NCT® 99M

NCT® 2000M
Comenzi numerice pentru maşini de frezat
şi centre de prelucrare

Manualul operatorului
 Produs al firmei NCT Automation kft.
H1148 Budapest Fogarasi no. 5 -7
Mail : 1636 Bp.pf. : 26
Telefon: (+36 1) 467 63 00
Fax : (+36 1) 363 66 05
E-mail: nct@nct.hu
Internet: http://www.nct.hu

2
 Cuprins

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1 Panoul Operatorului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de
introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.1.1 Tastatura de introducere a datelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi în Linia de afişare a
stării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice . . . . . . . . . . . . . . . 13
1.2 Panoul de control al maşinii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2 Cunoştinţe generale de operare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.1 Ecranul de meniu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.2 Opţiunile meniului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
2.3 Introducerea datelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
3.2 Ecranele POSITION (poziţie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.3 Ecranele CHECK (verificare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.3.1 Ecranul PROGRAM TEXT, listarea programului piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.3.2 Ecranul FUNCTION, subprogram şi macro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.3.3 Ecranele LAST şi ACTIVE, coduri G şi compensări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.3.4 Ecranul MESSAGES (mesaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.4 Ecranele PROGRAM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.4.1 Ecranul DIRECTORY (directoare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.4.2 Ecranul VIEW (afişare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.4.3 Ecranul EDIT (editare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.4.4 Ecranul BLOCK INPUT (introducere bloc) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.5 Ecranele OFFSETS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.5.1 Ecranul WORK OFFSETS (origini de lucru) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.5.2 Ecranul TOOL OFFSETS (ofseturile sculei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.5.3 Ecranul WORK OFFSET MEASURE (măsurarea originii de lucru). . . . . . . . 36
3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului
lungimii sculei) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
3.5.5 Ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS (ofseturile poziţiei relative) . . . 38
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION (afişarea grafică a poziţiei) . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.6.1 Ecranul GRAPHIC PARAMETERS (parametri grafici). . . . . . . . . . . . . . . . . 40
3.6.2 Ecranul DRAW (desenare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.7 Ecranele SETTINGS (setări). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES (variabile macro locale nr 1-33) . . 44
3.7.2 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro
comune nr. 100-199) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro
comune nr. 500-599) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
3.7.4 Ecranul TIMER AND COUNTER (temporizator şi numărător) . . . . . . . . . . . 47
3.7.5 Ecranul TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
3.7.6 Ecranul PLC TABLE (tabelul PLC) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (parametrii utilizatorului) . . . . . . . . . . . . . 50
3.7.8 Ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

4 Editarea programelor piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

4.1 Structura unui program piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
4.2 Componenţa ecranului EDIT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
4.3 Opţiuni ale ecranului EDIT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
4.4 Funcţii de bază pentru editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

3
 4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4.6 Opţiuni de bloc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
4.7 Search (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
4.8 Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

5 Comutarea între modurile de operare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

6 Moduri de operare manuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

6.1 Întoarcere manuală în punctul de referinţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
6.2 Modul JOG. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
6.3 Modul JOG incremental. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

7.1 Operarea unui bloc singular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
7.2 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei. . . 76
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

8 Moduri de operare automată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

8.1 Modul Automat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
8.1.1 Executarea programului din DNC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
8.2 Modul Editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
8.3 Modul Introducere manuală a datelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

9 Comutatoare de corecţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9.3 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

10.1 Pornirea execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
10.2 Oprire avans . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
10.3 RESET . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
10.4 Oprire programată: M00. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
10.5 Oprire condiţionată: M01. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
10.6 Sfârşit de program: M02, M03. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

11 Intervenţia în cursul execuţiei programului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

11.1 Salt de bloc condiţionat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
11.2 Creşterea vitezei de avans cu ajutorul butonului JOG de avans rapid . . . . . . . . . . 94
11.3 Intervenţia cu ajutorul roţii de mână în operarea automată . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

12 Corectarea programului piesă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

12.1 Executarea blocului singular. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
12.2 Dry run (toate avansurile cu viteză mare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
12.3 Funcţia de blocare maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
12.4 Alte posibilităţi de blocare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
12.5 Rularea de test. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

13 Întreruperea şi repornirea operării automate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100

13.1 Întreruperea operării automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
13.2 Repornirea operării automate. Informaţii modale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART. . . . . . . . . . . . . . . 107
13.4 1 Revenirea la poziţia de pornire a blocului prin intermediul operării manuale 107
13.4.2 Revenirea la poziţia de pornire a blocului în modul automat . . . . . . . . . . . . . 107
13.4.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART. . . . . . . . . 108
13.5 Repornirea modului automat prin condiţia BLOCK RETURN . . . . . . . . . . . . . . . 112
13.5.1 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării manuale . . . . . 112

4
 13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate. . . . . 112
13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN . . . . . . . . . 113
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări . . . . . . . . . . . . . 116
13.6.2 Comanda SEARCH (căutare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
13.6.3 Comanda GOTO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121

14 Lista mesajelor şi a codurilor lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

14.1 Mesaje locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
14.2 Mesaje generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
14.3 Lista mesajelor generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

Note. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

Index alfabetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

Budapesta, 22 Martie, 2001

Copyright NCT 22martie, 2001

Editorul îşi rezervă toate drepturile pentru

conţinutul acestui manual. Nu este permisă
tipărirea nici chiar în extrase fără aprobarea
în scris. Textul acestui manual a fost compilat
şi verificat cu mare grijă, totuşi nu ne asumăm
responsabilitatea unor posibile erori sau a
unor informaţii eronate care pot conduce la
pagube sau prejudicii.

5
6
 Introducere

Introducere

Stimate utilizator,

Vă mulţumim pentru că aţi ales una dintre comenzile numerice NCT 99M sau NCT 2000M.
Sperăm că veţi fi pe deplin satisfăcuţi în munca dumneavoastră de facilităţile pe care aceasta le oferă.

E necesar să vă reamintim că abilitatea de a opera cu maşina poate fi învăţată doar dacă se stăpânesc
cunoştinţele de bază privind programarea maşinilor-unelte. De asemeni programarea se poate face doar dacă se
dobândesc cunoştinţele privind operarea la maşină.

NU SE POATE OPERA CU MAŞINA ÎN SIGURANŢĂ DECÂT DACĂ SE POT INTERPRETA ŞI

VERIFICA PROGRAMELE PIESĂ ÎN PRIVINŢA CORECTITUDINII !

OPERATORUL MAŞINII TREBUIE SĂ PREVADĂ ÎNTOTDEAUNA TOATE CONSECINŢELE

INTERVENŢIILOR SALE !

Condiţii de operare şi stocare

Temperatura ambiantă la care se poate lucra cu comanda numerică este cuprinsă între +10 şi +50°C; Nu puneţi
sub tensiune comanda numerică dacă temperatura nu se încadrează intre aceste limite ! Programelor
stocate în memorie nu li se poate garanta păstrarea corectă dacă temperatura scade sub +10°C. Gama
temperaturii de stocare este cuprinsă între –10 şi +50°C.

Comanda numerică este răcită cu unu sau doua ventilatoare aflate în interior. Ventilatorul prevăzut cu filtru,
montat deasupra părţii electronice, trebuie să producă o uşoară suprapresiune în interiorul dulapului. Este
necesar să verificăm dacă nu cumva ventilatorul interior lucrează în contrasens cu ventilatoarele exterioare.
Curăţirea filtrului ventilatorului extern, sau dacă e necesară, înlocuirea acestuia, este o condiţie de bază
pentru funcţionarea fără defecte a comenzii numerice. Este interzisă deschiderea uşii dulapului părţii electrice
(sau demontarea unităţii) pentru a intra aerul sau cu orice alt scop în timp ce comanda numerică se află sub
tensiune. De asemeni este interzisă şi atrage după sine pierderea garanţiei extragerea, ajustarea sau repararea
plăcilor electronice ale comenzii numerice. Singura excepţie o constituie înlocuirea siguranţelor fuzibile de 1.6
şi 6.3 A de pe panoul din faţă al sursei de alimentare a comenzii numerice şi ajustarea butonului de reglaj al
strălucirii ecranului de afişare. Înlocuirea siguranţelor fuzibile nu se poate face decât cu maşina deconectată de
la reţea.

7
1 Panoul operatorului .

1 Panoul operatorului
1.1 Panoul de control al comenzii numerice: unitatea de afişare şi tastatura de introducere a datelor

Panoul de control al comenzii numerice foloseşte unitatea de afişare (monitorul), tastele cu corespondent pe
ecran de sub acesta, şi tastatura de introducere a datelor.
Panourile de control ale NCT 99T şi respectiv NCT 2000T sunt disponibile în diferite versiuni. Monitorul
poate fi de 9" monocrom sau de 15" color.

Panoul operatorului cu monitor de 9" monocrom şi cu pupitru opţional de control al maşinii.

8
 1 Panoul operatorului

Panoul operatorului cu monitor de 15"color şi cu pupitru opţional de control al maşinii.

9
1 Panoul operatorului .

1.1.1 Tastatura de introducere a datelor

În cazul monitorului de 9" chiar sub ecran se află cinci taste cu corespondent pe ecran, iar în cazul monitorului
de 15" există zece taste cu corespondent pe ecran montate împreună cu monitorul. În ambele cazuri semnificaţia
acestor taste cu corespondent pe ecran poate fi citită pe linia de meniuri care se găseşte în partea de jos a
ecranului, prin urmare semnificaţia lor poate diferi de la un ecran afişat la altul. Uneori însă, în dreptul unor
taste cu corespondent pe ecran nu este înscris nimic pe butonul corespunzător de pe ecran. Aceasta semnifică
faptul că în acea situaţie respectivele taste cu corespondent pe ecran nu sunt folosite.

Prima tastă din partea stângă este tasta de meniuri în timp ce ultima tastă din

partea dreaptă este tasta opţiunile meniului .

Semnificaţia pentru aceste două taste este aceeaşi totdeauna, ele servind pentru schimbarea semnificaţiei
celorlalte taste cu corespondent pe ecran.
Tastatura de introducere a datelor se poate afla fie dedesubtul fie în dreapta monitorului. LED-ul “NC ready”
(comanda numerică în funcţiune) este plasat în apropierea tastaturii.

Grupele principale de taste în care se împarte tastatura sunt :

Tastele de ştergere:

RESET pentru ştergerea totală

ANULARE pentru ştergerea mesajelor locale .

Tastele alfabetice:
Pe tastatură se găsesc literele alfabetului englez, tasta de

spaţiu care nu are etichetă şi tasta SHIFT .

Dacă se ţine apăsată tasta SHIFT şi simultan se apasă o tastă cu literă, se va introduce simbolul
indicat în partea stângă sus a tastei.

Tastele de introducere a cifrelor:

Tastele de introducere a cifrelor (cifre, punct zecimal, inversor de semn) se află alături de tastele cu litere
într-un bloc separat de 3x4 taste.

Tastele de defilare şi de editare:

Tastele cu săgeţi şi mută cursorul pe caracterele dintr-un cuvânt.

Tastele cu săgeţi şi mută cursorul în direcţia indicată în lista de adrese.

Tastele cu săgeţi şi mută cursorul de la un bloc la altul în direcţia

1 Panoul operatorului

indicată.

Tastele PgUp (pagina anterioară) şi PgDn (pagina următoare) sunt folosite

pentru a răsfoi paginile de text.

Tastele INS (inserare) şi DEL (ştergere) servesc pentru inserarea şi

ştergerea caracterelor.

10
Unităţile listate mai sus (monitorul şi tastatura) constituie componente permanente ale comenzii numerice şi
fac parte din orice tip de configuraţie.
Tastatura comenzii numerice e prevăzută cu taste de tip repetitiv. Aceasta înseamnă că :
- dacă se eliberează o tastă, efectul este imediat,
- o tastă menţinută apăsată va produce din nou efectul după o durată programată (Typematic Delay = TD).
- dacă o tastă este apăsată permanent, codul corespunzător tastei respective va fi introdus în unitatea
centrală a sistemului în mod continuu cu o anumită viteză programată (Typematic Rate =TR).
Întârzierea (TD) şi viteza (TR) pot fi impuse cu ajutorul parametrului 1121 TYPEMATIC (pentru detalii vezi
Parametri).

1.1.2 Informaţia afişată în Suprafaţa de afişare generală şi Linia de afişare a stării

Informaţia care se poate vedea în suprafaţa de afişare generală se poate împărţi în trei părţi:
- în linia de jos sunt câmpurile etichetelor curente ale tastelor cu corespondent pe ecran,
- deasupra – în mijlocul ecranului – este „Suprafaţa de afişare generală”,
- primele trei linii din partea de sus formează „Linia de afişare a stării“.

Linia de afişare a stării

Primele trei linii din partea de sus prezintă o perspectivă asupra stării prezente a comenzii numerice şi a
maşinii-unealtă. Linia de afişare a stării este prezentă permanent, indiferent de ceea ce se afişează în restul
ecranului.
În prima linie sunt opt câmpuri de stare. Fiecare câmp de stare poate să afişeze numai stări conectate logic. În
cazul în care sunt de afişat mai multe stări într-un singur câmp de stare (întrucât există simultan mai multe
condiţii de stare), se va afişa ultima din lista de mai jos.

1 Starea primului grup Mod de operare

- MDI : mod de introducere manuală a datelor
- MEM: mod automat, executarea programului din memorie
- DNC :mod automat, executarea programului de pe un dispozitiv extern
- EDIT : mod editare

2 Starea celui de-al doilea grup Mod de operare

- JOG : mod Jog
- INCR: mod Jog incremental
- HNDL : mod avans cu roata de mână
- REF : mod revenire manuală în punctul de referinţă
- SBEX : executarea unui singur bloc

11
1 Panoul operatorului .

3 Starea în care se află intrarea de date manuală şi automată

- NSCH: căutare bloc
- INTD: execuţia automată întreruptă
- STRT: starea start
- STOP: starea stop

4 Starea regimului de operare cu programul

-LOAD: încărcarea programului de la dispozitivul extern
-SAVE: salvarea programului pe dispozitivul extern
-SORT: sortarea programelor din director este în curs
-EDIT: regimul de editare
-WFTG: aşteptarea declanşării
-Chng: se desfăşoară modificări ale suprafeţelor de afişare generale
-BURN: înscriere în memoria FLASH

5 Starea interpolatorului
-MOV: se mişcă una din axe (interpolatorul lucrează)
-DWL: aşteptare specificată prin G4
-POS: aşteptarea semnalului de poziţie atinsă
-1: mărimea incrementului este de 1 increment
-10: mărimea incrementului este de 10 incremenţi
-100: mărimea incrementului este de 100 incremenţi
-1000: mărimea incrementului este de 1000 incremenţi
-feedrate valoarea mărimii avansului din tabel
-HOLD: stare avans oprit

6 Starea PLC
-FIN: este în progres executarea unei funcţii PLC

7 Starea liniei de mesaje

- #*®!: # oglindă, * modificare la scară, ® rotaţie activă, şi ! ofsetul comun nu este
zero
-OPR: mesaj al operatorului în linia de mesaj
-PLC: mesaj PLC în linia de mesaj
-ALM: mesaj de alarmă în linia de mesaj
acces interzis

- : stare de conflict

8 Starea generală a comenzii numerice

-REF: axele nu au punctele de referinţă
-TEST: modul testare
-LOCK: maşina este în starea blocată
-EMG: stare stop urgenţă
-KYBD: nu există legătură cu tastatura

În linia a doua este câmpul mesajelor. În acest câmp sunt afişate mesajele generale adică: mesaje
independente de suprafaţa de afişare generală, mesaje de alarmă de la comanda

12
 1 Panoul operatorului

numerică, PLC şi macro-uri, şi mesajele de operator ale PLC. De asemeni în această linie sunt afişate data şi
ora.

În linia a treia se pot citi numele suprafeţei de afişare generale active, şi numărul programului care e ales
pentru a rula. În cazul modului introducerea manuală a datelor, se poate vedea aici numărul de programe care
aparţin de introducerea manuală a datelor, iar în alt caz se afişează numărul de programe indicate pentru modul
automat.

1.1.3 Indicarea stării Ready (gata de lucru) a comenzii numerice

Starea de alimentare şi condiţia de bună funcţionare a comenzii numerice este semnalizată de aprinderea LED-
ului "NC ready".
LED-ul se stinge:
- la decuplarea alimentării sistemului
- la oprirea comenzii numerice
- dacă programul de supraveghere a funcţionării comenzii numerice (watchdog) detectează o eroare gravă.

Dacă LED-ul este stins, comanda numerică nu funcţionează !

1.2 Panoul de control al maşinii

E necesar ca modul de operare şi starea de funcţionare a maşinii să poată fi modificate curent iar procesul de
prelucrare e necesar să poată fi pornit şi oprit. Butoanele şi comutatoarele care influenţează funcţionarea
maşinii sunt denumite elemente de control a maşinii.
Elementele de control a maşinii pot fi operate
- o parte din ele, după selectarea suprafeţei generale de afişare corespunzătoare, cu ajutorul tastelor cu
corespondent pe ecran de la tastatura comenzii numerice, sau
- cu ajutorul butoanelor şi comutatoarelor instalate separat.
Dacă este selectat ecranul CONTROL PANEL (Panoul de control) va apare un sumar al stărilor elementelor de
control, al modurilor active, etc.

