivizi, continua asaltrile asupra locuintelor de pe diferite strazi ale orasului Deva. in ziua de 17 februarie 1945, trei soldati rusi au ‘mers la locuinta Ini Avram Maria, str Aurel Viaicu, nr. 61, unde au jefuitintreaga locuin{a. Dupa jaf an plecat a gard, unde au fost prinsi de soldati rusi de la Comisia de control, Aici femeia Avram a fost dlespagubit, iar jefuitorit au fost pusi in ibertate™. In searazilei de 17 februarie 1945, la orele 19,30, locuinta lui Godel Strul, din str. Vilor, nr. 8, .a fost atacati de sase militari nisi care dapa ce i-a spar capul in mai multe locuri, Fa jfiit de 32.000 lei?®®. In noaptea de 17/18 februarie 1945, orele 24, un grup de patru miltari sovietit, bine inarmati, au pltrans in locuinta fui Fekete Mate, din st, Dorobantior, a. 4, unde au inceput sa jefuiascé™”. Un elev de la Scoala Undustriala, care focuia ta Fekete, a iesit fw strada suigiod dupa ajaios yt fst thapaseat fi abdomen, Proprietarul Fekete Matei a fost batut crunt, nisi furdndu-i toate articolele de imbracdminte si lenjeri, in valoare de 1 500,000 lei Jafurile soldatilor sovietici continua si in hotelurile Devei. Gardiamal Baneasa Gheorghe a intoemit un ‘raport despre controll de la hotell Orient, a monsptea de 18/19 februarie 1945, fad pe Papa Univ. pe ka onele 24.30 am fost chemat de patrula sovietied de la Comandamentul Simeria, ii facd conirot la hotel Orient, aw facut control in toute camercle st la camera nr, 1, au gisit pe Drala, dirigintele de la Baia de Cris cu sofia, sau cerut actele sé -au tuat 3.000 le, pe care rie ‘au wut sd-i mai dea” Autorititile din Deva au fatoemit o situatie eu loeuitoril dia Deva, jefiifite perioada 1 lulie 3 august 1945°", edd au fost deposedati prin furt sau distrugere locuitorii Maier Alexandra, Ulman Rozalia, Ioan ‘Burs si Oprean Maria, Foto 17~Tabelu locator Deve! ely de sola sovech 8 ibidem £28.82. at pede BE tbidem,f 38:69. 8 bidem. 2) idem, “= bide 2 bide, £5, 8 ibidem, £108, 288. wat bblotecadeva eulreperelbibiblolmena_dvlmdtind html 290186618.12.2023, 15:05 WEAGROSN arrivitaten agra deveani, 1921 — 1945 “ARON La 28 octombrie 1945 subpreféctul judetului Hunedoara vere sefiui Polite’ si cereeteze pagubele suferite de Brinet Constantin, str, Hovea, nt 91, care reclame ,trupele sovietice in irecere ina huat un eal fara forme. iar un camion rusese a lovit doua vite, din eare una a fest omorata pe loc, iar a doua ranita™" in anul 1945 un numar de 17 locuitori din Deva au fost deposedati, in mod ilegal, de diferite animale, sidicate de militar’ rusi fn treet: Berar Gheorghe (3 oi si muiel), Bodoloti Nicodim (2 03), Serban Mihai aie), Stefan Gheorghe (1 cal si vitel). Muntean Gheorghe (1 caie), Muntean Miu (onic), Revita Valer (2 of), Serban Peiru (1 viel si2 oi), ana Adam (1 eal), Stefan Abel (I oaie), Borta foan (1 caie), Maier Mihai (3 oj $1 | miel), Muntean toan (2 eai), Muntean Toan {2 eai gi 1 vaca), Igna Emilia (2 cai), Ometa Gheorghe (I cal) si Almisan Adam (I cal}? Un alt tablou cuprinde 34 lecuitori din Deva jefuiti de soldati ai armatei sovietice in trevere: Kasler ‘Adam (1 cal), Palko Ludovic (I eal), Varga Silvestru (2 cai), Szabo Viliam (4 cai), Szekely Francise (1 ‘manz), Laszlo loan LI vite), Sebestyen losif {1 manz), Lavid Gheorghe (2 cai), Sebestyen Veronica (2 cai), Szabo Ana (1 cal), Szies Grigore (| vacd). Zsok Stefan (I eal), Varga Martin (I cal), Hompot Ludovie ( cal), Forai Jacob (1 vaed), Burjan Franeise (I eal), Zsok Titus (1 cal), Balazs foam (1 eal), 2s0k Moise (2 cai, Szitas Franeise (2 eai), Zs0k Anton (1 eal), Vad, Szekely losif 2 cai), Kaslr lsif (1 cal), Kato Stefan (1 vaca), Daradics Pavel (I cal), Csiszer Ludovie (1 vaca), Vid. Tokai Maria (I eal si o vaca), Kolosvari Farkas (2 cai. Szes Anton (1 pore). Boras Carol (1 eal, Sebestyen Ludovie (I cal), Bekes Atpad (2 pore) Din turma colonistilor ceangai (217 oi)". La 7 aprilie 1945, prefectul judetului Hunedoara, dr. Augustin Almagan, comunica Primariei ‘orasului Deva ed s-afixat ea ultim termen pentru inaintarca situatiilor si depuncrea actclorjustfieative pant a 16 aprilie 1945, termen peste care nu se mai admite nieio aminare"*. La 16 apriie 1945, delegatul satului Santuhalm inainta tabloul vitelor Iuate de eatre armata sovietic. Tabloul cuprindza urmatorii locuitori din Santahalm": Mumele Domiciti, Fetal si prenumele ar. casei animatelor Murar Gheorghe Saniuhatm, 69301, I pore Dadalot Nicodim Santuhatn 5 Dot Serban Mihai rauhatm, 132 I eaie Stefan Gheorghe Sarouhatm 86 J cal i L viet Muntean Gheorghe Santuhalm, J oie Manteare Mil Santuhatm, 108 J oaie Barita Valer Sanwuhatm 118 of Serban Petru Santuhatm 811 vijel,2 08 gna Adam Séntuhatn, 41 Leal ‘Stefan Abel Samuhalm, 72 J eaie Barita fon Séntuhalm, 38 J oaie Maier Mihai Sartuhiatm, 2 Joi, I pore Muntean lonied Sartuhatn 107 2eai Mantean lov Santuhatm, 68 = Deai gna Emilia Sénuhatm 97 2 cai Ouncea Gheorghe Sartuhatm 36 J cal Almasan Adam Santuhatm, 25 1 eal 231 bidem,f-332 232 dom, Fond Primiria orguli Devo, doser 43/1945, nenumertat. Sel ‘pace 2 ibidem 5 ibiem 289 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 291156618.12.2023, 15:05 eee FO ey, mmagafe CREA La 26 octombrie 1944, Nedel Silvia din Soimus trimitea Primariei din Soimus 0 lista .dospre obicetele, Iucrurile gi alimentele ridieate eu forta de eatre soldat sovietici, eu rugimintea de a dispane"’"™ fn data de 27 septembrie 1944, prin ameningarea cu impuscarca de eatre eativa soldati sovietiei, .cu forta au ridieat lurmatoarele obiecte din locuinta mea din Soimvs. Lista nc dezvluic o adevarata captura fieuta de soldat ‘asi si cuprinde: 12 kg slanind afumata in valoare de lei 4.800 le; 6 kg untura topta ~ 3.000 lei 14 kg sirop de zmeurs ~ 7.400 lei: 17 boreane cu duleeati si compot — 3.400 le: 1 ceas de argint ~ 8,000 lei: 1 masina de batbicrit ~ 300 lei 1 casetd ew hueruri de argint si aur ~ $5,000 lei 6 linguri de argint ~ 12,000 lei; 6 furculite de argint— 12,000 le; 6 eutite de argint ~ 12.000 lei; 4 linguri de alpaca —2.000 lei; 2 furculite de alpaca ~ 1.000 lei | cutit mare de bucdtarie ~ 300 lek; 25 monede de argint ~ 2,000 lei: 2 bucdti monede comemorative ~ 1.000 lei; | plapur — 8.000 lei, 1 ecarsal ~ 2.504 lei; 2 stergare — 200 lei | car tif — 5.000 li; 20 capacani de varza ~ 800 le; 20-30 kg rosii 400 lei. Valoareatotala a capturi ficute de catre Siiklaie 149i s-aviMivat ha inypresiomanita sunt ce 141.100 ei" Pe terenurile din hotarul orasului Deva, soldatiirusis-au dedat la aceleasi devastarisifurturi: prune, fn, olava, struguri. Prunele de vara de la locul munnit Roei au dispirut total, circa 1.500 ky in valoare de $0,000 le Din 25 iugire au fost cosite nurnai 8 iugire, restul flind pascut de vite, $i din eeea ce a fost cosit, a fost transportat 8 care de rusi". Otava n-a mai fost cici rusii ou piseut cu vite. Proprictarul de pe sit, Aurel Vlaicu, nr. 75, reclama ed: din pometul de circa 7 iugire abia s-a patut eulexe jurtitate din recolta, estul de jumatate @ fost transportat de indivizi imbraeati in hale rusesti. Paguba fiind de $,000 kg fiucte in valoare de 1.200.000 tei” Horvat Samoili a suferit © paguba numai din via devastati de rusi pe anul 1944 (2,000,000 le) si pe 1945 de circa 6.000.000 lei. Elena Trufag din si Aurel Viaieu, nr. 25, declarat Primariei paguba din vie ce se ridica la 3.000 kz struguri in valoare de 2.000.000 lei”. Kenderessy Gavril, domicliat in Deva, 39, leclana, fs septembrie 1945, C3 anloté wu teverea tupeor de uperafiane prin proprietatea ee posed, mi s-au produs urmitoarele strickciuni: Pe anul 194, paguba s-a ineeput cu cositul Iucernei. Cosital 1 10 pari a 2.000 lei ~ 20.000 lei. Cositul I, 8 pari a 2.000 lei ~ 16.008 ki. Cositul LV, 6 pari a 2000 lei — 12.000 le. Total pe arul 194 ~ 48,000 lei" Pe anul 1945, 60 pari lucerna (cosit de 3 ‘ori, 8.000 lei — 48,000 leis 12 care de fin a 6.000 lei — 72.000 Ici 6 care de otava a 60,000 lei — 360.000 lei Suma totaléa pagoei se ried In 960,000 le. Popa Adrian, domiciliat in Deva, str. Gheorghe Lazar, rr. 20, reclams 0 paguba produsd in vie silivada de pomi de 1.720,000 lei. .Au dus fructe, caise, prune si pictsici, in valoare de cel putin 150,000 le™™. Pentru viduva dr Almigescu din Deva, paznieitagricoli ai hotarului, Craciun Visalon si Vraciu Tovieu, confirmau ci .recolta de pe ¥: lant de porumb gi ¥ lant cartofi fost distrust complet, in ziua de 9 julie 1945, Paguba totals se ridica 153.000 lei" ‘Aceiagt paznici constotau o pagubs de $4,000 lei in proprictatea lui Marig Mibu, din Hodmares® Pamnicii Vraci Tovie si Craciun Visalon, din Str. Horea, Viile Noi, au declarat c& 1a 28 august 1945 au prins coloand de rus, eu 34 carute care au cosit din proprietatea Ini Branet Constantin o % inga wifi pe care lau incteat in crue pentru rar cailor, iar restul Iau dat cailor pentru hrani, Paguba total este de 36,000 tei, Potrivit declaratiei pamicilor Vraci Tovie si Craciun Visalon, din 3 pind in 17 august 1945 soldat susi au Iuat de la Pardos Petru, proprietar in Deva, urmatoarcle™™ ,Porumbul verde de pe | iustir care a fast cules si consumat de soldatii sovictic din trenul ce a fost garat pe linia Deva ~ Brad timp de peste 1S 7ile, valoarea pagubei este de 900,000 lei 460 cuiburi de cartoi in valoare de 117,000 lei Valoarea total a pagubei sa ridicat 1.017.000 let Pe ibiem 2 bem, "idem. 2 ibiem, = bien, 2 ibm, 22 Ibidem, > bide Be bier, us idem. 38 idem, © ibidem = ibidem = ibiem 290 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 202186618.12.2023, 15:05 WEAGROSN arrivitaten agra deveani, 1921 — 1945 “ARON Paguta doctorului Roman losif, proprietar in Deva, confirmata de paznicii Vraci Tovie si Crtciun Visalon, s-aridicat la 486,000 lei, din care 1 iugirtrfoi laiat gi pigunat (330,000 lei si 4 ugar tifoi si 4 lucerna penira siminta, complet distruse (156.000 lei)”. In 26 si 27 iunie 1945. noaptea, propriciarului fosif Roman soldagiirusi i-au mai luat 7 pari de trifbi si I de fn in valoare de 47.000 tei Martor la acest furt a fost Craciun Visalon din Str. Viile Noi, a declarat paznieul Vraci Tovie”'. De pe proprieiatea lui Ludovie Caprini. a declarat paznicul apricol Vraci Tovic. .in 22 iunie 1945, o coloand de cinute cu ostagi soviet, s-au oprit si au incareat 8 prepelegi de lucernd in valoare de 48,000 lei” Din proprietatea vaduvei Duma Lizi din Deva, str. Aurel Vlaicu, soldati rusi au Iuat doi pari de lucerna in valoare de 12.000 ler" Proprietarul botelului gi restaurantului ,Europa” Dumitru Munteanw declarat, a 18 marie 1945, & in perioada septembrie 1944-ianuarie 1945 hotelul a fost ocupat de armatele afiate (ruse, n. n.) in trecere, Indivizi tmbracari m uniforme ale armatei sovievice au luat din hotel o plapuma, 6 cearcea fui si perdele de la geamuri™, Din pivnita gi localul pravaliei au luat L.800 lite vin, 160 litri ried, 30 litri lichior si 15 litei rom Pensionarul lie Andrei din Viile Noi a reclamat Polifiei ca .in noaptea de 18/19 iunie 1945, pe la ora 1,30, au venit la locuinfa sa tri ostasi sovietii, in stare de ebrietate si au patruns in casi cu forta Intrnd in east au Turat toate hainele si imbrdcdmintea mea si sotiei mele in valoare de un milion lei”, Ilie Andrei mai declara 3 in timp ce era la ginerele sau pentru a-l instiinga despre cele intimplate au venit alti ostasi sovietiei pentru a mai fura ce a mai rimas. Neavind ce mai fura au dat foe la 0 claie cu paie de grau, dupa care s-au inapoiat in casi si au aprins casa, sia ars mobila si lenjeria de pate daca tii vel nite Guttaie pline cu apB, preghite pentru strpital viel ar fart tntteaga east”. fo uta acestr fape sivirite de ostagi sovietici am avut pagube materiale