Panoul de control al maşinii e necesar să conţină în primul rând acele elemente de operare care nu pot fi
accesate de la tastatura de introducere a datelor, de la tastele cu corespondent pe ecran, (de ex. START, STOP),
sau al căror acces este dificil. Anumite elemente ale panoului de control al maşinii suplinesc comenzile făcute
cu tastele cu corespondent pe ecran. Desigur, e posibil să se extinde tastatura maşinii pentru a activa totul de
aici, de la introducerea datelor până la comenzile care se dau cu tastele cu corespondent pe ecran. Detaliile
privind modul în care elementele de operare pot fi accesate de la tastele cu corespondent pe ecran sau numai de
la panoul de control al maşinii sunt hotărâte de constructorul maşinii-unealtă, aşa că pentru informaţii
suplimentare adresaţi-vă acestuia.

13
1 Panoul operatorului .

Panoul opţional de control a maşinii

În continuare se vor descrie componentele panoului de control al maşinii livrat de firma NCT. Starea de
iluminare a LED-ului din colţul stânga sus al butoanelor semnifică faptul că funcţia indicată de acel buton este
activă.

Stop urgenţă. Prin apăsarea acestui buton comanda numerică înregistrează starea de oprire de
urgenţă, opreşte toate mişcările şi taie toate ieşirile sale către maşină. Deblocarea butonului se
face rotind capul butonului în sensul indicat de săgeată. Pentru alte detalii privind acţiunile pe
care le determină, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.

Pornire maşină. Prin apăsarea acestui buton, dacă maşina nu e în starea de stop urgenţă (de exemplu
butonul stop urgenţă apăsat) se realizează legătura între comanda numerică şi maşină. Se pun în
funcţiune alte părţi din maşină, de exemplu instalaţia hidraulică, etc. Pentru mai multe detalii în
privinţa procesului de punere în funcţiune a maşinii, adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă.

Selectoarele modului de operare:

Jog

Jog incremental

Roata de mână

Întoarcerea manuală în punctul de referinţă

14
 1 Panoul operatorului

Editare

Automat

Introducerea manuală a datelor

Selectoarele de mărime increment:

Selectare mărime increment 1, 10, 100, 1000

Comutatoare de corecţie:

Comutator de corecţie avans. Prin acţionarea sa se poate pondera avansul

programat în gama 0-120%.

Valoarea avansului rapid poate fi

modificată prin intermediul a patru
butoane care se pot aloca în mod
opţional.

Butoanele de corecţie a vitezei de rotaţie a arborelui. Prin apăsarea butonului <->

viteza de rotaţie programată se reduce, iar apăsând <+> viteza de rotaţie creşte în
paşi de 10% în gama 50-150%. Butonul din mijloc semnifică 100% din turaţia
programată.

Comutatoare care modifică condiţiile de execuţie a programului:

Executarea unui singur bloc

Salt condiţionat peste un bloc

Stop condiţionat

Test program

Blocare maşină

15
1 Panoul operatorului .

Dry run

Restart bloc

Întoarcere de bloc

Blocare funcţie

Butoane de pornire şi oprire a mişcării

Buton de Start. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele următoare ale acestui
manual.

Buton de Stop. Detalii în privinţa funcţiilor sale vor fi prezentate în capitolele următoare ale acestui
manual.

Butoanele de Jog. Butoane cu care se realizează funcţia Jog şi de incrementare. În

cazul aducerii în punctul de referinţă aceste butoane servesc la alegerea axelor.
Aranjamentul butoanelor poate varia pentru diferite tipuri de maşini.

Butoanele de Start şi Stop rotire arbore. Prin apăsarea lor se porneşte rotirea
arborelui în sens orar (M3), sau antiorar (M4), sau se
opreşte rotirea (M5).

În afară de aceste butoane, panoul de control al maşinii mai conţine 8 butoane

folosite opţional, echipate cu LED-uri , asupra funcţiilor cărora decide constructorul maşinii-unealtă. De
asemeni, la panoul de control al maşinii se mai poate ataşa o roată de mână.

16
 2 Cunoştinţe generale de operare

2 Cunoştinţe generale de operare

2.1 Ecranul de meniu

După cuplarea tensiunii de alimentare, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran este afişată linia de meniuri.
Pe un ecran color culoarea implicită a fundalului liniei de meniuri este gri deschis. Pentru a comuta ecranul
curent al liniei de meniu la un altul, trebuie apăsată

tasta „ecranul de meniu“ . Din linia de meniuri se pot selecta diverse ecrane prin

apăsarea tastei cu corespondent pe ecran corespunzătoare. Tasta “ecranul de meniu” serveşte numai pentru
comutarea între ecrane. Linia de meniu are două ecrane, în primul fiind cuprinse următoarele meniuri:

Dacă un meniu este activ, eticheta câmpului său este luminată, în caz contrar eticheta este întunecată (neagră).

După cuplarea tensiunii de alimentare este activ meniul POSITION (poziţie), şi din această cauză eticheta
Position (Positn) (poziţie)este luminată. Pentru a trece la un alt meniu se apasă tasta cu corespondent pe ecran
dorită.
Ultima tastă cu corespondent pe ecran din primul ecran al liniei de meniu (lângă tasta

opţiunile meniului ) este Page (pagina). Cu tasta Page se pot comuta opţiunile

unui meniu deja selectat, fără a fi necesar să se activeze meniul respectiv prin apăsarea încă
o dată a tastei cu corespondent pe ecran a meniului respectiv (caz în care opţiunile sunt afişate întâi şi apoi se
pot activa cu tastele cu corespondent pe ecran).
Comanda numerică memorează meniul activ dintr-un ecran de meniuri, şi în cazul ieşirii şi revenirii în ecranul
de meniuri respectiv se afişează ecranul meniului memorat. De exemplu: în meniul POSITION (poziţie),
tastând Page este afişată MACHINE POSITION (poziţia maşinii) şi apoi selectând meniul OPERATOR’S
PANEL, apare ecranul MACHINE POSITION (poziţia maşinii) (numele ecranului poate fi văzut întotdeauna
în linia a treia).
În cazul în care comanda numerică are doar cinci taste cu corespondent pe ecran (monitor de 9”), se pot afişa
doar cinci câmpuri de meniu odată. În acest caz primul ecran al liniei de meniu arată astfel:

De observat că în acest caz a cincea tastă cu corespondent pe ecran este Page !

Pentru a afişa conţinutul următoarelor ecrane de meniu se apasă tasta „ecranul de meniu“

şi va apare:

17
2 Cunoştinţe generale de operare .

În acest ecran al liniei de meniuri nici una din etichete nu va fi luminată, întrucât meniul POSITION (poziţie),
activ, nu se poate vedea. Apăsând tasta „ecranul de meniu“

se afişează din nou primul ecran al liniei de meniuri. Dacă ar fi fost şi alte componente după meniul
Service, acestea ar fi fost afişate apăsând repetat tasta

„ecranul de meniu“ , în final obţinându-se primul ecran de meniu.

Numărul afişat în colţul dreapta jos al câmpului de meniu indică numărul tastei cu corespondent pe ecran al
câmpului de meniu corespunzător (pentru mai multe detalii vezi parametrul SFNUMB).
Apăsând tasta cu corespondent pe ecran a meniului deja selectat, se va afişa meniul corespunzător lui. Pornind
de la exemplul precedent, apăsând tasta Position (deja selectată) va apare următorul meniu :
Meniul de poziţie constă din cinci opţiuni, de aceea câmpurile de meniu de la şase începând sunt goale (nu au
semnificaţie).

Dacă o opţiune dintr-un meniu nu are la rândul său alte opţiuni, prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran,
opţiunea respectivă devine activă imediat şi este afişat ecranul ei. Pentru astfel de opţiuni nu există tasta cu
corespondent pe ecran Page (pagină), deoarece aici ecranul dorit poate fi selectat imediat.
Dacă nu este suficient loc într-un ecran pentru toate etichetele din linia de meniuri,
componentele următoare pot fi aduse pe ecran prin

apăsarea tastei „ecranul de meniu“ .

Dacă este afişat ultimul ecran din linia de meniuri, atunci dacă se apasă pe tasta

ecranul de meniu se ajunge la primul ecran de meniu.

Din ecranul de meniu se pot selecta următoarele componente (ecrane):

Panoul operatorului

Poziţie

Verificare

18
 2 Cunoştinţe generale de operare

Program

Ofseturi

Grafice

Impuneri

Service

Rezumat : Meniurile au două nivele: selectat (nivel 1) şi activat (nivel 2). Într-un meniu selectat ecranele
opţiunilor sale pot fi comutate cu tasta Page. Dacă nu există suficient loc pe un ecran pentru toate etichetele
meniurilor, celelalte ecrane ale liniei de meniuri pot fi afişate

apăsând tasta ecran de meniu . Dacă este afişat ultimul ecran al liniei de meniuri,

prin apăsarea tastei ecran de meniu se revine la primul ecran.

2.2 Opţiunile meniului

Dacă anumite tipuri de acţiuni, de exemplu introducerea de date, e necesar să se facă în ecrane diferite, meniul
de opţiuni aparţinând ecranului poate fi comutat în linia de meniu prin

apăsarea tastei opţiunile meniului . La fel ca ecranul de meniuri, opţiunile

meniului poate avea maxim două nivele, dar în anumite cazuri există opţiuni de meniu chiar la
primul nivel, care au ca rezultat acţiuni directe. Culoarea implicită a fundalului meniului de opţiuni este
portocaliu. Starea activă a câmpului de meniu poate fi indicată nu doar prin luminarea (alb) sau întunecarea
(negru) etichetelor dar şi prin starea de apăsare a câmpului de meniu. Dacă o acţiune nu poate fi activată în
starea în care se află comanda numerică, culoarea fundalului câmpului de meniu se schimbă în culoarea
ecranului şi câmpul de meniu nu mai serveşte ca buton care poate fi activat şi este doar înconjurat de un chenar.
Dacă pe ecran nu este loc pentru toate opţiunile meniului, afişate în linia de meniuri, atunci – la fel ca în cazul
ecranului de meniuri - este posibil să se întoarcă pagina meniului cu

19
2 Cunoştinţe generale de operare .

ajutorul tastei opţiunile meniului. Dacă ultimul ecran de opţiuni este deja afişat, prin apăsarea tastei opţiunile
meniului se afişează primul ecran de opţiuni al meniului.
Opţiunile meniului corespund ecranului activ. Aceleaşi opţiuni ale meniului corespund primelor trei ecrane de
meniu [OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului), POSITION (Poziţie), CHECK (Verificare)], în timp ce
pentru celelalte ecrane de meniu sunt diferite pentru fiecare dintre ele.

2.3 Introducerea datelor

Introducerea datelor se poate iniţia în diferite ecrane. Introducerea datelor trebuie să fie pornită

prin apăsarea tastei opţiunile meniului . Linia de introducere date se găseşte în

partea de jos a ecranului, deasupra câmpurilor tastelor cu corespondent pe ecran.

Numerele se introduc ţinând cont de următoarele reguli:
- Numărul introdus dă valoare adresei definite în linia de introducere date.
- Nu este obligatorie scrierea zeroului înainte de punctul zecimal
- Cifra introdusă este interpretată ca un întreg înainte de punctul zecimal sau ca o cifră zecimală după
apăsarea punctului zecimal.
- Nu este necesar să se introducă zerourile nesemnificative după punctul zecimal sau punctul zecimal pentru
o cifră întreagă.
- Introducerea unei date poate să înceapă cu punct zecimal în cazul în care partea întreagă a numărului este
zero.

- Tasta şi operatorul incremental I (în cazul în care sunt permise pentru adresa la care ne
aflăm) pot fi introduse de mai multe ori în timpul introducerii unui număr şi oricând
înainte de folosirea tastelor cu săgeţi cu care se termină introducerea numerelor. Valoarea implicită este
valoarea pozitivă absolută. Introducerea incrementală de date şi semnul vor fi indicate în prima şi
respectiv a doua poziţie a locaţiei din faţa numărului.
- Comanda numerică va afişa mesajul de eroare DATA pe timpul introducerii datelor ori de câte ori se face
o eroare de formă a numărului introdus la adresa specificată (depăşi-rea numărului de cifre întregi sau de
zecimale, folosirea incorectă a operatorului

incremental sau a uneia din tastele sau ) .

- Numărul introdus poate fi şters oricând pe parcursul introducerii apăsând tasta

<DEL>

. În acest caz se revine la situaţia de dinaintea începerii introducerii numerice.

Efectul tastelor şi cu care se termină o introducere numerică diferă prin

aceea că se face salt înainte în lista de adrese când se apasă tasta : respectiv salt
înapoi în lista de adrese când se apasă tasta : . Aceste două taste se pot folosi şi pentru
parcurgerea listei de adrese (fără să se introducă o valoare numerică)
acelaşi fel ca la terminarea unei introduceri numerice.

20
 3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele

3 Suprafeţe de afişare generală şi acţiuni executate din ele

Fiecare suprafaţă de afişare generală este accesibilă oricând, independent de modul de operare curent sau de
alte stări ale comenzii numerice.
Totuşi, opţiuni care aparţin afişării în cauză nu pot fi executate în orice moment, execuţia acestora depinzând
de modul de operare sau de starea comenzii numerice. De exemplu editarea parametrilor se poate face numai
în modul EDIT (Editare), deşi lista de parametri se poate afişa oricând, în modul AUTOMATIC (Automat),
chiar şi în timpul prelucrării. Dacă executarea unei opţiuni nu este posibilă în acel regim al comenzii numerice,
aceasta se indică cu două săgeţi îndreptate una spre cealaltă (stare de conflict) în câmpul de stare al celei de a
şaptea linii de mesaj.
Este o situaţie total diferită cazul în care, deşi opţiunea e posibil să fie executată în orice regim al
comenzii numerice, totuşi opţiunea să nu poată fi executată imediat. De exemplu valoarea ofsetului sculei
poate fi schimbată oricând, chiar şi pe durata prelucrării, totuşi pentru a se lua în considerare noua valoare
introdusă, prelucrarea trebuie oprită (prin producerea stării INTD) şi apoi repornită.

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL .

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului)

Suprafaţa de afişare generală a

PANOULUI OPERATO-RULUI,
prezintă o perspectivă asupra stării
celor mai importante elemente de
control a maşinii. Prin programul PLC
se poate permite sau nu controlul
asupra diferitelor grupe de elemente
prin tastele cu corespondent pe ecran.
Ilustraţia alăturată prezintă suprafaţa
de afişare generală a panoului
operatorului.
În primele două linii de sus se pot
vedea comutatoarele modului de
operare. Dedesubt se prezintă starea
comutatorului de selecţie axe. Acesta
e urmat de comutatorul de selectare
valoare increment, iar apoi în linia a
treia sunt afişate comutatoarele de
procentaj.
Grupul de butoane din mijloc reflectă starea comutatoarelor de condiţie iar cel de jos prezintă starea
comutatoarelor PLC.

Opţiuni ale ecranului OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului)

Următoarele opţiuni pot fi activate în ecranul OPERATOR’S PANEL (Panoul operatorului)

prin apăsarea pe tasta opţiunile meniului :

Primele şase opţiuni sunt de tip meniu, adică apăsând tasta cu corespondent pe ecran respectivă vor deveni
vizibile opţiunile lor. În câmpul opţiunilor meniului, dacă se apasă o tastă cu corespondent pe ecran adecvată şi
comanda numerică o acceptă, tasta de pe ecran rămâne apăsată. Cea de a şaptea tastă, CLEAR RELPNT, este
o tastă de acţionare, adică apăsarea ei produce un efect imediat.
Prin programul PLC se poate permite sau nu controlul asupra fiecăreia din opţiunile meniului prin tastele cu
corespondent pe ecran. Dacă o opţiune nu poate fi controlată prin tastele cu corespondent pe ecran, aceasta
poate fi acţionată de la un dispozitiv de control extern. Instrucţiuni în această privinţă se pot găsi în manualul
maşinii.

21
 3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL

(Modes) Opţiuni ale modurilor de operare

Se pot selecta următoarele moduri :

(Axes) Alegerea axei

În linia de meniu sunt listate toate axele maşinii-unealtă. De aici se poate selecta o axă pe care se doreşte să se
facă o acţiune. Acţiunea este necesară de exemplu dacă maşina are mai mult de trei axe şi cea de patra axă
trebuie controlată cu ajutorul butoanelor de direcţie axă în modul Avans incremental (Incr). În acest caz
trebuie selectată cea de a patra axă - un contur luminat înconjoară litera care indică axa selectată în linia Axis a
suprafeţei de afişare generale -, după care aceasta se poate deplasa cu ajutorul butoanelor de direcţie axă.

(Incr) Alegerea incrementului

În linia de meniu sunt listate mărimile care se pot alege pentru mărime increment. Valoarea selectată va fi
înconjurată de un contur luminat. Incrementul selectat are efect în modurile Incremental feed (INCR) (avans
incremental) şi Manual handle feed (HNDL) (avans cu roata de mână). Valorile afişate în linia de meniu
sunt în incremenţi.

(%) Ponderarea

Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran respective se pot modifica stările comutatoarelor pentru ponderare
avans rapid, rotire arbore principal şi avans de lucru.

Poziţia curentă a comutatoarelor se poate vedea în mijlocul suprafeţei de afişare generală la adresele G, S şi F.