de crea 1,$ milioane, plus avarile leva au feat ea {in 28 iunie 1945, sotdati rusi au tuat din proprietatea lui Epure Avel din Deva, str, Horea, nr, 49, 4 prepelegi de trifoi, in valoare de 24.000 lei, a declarat paznicul Vraei Tovic”™™ O serie de jafuri cu avut loe chiat io orasul Deva, fara ca organele romnine, Poltia si Jandarmeria sa reactioneze prompt i imediat maltunindh-se doar si inrcgistreze pagubele si abururile sivarsite de eatre soldatii .eliberstori” ai armatei sovietice. Sub motivul controlulu, soldatii sovietci se dedau yi la alte exeese pe care le stvdrgese contra unor cetieni pasnici din Deva, La 6 febroaric 1945, pietrarul Matrai Bela, domiciliat in Deva, str. Regcle Ferdinand, nr. 37, a deelarat urmatoorele: In ziua de 2 februarie pe la orele 20 au venit fa domiciliul mew un num de dot imitiari sovietic si doi civil care au intrat in casa sub pretextul ci fac parte din politia ‘usd $i ed trebuie si le ardt dacumentele pe care le posed. Cane au intrat in easa cei doi civili mi-au pus revolverut in piepe si mi-au cerut sa fe dau bani. Bu fe-am spus ed ‘nu am deca dou mai de lei asupra mea Ciind au voit sivmi facd perchezipe, miltarti ssovietickle-au spus sd ma lase fa pace, ect se aude patrula romdneased. care tocmat irecea pe stra, Nu mi-au tat nimie deed 0 hainis veche™! Jandarmat Florea Loghin fs informa superior, la 18 apritie 1945, c8 in investigatile fleute, soldat sovictici au facut perchezitie le locuinfa foi Alexi Carol, din str Calugireni, nr. |. La porehezitie s-a aflat un act cu eare a fost depus um milion gi ceva leila © banca si acest act ar fi fast ridieat de eatre sovietici™ idem. 1 biden 2 bien, © tbiem, 4 dom, Fond Chestura de polite Deva, dosar$3/2945, 116 2 bile 2 tbidem, £120, 27 idem. 38 idem, Idem, Fond Primiria orasull Deva, dosar 43/1545, nenumerotat. BC dem, Fone Chestura de polite Deva, dosar 64/3945, 6.8 et ibiem, #3, 291 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 200156618.12.2023, 15:05 dt ee ThON pee, mnie TRON A urmat distrugerea strandului din orasul Deva, fapta reclamata Chesturii de politie de catre proprietaral Ioan Burs la 24 august 1945: Subseramaul Jon Burs cu onoare vt aduc ta cunostinjd c8 deo und de ile, un grup «de ostasi soviet, fart nici un ordin din partea comundantulu sovietic. Ei au venit cu tu bilet din partea D-lui maior Comsa, la a edruldispoctie eva strandul, rugdndu-mid (23 dct ut Onirbninyec fa nite, st tas, devarece mu va siricu wim, eh din cod dupa spusele dumneaior au sd si grifeascd de ef, Teri ducdnd-m pe acolo am rimasfalemuit de ceea ce am vieut. Mau desficut toate seindurile de la cabine gi tu facut focul cu ele, Dac mai sts acolo tne o luni imi distrug absolua to. 2 regs Blom ule Cheilay itor onlin pe fice 8 ceriede poole a ioden strcdciunile $i a mi se repara, deoarece acest strand mi este numat 0 propriciate particular, e este wn local de wiliate public, ficult de mine pentru a fi wil acestui oras, capital de judet Politia din Deva mu reuges 84 mai fue fu(d actiunilor acestor bande de soldat rusi bet, seipati de sub Aisoiplina militar care trohiia xi damina inte-o armata eltherataare Ca 71 decemhria 1945, sefit Paitii, Taneu Todoran, se adresa Cercului Teritorial Hunedoara ~ Deva relatind urmatoarele: Prin prezenta avem onoare a vé face cunoscut cd in noapted de 18/19 a, ¢, ostasit sovietici au atacat $i jefuit vopsitoria Wagner, situata in Deva, str. Grivifet. De asemenea, i noaptea de 20/21 decembrie, doi ostasi sovietie’ au spurt gearmurite imobilelor situate in Deva, str. Horea, nr. $1 si 53°. Fai: de aceasta situate respeetuos vi rugiim si binevoiti a dispune si mise pune la dispocitie zilnic trei patrule sovietice si patruleze tn cartierele mirginaye ale orasulu, in vederea preimmpinirit avesior feluri de aracur®. Totodata, va rugdim a dispune ca aceste patrule sa se prezinte zilnic la serviei deoearece ieri mu ni sou dat patrule nici de citre Comandamentul roman si nici de eitre Comandamentul soviette™, La 8 noicmbrie 1945, Liceul de fete Regina Maria” reclama ca usa unde se aflé laboratorul si biblioteca si alte Iueruri ale liceulu, din localul situat instr. 6 Martie, nr. 1, unde in prezent este un spital sovietic,a fost fortats si rupts"™". Darabut foan, din str. Doctor Babes, nt. 22, a depus plingerc la Chestura de politi prin care reclama ca in 11 noiembric la locuinta sa s-au prezentat 4 soldati sovietici care i-au lust 2 wigte, iar2 soldati, itrnd in camera, au luat aparatul de radio ,Philips” "* La 20 noiembrie 1945, sefil Polifici din Deva trimitea Prefecturi judefului Humedcara actele sergentului major Badea Stan, edruia ostasit soviet}, in cursul luni iunie 1945, i-au devastat locuinja, Idncu-i articole de imbricéminte™’, Paguba produsa sa apreciat la suma de 1.084.000 lei. Seiil Politic’ Deva, Lancu Todoran, informa Inspectoratul Regional de Polifie Timisoara despre evenimentele de la Devas vem onoare a vi raporta cain ziua de 25 noiembrie 1945, sase ostas soviet gi ofemeie soviet, find n recere cu trenal prin gara Deva, s-au dat jos pornind spre centr! orasulu. Is cram de la gard spre cenira, ostasitsovietiet a tnirat prin mab imulte eur i scopul de afura Aatfl, de lx restaurctoral Muntean Dum a furat wn acordeor, pe care isi Ind renituit lind surpring! de proprietor, De le sutnaraital cas init fu curten ‘avocanilu! Meiko Nicolae de unde a furat un cover ce ara iting pent curd. Cacud ‘52 ibidem,cosar 53/1845, f.221. 2 Ibidem, 28 ibe, £125, 2 bem, Me isdem. 2% tbidem, dosar 83/1945, 1.213. ™ibidem, £128, 2 tbidem F136 Be ibidem, £135, 292 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 204/56618.12.2023, 15:05 WEAGROSN arrivitaten agra deveani, 1921 — 1945 “ARON @ fost adus la cunostinta organelor politienest: de edtre restauratorul Muntean Dumitru, eare impreanit cu organele noastre s-a pus hy urmirirea acestor ostasi sovietici. care au fost afunst in plata ovagulul unde tncereau sa vinda obiectele furate Organcle politienesti i-au tinut in siviett supraveghere ammsdnd Comandamentul sovietic care a trimis 0 pairulé pentru a-i ridica, Ostasit sovietici vazindw-se descoperiti de orvanete politienesti. au ascuns parte din huerurile furate in curtea restauraniului Doda din acest oray, de wide au fost ridieate de not yi predate piigubasilor. Péind la sosirea patrulei sovietice, ostasit sovietici, in mumir de 6 au sarit asupra organclor noastre politienesti. lovind pe gardianul Bucersan Vasile fa causa insi vreo leziume. Sosind tocmai in acel moment patrula trimisé de Comandamentul sovietic, cei 6 ostasi sovieticl, imprewnd cu femela sovietica au fost Viulcufi sé twinaati Comandomentalui soviet, ee wute an fist apo pus in lle tare dupa ce Hi sa luat idenittasea', Gardianul Heagu loan ig informa superior e& fn: dlimineata zile de 6 decembrie 1945, ta sosirea tremului rapid Bucuresti Arad soldayii sovietici aw frat dowd geamantane de la d-l Techici Ton din Deva, str. Viilor, tn. 7. Am cert ajutor ee ta Cemmatameritad ras, lar mane vent nue lero Ch -mare grewiate gl rise de viati ficGnd control la vagoane, am reusit si gsim Dagajele inr-un vagon rusexc, dar autor me ‘La rindul sau, garcianul Politi, loanes Petru, raporta sefului su, Ia 10 decembrie 1945, urmatoarele: fn noaptea de 9/10, la orele 12 un ofiter rus a dat eu 0 platra din strada pe geara 1a restaurantul fui Pop Nicolue, din st, 23 August, spargdnd toate geamurite lela sa din faga si lovind i afte persoane eivile eu piatra in cap, fot aga am fost aiacat gi eu de 4 rusi, princiinduemdsd-mi ia pistolu, in piaja Gheorghe Bari pentru ed au atacat 0 femcie, si daca am scos femeia, ams ramas eu in focul el”. Birou! Ur faps concret sea petrecnt in seara sitet de 16 decembrie 1945, edna in sirada Anton Pan, mai multi ostagisovietie} vind sd intre in casa tum cetatean, acesta a strigat veeinii in aftor, care s-au adunat la fara locub. Cu aceasid ocacie sau tras Jocuri de armi de edtre ostast sovietict. Populata fd in nun rua mare a izgenit ‘soldayt pana la bartera unde ftceau post. wide astayi sovieti! s-au oprt si au deschis oe de arms pe deasupra populatii, care soa retras vociferdnd, din eausi cd fomeile i copiti au trait momente de grovea™ Cu ocasia sirbitorilor Criciumului populatia se tame, avdnd in vedore faptul ef se alistribuie bauiurd, ca va fi conturbata de anumiti ostasi. care s-ar precenta la lacuinjele lor in stare de ebrietate $i din aceast: carci, in special populaja de la imarginea orasului, discutt cum sa se organizeze ca si se poats apa. dvind in vedere pul ci s-ar putea produce incidente nepermise, va rugam a lua masuri, pentru ca de ‘srbitorile Criciumulu, $8 se orgunizeze side Dis. pairule, care sd cate sd evite producerea unor asemenea cazur Semneacié sei poe laneu Todoran’™ idem, £439. tbidem 130, Ibidem, £121 lbidem, dosar 64/1985, 1.54, tbidem ‘bidem 293 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl iguraned al Politic din Deva se adresa, la 15 decembrie 1945, Comandamentului sovietie Deva, ardtand e3 populatia din orasul Deva este foarte alarmat de faptul cd anunnti ostasi sovietie: ola, sub diferite pretexte, se introduc in locuinfele cetafenilor, pretextind ¢4 f4e control, conturbindu-le 298156618.12.2023, 15:05 dt ee ThON pee, mnie TRON La4 ianuarie 1946, soful biroului judiciar, eomisarul Séntimbrean A., depunca la Prefectura judetului Hunedoara ,3 exemplare din actele dresate in urma plingerii numitei Oprean Maria, din Deva, sir. Anton Pan, nr. 29, edteia ostasi sovietic i-au devastat locuinta eauzindu-io paguba de peste | ition lei”. Directiunea Liceului Industrial de baieti reckima Politiei din Deva, la 8 februarie 1946, urmatoarele fapte ale ostayilor sovietii Cnuatea Sovencd ce ocupa localul scolu noastre a demontat o parte $1 conunua st acum sa demonteze gardul de seanduri. construit special la ordinul Comisiet Aliate de Comrol si care desparte curtea seolit eu atellerele de restul curt cu localurite eupate de armata soviet. Nefiind yardul, soldagit sovierici nari fn eurtea ce a rdimas ta nok, unde fac fel de fel de siriedeiuni. Asyel. au forjat in trei rénduri magazia de materiale de unde aw Pidieat sednduri. Au las $i as tdiat un pore din eursea gcolii, iar tu ulcimud timp aw ridlicat st lemne de foe. ‘Conducerea scolii mai reclama cd ,2.000 bucati rigla rimase in curtea scoli au fost asternute pe pint dept trotuar si distruse”. Plingerea directiunii scolit -a deranjat pe colonelal Bodnarenko, comandantul ‘unitait care a ordonat si nu mai demonteze gardul de scnduri si a interzis militarlor de a mai intra in curtea seolii si a face stricdciuni””. Drept urmare, conducerea scoli a retras plingetea urmind ca pentru idem, 0.34 «idem, 9.35. 2 tbidem, 9.53 297 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 209156618.12.2023, 15:05 dt eee FO ey, mmagafe CREA expropricrea, care din punet de vedere social statea de mult la ordinea zilei, se punea atunci deosebit de ut din pumet de vedere politic™, La 26 martie 1945, prefeeral communist Augustin Almisan adresa notarilor din judeyul Hunedoara urmatorul ordin: in mod fn ce priveste numirea ajutorilor de primari salesti, va rugam ca in vittor, acolo unde se Wwesle cazul, vet! consulta organtzaqa potinca F.N.D. din satul respecn\?. La nivetul comunelor se constituie comitete in care sunt eooptate elemente docile guvernului Petra Groza, Frontul Plugarilor a imbratisat politica agrard a comunistilor. In schimb, Partidul Social-Demoerat 4 propus o solujie proprie, Presedintele partidului, Titel-Petrescu, intr-un interviu acordat unor ziaristi americani a precizat ea Partidul are in programul sau exproprierea