(State) Opţiuni de rulare program

Se pot porni şi opri următoarele opţiuni de rulare program:

3.1 Ecranul OPERATOR’S PANEL .

(Mach) Taste opţionale

Se pot folosi cel mult opt taste cu corespondent pe ecran opţionale. Etichetele lor sunt determinate prin
programul PLC, descrierea modului de operare şi a funcţiilor fiind dată în manualul maşinii. Modulul de
program PLC livrat:197 nu conţine etichete pentru taste şi acestea sunt impuse automat ca PLC1, PLC2, … ,
PLC8.

(Clear Relpnt) Opţiuni de ştergere a poziţiei relative

Coordonatele relative afişate pot fi aduse la zero cu ajutorul tastelor. Impunerea poziţiei relative pe axe este
discutată în capitolul 3.5.5 .

22
 3.2 Ecranul POSITION

3.2 Ecranul POSITION (poziţie)

Există cinci tipuri de ecrane POSITION (poziţie). Primele patru ecrane afişează poziţia selectată cu caractere
mari, pe când în cel de al cincilea ecran sunt prezentate cu caractere normale toate tipurile de afişare şi de
asemeni, în cazul a şase sau mai puţine axe, valorile avansurilor şi a vitezei de rotaţie a arborelui. În cazul unui
arbore orientat, atunci când bucla este închisă (starea M19), ecranul afişează poziţia unghiulară a arborelui în
locul vitezei de rotaţie. Dacă arborele se poate programa ca axa C, linia începe cu litera C în loc de S. În linia de
afişare avans se poate citi de asemeni şi numărul sistemului de coordonate curent.
Ecranul ABSOLUTE POSITION
(Absolt): În sistemul de coordonate
selectat şi în legătură cu ofseturile şi
compensările corespunzătoare.
Ecranul RELATIVE POSITION
(Relatv): După ce s-a revenit în
punctul de referinţă, corespunde cu
poziţia absolută. Cotele pot fi înscrise
cu valori opţionale sau aduse la zero.
Ecranul MACHINE POSITION
(Mach): Poziţia măsurată în sistemul
de
coordonate G53 şi în legătură cu
compensările lungimii.
Ecranul END POSITION : Poziţia
finală programată în bloc în sistemul

de coordonate curent în concordanţă cu

compensările lungimii.
Ecranul OVERALL POSITION (Overll) (poziţia
generală): Pe lângă cele patru afişări anterioare se
afişează distanţa de parcurs. Aceasta arată cât a
mai rămas de parcurs din mişcarea curentă. În acest
afişaj (în cazul a cel mult şase axe) se pot vedea şi
avansul curent şi viteza de rotaţie.

În primele trei ecrane valorile afişate se pot şi

impune.
Afişarea de poziţie selectată ultima dată va fi lângă
distanţa de parcurs şi poziţia finală pe suprafeţele
de afişare generală (cu excepţia ofseturilor), când
afişarea de poziţie se poate vedea în partea de sus a
suprafeţei de afişare generală.

23
3.3 Ecranele CHECK .

Opţiuni ale ecranelor POSITION

Opţiunile ecranelor POSITION corespund cu cele ale ecranului OPERATOR’S PANEL (vezi capitolul 3.1).

3.3 Ecranele CHECK (verificare)

Aceste ecrane servesc pentru afişarea programelor în lucru şi a stării lor.

3.3.1 Ecranul PROGRAM TEXT (listarea programului piesă)

În partea de jos a suprafeţei de afişare

generală se poate vedea lista
programului piesă. Un bloc al listei
este luminat. Acesta este blocul aflat
în execuţie. În partea de mijloc a
suprafeţei de afişare generală se pot
vedea valorile pentru avans şi turaţie
(aceasta dacă numărul axelor nu e mai
mare de şase). Afişarea poziţiei se află
în partea de sus a suprafeţei de afişare
generală. În prima coloană se poate
vedea poziţia sculei curente în acord
cu ecranul POSITION selectat (vezi
capitolul 3.2), în coloana din mijloc
distanţa de parcurs, iar în coloana din
dreapta poziţia finală.

3.3.2 Ecranul FUNCTION,

subprogram şi macro

În partea dreaptă se poate vedea

câmpul subprogram al suprafeţei de
afişare generala. Imediat după
numărul subprogramului se află
numărul de repetări. Câmpurile din
partea de jos a suprafeţei de afişare
generala prezintă informaţii în privinţa
stării de rotaţie a arborelui (M3, M4,
M5, M19), asupra treptei cutiei de
viteze (M11, M12, M13, M113,
M14,…), asupra sculei curente
(Tnnnn), asupra funcţiilor auxiliare
(A, B şi C), ca şi despre alte coduri M
(definite în programul PLC). Prima
coloană arată poziţia în concordanţă
cu ecranul

24
 3.3 Ecranele CHECK

POSITION selectat (vezi capitolul 3.2), în timp ce coloana a doua arată distanţa de parcurs .

3.3.3 Ecranele LAST şi ACTIVE, coduri G şi compensări

În ecranele LAST (afişare bloc) şi ACTIVE (execuţie program) se pot vedea codurile G active şi compensările.
Ecranul LAST corespunde valorilor #4000…,#4100… ale macrovariabilelor, în timp ce ecranul ACTIVE celor
cuprinse între #4200…,#4300… .

Poziţia curentă a sculei este afişată în

partea de sus a suprafeţei de afişare
generală. În prima coloană se poate
vedea poziţia în concordanţă cu
ecranul POSITION selectat (vezi
capitolul 3.2), în coloana din mijloc
distanţa de parcurs, iar în coloana din
dreapta poziţia finală.
Pentru cazul a cel mult şapte axe, în
mijlocul suprafeţei de afişare generale
este prezentată informaţia despre
avansuri şi rotaţia arborelui.

În partea de jos a suprafeţei de afişare

generale începând din stânga, se pot
vedea după codurile G numărul
registrului de compensare a
diametrului (în ecranul ACTIVE şi
valoarea sa) cât şi registrul(ii) de compensare a lungimii.
Dintre codurile G sunt afişate doar cele diferite de alegerea implicită.

3.3.4 Ecranul MESSAGES

În această suprafaţă de afişare generală se pot vedea mesajele neafişate şi aflate în starea de aşteptare. Întrucât
în al doilea câmp al liniei de stare se poate citi numai mesajul activ (care aşteaptă intervenţia), această suprafaţă
de afişare generală permite afişarea altor mesaje existente în acel moment în afară de cel din linia de stare şi
care nu pot fi afişate.

Opţiuni la ecranele CHECK

Opţiunile tuturor ecranelor CHECK corespund celor ale ecranului OPERATOR’S PANEL (vezi capitolul 3.1).

25
3.4 Ecranele PROGRAM .

3.4 Ecranele PROGRAM

Ecranele opţiunilor de lucru cu programele piesă.

3.4.1 Ecranul DIRECTORY (directoare)

În linia se sus a suprafeţei de afişare generală se pot vedea numărul de programe din memorie şi numărul de
bytes liberi din memorie.
În partea din mijloc sunt listate programele din memorie. Comanda numerică înscrie numele programelor
conform cu codul lor. Aceste numere pot fi citite în prima coloană. În coloana din mijloc poate fi numele
programului (nu este obligatoriu să se
dea un nume programului, astfel că
uneori această coloană poate fi goală).
Ultima coloană conţine lungimea
programului în bytes. Dacă deasupra
sau dedesubtul ultimei coloane se pot
vedea săgeţi, aceasta înseamnă că pe
ecran nu poate să încapă în suprafaţa
de afişare generală întreaga listă şi, se
mai pot găsi programe în direcţia
indicată

de săgeţi .
În listă, linia de selecţie cu culorile
inversate ne permite să selectăm
programul cu care dorim să facem
ceva.

Opţiuni ale ecranului DIRECTORY

(directoare)

Din ecranul DIRECTORY prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri
de opţiuni:

Opţiunea New: Atunci când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran se deschide o fereastră în partea
de jos stânga a suprafeţei de afişare generală, unde se poate tasta numărul programului. Introducerea trebuie
terminată cu una din tastele săgeţi. În acest caz apare un nou program cu numărul introdus, sau se afişează un
mesaj de eroare dacă există deja un program cu acelaşi număr sau nu mai este loc în memorie. Daca
introducerea numărului de program este terminată cu tasta săgeată îndreptată înspre dreapta, se poate specifica
aici şi numele programului. Atunci când tastaţi un nume, comutarea între litere mici şi litere mari
se

poate face cu ajutorul tastelor de pagină, în timp ce apăsând tasta INS , şi una din tastele ‘ :
“ sau ! se pot introduce accente sau caractere speciale.

26
 3.4 Ecranele PROGRAM

Opţiunea Search (căutare): După

apăsarea tastei cu corespondent pe
ecran se poate introduce un număr în
fereastra din stânga jos de pe suprafaţa generală de afişare. Prin terminarea introducerii numărului cu ajutorul
oricărei taste săgeţi, linia de selecţie cu culorile inversate merge la programul căutat sau se afişează un mesaj de
eroare, dacă în memorie nu există un program cu acel număr.

Meniul Delete (ştergere): prin apăsarea tastei apar încă trei opţiuni: Ramdisc, Exec, Cancel. Cu ajutorul tastei
Ramdisc se poate decide dacă se şterg programele din memorie sau programele de pe unitatea NCT90RD
conectată la comanda numerică. Tastând Exec se execută operaţia, iar tastând Cancel operaţia poate fi
contramandată: în acest caz se revine la primul nivel al meniului.

Meniul Load (încarcă): prin apăsarea tastei apar în linia de meniuri: Serial, Ramdisc, Prom, Exec şi Cancel.
Prin intermediul primelor trei opţiuni se poate selecta de unde să fie încărcat programul în memoria comenzii
numerice. Ca efect al Exec se porneşte încărcarea, în timp ce cu ajutorul Cancel se contramandează şi este
afişat primul nivel al meniului.

Meniul Save (salvează): prin apăsarea tastei apar opţiunile: : Serial, Ramdisc, Exec şi Cancel. Prin
intermediul primelor două opţiuni se poate selecta unde să fie salvat programul (sau mai multe programe).
Procesul de salvare porneşte prin apăsarea tastei Exec, în timp ce cu ajutorul tastei Cancel este afişat primul
nivel al meniului, anulându-se în acest fel acţiunea.

Meniul Run (rulează): prin apăsarea tastei apar următoarele opţiuni în linia de meniuri: Auto, Manual data
input, DNC, DNC NCT, şi Table. Cu ajutorul primei taste cu corespondent pe ecran (Auto) se poate selecta
programul pentru operare automată. Tasta nu este activă dacă comanda numerică este în modul automat sau în
una din stările INTD, STRT sau STOP. Cu ajutorul celei de a doua taste de opţiuni se poate selecta modul de
introducere manuală a datelor. Ultimele două taste de opţiuni determină modul DNC. Tasta DNC comută
comanda numerică pe modul DNC simplu fără protocol, în timp ce cu DNC NCT se poate implementa modul
de comunicaţie DNC cu protocol.

27
3.4 Ecranele PROGRAM .

Opţiunea Chart este activă numai în modul Editare. Prin activarea ei este selectat programul prevăzut nr.T
(tabel de alegere sculă) sau P (tabelul PLC); fişierul conţinând tabelul selectat este încărcat în locul potrivit.
Vezi capitolul 3.7.5 „TOOL POT TABLE“ şi capitolul 3.7.6 „PLC TABLE“.

Meniul Restore (restaurează): prin apăsarea tastei, fişierele care au fost şterse, dar încă se află în memoria
comenzii numerice şi pot fi restaurate, sunt afişate în suprafaţa de afişare generală. Aducând linia de selecţie pe
programul dorit acesta se poate restaura cu opţiunea Exec.

Meniul Sort (sortează): se poate face sortarea programelor aflate în director după criteriul selectat cu tastele cu
corespondent pe ecran. Meniul de opţiuni pentru sortare conţine următoarele : Incrsg (în ordine crescătoare),
Decrsg (în ordine descrescătoare) pentru direcţia de sortare, ca şi Selctd (selectat), Type (tip), Size (byte)
(mărimea în bytes) şi Number (numărul programului) pentru selectarea criteriului de sortare. Oricare din ele se
trimite în execuţie apăsând Exec.

Opţiunea Protected (protejat): Ca efect al acestei opţiuni se poate impune sau anula atributul protected
(protejat) al fişierului selectat.

3.4.2 Ecranul VIEW (afişare)

În suprafaţa de afişare generală se

poate vedea listarea programului
selectat în ecranul DIRECTORY.
Numărul şi numele programului se pot
vedea în linia cea mai de sus. O bară
de selecţie poate fi deplasată prin
program, selectându-se astfel câte un
bloc o dată. Linia de selecţie poate fi
mişcată cu tastele săgeţi şi pagină.
Linia de selecţie are funcţii cuprinse
în opţiunile Block search (căutare
bloc). Acolo linia de selecţie este şi un
mijloc de a selecta blocul de la care să
fie continuată prelucrarea.

Opţiuni ale ecranului VIEW

În ecranul VIEW sunt disponibile

următoarele opţiuni şi meniuri de
opţiuni, după ce se apasă

tasta opţiunile meniului

28
 3.4 Ecranele PROGRAM

Opţiunea First (primul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la primul bloc de
program.

Opţiunea Last (ultimul): Când se apasă tasta, linia de selecţie se duce la ultimul bloc de program.

Opţiunea Check (verificare): Când se apasă tasta, comanda numerică aduce linia de selecţie la ultimul bloc de
program, în acelaşi timp citeşte întregul program şi examinează suma sa de control. În acest fel se verifică dacă
programul aflat în memorie este eronat (programul poate fi eronat de exemplu prin stocarea sau lucrul cu
maşina unealtă la o temperatură prea scăzută).

Meniul Block Search (căutare bloc): Când se apasă tasta se afişează următoarele opţiuni: First, Last, Exec,
Go, Interrupted şi Cancel. Pentru descrierea opţiunilor de căutare vezi capitolul 13.6 „Pornirea operării
automate după căutarea de bloc“ la pagina 120.

3.4.3 Ecranul EDIT (editare)

În suprafaţa de afişare generală se

poate vedea lista programului de
editat. Numărul şi numele unui
program se pot citi întotdeauna în
prima linie a suprafeţei.
Este posibil să se scrie sau să se
modifice programul prin apăsarea
tastei
opţiunile meniului.
Modificarea unui
program protejat nu este
posibilă. Dacă modul EDIT e activ şi
nu este întreruptă execuţia vreunui
program (INTD), programul principal
selectat este afişat pe ecranul
Directory, în timp ce dacă execuţia
este întreruptă, atunci se poate vedea
programul în care se găseşte linia
aflată în execuţie. În cazul în care
comanda numerică nu este în modul EDIT, sau a doua fereastră este deschisă, se afişează programul selectat în
suprafaţa de afişare generală Directory. Dacă execuţia nu este în starea INTD modificarea programului aflat în
execuţie nu este permisă.

Opţiuni ale ecranului EDIT (editare)

Pentru descrierea ecranului EDIT vezi capitolul 4.4 „Opţiuni ale ecranului EDIT“ la pagina 57.

29
3.4 Ecranele PROGRAM .

3.4.4 Ecranul BLOCK INPUT (introducere bloc)

În partea de sus a suprafeţei de afişare

generală se poate vedea poziţia
curentă. Prin apăsarea
tastei
opţiunile meniului
este posibil să se
introducă un singur bloc
sau să se execute din nou ori să se
modifice un bloc introdus anterior. Un
bloc singular trebuie introdus similar
ca un bloc de program, totuşi în acest
caz nu se numerotează automat adresa
blocului. Introducerea unui bloc
singular se poate face în modurile Jog
(JOG) , avans incremental (INCR) ,
sau avans manual cu roata de mână
(HNDL) , în caz contrar prin

apăsarea tastei opţiunile meniului

lista de adrese nu este afişată.

Opţiuni ale ecranului BLOCK INPUT (introducere bloc)

După apăsarea tastei opţiunile meniului sunt disponibile următoarele opţiuni ale ecranului
BLOCK INPUT:

Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de
adresă curentă. Când se validează, o literă I apare imediat după adresa coordonatei.
Opţiunea Block Delete : (ştergere bloc) Tasta serveşte pentru ştergerea unui bloc în buferul de bloc singular
(care a fost scris aici anterior).
Help : (ajutor) Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe ecran Help, se afişează
pe ecran explicaţii în legătură cu codul G respectiv.

Blocul singular se va termina cu tasta . În acest caz eticheta SBEX apare în al doilea

câmp al liniei de stare. Prin apăsarea butonului START blocul singular este

executat. Prin apăsarea tastei RESET executarea unui bloc singular poate fi

întreruptă (chiar înainte de apăsarea butonului START ), astfel blocul anterior putând fi reeditat. Blocul din
bufer este păstrat până la deconectarea tensiunii de alimentare.

30
 3.5 Ecranele OFFSETS

3.5 Ecranele OFFSETS

Ecrane de opţiuni executabile asupra punctului de zero şi a registrelor de ofset.

3.5.1 Ecranul WORK OFFSETS (origini de lucru)

În suprafaţa de afişare generală sunt

prezentate valorile ofseturilor pentru
G54, …, G58, ofseturilor punctelor de
zero comune, ca şi ofseturilor
programate cu ajutorul comenzilor
G52 şi G92. Valorile coordonatelor
care aparţin unui punct de zero
formează un grup. Linia de selecţie, cu
culori inversate, poate fi mişcată
înainte (în direcţia creşterii numerelor
sistemului de coordonate)
cu ajutorul tastei

şi înapoi cu tasta În
interiorul liniei de
selecţie cu culori inversate,
.
care indică sistemul de coordonate,
marcajul cu culori inversate de pe adresa axei se poate

mişca cu tastele şi .