numai a marilor proprieidti, cu despigubire ecitabil si prealabila a cel expropria. Noite capitalurt recut din expropriere urmeazd a fi cointeresate, alaturi de capitalul striiin, in reconstruetia (iri. Mica $i mijloot proprictate vor f comasate poniru ca pared lucrat eu wiloace tehnice modeme si munca in clectiv de pagar sd dea maximum de produce Jn cusul diseuilordintre conkiucerile celor dows partide, comunist gi sociaedemocrat, din zilele de 27 si 28 septembrie 1944, sa ajuns la un compromis, In ecea ce priveste improprictiritea, P.S.D, gira ‘menjiaut punetul de vedere conform clruia ,organizarea agriculuri va trebui si fie de pe neu agezats pe baze socialiste™. Este punctul de vedere pe care vor apliea comunisti dupa anul 1948, dar pe are in conjunctura data il repingcau La inesput aw intrat fn portal comunist elemente eare avcou o atiudins vadit anticomunist, avdnd scopul dea se punc la adipost impotriva eventualeloe masuri represive. fn Transilvania si Banat sporirca rinduritor partidului comunist s-a datorat in proporti.covirgitoare germanilor gi maghirilor. exstind Jjudeje in care, pana la starsitul anului 1944, qu se inserisese niciun roman". in judeful Hunedoara, unii linte fost hitdrgti german aw firma e& putused intra fa P.C'R. tn sehimmbul nei taxe de $00 lei" Convinsi ci mu va reusisi-sasigure 0 bazi de masi la sate, din cauza doctrincicolcetviste,oxtle spiritului individualist al firamutui, condueerea partidului comunist a actions, din septembrie 1944, prin intermediul Frontului Plugarlor, cate, in decursul existenei sale, revendicasc misuri cconomice si sociale care au rispuns unor deziderate ale sitenilor, Lor Wi s-au adaugat miltangi cu veehi state in ‘munca de propagands, care Wi indemnau pe Yirani s8 se organizeze tn comitete rine, Comnitetele tdrinestitrebuiau — potrivit concepfiei comunisilor — si solutioneze pe cale revelusionara problemele comunitiilor rurale Taranié casi tti ect care muncese — seria rinrul .Seintsia” —trebuie sa ste eum dirept se eucereste, nu se capita Henri L. Roberts, cure a cdlatorit prin Transilvania, Moldova si nordul Bucovinei, in decembrie 1944 + januarie 1945, a constatat o marite a organizajici Frontul Plugarilor in nordul Moldovei gi la vest de Limisoara, insa tn satele de langa Deva, de unde pormise miscarea. avea sa descopere ea mult farant ‘nu auziser’ niciodats de Frontul Plugatilor! Adeziunea faranilor la Prontul Plugarilor s-a ficut prin folosirca diferitelor mijloace de constrangere. Unii s-au tnseris pentru a primi opinei, bocanci, gine pentru rofi, bumbac, dar dupa inscriere neprimind cele promise s-au retras din organizatie. ‘Conduceres comunist# nu avea intenjia de a amina prea mult infptuirea reformei agrare, Deckaraia Ini Ramis Zanani devenitseeretar ale stat ln Agricnttara 31 amenii in govern! remaniat la-4 noiembria 1944, condus de Constantin Sandtescu, Ficutd la 13 noiembrie 1944, Ia o adunare (inutd la Caracal, ardia ed pamdnturile mosierilor vor fi impartite la {rani inainte de venirea primaverii". © tbidem, 0.63 idem, £276 © tiem 9.64 » ibidem, 9.65. © tbdem, 0.68 ibidem. © ibidem 3 ibidem, 8.70. “bien. 298, wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 00/56618.12.2023, 15:05 dt WERGROSEN arrivitaten ara deveani, 1945 — 195 “RRO La sfirsitul luni ianuarie 1945, Partidul Comunist din Romania a facut publica, prin intermediul Frontulai Nafional Democrat, conceptia sa cu privite la priacipiile yi la medal cum arma si se Infiptuisca reforma agrari, Cu pujin timp fnainte de ciderea guvemului condus de citre gencralul Nicolae Ridescu, vicepreyedintcle Petru Groza a depus proicctal comunistior, eare din eavza previpitiei evenimentelor nu a putu fi diseutat in Consiiul de Ministr tica adoptats de eomnist, ce a ienhina in lupta pont puters cernga istrict nad gwvorn al snaselos” cu infapturea reformei agrare de jos, de etre fran, eu spijinul muncitorilor si campania de enigrarea a adversarilor poitici maa atras deeat o mica parte a lumii rurale in tabara lor, dar a neutralizat ‘matea majoritatea trinimii,favorizind instauratea la ciems frit a gavernului condus de Petra Groza LEGEA AGRARA PENTRU REFORMA AGRARA DIN 23 MARTIE 1945 Dupi 6 mantic 1945, cind la edrma sc instaurase un guvern e¢ se bueura de protectia partidului comunist care incitase masele la ichidarea proprietiii mosicreyti,impirjirex mogilor x eontinuat eu © intensitate sporti", Guvernul Groza nua intreprins nimic concret pentru oprirea acestui proces, pe care ‘Incepea si-I aprecieze ca lipsit de 0 baz legal, mai ales ca in multe sate fran impartiser inte ei si proprietagile scanutul, in prima gedioni a Consiliului de Ministr, din 7 mare 1943, Pemu Groza promitea ci va proceda imediat la legiferarca reformei agrare, pornind de la ideca cd trebuia intrat in Jegalitate idea se aplia in vitor o lege, aeceptindu-se fotodati ce se realizase, in limite proiectului de program propus”. Reforma agrard— dcclara premierul - este fr stnsi fegaturt eu lnisea fa sate, faints morta sub agnor pradactaane age feta La rndul siu, Romulus Zéro0i susjinind propunerca lui Groza de a se legifera imediat reforma, justifica masura prin necesitatea imperioasé de a restabililnistea social la sate. Sarele noastre sunt in fierbere pentru drepa! la pam, care ferbore in anumive arti a dus chiar la confscarea pamantului, a mositor sia impartiit ire plugar. (Or, aceastd ferbere eu cred ed hu se mal poute si fle volera sau, mai bine 2s, nu trebuie admis 14 se mat adanceasca si sa se mai dezvolte”. Jn incheierea sedinjei, Petru Groza a expus programul guveroului, iar actunile pluyarilor erau prezentate drept consecinta sabotajului in legiferarea reforme!, patronat de ministrul national-tardnist Ion Hudité si nu efectul incitirilor partidului comunist si ale Frontului Plugarilor care le ezuseré sb imparti Inire ct piminturile mosicresti. Primul-ministra mu amintea insi mimic despre propaganda Frontal Plugarior care ineitase pe tSrani la ocuparea mosilor, dar nu uita sale promica sprijinal guvernlui celor care igi apropiaseré pimanturi de la mosiesi, spunsind Plugarii care au avi curajul sii paseased la aceastd Iuerare sunt 0 categorie; ‘acei care au asteptat ea lagi, acestia vor pasi astizi si ef. Dar acestia sunt lasit sé mtarziaju, He acestia sa-t oprin®. Acestea ~ conchidea Petru Groza ~ sunt motivele de argumentat in ueazul pe care 2 séel emit, domnute Zironi™ La 9 martic 1945, ministrul Agriculturi si Domeniilor, Romulus Zaroni, cerea telegratie Camerelor Agricole si opreasea impéritea proprietayilor statului pana la apartia legit agrare™ tbidem 84 biden p. 85 7 idem teem, 0.116. ° ibieem, Ibidem bide biden, p. 97. ors 138 299 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 01/56618.12.2023, 15:05 dt promororiReformel agra dn 23 marie 1985, Foto 2- Monitoral Oe, ‘ald de Gheorghe Gheorghiv-De lo triburd, ‘on Ctr 68.8, Fn tinoal desfesurirs urélorCongresula inst 23 rae 1565, Frontal Plogarlor an 24 nie 1945 Tn eore o fist pub eat ope StodionlANEF din Bucurest Decretulege pent Reforma agra Proiectul, cu modifiedile preconizate, a fost aprobat de guvern, iar fa 22 martie a fost tnaintat suveranului, iinpround cu raportul ministrulai Agriculturié si Domeniilor, data la care rogele 1a scmnat, ddevenind executoriu din 23 martc, nda fest tiparit in Monitorul Oficial Deeretul-lege pentru intiptuirea retormet agrare are 26 articole, ditre care doar 21 reglementau conditile si procedua transferului de proprietate Scopul reformel era explicat in art 2a leg @) Maivea suprafefelor gospodériilor fardnest existent, care awe mat putin de 5 ha. >) Crearea de noi gospodirtt tarinesn individuale pentru muneitorti agricolt fara piri ©) afinjarea prin apropierea oragelor sia localititilor industrile, a unr gridini de zarzavaturi pentru aprovizionarea muncitorilor,fetionarlor si mesertagilor. a) Rezervarea unor terenuri peniru scold agricole $f forme experimentale model in vederea ridicérii nivelului culturilor agricole, a productiei de seminte solectionate. a crestor vitelor $i ervdrn st demvaltanit industict agricole Ieremur! care vor fsuh adminstrarea stanulul Exproprierea, ca prin etapa a reformel, este tratati tn cele 5 a 3 al decretului nr, 187 gin 23 martie 1945, teceau: ole ale eupitolului Il, Potrivit art lasupra stale pentra aft imparite plugarilor indreptayit la improprietirire gf penira a comitui recervele prevazite Ia art. 2, pel. ogi d urmitoarele bunwi ‘agricole eu inventarul viu sf mort afectat lor: a) Paménurile si proprietitile agrare de orice fel aparjinind cesienilor germani si cetéfenilor roméni, persoane fizice saw juridice, de nafionalitate (origine etnici) germand, care colaboraserd cu Germania: hitleristé b) Pamdnwrile si alte proprietati agricole ale criminalilor de razboi sé ale celor vinoxati de dezaserul (ari. ©) Pamdnturile cetor care s-au refugiat in tarile eu care Romania era in stare de rasboi, ori se refigiaserd tn sirdininate dupa data de 23 august 1944 2 Monitorl Ofc nr 68 bs dn 23.0 1985. = ibidem 300 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 02/56618.12.2023, 15:05 WERGROSEN arrivitaten ara deveani, 1945 — 195 “RRO &) Teronurile s toate bunuritor agricole ale absenteistlor ©) Terenurile celor care in uitimit sapte ani consecutivi m: si-aw cultivar piimanturile in regie proprie, eu exeepiia loturitor pani la 10 ha. J) Bunurile agricole de orice fel ale cetdtenilor romani care s-au inseris oluniari pentri a tupka impotriva Natiunilor Unite ) Bunwrile de mind moart I) Prisasul terenusitor agricole constituind proprietati ale persounclor fisice care depasean suprafiqa de 50 ha si anume: piminral arabil, livesile, pasunile, balfle si iazurite artificiale, fie c& serveau saw mu iar pesewit, inlustinle si terenuvile inundabite™ Capitola II al legit tulat Exceptit de la wsproprieri prevedea la art. € o Orezitriile extstente, bunurile agricole apartiniind mindstiritor, mitropolillor, episcopiilor, bisericitor, paroluilor si asezdminielor bisericestt, bunurile Domeniilor Coroanei, ale Fforiilor si Agezimintelor spitalicesti. precum gi cele ale Academiei Romane, Casei Seoalelor i celortaite usezimine de cultura, ale fampaseenratelar surbariatelon, abgtilir $i eanperativelar xitegtl. de asemenon $i Finetele $i pasunile apartinand comunetor gi in general toate bunurile ftcdnd parte din patrimoniul Statuli™. ‘Capitotul 4 al legit inttulat Procedura exproprieri si improprictariri inant 9-17 stabilea 0 setie de prevederi privind inzestrarea locuitorilor eu pamint. Singura prevedere mai clara este cea de lo art. 12 care prevedea cd .la improprietarire vor aved intdiejate ostasii care sunt concentrati sau mobilizat siti cei care au luptat impotriva Germaniet hitlriste™. Ulterior ordinea improprietarini a fost stabilita de ctr Comisia central de reformé agrari, cu urmatoarea succesiune: *Ostasii coneentrai sau mobilizati in rizboiul antiiterist, + Orfanii, viduvele gi invalizié din rizboiul antiitlerist + Orfanii,viduvele gi invalizit de rizboi, in general + Taronii fara pamant. ‘+ Muncitorii agricoti si diimasii care au Iucrat pe proprietitile expropriate, indiferent de ccomuna lor de reyedinf. + Taranii ew mai putin de 5 ha Spre deosebire de Legea agrar’ din 1921 cuprinzind 160 de articole pentru Vechiul Regat gi 141 pentrs Transilvania care defaliau in capitole speciale procedura transferului de pimant de la. mari proprictari cate pirani, deeretul din 23 martie 1945, cu cele 26 de articole, a kisat in suspensie multe din aspectele ce se ecteau teglemeniate cin punet de vedere jure in materie de exproprire si improprictarire. [La acestea