Această linie face posibilă selectarea axei dorite în interiorul sistemului de coordonate.

Opţiuni ale ecranului WORK OFFSETS (origini de lucru)

Opţiunile executate în ecranul WORK

OFFSETS supraînscriu registrele de
ofset imediat, totuşi acest lucru este
luat în consideraţie de către programul
aflat în execuţie doar în cazul în care
programul a fost pornit de la început
sau execuţia programului este
întreruptă (starea INTD) şi apoi
repornită. Deci sistemul de coordonate
curent este supraînscris în gol,
valoarea modificată nefiind
înregistrată până când sistemul de
coordonate modificat nu va

31
3.5 Ecranele OFFSETS .

fi folosit de către sistem. Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a sistemului de coordonate nu va cauza
imediat probleme pe durata execuţiei programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a
programului, aşa că atunci când faceţi astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi. În ecranul WORK OFFSETS
se pot activa următoarele

opţiuni şi meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de
afişare generală întrebarea CLEAR G5x? (şterg G5x?) (G5x în concordanţă cu sistemul de coordonate curent),
împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a
căror semnificaţie este cea obişnuită.

Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de
adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Valoarea introdusă va fi
adăugată la valoarea originală a ofsetului.

Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se poate vedea jumătate
din valoare în adresa coordonatei.

Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce numărul de program în
linia de introducere date. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele

sau , atunci se poate numi programul. Ca efect al tastelor şi

valorile pot fi salvate în macrovariabila corespunzătoare. Dacă e
nevoie ca valorile salvate în acest fel să fie luate în consideraţie, programul trebuie să fie selectat pentru
execuţia automată şi executat în operarea automată.

3.5.2 Ecranul TOOL OFFSETS

(ofseturile sculei)

În suprafaţa de afişare generală sunt

prezentate valorile ofseturilor sculei.
Valorile de ofset pentru aceeaşi sculă
formează un grup, deşi în program
trebuie făcută referire separată la
diametru (D sau R) şi la lungimea de
compensare (L) cu numerele de linie
care se află după literele de adresă D şi
H. Prin parametrul 1351 TOOLRAD se
determină dacă e nevoie să se

32
 3.5 Ecranele OFFSETS

specifice diametrul sau raza. Valoarea reală a compensării este specificată prin suma cu semn a valorilor
geometriei şi uzurii. Linia de selecţie se poate mişca înainte (în direcţia

creşterii numerelor registrelor) cu ajutorul tastei , iar înapoi cu tasta . În

interiorul liniei de selecţie care indică un grup, zona cu culorile inversate se poate

deplasa cu tastele şi .

Această linie selectează registrul de ofset pentru modificare.

Opţiuni ale ecranului TOOL OFFSETS (ofseturile sculei)

Opţiunile executate în ecranul TOOL OFFSETS supraînscriu registrele de ofset imediat, totuşi acest lucru este
luat în consideraţie de către programul aflat în execuţie doar în cazul în care programul a fost pornit de la
început sau execuţia programului este întreruptă (starea INTD) şi apoi repornită. Deci ofsetul curent este
supraînscris, dar valoarea modificată nu este luată în consideraţie până când nu va fi apelată de către sistem.
Rezultă de asemeni că supraînscrierea pripită a ofseturilor nu va cauza imediat probleme pe durata execuţiei
programului, ci efectul său va fi resimţit doar la următoarea rulare a programului, aşa că atunci când faceţi
astfel de modificări fiţi extrem de prudenţi.
În ecranul TOOL OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni prin

apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg tot?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a
căror semnificaţie este cea obişnuită.

Meniul Clear Geometry (Clear gemtry) (ştergere geometria) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga
jos a suprafeţei de afişare generală întrebarea CLEAR ALL GEOMETRIES? (şterg toate geometriile?),
împreună cu opţiunile Exec şi Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

Meniul Clear Wear (ştergere uzură) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de
afişare generală întrebarea CLEAR ALL WEARS? (şterg toate uzurile?), împreună cu opţiunile Exec şi
Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

Meniul Clear Group (ştergere grup) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de
afişare generală întrebarea CLEAR THIS GROUP? (şterg acest grup?), împreună cu opţiunile Exec şi
Cancel în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

33
3.5 Ecranele OFFSETS .

Opţiunea I : Această tastă face posibilă comutarea validat/nevalidat a operatorului I (incremental) la litera de
adresă curentă. Când se execută, o literă I apare imediat după adresa coordonatei. Valoarea introdusă va fi
adăugată la valoarea originală a ofsetului.

Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea scrisă a adresei selectate. După executare se

poate vedea jumătate din valoare în adresa coordonatei.

Opţiunea Offset Number Search (Ofs. n search) (căutare ofset după număr) : La apăsarea tastei apare
adresa N în linia de introducere date din partea de jos. După ce valoarea a fost înscrisă şi introdusă (cu oricare
din tastele săgeţi) se va face căutarea în memorie a grupului de ofset introdus.

Opţiunea Save (salvare) : Când se apasă tasta se poate introduce un număr O de program în linia de
introducere date. În cazul în care înscrierea este terminată cu una din tastele

sau , atunci se poate denumi programul. Ca efect al tastelor şi

valorile pot fi salvate în macrovariabila corespunzătoare. Dacă e nevoie ca valorile ofsetului salvate în
acest fel să fie luate în considerare, programul trebuie să fie selectat pentru execuţia automată şi
executat în operarea automată.

3.5.3 Ecranul WORK OFFSET MEASURE (măsurarea originii de lucru)

În partea de sus a suprafeţei de afişare

generală se poate vedea poziţia
curentă a sculei. Prima coloană arată
întotdeauna poziţia maşinii, coloana
din mijloc poziţia în sistemul de
coordonate selectat, iar ultima coloană
distanţa rămasă de parcurs. În partea
de jos a suprafeţei de afişare generală
se pot vedea următoarele informaţii:
adresa axei de-a lungul căreia va fi
înregistrată compensarea de lungime.
În linia Nnnn a tabelei de ofset a
sculei este valoarea curentă a
compensării de lungime. În linia
următoare se află numărul sistemului
de coordonate selectat, şi dedesubt
registrele lui de ofset. Linia de selecţie
cu

culorile inversate, se poate mişca cu ajutorul tastelor şi .

Această linie de selecţie permite selectarea şi modificarea registrelor de ofset.

34
 3.5 Ecranele OFFSETS

Opţiuni ale ecranului WORK OFFSET MEASURE

În ecranul WORK OFFSET MEASURE se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de

opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se apasă tasta, apar în
linia de meniu sistemele de coordonate corespunzătoare: G54, G55, … G59 şi offset MKDB. După ce se apasă
tasta cu corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu.

Meniul Tool Reference Axis Action (Tl ref axis) (axa de referinţă a sculei) : Când se apasă tasta apar în
linia de meniu adresele axelor care pot fi alese: X, Y, …(funcţie de maşină). După ce se apasă tasta cu
corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu.

Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de ofset) : Când se apasă tasta apare litera H
indiferent de adresa axei. În acest moment se poate introduce numărul registrelor de compensare. După
introducerea numărului compensării se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de compensare a
lungimii căutat.

Opţiunea /2 : Aceasta înjumătăţeşte valoarea înscrisă la adresa selectată. După executare se poate vedea
jumătate din valoare în câmpul de introducere.

Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în linia de introducere
date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului

(tasta sau ) apare eticheta SBEX în câmpul al doilea al liniei de stare.

Blocul este executat cu START . Pentru descrierea detaliată a măsurării

originii de lucru vezi capitolul 7.2.1 „Măsurarea originii de lucru“ la pagina 77.

3.5.4 Ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei)

În partea de sus a suprafeţei de afişare generală se poate vedea afişarea poziţiei. În partea de jos a suprafeţei de
afişare generală se poate vedea următoarea informaţie: adresa axei la care se va înregistra compensarea
lungimii. În linia următoare se află numărul sistemului de coordonate selectat, şi dedesubt registrele lui de ofset.
Linia de selecţie cu culorile inversate se află pe registrul de ofset ale cărui adrese ale axei corespund cu cea a
axei de referinţă a sculei.

35
3.5 Ecranele OFFSETS .

Opţiuni ale ecranului TOOL LENGTH OFFSET MEASURE (măsurarea ofsetului lungimii sculei)

În ecranul TOOL LENGTH OFFSET MEASURE se pot activa următoarele opţiuni şi

meniuri de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Work Coordinate System (Work crd) (sistem de coordonate de lucru) : Când se apasă tasta, apar în
linia de meniu sistemele de coordonate care se pot alege: G54, G55, … G59. După ce se apasă tasta cu
corespondent pe ecran potrivită, sistemul revine la primul nivel al meniului.

Meniul Tool Reference Axis Action (Tl ref axis) (axa de referinţă a sculei) : Când se apasă tasta apar în
linia de meniu adresele axelor care pot fi alese: X, Y, …(funcţie de maşină). După ce se apasă tasta cu
corespondent pe ecran potrivită sistemul revine la primul nivel de opţiuni de meniu.

Offset Register Search (Ofs. N search) (căutare registru de ofset) : Când se apasă tasta apare litera N
indiferent de adresa axei. În acest moment se poate introduce numărul registrului de compensare. După
introducerea numărului compensării se poate vedea în suprafaţa de afişare generală registrul de compensare a
lungimii căutat.

Single Block (bloc singular) : Când se apasă tasta se poate introduce un bloc singular în linia de introducere
date folosind tastatura alfanumerică. După închiderea editării blocului

(tasta sau ) apare eticheta SBEX în câmpul al doilea al liniei de stare.

Blocul este executat cu START .

3.5 Ecranele OFFSETS

Pentru descrierea detaliată a măsurării originii de lucru vezi capitolul 7.2.2 „Măsurarea ofsetului lungimii
sculei“ (pe maşină) la pagina 80.

3.5.5 Ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS (ofseturile poziţiei relative)

36
 În suprafaţa de afişare generală se pot
vedea dedesubtul poziţiei curente a
sculei valorile ofseturilor poziţiei
relative.. Linia de selecţie cu culorile
inversate, se poate mişca cu ajutorul
tastelor

şi printre

adrese. Această linie

permite selectarea registrului de ofset
pentru modificare. Modificarea
registrelor nu are nici un efect asupra
execuţiei programului, acest afişaj
fiind doar pentru operator.

Opţiuni ale ecranului RELATIVE

POSITION OFFSETS (ofseturile poziţiei relative)

În ecranul RELATIVE POSITION OFFSETS se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri

de opţiuni prin apăsarea tastei opţiunile meniului :

Meniul Clear All (ştergere tot) : Când se apasă tasta apare în partea din stânga jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL OFFSETS? (şterg toate ofseturile?), împreună cu opţiunile Exec şi Cancel
în linia de meniu, a căror semnificaţie este cea obişnuită.

37
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION .

3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION (afişarea grafică a poziţiei)

În modul de operare automat, afişarea grafică a poziţiei prezintă traiectoria centrului sculei. În cazul afişării
grafice a poziţiei este desenată pe ecran traiectoria centrului sculei, stocată într-un bufer. Întrucât mărimea
buferului (care face parte din memoria comenzii numerice) este finită, este posibil, ca în cazul programelor mari
şi complexe să nu se poată stoca întreaga traiectorie.

3.6.1 Ecranul GRAPHIC PARMETERS (parametri grafici)

În suprafaţa de afişare generală se pot

vedea parametrii pentru afişarea
grafică, pe două coloane. Linia de
selecţie cu culorile inversate, se poate
mişca între coloane cu ajutorul

tastelor şi

, iar în sus şi în jos

cu tasatele şi

Numărul
introdus pentru graphic plane (planul
grafic) impune planul (vederea)
afişării grafice a poziţiei.
În cazul afişării 3D sunt active şi
unghiurile de rotaţie. Unghiul de
rotaţie orizontal (H) execută rotirea în
jurul axei orizontale a ecranului, în timp ce cel vertical (V) execută rotirea în jurul unei axe înclinate. Axa
orizontală este întotdeauna orizontală. Rotaţia de bază în jurul axei
orizontale poate fi definită la parametrul HORIZONTAL No. 0601. Axa
înclinată standard este verticală dar se poate introduce un unghi de rotaţie
la parametrul VERTICAL No.0602.
Cu ajutorul graphic range max (domeniul grafic maxim) şi graphic
range min (domeniul grafic minim) trebuie dată dimensiunea solidului
dreptunghiular care conţine piesa de prelucrat. Domeniul grafic maxim
trebuie să fie mai mare decât domeniul grafic minim. Dacă dimensiunile
date sunt corecte (valorile sunt pozitive), atunci se calculează automat
CRT center (centrul ecranului) şi graphic scale (scara grafică).

38
 3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION

Centrul ecranului este calculat automat din mărimile maximă şi minimă

(medium=minimum+[maximum-minimum]/2). Cu toate acestea prin introducerea centrului ecranului mărimile
maximă şi minimă rămân neschimbate. Punctul definit ca centru al ecranului va fi mereu în centrul ecranului la
începerea afişării grafice a poziţiei.

Scara grafică defineşte dimensiunea desenului afişat pe ecran. Dacă scara este 1 , atunci 1 raster =1 mm. Scara
grafică este recalculată întotdeauna din dimensiunile de lucru şi planul grafic, atunci când acestea se modifică.
În cazul definirii automate a scării, dimensiunile de lucru sunt luate în calcul mărite cu 10%, astfel ca în jurul
desenului afişat pe ecran să apară o mică margine. Suprafaţa de desenare se poate înjumătăţi sau dubla cu
ajutorul butoanelor PgUp şi PgDn. Desigur, în aceste cazuri graficul va fi redesenat. În cazul afişării
grafice a poziţiei scara grafică apare în partea dreaptă a ecranului în forma unei scale.
O gradaţie a scalei este lungă de 60 raster, astfel în cazul că scara grafică este 1, numărul 60000 afişat deasupra
arată că lungimea unităţii de scară este 60 mm.

În cazul în care valoarea auto erase (autoştergere) este diferită de zero, atunci când se porneşte execuţia
automată a programului se şterg atât suprafaţa de desenare cât şi buferul.

Dacă valoarea color path (culoare traiectorie) este zero, avansul rapid este desenat cu roşu, avansul de lucru
cu verde, iar tăierea de filet cu galben. Dacă valoarea nu e zero, mişcarea de avans rapid nu e desenată.

Dacă valoarea color tool (culoare sculă) este diferită de zero,

mişcările sunt desenate în culoarea corespunzătoare sculei (T
curent aflat în mişcare). Codul culorilor e reprezentat de cei mai
nesemnificativi trei biţi adăugaţi la numărul sculei şi culoare sculă.

Dacă valoarea color auto change (schimbare automată culoare)

este diferită de zero, desenarea începe în culoarea al cărei cod este
specificat aici şi apoi fiecare schimbare de sculă (schimbare T) se
adaugă la codul culorii.

Opţiuni ale ecranului GRAPHIC PARMETERS (parametri

grafici)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni:

Opţiunea Recalculate (recalculare) : Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran, se recalculează poziţia
centrului ecranului şi scara grafică din zona de lucru în concordanţă cu planul selectat.

39
3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION .

3.6.2 Ecranul DRAW (desenare)

În suprafaţa de desenare din mijlocul
ecranului, centrul sculei curente este
reprezentat cu o cruce. În colţul
dreapta sus al ecranului pot fi citite
următoarele informaţii: viteza de
avans, viteza de rotaţie şi numărul
sculei curente. Mai jos pe coloană se
poate vedea afişarea poziţiei pe axe
după cum s-a selectat în ecranul
POSITION DISPLAY (vezi capitolul
3.2 la pag. 25). În colţul din dreapta
jos se afişează scara, iar dedesubtul ei
un grafic care simbolizează orientarea
sistemului de coordonate.
În cazul executării automate, crucea
indică poziţia curentă a sculei. În
mijlocul crucii este afişat un punct.
Desenarea depinde de viteza mişcării;
întrucât punctele sunt desenate doar de
câteva ori pe secundă, în cazul unei mişcări rapide traiectoria desenată a sculei nu va fi o linie continuă ci o
linie punctată.

Notă : mărimea braţelor crucii este definită prin parametrul 0561 CROSS DOT. Valoarea
introdusă la acest parametru specifică lungimea piciorului crucii în număr de raster.
Valoarea nu poate depăşi 7.

Opţiuni ale ecranului DRAW (desenare)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului în ecranul DRAW se pot activa următoarele
opţiuni şi meniuri de opţiuni:

Meniul Erase (ştergere): Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu
opţiunile Drawing şi Buffer. Efectul opţiunii Drawing este ştergerea de pe ecran a traiectoriei desenate a
sculei. Efectul opţiunii Buffer este ştergerea atât de pe ecran a desenului cât şi a datelor din bufer care descriu
mişcarea.

Meniul Rotate (rotire): Această tastă cu corespondent pe ecran are culorile inversate dacă tastele săgeţi au fost
utilizate anterior pentru rotaţie. Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran apar patru opţiuni pentru
rotirea în sens pozitiv sau negativ a axei verticale sau înclinate. Etichetele punctelor de meniu specifică axa
(rotire sau înclinare) şi direcţia (pozitivă sau negativă). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran
corespunzătoare rotirea selectată se poate executa în unităţi de scară de 5°.

40
 3.6 Ecranele GRAPHIC POSITION

Meniul Move (mişcare): Această tastă cu corespondent pe ecran are culorile inversate dacă tastele săgeţi au
fost utilizate anterior pentru mişcare. Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran apar şase opţiuni pentru
direcţiile de mişcare. Etichetele specifică axele (X, Y sau Z) şi direcţiile (pozitivă sau negativă). Prin apăsarea
tastei cu corespondent pe ecran adecvate se pot face deplasări paralele cu sistemul de coordonate.

Meniul Zoom : Când se apasă această tastă cu corespondent pe ecran, apar în linia de meniu opţiunile de
mărire sau micşorare a imaginii. Opţiunile se activează cu tastele cu corespondent pe ecran: Up(PgUp)
(mărire), Down(PgDn) (micşorare). Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran adecvate sau a unei taste
pagină, suprafaţa desenată se poate dubla sau înjumătăţi. Cu opţiunea Entire Drawing (întregul desen)
desenul se execută luând în considerare dublul valorilor pozitive şi negative ale valorilor limită în locul
dimensiunilor maximă şi minimă.

41
3.7 Ecranele SETTING .

3.7 Ecranele SETTING (setări)

În acest meniu se pot găsi următoarele ecrane: LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33, COMMON MACRO
VARIABLES #100-#199 şi #500-#599, TIMER şi COUNTER, TOOL POSITION TABLE, PLC TABLE,
TOOL WEAR TABLE, USER’S PARAMETERS şi SECURITY SETTINGS. Conţinutul variabilelor,
temporizatoarelor, numărătoarelor şi tabelelor este păstrat şi după întreruperea alimentării.

3.7.1 Ecranul LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-33)

În suprafaţa de afişare generală se pot

vedea variabilele macro locale şi
valorile lor. În cele cinci coloane sunt
listate programul principal şi
variabilele celor patru nivele macro
posibile. O linie de selecţie poate fi
deplasată cu
ajutorul tastelor săgeţi

şi

printre variabile, iar

cu tastele şi

între
coloane.
Pot fi editate numai acele variabile al
căror nivel macro este deja deschis.
La început poate fi editat doar nivelul 0, dar în cazul în care a apărut un apel de macro în timpul executării
programului, aceasta permite editarea unui nivel superior. Editarea nu e necesară până când un nivel macro nu
este deschis, pentru că sunt date valori la variabilele corespunzătoare pentru lista de adrese pe durata apelului de
macro, în timp ce celelalte sunt anulate.

Opţiuni ale ecranului LOCAL MACRO VARIABLES #1-#33 (variabilele macro locale nr. 1-33)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu există opţiuni.
Este posibil să se dea valori direct variabilelor macro prin introducerea unui număr.
Dacă trebuie specificată o valoare nulă, trebuie introdus #0.
Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Aceasta înseamnă că, în afară de a li se da o
valoare, trebuie introdusă şi variabila căreia i se dă valoarea. În acest fel pot fi specificate numai variabilele #1 -
#33, #100 - #199 şi #500 - #599. Variabilele locale reprezintă valorile nivelului curent.

42
 3.7 Ecranele SETTING

3.7.2 Ecranul COMMON MACRO

VARIABLES #100-#199
(variabilele macro comune nr. 100-
199)

În suprafaţa de afişare generală se pot

vedea variabilele macro comune
#100-#199 şi valorile lor. Variabilele
#120-#199 sunt şterse la deconectarea
tensiunii de alimentare şi atunci când
se resetează modul automat
(RESET). Variabilele #100-#119 sunt
şterse în condiţiile de mai sus numai
dacă parametrul CLCV are valoarea 1,
în caz contrar ele se păstrează.
O linie de selecţie se poate deplasa
printre variabilele macro cu ajutorul
tastelor săgeţi în sus şi în jos. Linia de
selecţie marchează variabilele de
editat. O valoare nouă pentru variabilă
se poate introduce în linia de jos. Prin terminarea introducerii datei noua valoare este înscrisă în variabilă.
Valorile pot fi specificate şi indirect pentru variabilele macro. Prin introducerea codului altei variabile macro
(de exemplu: #540) se înregistrează valoarea acelei variabilele. Prin introducerea #0 variabila este ştearsă.

Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #100-#199 (variabilele macro comune nr. 100-
199)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni
pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #100-#199:

Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate variabilele macro (#0).

Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele macro.

Opţiunea Exp: Când se apasă tasta se poate introduce exponentul variabilei.

43
3.7 Ecranele SETTING .

3.7.3 Ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 500-599)

În suprafaţa de afişare generală se pot

vedea variabilele macro comune #500-
#599 şi valorile lor. Aceste variabile nu
sunt şterse la deconectarea tensiunii de
alimentare sau atunci când se resetează
modul automat (RESET), pe de altă
parte când se comută la parametri,
atunci când se salvează parametrii,
aceştia sunt salvaţi pe dispozitivul
extern, şi atunci când se încarcă
parametrii valorile originale sunt
supraînscrise.
O linie de selecţie se poate deplasa
printre variabilele macro cu ajutorul
tastelor săgeţi în sus şi în jos. Linia de
selecţie marchează variabilele de editat.
O valoare nouă pentru variabilă se
poate introduce în linia de jos. Prin
terminarea introducerii datei, valoarea nouă este înscrisă în variabilă. Valorile pot fi specificate şi indirect
pentru variabilele macro. Prin introducerea codului altei variabile macro (de exemplu: #124) se înregistrează
valoarea acelei variabile. Prin introducerea #0 variabila este ştearsă.

Opţiuni ale ecranului COMMON MACRO VARIABLES #500-#599 (variabilele macro comune nr. 100-
199)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni
pentru ecranul COMMON MACRO VARIABLES #500-#599:

Meniul Vacant all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea VACANT ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt şterse toate variabilele macro (#0).

Meniul Zero all ( toate zero): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea de jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea ZERO ALL? ( toate zero?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec sunt făcute 0 toate variabilele macro.

Opţiunea Exp: Când se apasă tasta se poate introduce exponentul variabilei.

44
 3.7 Ecranele SETTING

3.7.4 Ecranul TIMER / COUNTER (temporizator şi numărător)

În suprafaţa de afişare generală se pot

vedea diferite temporizatoare şi
numărătoare.
Linia de selecţie se poate deplasa la
temporizatorul sau la numărătorul
care trebuie modificat cu ajutorul
tastelor săgeţi în sus şi în jos.

Opţiuni ale ecranului TIMER

(temporizator) şi COUNTER
(numărător)
Prin apăsarea tastei

opţiunile meniului se
afişează un meniu fără
opţiuni, iar în această stare se pot
modifica setările temporizatoarelor şi
numărătoarelor.

3.7.5 Ecranul TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă)

În suprafaţa de afişare generală se

poate vedea tabelul de alegere sculă.
Valorile din tabel se păstrează şi la
deconectarea tensiunii de alimentare.
În cazul în care nu se foloseşte un
manipulator cu magazie cu acces
aleator sau un manipulator de scule
codat local, este necesar un tabel de
alegere sculă, în care poate fi selectat
numărul locaşului din magazie şi
numărul sculei care se află în el.

Notă

Manipulator de scule codat local,

înseamnă că referirea la sculă este
făcută la adresa T prin numărul
locaşului magaziei în care poate fi
găsită scula dorită.
Dacă referirea la sculă nu este codată local, este necesar un tabel care să arate ce număr de sculă poate fi
găsit într-un anumit locaş al magaziei.
Manipulator cu magazie cu acces aleator înseamnă că poziţia sculelor în magazie nu este fixată. Scula care se
aduce înapoi (luată din universal) nu este depusă în poziţia din care a fost luată, ci în cea mai apropiată poziţie
liberă a magaziei, în cazul cel mai simplu în locul sculei (noi) selectate.

45
3.7 Ecranele SETTING .

Lungimea tabelului de alegere sculă se poate impune în parametrul MAGAZINE Nr. 0061. În parametrul
MAGAZINE trebuie introdus numărul de locaşuri de sculă ale magaziei. Linia 0 a tabelului prezintă codul
sculei din universal, adică universalul este locaşul Nr. 0.
În prima coloană a tabelului se află poziţiei sculei sau locaşului, în coloana a doua sub adresa T numărul sculei
din locaş, iar în coloana a treia sub adresa L codul de lărgime a sculei.

Folosirea codului de lărgime

În cazul manipulatorului cu magazie cu acces fix, adică la care scula se aduce înapoi în acelaşi loc de unde s-a
luat, lărgimea sculei, adică numărul de locaşuri pe care le ocupă nu prezintă interes.
În cazul manipulatorului cu magazie cu acces aleator trebuie asigurată poziţia şi pentru sculele care ocupă un
loc mai mare decât cel alocat pentru o singură sculă. Aşadar trebuie să fie selectate poziţii în care pot fi plasate
scule care ocupă mai mult decât un locaş. Din această cauză în tabelul de alegere sculă trebuie dat un cod de
lărgime pentru fiecare sculă.
Este necesar ca în cazul manipulatorului cu magazie cu acces aleator, scula care se aduce înapoi în locul celei
selectate să aibă acelaşi cod de lărgime. Dacă lărgimea celor două scule diferă, scula care se aduce înapoi nu se
poate pune în locul celei selectate. În acest caz trebuie căutat următorul locaş gol cu aceeaşi lărgime ca a sculei
care se aduce înapoi.
În tabel se pot introduce următoarele coduri de lărgime (sub adresa L):
1 (dimensiunea normală),
3 ; 5 sau 7.
Scula care are o lărgime de 3 ocupă în magazie atât locaşul în care este ea cât şi pe cele alăturate în stânga şi în
dreapta, cea cu lărgimea 5 ocupă în plus două şi două, iar cea cu lărgimea 7 ocupă în plus trei şi trei. Astfel se
pot selecta în magazie locaşuri speciale în care sunt plasate scule foarte largi. În cazul sculelor foarte largi,
trebuie introdus la numărul locaşului în care este dusă scula numărul sculei şi codul lărgimii sculei. Este necesar
ca la 1, 2 sau 3 numere de locaş înainte şi după, să fie introdus 0 la numărul sculei, iar la lărgime codul de
lărgime potrivit. Dacă e luată o sculă din magazie către universal, în linia 0 vor fi introduse numărul sculei şi
lărgimea sculei, şi numărul sculei va fi şters din linia din care scula a fost luată. Totuşi codul de lărgime trebuie
păstrat în tabel, pentru a evita ca scule normale să fie aşezate în locaşurile rezervate pentru scule cu lărgimi
mari.
Pentru informaţii suplimentare asupra modului de lucru cu tabelul de alegere sculă adresaţi-vă constructorului
maşinii-unealtă.

Opţiuni ale ecranului TOOL POT TABLE (tabel de alegere sculă)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:

Meniul Clear all (ştergere tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters întreg tabelul.

Meniul Clear line (şterge linia): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR THIS LINE? (şterg linia asta?),

46
 3.7 Ecranele SETTING

iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au semnificaţia uzuală. Cu Exec este ştearsă linia selectată.

Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în linia de introducere a
datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele

sau se poate introduce atunci şi un nume pentru program. Ca efect al tastelor

şi valorile sunt salvate în variabilele macro corespunzătoare. Tabelul este înregistrat în

director sub adresele T, nu sub numărul de program O. Redarea valorilor tabelului este
prezentată în capitolul 3.4.1 la pagina 28 “Ecranul DIRECTORY” meniul de opţiuni Run opţiunea Table
(tabel).

3.7.6 Ecranul PLC TABLE (tabelul PLC)

În suprafaţa de afişare generală se
poate vedea tabelul PLC. Lungimea sa
este specificată în parametrul 0062
PLC_TAB. Tabelul poate fi folosit
opţional de către constructorul
maşinii-unealtă. Conţinutul tabelului
se păstrează la întreruperea tensiunii
de alimentare. Bara de selecţie se
poate deplasa pe ecran cu ajutorul
tastelor

săgeţi şi

Componentele tabelului se pot

supraînscrie. Pentru informaţii
suplimentare privind folosirea
tabelului adresaţi-vă constructorului
maşinii-unealtă.

Opţiuni ale ecranului PLC TABLE (tabelul PLC)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:

Meniul Clear all (şterge tot): Când se apasă tasta, apare pe ecran în partea stângă jos a suprafeţei de afişare
generală întrebarea CLEAR ALL? (şterg totul?), iar în linia de meniuri opţiunile Exec şi Cancel care au
semnificaţia uzuală. Cu Exec este şters
întreg tabelul.

Opţiunea Save (salvare): Când se apasă tasta se poate introduce numărul programului în linia de introducere a
datelor. În cazul în care introducerea este terminată cu una din tastele

sau , se poate introduce atunci şi un nume pentru program.

3.7 Ecranele SETTING
.

Ca efect al tastelor şi valorile sunt salvate în variabilele macro

corespunzătoare. Acesta este înregistrat în director sub adresa T, nu sub numărul

de program O. Restaurarea valorilor tabelului este prezentată în capitolul 3.4.1 la pagina 28 “Ecranul
DIRECTORY” meniul de opţiuni Run opţiunea Table (tabel).

47
3.7.7 Ecranul USER’S PARAMETERS (User’s Params) (parametrii utilizatorului)

În suprafaţa de afişare generală se

poate vedea un număr limitat de
parametri – număr care poate fi impus
de utilizator. Linia de selecţie se poate
deplasa printre grupurile din suprafaţa
de afişare generală cu ajutorul tastelor
săgeţi în sus şi în jos. Grupul selectat
poate fi deschis cu ajutorul tastei
săgeată la dreapta, în timp ce cu tasta
săgeată la stânga se poate afişa nivelul
anterior. Dacă linia de selecţie se află
pe un parametru, se poate introduce o
valoare nouă pentru parametru în linia
de introducere date de jos.

Opţiuni ale ecranului USER’S

PARAMETERS (parametrii
utilizatorului)

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează un meniu gol întrucât nu se pot

activa opţiuni pentru acest ecran, dar valorile parametrilor nu se pot supraînscrie decât în această stare. Editarea
parametrilor este permisă doar în modul EDIT.

48
 3.7 Ecranele SETTING

3.7.8 Ecranul SECURITY PANEL (panoul de securitate)

Comanda numerică asigură o gamă

largă de servicii de securitate a
datelor. Figura prezintă ecranul
SECURITY PANEL (panoul de
securitate). Atunci când General
security gate (bariera de securitate
generală) este deschisă, celelalte
bariere de securitate nu au rol
semnificativ, astfel toate opţiunile
listate pe ecran pot fi executate chiar
dacă alături de

ele este afişat simbolul

Atunci când General
security gate (bariera de securitate
generală) este închisă, adică acest
simbol este afişat alături de etichetă,
opţiunile care au alături simbolul de
blocare nu se pot executa. Dacă de
exemplu trebuie editaţi parametrii şi

această opţiune este blocată, se va afişa în al şaptelea câmp al liniei de stare simbolul pentru a avertiza
că această opţiune nu este disponibilă dacă se va apăsa butonul opţiunile

meniului la ecranul parametri.

General security gate (bariera de securitate generală), DNC channel (canalul DNC), PLC program
(programul PLC) şi service operation (operaţii de service) au
cod generat, sau
cheie PLC,
ceea ce face ca în cazul deschiderii să fie necesar fie să se introducă un număr ca răspuns la cifrele afişate de
comanda numerică, fie să se deschidă poarta de securitate prin trecerea în poziţia deschis a comutatorului cu
cheie montat pe maşină.
Celelalte funcţii au
cod fix, sau
cheie PLC,
ceea ce înseamnă că aceste funcţii sunt deschise fie cu un cod introdus la sfârşitul tabelului, fie prin trecerea în
poziţia deschis (validare) a comutatorului cu cheie montat pe maşină.

49
3.7 Ecranele SETTING .

Tabelul următor conţine codurile funcţiilor corespunzătoare:

Funcţie Cod Funcţie Cod

Poarta de securitate generală Generat
Origini de lucru 15962 Deschidere program nou 95148
Poziţie relativă 15962 Ştergere program 95148
Ofseturi sculă 15962 Editare program 95148
Tabela de alegere sculă 15962 Încărcare program 95148
Tabela de viaţă a sculei 15962 Salvare program 95148
Temporizatoare şi Protejare program
7895123 7895123
numărătoare
Tabel PLC 15962 Canal DNC Generat
Variabilele macro #100 95148 Parametrii utilizatorului 7895123
Variabilele macro #500 95148 parametri Generat
Run în meniul auto 456852 Programul PLC Generat
Run în meniul MDI 357159 Operaţii de service Generat

Simbolul (cursor) poate fi mişcat la data de securitate dorită pe coloană cu butoanele

şi . La trecerea dintr-o coloană în alta folosiţi şi .

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se afişează următoarele opţiuni:

Opţiunea Open (deschide): Dacă o funcţie cu acces blocat trebuie deschisă şi avem cheie de securitate se
aduce simbolul (cursor) la acea funcţie, se roteşte comutatorul de

securitate date de pe maşină pe poziţia validare şi se apasă butonul Open.

Dacă nu avem cheie de securitate pe maşină se aduce simbolul (cursor) la funcţia de validat şi se
apasă butonul Open.
În acest caz dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod fix, următorul mesaj:
Code:_ _ _ _ _ _ _ _
apare pe linia de jos. După introducerea codului fix corespunzător luat din tabelul de mai sus

introducerea de date poate fi închisă cu ajutorul butonului şi funcţia este validată.