sc adauga cunostinfele de economic pitied si in special de economic agrari a éclor ce au conceput legea, ca sia tiranului Romulus Zaroni gi a muneitorului Constantin Agi, care aw conus Ministerul Agriculturii gi Domeniilor gi au prezidat lverrile Comisiei Centrale de reform’ agrari™ Reforma agrard trebuia si demarere cit mai rapid in judetul Hunedoara, fic primu-ministra Petru Groza si al ministrului Romulus Zironi. Implementarea reformei aici dispunea si de sprijinul neconditionat al prefectului comunist Augustin Almasan. La 2 aprilie 1945, Prefectura judeulut Hunedoara, prin Serviciul administrativ, transmitea pretorilor, primarilor si Camere: Agricole din Deva principalele prevederi ale Legit de Reforms Agrari: Constituirea Comitetelor locale de improprietarire, desemnarea a cite 2 delega|i in comisia de plasi Ordinul prefecturii preciza luerrile preliminare pe care trebuiau si le intocmeasea Comitetele locale: -Tabelele cu bunurile ce urmau a fi trecute in proprietatea statului, tabelul celor indrepti ‘mproprietinire, tabelele cv repartizarea inventatelor agricole, tabelele comunelor lipsite de plsuni Ordinul Prefecturii judofului Hunedoara preciza in eazurile end .impartirea mosilor s-a facut pana la 2% tbidem, art 3, pet.3-h. 4 ibidem, cop. 3a 8 %tbidem, act. 22 2% Dumitra Sendra, Reforma agro dln 1945 in Roni, p. 127 8 SiWAN, Ceol apne Bras, dosar 58/2946, 1.11 30 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 00/56618.12.2023, 15:05 dt ee ThON pee, mnie TRON data publicdtii_prezentei legi, Comitele locale de improprietarire vor intocmi tablouri noi, in conformitate eu disporitile de faye". La 16 apsilie 1945, Organizatia Frontal Phugarilor si Camera Agrieoll Deva expedian preturilor din judeul Hunedoara, lista presedimilor comisiilor de plasi pentru aplicarea reformei aurare, aprobatl de prefectuljudetului Augustin Almisan, care cuprindea pe urmitoriijudecitori": lie Crainie (Dobra), Stefan Minca (iin), Fupe Petru (Rain do Cris) Dinensh Samoilé (Orastie). Ghilon Acathert (Hunedaara), Sotine I. Dan; (Hateg), Groza Petru (Pui), Saturn Aurel (Petrosani) si Bora Stefan (Sarmizegetusa). Pentru plasa Deva a fost stabilitjudecatorul Oprean Aurel din Deva, Alegerile pentru constiturea eomitetelor oat ‘ncheiate, urma constituirea comisiei de plasa. Potrivit legit de Reforma agrari comisiile de plasi se compuneau din ,membri deleyaji de comitetele locale, fiecare Comitettimigand doi delewati™. Comitetul local de reformé agrara cu sediu! la Primiria Deva solicita, la 28 iumie 1945, Politiei de siguranta Deva ,zun tabel al tuturor absenteistilor din orasul Deva, la data de 23 august 1944". Seful Politic: Deva, loan lancu Todoran, a inaintat urmétoral document” TABEL NOMINAL De absentesti dn orasul Deva, la data de 23 august 1944, idemifieat de noi ee Advese fet Adres si prenumele si prenumele © Minoriel Luca © 23 Auguse: nn 74 "Both Francise "23 August, wr. 217 © Darianoviei ? © Spitalulni, ne 8 * David Adam #23 August, nr. 235 © Meszaros Francise © Dragos Voda, nr.11—* Kasler Augustin * 23 August, nr 155 Condo Oscar + Reg. Ferdinand, a9 * Buta Ludovie Rosetti nr. I © Av, Goardo Endre * Dr: Hossu, nr. 6 * Farkas Anon * Rosetti, nr. 6 + Doth Emeric + Pietrousa, nr. 2 + Sorbo Emeric + Rosetti. nr. 3 Prof. Coandroi Geza * Eminescu, nr. 18 "Balogh Francise «1. Brétiamy, nr, 32 * Creh Ladisian Gh. Laci, ne 18 + Lutz Francise + I. Britian, nr, 40 © Magyari Andrei © Grivitet, nr 17 * Kovacs Riba * Mairiyesti. ar. 18 © Daradies Iosif © ‘Pletroasa, nr. 9 © Sebesiyen Joan * Dr. Bubes, nr. 25 Hes Ambrus © Pietroasa, ae 20 + Kato Ludovic + Blisabeta, nr 43 * Bartis Martin #23 August. nr. 183 * Newhold Franetse * Regina Maria Expropricrea. Decretul Logii de Reforma agrara din 23 martie 1945 plasa in fruntca categoriilor de propricteri ce urmau o fi deposedati de intragu avere pe cei ee eoluboracer’ eu Germania itlerisia gi pe criminalit de rzboi (art, 3 li, b). Accste stipulafii completau seria masurilorrepresive initiate de guvemul instaurat la 23 august 1944, 0 parte din ele din proprie initiativa, cele mai multe insi ordonate de Comandamentul Militar Sovietic si de Comisia Alia (Sovietied) de Control din Rominia®, Conform art, 3 ith, se expropria de asemenea ,prisosul terenurilor agricole constituind proprietqi ale petsoanelor fiziee eare depagese suprafata de SO ha...”, Dar sunt numetoase cazurile cand au fost propuse penint expropriere propritagi sub 10 ba Jn coca ec-i priveste pe ectifenii romani de ctnic german, atit decretul-lege nr. 485 din 8 octombrie 1944, eit si Legea pentru Reforma Agrars din 23 martie 1945 le-au deeis vitorul imediat bide 2 dem, Pretura ase Baia de Cis, dosar 5/4845, £110, 2 igen. 2 Monitor Of nt. 8 is dn 23.1,1945, 2p. 4, art. 10, %_SIHAN, Fond Chestura de Pote Deve, dsor 66/1345, F237 Ibm, cosa 66/1945, £218 = pumitr Sande, Reforma agroré din 1945 In Roma, p61. 302 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 04/56618.12.2023, 15:05 WERGROSEN arrivitaten ara deveani, 1945 — 195 “RRO La 27 octombrie 1945, ministrul Romulus Zaroni expedia judetelor un ordin prin care se cerea acompletarea cadrelor de specialitate de indrumitori regionali auxiliari ai Cor Reforma Agra Noi, Ministru subscoretar de Stat la Departamentul Agriculturi si Domenifor Decidem: Art. Se instrwie in ecare judet indrumari (indrumatori n,n.) regional constitu jn Comisiunea de indrumarea aplicdri reformei agvare pentru defiitivarea aacestor Incr in eadrul tei, regulamentulut st insoructiunilor Comistek Centrale de Reforma Agrard Accasta Comistine se compune din: un Imagistrat, directorul Camerei Agricole a judeyul, prefect judefului $i 3 sritent indveptaytt le improprictirire, diy care cel payin umul va f fost uptitor in réchoiul hitleristilor. Comisiunea va tuera sub presedingia Imagistratuul $i veda avize uerénd cel putin in majoritate, in caz de paritate vow presedintelu socotindu-se dubli. Art. I. Se delega acestor Comisiani urmetoareleatributtun 4) Sa verifice lucrarite Comisiunitor de plasi din judepul respect 3i si amizeze in muracle Miniserutul Agricultrii $i Domeniilor asupra definitdrti hotdrdritor date de acele comisinnd. tn acest scop Comisiumea judereand de indrumare va examina toate comesiaile gh pléngerile facuie de expropriati la improprietarire tmpotriva hhatirarilor Comisiei de plasi si va aviza modul de care mebuie sa fie solutionate legal, by Sa cerceteze, sit impiciuiased $i si avizeze asupra solufiondrit in azul conflictelor dinire comunele facdnd parte din acecast plas dtunci cine! Comisia de Plast mu leva solupionat maltumitor, precum 491 Sd impaiciuiasea si sd soluioneze direct eonfliete dinire comune “Jtcand parte din plase diferte ©) Dupa cercerarea turar dosarelor si solutionarea potrivis azelor date tuturor contestailor si plngerilor din cadrul amet plase, si defineasea procesele-verbale tip, previzute la ari 10 din regulamen ‘care dupss defintivare vor fi depuse la Prefeetura jadeqului in velerea liberi titurdor de proprietate™ In bac acest ordin sa constitu Comisia de indrursare reform agrare din judul Homeda, la ‘nceputal anal 1946, conform urmatoru document": Proces-Verbat Inchelat azi ta 9 ianuarie 1946. Noi, Prosedintole Comisinnes de indrumare a Refarmei Agrare alin judetul Hunedoara, mumit prin Decizia, nr. 3.324 din 23 noiembrie 1945 a Ministerutui Agrieulturit si Domeniilor, am procedat ta constituirea Comisiune’ de indrumare a Reformei agrare din judewul Hunedoara, dupis cum urmeazi Presediniete comisiunel: Petru Morostevici. judeedior cu grad de presedinte ta ‘ribunal Membri: Dr. Augustin Almigan, prefectul judefului. Ing. Soiea Vasile, directorul Camerei de agriculnura, Stefan loan, invatator cu domicitial in Deva, Cionca Todor, agriculior cu domiciliul in comuna Vetel, Pardos Peiru, agricultor, cu domicile in orasut Deva Seeretarul Comistunii: Traian Dragan, subsef de birow ta Prefectura judepubud Rlivedoari SIHAN, Fond Camera ariolé ldetulu Hunedoara, dsr 52/1945, 1.15. tbidem tiem, £2. 303, wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 4 Centrale de 305/56618.12.2023, 15:05 ee ThON pee, mnie TRON Find prezenti tofi membrii comisiuni, D-I presedinte saluta pe cet prezenti, laritind menirea si importanja acestel comisiun’ pentru aplicarea i desivaryivea lucrarilor de reforma agrara ce trebuie duse la bun sfarsit prin absoluta legalitate st a si se bucucre de roadele impropriettrivii un cét mai mare numir de tuptitort $i indreptait. Tatndata rosea pe membri ca in toate carurile fie drapti si 30 avizere find partinire, dectardnd sedinja deschiva, ureaza spor la muned si ducereu la bun sfarsit ‘@ musiunttineredintate DCMS. Presedinte al Comisiuntt: Petre Morosievici, judecitor Secretar: Traian Drigan Membrii: dr. Almisan, Soica Vasile, Stefan loan, Cionca Todor, Pardos Petru, upd constituirea Comisiei de Reforma Agraria judetului Hunedoara s-a trecut la realizarea actiunii de expropriere. Dar membrii Comisiei judetene au eiteya neclaritti in ceea cz priveste notiunea de sabsentcisti”, In consecinfi se adreseaz’, la 2 mantic 1946, Comisici Centrale de Reforma Agrara Bucuresti, cerind precizarea notluni de absentciti: Nord, iar de aici au plecat dupa arbitraj multi etnici maghiari care Ardeatul ‘tajeanul romén, eure in 1940, dupa Dictatul de la Viena, a ramas i de Nord, poate fi socotit ca absenteist Cetijeamul romdn care in anit 1941, 1942, 1943 a treews cu pasaport roménese in Ungaria si yisindu-se la 23 August 1944 in Ungaria, dar sa intors in jard inainte de aparipia legit de Reforma agrari, poate fi socotit absenteist Cetijeamul romain care « srecut dup Dictatul de la Viena in Ardealul de Nord, ‘avid tot timpul domeiliul in acel tertoria, rdmandnd acolo dupa 23 august 1944, poate fi socotit absenteist®. Precizarile sc impuncau, deoarcee in judetul Hunedoara au fost foarte multi refugiati din Ardeatul de u stabilit in eritoriu! eedat temporar horthiste, Potrvit art 19 din Convenfia de Armistiftu, de Ia 12 septembrie 1944, cu Guvemele joliririle arbitrajului de la Viena cu privire la Transilvania se socotese nule si neavenite, deci de Ture nea ineetatsuveranitatea Slatlui romin asupra Ardealului de Nord nici dup 30 august 1940! CommisiaJudsteana de Reforma agrarh decide in unanimtate expropicrea: Se inclustypadarie sve, precum st nventaral va si mort inelusty animalele de rena sf reproductiv, avere ce formeazé proprietaiea lui dr. Fabian Sona, n. Fabian, care este situata tn hotarul comune Deva si care este intabulati pe propretar in CF. a comanei Deva, ne 1281 avind 0 intindere de 526 stinjen! patrat. Se exproprtaci acest terenuri fin teremuri cu caracter agricol® Jn sedinga din 18 septembrie 1947, Comisia Contrala de Reforma Agrara, luind tn discutie cauza expropricrii proprietatit dr. Fabian Hlona, n. Fabian din comuna Deva, a hotarat si mentina avizul Comisiei Judefene Hunedoara in sensul ci expropriaz in intregime, pe baza art, 3, pet. I din Legea de Reforma Agrara. Ta 20 julie 1947, Primivia orasului Deva inainteaz Comisieijudetene de reformd agrard un extras de CER. din eare rezult ca: proprictarul Ghila Albert posed cirea 3$ iugire, far fratele acestuia, Ghila Dionisie poseds la fel circa 34 ingire siwate in houarul ovasului Deva, pe care terenuri sunt situate mai multe case, in diferte part ale orasului, dintre care una sitwatd in str Grivita, mr. 39 a fost arendata in anit 1938-1944, astlel cit urmeaca a fi expropriata conform art 3, lit. ¢ din Legea de Reforma Agrant™ tbidem 63. ibidem. Ibidem, dosar 45/1945, 6.275, tbidem Ibidem, £208. 304 wow bibliotecadeva.eulrepere/bbiaiaimono_dvimd md! hl 06/566