Dacă funcţia care urmează să fie deschisă are cod generat următorul mesaj:
nnnnnnnn code:_ _ _ _ _ _ _ _
apare pe linia de jos, unde nnn… este un număr de opt cifre. Porniţi Decoder program (programul
decodificator) pe calculatorul PC şi introduceţi cifrele care se văd pe ecranul de control. Codul cheie (un
număr cu cinci cifre) generat de programul decodificator trebuie să fie introdus de la tastatura numerică a
comenzii numerice. După ce a fost introdus codul

50
 3.7 Ecranele SETTING

corespunzător, introducerea de date poate fi închisă cu ajutorul butonului şi funcţia

este validată.

Opţiunea Lock (blocare acces): Dacă trebuie blocat accesul la o funcţie aduceţi simbolul
la acea funcţie. Apăsaţi butonul Lock. Funcţia selectată este blocată independent de

starea porţii generale de securitate.

51
4 Editarea programelor piesă .

4 Editarea programelor piesă

4.1 Structura unui program piesă

Programul piesă este alcătuit din blocuri. Un bloc constă din cuvinte.
Cuvânt: Adresă şi Date
Un cuvânt este format din două componente: adresa şi date. Adresa poate cuprinde unul sau mai multe
caractere, în timp ce datele pot fi :
- un număr care poate avea parte întreagă şi parte zecimală
- o expresie care poate conţine operaţii aritmetice sau logice asupra variabilelor şi numerelor.
Anumite adrese pot fi date cu semn sau cu operator I, independent dacă datele sunt numere sau expresii.
Pentru folosirea editorului de program al comenzii numerice trebuie introdus termenul „şir de adrese“. Există
două tipuri de şiruri de adrese : NC şi MACRO.

Şir de adrese NC:

/ N G X Y Z U V W A B C I J K R H D F E S M P L T Q ,C ,R ,A (

Şir de adrese MACRO:

/ N # = IF WHILE GOTO THEN = DO END SETVN BPRNT DPRNT POPEN PCLOS (

Bloc
Un bloc constă din cuvinte. Blocurile sunt separate în memorie prin caracterul (Line Feed) (avans
linie).Pe durata editării programului, terminarea unui bloc va fi afişată în mod

automat cu caracterul la sfârşitul blocului. Folosirea numărului de bloc nu este obligatorie. Pentru ca
sfârşitul unui bloc să fie separat de începutul altui bloc, începutul este marcat în suprafaţa de afişare
generală în mod automat, printr-o linie nouă care începe cu caracterul > .
În memorie nu se înregistrează caractere pentru spaţiu, dar pe ecran spaţiile sunt inserate automat între cuvinte.
În bloc se poate scrie un comentariu. Comentariul începe cu caracterul „(“ şi se termină cu caracterul „ ) “.

Număr de program şi nume de program

Numărul programului şi numele programului sunt folosite pentru identificarea programului. Folosirea
numărului programului este obligatorie, cea a numelui programului nu.
Adresa unui număr de program este O.
Numele programului este un şir arbitrar de caractere aflat între semnele deschidere paranteză şi închidere
paranteză „(“ şi „)“. Numărul programului şi numele programului sunt separate

în memorie de restul blocurilor programului de un caracter .

În cursul editării, numărul programului şi numele programului sunt afişate întotdeauna în suprafaţa de
afişare generală.

Începutul şi sfârşitul unui program

Programul începe şi se sfârşeşte cu caracterul %. Caracterele care deschid şi închid programul sunt generate
automat în cursul editării, şi nu e nevoie să fie editate.

52
 4 Editarea programelor piesă

Formatul programului în memorie

În memorie programul este un set de caractere ASCII. Formatul său este:

În şirul de mai sus: reprezintă caracterul avans linie,

% marchează începutul şi sfârşitul programului.

Formatul programului în cazul comunicării cu un dispozitiv extern.

Formatul de program prezentat mai sus este aplicabil şi în cazul comunicării cu un dispozitiv extern.

4.2 Componenţa ecranului EDIT

În linia cea mai de sus se pot vedea

numărul programului: O urmat de patru
cifre, cât şi numele programului: textul
aflat între paranteze „( … )“.
A doua linie este goală.
De la linia 3 la linia 11 se poate vedea
suprafaţa de listare a programului, care
conţine lista blocurilor de program
introduse în cursul editării. Un bloc nou
începe cu caracterul >. Dacă un bloc nu
are suficient loc într-o linie, linia nouă
va începe cu un caracter linie de
despărţire.
Linia 12 este goală.
Linia 13 este linia şirului de adrese.
Dacă un bloc existent este în curs de
modificare, şirul de adrese va fi oferit
în mod automat. În cazul editării unui
bloc nou se poate selecta cu
comutatorul de operaţii MACRO dacă e de editat un bloc NC (comutator liber) sau un bloc macro (comutator
acţionat).
Linia 14 este goală.
În liniile 15,16 şi 17 din suprafaţa de editare bloc, se înscrie blocul de program care se editează. În cursul
modificării unui bloc, blocul original se poate vedea în suprafaţa de listare a programului, în timp ce blocul
modificat se află în suprafaţa de editare a blocului până când se dă introducere bloc. După introducere, blocul
modificat trece din suprafaţa de editare a blocului în suprafaţa de listare a programului. Dacă în suprafaţa de
editare a blocului nu este loc pentru întregul bloc, acesta va fi afişat parţial, astfel ca locul în care se face
editarea să fie vizibil pe ecran.
Linia 18 este linia de stare a editării; textele introduse aici sunt afişate cu culorile inversate. Etichetele
opţiunilor SEARCH şi BLOCK sunt afişate la stânga, în timp ce INSERT MODES (moduri de inserare) sunt
afişate la dreapta.
Ultima linie este linia de introducere date. Aici se face introducerea datelor. Această linie începe cu elementul
şirului de adrese care a fost selectat în şirul de adrese. Adresa este urmată de operatorul ocazional I (în cazul
datelor incrementale). După aceea poate urma semnul „-“ (minus). Apoi urmează numărul sau expresia.

53
4 Editarea programelor piesă .

Dacă adresa nu are suficient loc în linie, datele introduse se duc către stânga în afara liniei.

4.3 Opţiuni ale ecranului EDIT

Prin apăsarea tastei opţiunile meniului se pot activa următoarele opţiuni şi meniuri de opţiuni
pentru ecranul EDIT:

Opţiunea I: Această tastă validează comutarea activ-inactiv a operatorului I (incremental) la adresa curentă. Cu
tasta cu corespondent pe ecran acţionată, litera I apare imediat după adresa coordonatei.

Opţiunea Macro: Această tastă serveşte pentru selectarea şirului de adresă macro. Este eficace înainte de
pornirea editării blocului selectat dacă blocul e gol sau conţine doar \ şi N. Cu tasta cu corespondent pe ecran
acţionată, şirul de adresă macro este afişat în linia de şir de adresă, şi tasta este „blocată“. Dacă mai departe este
nevoie de un şir de adresă NC, apăsând repetat pe această tastă ea se va „debloca“ şi se va afişa şirul de adresă
NC.

Meniul diverse (Miscel): Cu tasta cu corespondent pe ecran acţionată sunt afişate funcţiile : ABS, BIN, BCD,
FIX, FUP, NOT, OR, XOR, AND şi MOD.

Meniul Funcţii (Functn): Sunt afişate următoarele funcţii : SIN, COS, TAN, EXP, ASIN, ACOS, ATAN,
LN, şi SQRT.

Meniul Relaţii (Reltn): Cu tasta cu

corespondent pe ecran acţionată sunt
afişate următoarele relaţii : LT : mai mic
decât, LE : mai mic sau egal cu, EQ :
egal cu, NE : diferit de, GE : mai mare
sau egal cu, GT : mai mare decât.
În cazul ultimelor trei meniuri de opţiuni
listate mai sus eticheta corespunzătoare
tastei cu corespondent pe ecran este
introdusă la sfârşitul cuvântului aflat în
editare cu ajutorul acestei taste. Efectul
ei este acelaşi ca atunci când caracterele
etichetei ar fi introduse în cuvânt unul
câte unul de la tastatură. Avantajul
folosirii tastelor cu corespondent pe
ecran este că se face introducerea în
totalitate, ceea ce poate fi interpretat de
către interpretorul macro, şi nu pot apare
erori de tastare. Un alt avantaj este că nu
trebuie memorate prescurtările, iar pe de altă parte creşte viteza de introducere a datelor.

Meniul Altele (Other): Aceste opţiuni sunt funcţii de editare şi servesc fie pentru

54
 4 Editarea programelor piesă

deplasarea prin program: HOME (la început), PAGE UP (pagina de sus), PAGE DOWN
(pagina de jos) şi END (la sfârşit), fie pentru deschiderea altei ferestre : WINDOW (fereastră) (se
înjumătăţeşte suprafaţa de afişare generală pe orizontală) şi se permite astfel editarea simultană a două
programe.

Meniul Block (bloc): Prin apăsarea acestei taste sunt oferite următoarele opţiuni : MOVE (mută), COPY
(copiază), DELETE (şterge), APPEND (anexează), SEARCH (caută), EXEC (execută) şi CANCEL
(anulează). Cu ajutorul acestor opţiuni se pot face operaţii de editare care vor fi discutate mai târziu.

Opţiunea Search (caută): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional, operaţie care va fi discutată mai
târziu.

Opţiunea Search/Change (caută/înlocuieşte): Permite operaţia de căutare a unui şir opţional pentru înlocuire,
operaţie care va fi discutată mai târziu.

Help (ajutor): Dacă cursorul se află pe o funcţie G şi se apasă tasta cu corespondent pe ecran Help, va apare pe
ecran ilustrarea executării acelui cod G.

4.4 Funcţii de bază pentru editare

Tastele folosite în funcţiile de editare de bază şi simbolurile lor din Manual sunt:
- literele <A>, <B>, … <Z>
- tastele de introducere numerică <0>,<1>, … <9>

- punctul zecimal:

- tasta de selecţie a semnului:

- tastele de mişcare a cursorului printre blocuri şi de terminare a introducerii datelor:

- tastele de mişcare a cursorului printre cuvinte şi de terminare a introducerii datelor:

- tastele de mişcare a cursorului printre litere :

- ştergere: <DEL>

- inserare: <INS>

Pe durata editării, în suprafaţa de afişare generală sunt afişate următoarele:

blocul selectat cu caractere cu culori inversate şi bandă de fundal întunecată (cursor de bloc),
elementul care a fost selectat în şirul de adrese: cu caractere inversate (cursor de adresă),
cuvântul selectat: cu caractere întunecate şi fundal luminos (cursor de cuvânt),
caracterul selectat: cu un cursor linie simplă clipitor (cursor caracter).

55
4 Editarea programelor piesă .

Deplasarea cursorului printre blocuri

Deplasarea cursorului printre blocuri este făcută cu tastele . Cursorul de bloc

este mişcat la următorul bloc cu ajutorul tastei , iar la cel anterior cu tasta

După aducerea cursorului de bloc la primul bloc de program, apăsând repetat tasta ,

acesta se duce la începutul programului pe care îl aduce în linia de introducere date, permiţând
editarea numelui şi numărului programului.
După aducerea cursorului de bloc la ultimul bloc de program, apăsând repetat tasta
este indicată deschiderea unui nou bloc prin afişarea simbolului de deschidere
bloc > în linia nouă.
Blocul selectat este luminos şi are o bandă de fundal întunecată în linia de listare a programului din suprafaţa de
afişare generală.
Adresa N este afişată invers în linia şirului de adresă, indicând că editarea poate fi începută de la acea adresă.
Blocul selectat este afişat în suprafaţa de editare blocuri iar adresa lui: N (dacă are) cu caractere negre pe fundal
luminos.
Adresa N este afişată în linia de introducere date.

Introducerea blocului
Prin editarea unui bloc nou, blocul selectat va fi supraînscris de noul bloc prin apăsarea

tastei iar selecţia se deplasează la următorul bloc. Cu tasta se obţine acelaşi

efect, dar selecţia se deplasează la blocul anterior. Dacă nu este suficient loc pentru blocul
introdus în memorie, se afişează mesajul
MEMORY FULL (memorie plină)

Mesajul poate fi şters cu tasta CANCEL . Editarea trebuie să fie suspendată şi trebuie făcut
loc în memorie prin ştergerea unuia sau a mai multor programe. Pentru aceasta, utilizatorul
trebuie să iasă din modul editare programe.

Inserarea unui bloc

Pentru a insera un bloc în program, cu ajutorul tastei sau se ajunge la blocul în
faţa căruia dorim să inserăm noul bloc. Dacă este afişată adresa N în linia de introducere
date, cursorul de adresă este pe litera N în şirul de adresă, se afişează titlul
INSERT B (W) (C)

în partea dreaptă a penultimei linii prin apăsarea tastei <INS> , indicând că modul

de inserare bloc este activ. (Literele W şi C din paranteze arată că este activă fie starea inserare cuvânt fie cea
de inserare caracter.)
În această stare suprafaţa de editare bloc este ştearsă indicând faptul că poate fi începută introducerea unui bloc
nou.

56
 4 Editarea programelor piesă

Blocul selectat cu tastele sau apare în linia de editare program şi rămâne

luminat. După ce noul bloc a fost editat, prin apăsarea tastei acesta este introdus în

faţa blocului selectat şi cursorul rămâne pe acelaşi bloc permiţând continuarea inserării de

blocuri. Cu tasta blocul nou se inserează în faţa blocului selectat şi cursorul trece pe

blocul inserat permiţând continuarea inserării de blocuri înspre înapoi.

În cazul în care cursorul este deplasat printre blocuri cu tastele sau în starea

INSERT B, blocul selectat nu este transferat la buferul de bloc, ci rămâne gol permiţând inserarea în continuare
a blocurilor.
Dacă este afişată adresa N în linia de introducere date, starea de inserare bloc este ştearsă

prin apăsarea repetată a tastei <INS> .

În acest caz blocul indicat de cursor este adus din lista programului în suprafaţa de editare a blocului
şi se poate începe modificarea sa.

Ştergerea blocurilor

Blocul care urmează să fie şters poate fi selectat cu tastele sau în suprafaţa de
listare a programului. Mergând la numărul blocului (adresa N) în şirul de adrese, şi

apăsând mai întâi tasta <DEL> , iar apoi sau întregul bloc va fi şters.
Cursorul de bloc va trece la blocul anterior respectiv la blocul următor
în suprafaţa de listare a programului şi acest bloc este transferat în suprafaţa de
editare a blocului.

Ştergerea numărului de bloc

Adresa N şi valoarea ei sunt şterse din bloc astfel: se merge la adresa N în şirul de adrese

şi se apasă întâi tasta <DEL> , iar apoi sau . Cursorul trece la

adresa anterioară sau la cea următoare în linia şirului de adrese.

Această acţiune este absolut identică cu ştergerea oricărui cuvânt.

Mişcarea cursorului printre cuvinte

Cursorul se poate deplasa în şirul de adrese cu tastele şi . Tasta

deplasează cursorul de adresă la următoarea adresă din şir, iar tasta îl deplasează la

adresa precedentă din linia şirului de adrese, ambele fiind asociate cu afişarea inversată.
Elementul dorit din şirul de adrese se poate selecta şi prin introducerea literei corespunzătoare, în cazul care
cursorul care indică poziţia caracterului în linia de introducere date nu clipeşte.

57
4 Editarea programelor piesă .

Cuvântul (dacă există) a cărui adresă este indicată de cursorul de adrese în linia şirului de adrese, este luminos
în suprafaţa de editare bloc.
Adresa dată şi valoarea (dacă există) sunt afişate în linia de introducere date.
În cazul în care blocul conţine câteva cuvinte cu aceeaşi adresă, cursorul de adresă va rămâne
întotdeauna la adresa selectată, atât timp cât cursorul de cuvânt se deplasează printre toate cuvintele de la
aceeaşi adresă în suprafaţa de editare bloc.

Introducerea cuvintelor, terminarea introducerii datelor

Când se termină editarea cuvântului, datele sunt transferate în suprafaţa de editare bloc cu

ajutorul tastei şi cursorul de adresă se deplasează la următoarea adresă.

Apăsând tasta datele sunt transferate şi cursorul de adresă se deplasează la adresa

precedentă.
Mesajul de eroare:
TOO LONG BLOCK (bloc prea lung)
este afişat dacă cuvântul de introdus nu are suficient loc în suprafaţa de editare bloc.

Mesajul de eroare poate fi anulat cu tasta CANCEL . În acest caz, dacă este posibil, blocul trebuie
să fie desfăcut în bucăţi mai scurte.

Inserarea cuvintelor
Dacă trebuie inserată o altă adresă decât N într-un bloc, aceasta trebuie selectată cu ajutorul

tastelor sau . Când se apasă tasta <INS> se afişează

INSERT (B) W (C)

în partea dreaptă a penultimei linii, indicând faptul că starea de inserare cuvânt este activă. (Literele din
paranteze reprezintă activarea inserării de bloc sau de caracter.)
În acest moment apare în suprafaţa de editare bloc un mic pătrat gol, cu culorile inversate,

care poate fi deplasat cu tastele şi până în poziţia în care trebuie inserat cuvântul.
Apoi se poate edita cuvântul care trebuie inserat. Pentru a încheia introducerea de
date, prin

apăsarea tastei data este transferată în suprafaţa de editare bloc, cursorul de adresă

rămâne la adresa selectată anterior şi pătratul gol, cu culorile inversate, indică poziţia următoare unde se poate
insera următorul cuvânt. Aceeaşi adresă dar fără valoare este oferită în linia de introducere date. În acest fel se
pot scrie în mod continuu câteva date la

aceeaşi adresă. Ca rezultat al apăsării tastei data este transferată, şi se produce

procesul anterior, dar pătratul gol cu culorile inversate se va mişca în direcţie inversă în suprafaţa de editare
bloc.
Apăsând în mod repetat tasta <INS> starea de inserare cuvânt se poate anula dacă

valoarea adresei din linia de introducere date este liberă. În acest caz litera W indicând starea

58
 4 Editarea programelor piesă

de inserare cuvânt este ştearsă (posibil simultan cu eticheta INSERT, dacă nu este activă o stare de inserare
bloc).

Ştergerea cuvintelor

Cuvântul care trebuie şters se selectează cu tastele şi . Se poate şterge

întregul cuvânt prin apăsarea tastei <DEL> iar cu tastele şi se încheie

introducerea de date.
În acest caz cuvântul respectiv este şters din suprafaţa de editare bloc.

Editare cuvânt (introducere date)

Adresa la care trebuie introdusă o valoare se selectează cu tastele şi
Prin apăsarea oricărei taste de introducere date, datele introduse sunt afişate în mod
continuu de la primul caracter al adresei, scriind peste valoarea anterioară (dacă există) în linia de introducere
date. Se vor înscrie întotdeauna atâtea caractere câte corespund tastei care s-a apăsat. De exemplu, dacă se
apasă tasta cu corespondent pe ecran SQRT se vor înscrie patru caractere. Cursorul clipeşte după ultimul
caracter introdus. Se pot folosi şi tastele de

introducere numerică şi literele. Cu ajutorul tastelor cursorul de adresă se

poate deplasa printre caracterele adresei selectate. Tasta deplasează cursorul la

următorul caracter, iar tasta îl duce la caracterul anterior. Astfel cursorul poate fi

deplasat în orice poziţie la adresa dată, şi pot fi supraînscrise toate caracterele. Mesajul
TOO LONG WORD (cuvânt prea lung)
este afişat dacă spaţiul de memorie rezervat pentru editarea cuvântului este plin. Mesajul de

eroare poate fi şters cu tasta CANCEL .

Folosirea tastei cu corespondent pe ecran I

Ca efect al tastei cu corespondent pe ecran I, operatorul incremental este introdus direct după adresă. Simbolul I
va dispare dacă se apasă din nou tasta. Folosirea tastei cu corespondent pe ecran I nu modifică celelalte valori
de pe ecran, transformând doar atributul corespunzător.

Folosirea tastei de schimbare semn

Prin apăsarea tastei de schimbare semn se va inversa semnul datei. Se afişează

doar semnul

negativ. Folosirea tastei nu modifică celelalte valori din adresă, transformând doar atributul corespunzător.

Inserarea caracterelor
Prin folosirea tastelor se selectează caracterul în faţa căruia trebuie inserate

viitoarele caractere. Cu tasta <INS> se afişează eticheta:

59
4 Editarea programelor piesă .

INSERT (B) (W) C

în partea dreaptă a penultimei linii, indicându-se faptul că starea de inserare caracter este activă (caracterele din
paranteze arată dacă stările de inserare bloc şi cuvânt sunt active).
De aici încolo orice dată va fi inserată în stânga cursorului – întotdeauna atâtea caractere câte sunt reprezentate
pe fiecare tastă de introducere date. De exemplu prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran SIN sunt inserate
pe ecran trei caractere.
Atât timp cât cursorul clipeşte pe dată, starea de inserare caracter se poate activa sau

dezactiva cu tasta <INS> .

Ştergerea caracterelor
Prin folosirea tastelor se selectează caracterul care trebuie şters în linia de

introducere date. Cu tasta <DEL> se şterge caracterul de lângă cursor.

Test valoare limită

Încheierea introducerii datelor este urmată de un test al valorii limită care verifică posibilităţile de specificare a
operatorului I, semnului, numărului de cifre sau sintaxei
expresiei. Dacă introducerea datei nu satisface valoarea limită potrivită, mesajul:
DATA
este afişat în ultima linie Cu ajutorul tastei CANCEL data introdusă este ştearsă.

Editarea numărului de program şi a numelui programului

Mergând la primul bloc al programului şi apăsând tasta se poate edita numărul de program şi
numele programului.
Dacă se editează un program existent şi numărul de program este modificat, programul original cu numărul de
program original va rămâne neschimbat, şi este deschis în mod automat un nou fişier în memorie având noul
număr de program. Editarea poate fi continuată sub noul nume de program.
În memorie nu pot exista două programe cu acelaşi număr de program. Dacă un număr de program este
specificat, din greşeală, identic cu altul care există în memorie, se va afişa mesajul
EXISTING FILE (fişier existent)
Numărul de program poate fi modificat după ce s-a apăsat tasta CANCEL .

În meniul de opţiuni Other (altele) sunt disponibile următoarele opţiuni de editare:

Page (pagină)
Prin apăsarea Home (la început) se trece la începutul programului.
Prin apăsarea Page up (pagina de sus) se dă pagina de pe suprafaţa de afişare generală

înainte, efectul fiind similar cu cel al tastei <PgUp>

Prin apăsarea Page down (pagina de jos) se dă pagina de pe suprafaţa de afişare generală

înapoi, efectul fiind similar cu cel al tastei <PgDn>

Prin apăsarea End (la sfârşit) se trece la sfârşitul programului.

60
 4 Editarea programelor piesă

4.5 Deschiderea şi închiderea ferestrelor

După ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran Other (altele) se poate deschide o fereastră cu ajutorul tastei
cu corespondent pe ecran Window (fereastră). Suprafaţa de afişare
generală este înjumătăţită pe orizontală, astfel că suprafaţa de listare a programului se diminuează la jumătate,
şi cele două părţi sunt separate de o linie dublă. Structura de taste cu corespondent pe ecran rămâne aceeaşi.
Partea în care se află cursorul este cea activă. Trecerea de la o suprafaţă de afişare generală la alta poate fi
făcută folosind combinaţia de

taste . Ca efect, cealaltă suprafaţă va deveni activă.

După deschidere, cele două ferestre sunt independente funcţional una faţă de
alta. Ambele ferestre pot fi închise şi se poate selecta un alt program pentru editare pe ecranul DIRECTORY.
Astfel în ferestre pot fi afişate două programe separate şi pot fi editate simultan două programe. De exemplu, un
bloc de program poate fi copiat dintr-un program în altul cu ajutorul unei opţiuni de bloc.
Prin acţionarea încă o dată Window comanda numerică comută din nou la afişajul cu o fereastră, şi programul a
cărui fereastră a fost închisă poate fi editat mai departe.

4.6 Opţiuni de bloc

Prin apăsarea tastei cu corespondent pe ecran Block (bloc) , în partea din stânga a liniei de jos se afişează
eticheta BLOCK IN (în bloc). Cursorul de bloc apare pe primul caracter al cuvântului, pe care se afla cursorul.

Selectarea unui bloc

Selectarea blocului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.

Selectarea cuvântului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.

Selectarea caracterului se face cu tasta sau înainte sau după cursor.

Blocul selectat are fundalul de culoare deschisă. Este posibilă şi o selectare complexă,

de exemplu: cu ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe blocuri, apoi

folosind tasta sunt selectate unul sau mai multe cuvinte într-un bloc, şi în final cu

ajutorul tastei sunt selectate unul sau mai multe caractere într-un cuvânt.

În cazul în care un bloc este deja selectat într-o direcţie, de exemplu înainte, folosind tastele săgeţi îndreptate în
direcţia opusă se poate deselecta întregul bloc, cuvânt sau caracter.

Când se apasă tasta modul bloc este închis.

Deplasarea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Move (deplasare) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK ENTER (introducere bloc)

61
4 Editarea programelor piesă .

cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Move rămânând apăsată.
În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele

, sau în cazul în care sunt deschise două ferestre

prin folosirea tastelor , acolo unde blocul selectat trebuie deplasat.

Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat

este şters din poziţia sa originală şi este inserat în faţa poziţiei selectate cu pătratul cu culori inversate.

Dezactivând opţiunea Move (deplasare) sau apăsând tasta , se revine oricând la starea de selecţie
bloc.

Copierea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Copy (copiere) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK ENTER (introducere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Copy rămânând apăsată.
În suprafaţa de afişare generală apare un mic pătrat, care poate fi poziţionat cu tastele

sau în cazul în care sunt deschise două ferestre

prin folosirea tastelor , acolo unde trebuie copiat blocul selectat.

Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat

este inserat în faţa poziţiei selectate cu pătratul cu culori inversate, blocul selectat rămânând nemodificat în text.
Când se apasă tasta , se revine în starea de editare, iar dezactivând opţiunea Copy

(copiere), se revine în starea de selecţie bloc.

Ştergerea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Delete (ştergere) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK DELETE (ştergere bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Delete rămânând apăsată.
Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este şters din memorie.
Dezactivând tasta Delete , se revine în starea de selecţie bloc, iar cu tasta
se revine oricând în starea de editare.

Adăugarea blocurilor la un alt program

Cu tasta cu corespondent pe ecran Append (anexează) acţionată, se afişează eticheta
BLOCK APPEND (adăugare bloc)
cu culori inversate, în partea stângă a penultimei linii, tasta Append rămânând apăsată. În linia de introducere
date se oferă caracterul O. Prin introducerea numărului de program se poate selecta orice program din memorie.
Dacă nu există un program cu numărul introdus, se creează automat un program cu acest număr. Dacă se
introduc mai mult de patru numere se

62
 4 Editarea programelor piesă

afişează eroare de introducere date.

Cu tasta cu corespondent pe ecran Exec (execută) acţionată, blocul selectat este adăugat la sfârşitul
programului selectat.
Dezactivând opţiunea Append , se revine în starea de selecţie bloc, iar apăsând tasta se revine în
starea de editare.

Căutarea blocurilor
Cu tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare) acţionată, este căutat blocul selectat

înspre înainte folosind tasta şi înspre înapoi cu tasta .

Cursorul rămâne la începutul blocului găsit. Se afişează mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit)
dacă nu se găseşte blocul selectat. Căutarea poate fi reluată cu ajutorul tastei

CANCEL .

Dezactivând opţiunea Search (căutare) se revine în starea de selecţie bloc.

4.7 Search (căutare)

Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search (căutare), se afişează în partea stângă a penultimei linii
eticheta cu culori inversate , tasta Search rămânând apăsată.
Cursorul de bloc curent dispare din suprafaţa de listare a programului.
În linia şirului de adrese, şirul de adrese oferit depinde de starea comutatorului MACRO. Linia de bufer bloc
este goală. În linia cea mai de jos de introducere date se oferă adresa N.
După aceasta şirul căutat poate fi înscris cu metodele uzuale de editare. Cuvintele introduse sunt stocate în
suprafaţa de editare bloc. Se poate căuta chiar şi întregul bloc.
Dacă se face căutarea la o adresă dată şi valoarea adresei nu prezintă interes, unităţii şirului de adresă selectat
nu trebuie să i se dea o valoare şi astfel se caută caracterul sau şirul fără valoare care e reprezentat de adresă.

Cu ajutorul tastei şirul introdus este căutat spre înainte, iar cu spre înapoi.

Dacă este găsit, cursorul rămâne pe:

- blocul corespunzător în suprafaţa de listare a programului,
- cuvântul corespunzător în suprafaţa de editare a blocului.

Cu tastele , se continuă căutarea. Mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit)
este afişat dacă şirul nu poate fi găsit. Căutarea poate fi reluată apăsând tasta

CANCEL .

63
4 Editarea programelor piesă .

4.8 Căutare şi înlocuire

Când se apasă tasta cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se afişează în partea stângă
a penultimei linii a suprafeţei de afişare generală eticheta cu culori inversate Search, tasta rămânând apăsată.
Apoi se poate introduce şirul care se caută, cu

opţiunea Search. După terminarea introducerii datei (cu ajutorul tastelor şi )

apare eticheta Change. Şirul care îl va înlocui pe cel găsit trebuie introdus aici..

După terminarea introducerii datei (cu ajutorul tastei şi ) se face căutarea

înspre înainte cu tasta sau înapoi cu tasta .

Dacă şirul dorit este găsit, în penultima linie apare întrebarea

În suprafaţa de editare bloc, cuvântul asupra căruia se face schimbarea poate fi văzut cu culorile inversate.

Cu ajutorul tastelor şi se continuă căutarea dar nu se execută înlocuirea.

Cu ajutorul tastelor şi se execută înlocuirea. În continuare se reia

căutarea cu tastele sau . Mesajul de eroare

NOT FOUND (nu s-a găsit)
este afişat dacă nu este găsit şirul. Căutarea poate fi continuată cu ajutorul tastei

CANCEL .

Prin apăsarea încă o dată a tastei cu corespondent pe ecran Search/Change (căutare/înlocuire), se poate opri
căutarea.

Notă : mesajul de eroare UNDER WORKING (aflat în lucru) avertizează de faptul că

în decursul editării în modul de operare automată a fost selectat programul
aflat în lucru.

64
 5 Comutarea între modurile de operare

5 Comutarea între modurile de operare

Cu ajutorul tastaturii de introducere date se poate schimba starea modurilor de operare, comutatoarelor, etc.,
afişate pe ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului) prin intermediul tastelor cu corespondent pe
ecran după ce a fost acţionată tasta opţiunile meniului. Comutatoarele de mai sus sunt disponibile nu doar pe
ecranul OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), ci şi pe ecranele POSITION (poziţie) şi CHECK
(verificare). Acestea sunt discutate în detaliu în capitolele corespunzătoare ecranelor respective.
Atunci când se comută pe un mod de
operare, la început trebuie selectat
unul din ecranele de mai jos (funcţii):
OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie),
sau CHECK (verificare).
După aceea, prin apăsarea tastei

opţiunile meniului

e nevoie să selectaţi opţiunea MODES

cu [F1] .
În acest caz etichetele diferitelor
moduri de operare apar pe linia de
meniu. Modul de operare dorit poate
fi afişat prin apăsarea tastei cu
corespondent pe ecran
corespunzătoare.
Dacă maşina este echipată cu panou
de control NCT modurile de operare
pot fi selectate direct de la butoane.
Notă :
Selectarea modurilor de operare la diferite comenzi numerice poate funcţiona diferit faţă de procesul
menţionat mai sus. De exemplu, comutatoarele selectoare de mod de operare pot fi echipate pe maşină şi
modurile de operare pot fi comutate direct prin utilizarea acestora. Este posibil ca în acest caz modurile de
operare să nu poată fi selectate de loc cu ajutorul tastelor cu corespondent pe ecran. Pentru detalii adresaţi-vă
constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.

65
6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă .

6 Moduri de operare manuală

Modurile de operare manuală sunt:
Întoarcere manuală în punctul de referinţă
Avans manual cu roata de mână
Jog incremental
Jog

6.1 Întoarcere manuală în punctul de referinţă

Întoarcerea în punctul de referinţă se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este
afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. Dacă
una din axe nu a fost adusă în punctul de referinţă, pe acea axă nu poate fi programată poziţionarea absolută
(G90). De asemeni limitările de cursă introduse prin parametri nu pot acţiona decât după întoarcerea în punctul
de referinţă. Modul întoarcere în punctul de referinţă este indicat de eticheta REF în cel de al doilea câmp al
liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul întoarcere în punctul de referinţă

poate fi selectat prin apăsarea butonului .

Selectarea axelor

După selectarea modului de operare, prin apăsarea şi menţinerea apăsată a

butonului Jog al axei corespunzătoare se porneşte întoarcerea în punctul de
referinţă. Dacă butonul de direcţie a axei nu mai este menţinut apăsat mişcarea se
opreşte, dacă este apăsat din nou, procesul este continuat. Se pot apăsa butoanele
de Jog ale mai multor axe simultan şi în acest fel întoarcerea în punctul de referinţă
se poate face simultan pe mai multe axe.

Pe axa selectată, direcţia de mişcare depinde de parametri şi este independentă de

care din tastele de direcţie (+)
sau (–) a fost apăsată. În general panourile de comandă sunt
echipate cu +X, -X, +Y, -Y, +Z, -Z şi cu + şi -. În acest fel
se poate porni direct mişcarea pe axele X, Y, Z.
În cazul în care maşina are mai multe axe, [în cazul în care
este activ unul din ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie), sau CHECK
(verificare)] atunci

66
 6.1 Modul întoarcere manuală în punctul de referinţă

după apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectată opţiunea AXES [F2]. În continuare pot fi selectate şi
celelalte axe prin intermediul tastelor cu corespondent pe ecran (în figura alăturată este selectată axa B) şi se
poate porni întoarcerea în punctul de referinţă cu butoanele jog + sau -.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT se poate selecta axa în mod direct cu

butonul .

Dacă se foloseşte ecranul ABSOLUTE POSITION (poziţie absolută) pe durata întoarcerii în

punctul de referinţă, pe axa la care a fost atins punctul de referinţă se afişează lângă poziţie

simbolul , în timp ce la cele la care nu a fost atins încă punctul de referinţă se afişează lângă poziţie
simbolul !!.
Dacă s-a făcut întoarcerea în punctul de referinţă pe toate axele, se va şterge din linia de stare generală a NC
eticheta REF care indică lipsa poziţiei de referinţă.

Notă:

Întoarcerea în punctul de referinţă pentru diferite maşini-unelte poate funcţiona diferit de procesul menţionat
mai sus. În mod obişnuit, după afişarea modului de operare şi apăsarea butonului START, butoanele de JOG
sunt menţinute apăsate pentru scurt timp şi după aceea procesul decurge în mod automat. În acest caz procesul
poate fi oprit prin apăsarea butonului STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru
material informativ.

Tipuri de întoarcere în punctul de referinţă

Pot exista patru tipuri de întoarcere în punctul de referinţă. Tipurile sunt impuse de constructorul maşinii-
unealtă prin parametri, pentru fiecare axă, în funcţie de sistemul de măsură adoptat.

1. Impunerea punctului de referinţă cu limitator de întoarcere, apoi poziţionarea pe pulsul de zero.

Se face deplasarea pe axa selectată către punctul de referinţă cu viteză mare, apoi, după călcarea limitatorului,
cu viteză mică se caută primul puls de zero fie în direcţia de deplasare, fie în direcţie opusă şi se înregistrează
acest punct ca referinţă.

2. Întoarcere în punctul de referinţă în cazul sistemului de măsură a distanţei codat

Pe axa selectată se caută cu viteză mică două pulsuri de zero învecinate. Se detectează poziţia absolută a axei
prin măsurarea distanţei dintre cele două pulsuri de zero.

3. Întoarcere în punctul de referinţă pe grilă

Pe axa selectată se caută cu viteză mică pulsul de zero şi se înregistrează acest punct ca referinţă.

4. Punct de referinţă flotant

Prin apăsarea butonului de JOG corespunzător nu se execută nici o deplasare, dar poziţia respectivă a cursorului
este înregistrată ca punct de referinţă.

67
6.2 Modul Jog .

6.2 Modul Jog

Operarea în modul JOG se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare
EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După selectarea
modului de operare, apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta JOG.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG poate fi selectat prin

apăsarea butonului .

Selectarea axelor

În general panourile de comandă sunt echipate cu +X, -X, +Y, -Y, +Z, -Z şi cu + şi
-. În acest fel se poate porni direct mişcarea pe axele X, Y, Z prin apăsarea şi
menţinerea apăsată a butonului de Jog corespunzător.
Se pot apăsa butoanele de Jog ale mai multor axe simultan, deci mişcarea se poate
face simultan pe mai multe axe.
În cazul în care se apasă doar butonul de Jog mişcarea se face cu avansul de lucru.
Dacă însă, împreună cu butoanele de Jog se apasă şi

butonul de avans rapid , mişcarea pe axa selectată se face cu avans rapid.

În cazul în care maşina are mai multe axe, [în cazul în care este activ unul din ecranele
OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie),
sau CHECK (verificare)] atunci după
apăsarea tastei opţiunile meniului
trebuie selectată opţiunea AXES
[F2]. În continuare pot fi selectate şi
celelalte axe prin intermediul tastelor
cu corespondent pe ecran (în figura
alăturată este selectată axa B) şi se
poate porni mişcarea în direcţia
dorită cu butoanele Jog + sau -.
Dacă maşina este echipată cu panou
de control NCT se poate selecta axa
în mod direct cu

butonul .

68
6.2 Modul Jog

Selectarea vitezei de avans

Mărimea vitezei de avans în modul JOG depinde de:

- valoarea modală F, dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 0.
- dacă valoarea parametrului 1372
JOGFEED este 1, mărimea vitezei
de avans în modul JOG este
independentă de valoarea modală
F. În acest caz mărimea este
preluată pe baza stării
comutatorului de ponderare a
avansului conform cu tabelul
alăturat.

În acest caz valoarea validă a avansului se

poate vedea în câmpul al cincilea
(interpolator) al liniei de stare.

Mărimea vitezei de avans rapid în modul

JOG este fixată prin parametri pentru
fiecare axă. În general mărimea diferă (e
mai mică) de cea a poziţionării cu avans
rapid G00 (parametrii poziţionării cu avans rapid sunt impuşi pentru fiecare axă în parte).

Notă:

Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului JOG. Diferite maşini pot funcţiona altfel decât
procesul menţionat mai sus, conform cu opţiunile constructorului maşinii-unealtă. În mod obişnuit, de exemplu
dacă apăsarea butonului de JOG este urmată de apăsarea butonului START, butonul de JOG nu mai e necesar
să fie menţinut apăsat. În acest fel, mişcarea pe axa selectată continuă până când se apasă butonul STOP.
Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă pentru material informativ.

69
6.3 Modul Jog incremental .

6.3 Modul Jog incremental

Operarea în modul JOG incremental se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este
afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După
selectarea modului de operare apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta INCR.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi

selectat prin apăsarea butonului .

Selectarea incrementului

După selectare modului de operare

trebuie selectată o mărime a
incrementului. Aceasta se poate face
în ecranele OPERATOR’S PANEL
(panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare).
După apăsarea tastelor opţiunile
meniului şi INCREMENT [F3] se
poate selecta valoarea dorită a
mărimii incrementului cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran.
Mărimea selectată a incrementului
se poate vedea în câmpul 5
(interpolator) al liniei de stare.
Mărimea incrementului înseamnă
numărul de incremente cu care se
deplasează axa selectată prin
apăsarea o singură dată a butonului
direcţiei axei.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, mărimea incrementului poate fi

selectată şi în mod direct prin apăsarea butoanelor .

Mărimea incrementului pe care o execută comanda numerică (1,

10, 100 ,1000 incremente) este întotdeauna interpretată în sistemul de ieşire al maşinii (metric sau în inch).
Sistemul de ieşire incremental este determinat de sistemul de măsură adaptat la maşină. Dacă, de exemplu, în
cazul unei maşini cu sistem metric (sistemul de ieşire incremental este metric) rezoluţia este 0.001mm,
comanda numerică fiind în starea G20 (programare cu intrare în inci) şi este selectată mărimea incrementului de
1000, pe afişajul de poziţie al distanţei de deplasare se va indica 0.0394 ca distanţă, ceea ce reprezintă mărimea
incrementului de 1mm în inci.

70
 6.3 Modul Jog incremental

Selectarea axei

După impunerea mărimii incrementului, prin apăsarea butoanelor de JOG ale

axelor se porneşte executarea pasului pe axa şi în direcţia selectată. Dacă trebuie
selectată o altă axă decât cele uzuale X, Y sau Z, aceasta se va executa conform cu
cele discutate la modul JOG.

Atenţie !

În cazul mărimilor mari ale incrementului, dacă butonul nu este menţinut apăsat decât puţin timp, mişcarea
încetează şi nu se execută întreaga distanţă programată, prevenindu-se astfel o posibilă ciocnire !

71
6.4 Modul de deplasare cu roata de mână .

6.4 Modul de deplasare cu roata de mână

Deplasarea cu ajutorul roţii de mână se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu este
afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare. După
selectarea modului de operare apare în câmpul al doilea al liniei de stare eticheta HNDL.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul JOG incremental poate fi

selectat prin apăsarea butonului .

Selectarea incrementului

După selectarea modului de operare trebuie selectată o mărime a incrementului. Selectarea şi interpretarea
mărimii incrementului corespunde cu ceea ce s-a prezentat în cazul modului JOG incremental. Mărimea
incrementului în modul de deplasare cu roata de mână arată numărul de incremente cu care se mişcă axa la
rotirea roţii de mână cu o diviziune.

Selectarea axei

Selectarea axei pe care se va executa

mişcarea cu ajutorul roţii de mână se
poate face dintr-unul din ecranele
OPERATOR’S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie) sau
CHECK (verificare). După apăsarea
tastelor de opţiunile meniului şi
AXES [F2], axa pe care se doreşte să
se facă mişcarea poate fi selectată cu
ajutorul tastelor cu corespondent pe
ecran.

Dacă
maşina
este
echipată
cu panou de control NCT, axele pot fi selectate şi cu butonul de JOG X, Y sau Z.
În acest caz, după selectarea axei se vor aprinde becurile din butoanele ambelor
direcţii (de exemplu +X şi -X). Se poate monta şi un selector separat pentru
selectarea celorlalte axe posibile.

72
 6.4 Modul de deplasare cu roata de mână

Viteza de avans

În cazul mişcării folosindu-se roata de mână, viteza de avans pe axă depinde de mărimea incrementului selectat
şi de viteza cu care se roteşte roata de mână. Mişcarea este pornită prin accelerare şi se termină cu o frânare.
Dacă parametrul 1373 HNDLFEED este 0 se vor executa în totalitate numărul de paşi făcuţi de roata de mână,
prin urmare dacă mişcarea pe axa selectată nu poate urmări viteza de rotire a roţii de mână la mărimea
incrementului selectat, impulsurile care sosesc de la roata de mână sunt stocate iar mişcarea axei se continuă şi
după ce roata de mână s-a oprit. Prin modificarea parametrul 1373 HNDLFEED = 1 se poate evita această
stocare a impulsurilor de la roata de mână. În acest caz numărul de paşi făcuţi prin rotirea roţii de mână poate
diferi de mărimea mişcării efectuate.

Notă:

Cazurile discutate mai sus sunt cele de bază ale modului de deplasare cu roata de mână. Anumite maşini-
unealtă pot funcţiona diferit faţă de modul menţionat mai sus, conform cu opţiunile constructorului maşinii.
Dacă, de exemplu, maşina este echipată cu o roata de mână externă, selectarea direcţiei şi a incrementului se
poate face cu ajutorul unei tastaturi portabile. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii-unealtă
pentru material informativ.

73
7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală .

7 Acţiuni executate în modurile de operare manuală

7.1 Operarea unui bloc singular

Un bloc singular poate fi introdus prin selectarea ecranului BLOCK INPUT (introducere bloc) din meniul
PROGRAM şi apăsarea tastei opţiunile meniului. Această opţiune poate fi folosită doar în modurile JOG,
incremental JOG şi avans cu roata de mână. Introducerea de date este discutată în capitolul 3.4.4 “Ecranul
SINGLE BLOCK (bloc singular)” la pagina 32.
Poate fi introdus doar un bloc de program care nu se referă la blocuri anterioare sau următoare, adică, de
exemplu nu poate fi introdus un bloc care conţine compensarea sculei. Nu mai sunt alte restricţii, de exemplu,
ciclurile fixe, subprogramele sau macro-urile pot fi pornite cu ajutorul operării blocului singular.
După încheierea introducerii blocului singular, eticheta SBEX apare în al doilea câmp al liniei de stare. Blocul
va fi executat prin apăsarea butonului START.

7.2 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei

În cursul măsurării originii de lucru şi al ofsetului lungimii sculei prin atingerea suprafeţei piesei de prelucrat,
ale cărei dimensiuni sunt cunoscute, este necesară deplasarea manuală pe axe. Rezultă că este practic să se
folosească modurile de operare manuală în cazul ambelor activităţi. Dacă, atunci când se măsoară, este dorită
oprirea rotirii arborelui sau e nevoie de o sculă nouă, aceasta se poate face prin introducerea unui bloc singular
fără să se schimbe modurile de operare.

Avertisment!

Măsurarea originii de lucru şi a ofsetului lungimii sculei se pot face doar după ce s-a executat revenirea în
punctul de referinţă. Este la îndemână să se selecteze starea G49 pentru ambele operaţii.

74
 7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru

7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru

Dacă originea de lucru este măsurată

pe maşină, se selectează din ecranul
de meniuri OFFSETS ecranul W.
OFFS MEASUR (măsurarea originii
de lucru) cu [F3] şi se apasă tasta
opţiunile meniului.

Sistemul de coordonate de măsurat

poate fi selectat după apăsarea tastei
cu corespondent pe ecran [F1]
WORK CRD. (sistemul de
coordonate de lucru), şi apoi a tastei
cu corespondent pe ecran
corespunzătoare [F1] G54, [F2] G55,
… Sistemul de coordonate selectat nu
este modificat (ca atunci când se
execută comanda corespunzătoare
G54, G55, …) ci se ţine cont de el în
decursul măsurătorii.

Măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axele perpendiculare pe sculă

Acesta este realizat prin deplasarea axelor manual într-o poziţie a piesei de prelucrat şi introducerea
coordonatelor la adresa coordonatelor corespunzătoare în linia de jos pentru introducere date.
Cu ajutorul tastelor sau , pot fi selectate adresele fiecărei coordonate, sau

prin apăsarea direct pe tastele de adresă coordonată (X, Y, …).

Comanda numerică calculează punctele de
zero ale originii de lucru în mod automat
funcţie de valorile introduse şi de poziţia
curentă a maşinii. Dacă scula din arbore este
îndreptată în direcţia axei Z, punctele de
zero ale originii de lucru sunt calculate de
către comanda numerică în planul X-Y pe
baza relaţiei:
Mx = x – xo
My = y – yo
Unde
- Mx : valoarea punctului de zero al originii
de lucru pe direcţia X
- My : valoarea punctului de zero al originii
de lucru pe direcţia Y
- x : poziţia sculei pe direcţia X în sistemul
de coordonate al maşinii
- y : poziţia sculei pe direcţia Y în sistemul de coordonate al maşinii
- xo : data introdusă la coordonata X în cursul măsurării, poziţia cunoscută.
- yo : data introdusă la coordonata Y în cursul măsurării, poziţia cunoscută.

75
7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru .

Măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axele paralele cu scula

În principiu pot exista două ofseturi ale lungimii sculei. O posibilitate este ca ofsetul lungimii sculei să fie
considerat egal cu partea din sculă care iese în afară din arbore. O altă posibilitate este ca ofsetul lungimii
sculei să fie considerat egal cu o schimbare a sistemului de coordonate pe direcţia sculei. Comanda numerică
permite operatorului să folosească o cală de dimensiune cunoscută sau o sculă de lungime cunoscută, care să fie
luată în calcul atunci când măsoară ofseturile acelei axe care este în direcţia sculei.
Trebuie să se specifice axa de referinţă pe care este scula de dimensiune cunoscută. Aceasta poate fi selectată
după ce se apasă tasta cu corespondent pe ecran [F2] TL REF AXIS (axa de referinţă a sculei) cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran [F1] X, [F2] Y, …
În continuare se poate selecta numărul registrului de ofset a sculei în care se face legătura între sistemul de
coordonate de măsurat şi lungimea stocată a sculei de referinţă. Pentru aceasta se apasă tasta de opţiuni [F3]
OFFS. N SEARCH (căutare număr ofset). Numărul registrului de ofset care urmează să fie folosit în cursul
măsurării va fi introdus la adresa H în linia de introducere date de jos, apoi introducerea trebuie terminată cu
una din tastele săgeţi.

Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei este considerată partea din sculă
care iese în afară

Dacă lungimea sculei se consideră partea din

sculă care iese în afară din arbore (pentru că
de exemplu măsurarea ofsetului sculei a fost
făcută cu un dispozitiv de măsură extern),
punctul de zero al originii de lucru trebuie să
fie măsurat întotdeauna. Aceasta se poate
face atingând piesa într-o poziţie cunoscută
cu o cală sau cu o sculă şi introducând aceste
coordonate în memorie. Comanda numerică
ia automat în consideraţie lungimea calei sau
a sculei atunci când calculează ofsetul, dacă
anterior acestei operaţii a fost selectat grupul
de ofset care conţine lungimea sa.
De exemplu, dacă vârful sculei este îndreptat
pe direcţia Z, valoarea ofsetului se poate
calcula din următoarea ecuaţie:
Mz = z – L – zo

unde:
- Mz : valoarea punctului de zero al originii
de lucru
- z : poziţia sculei măsurată în sistemul de coordonate al maşinii (exclusiv lungimea ofsetului)
- L : lungimea sculei
- zo : data introdusă la coordonata Z în cursul măsurării, poziţia piesei de lucru cunoscută.

76
 7.2.1 Măsurarea punctului de zero al originii de lucru

Notă :

Valoarea „z“ a ecuaţiei de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă este activă compensarea lungimii
sculei pentru coordonata Z (G43 sau G44). În valoarea „ z” lungimea sculei apelate nu este luată niciodată în
consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii G49, deşi
aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles.

Măsurarea punctului de zero al originii de lucru, dacă lungimea sculei include punctul de zero al originii
de lucru

Dacă lungimea sculei este măsurată astfel încât ea

să conţină şi punctul de zero al originii de lucru
(vezi măsurarea ofsetului lungimii sculei) nu mai
trebuie măsurată originea de lucru pe axa sculei.
O excepţie de la aceasta este dacă punctul de zero
al originii de lucru trebuie compensat, sau dacă este
folosit un alt sistem de coordonate al piesei.
Aceasta este necesar pentru cazul în care valorile
lungimii de compensare a sculei sunt calculate în
relaţie cu un sistem de coordonate impus.
Procedura corespunde cu cea discutată mai sus.
Comanda numerică va calcula mărimea ofsetului
cu ajutorul ecuaţiilor menţionate mai sus, totuşi în
acest caz originea noului sistem de coordonate
(G55) este modificată în relaţie cu cea anterioară
(G54), după cum se poate vedea în figura de mai
sus.

77
7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină .

7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină

Lungimea sculei poate fi măsurată şi

pe maşină. Pentru aceasta trebuie
selectată tasta cu corespondent pe
ecran [F4] T.LENG MEASUR
(măsurarea lungimii sculei) din
meniul [F5] OFFSETS.
Apoi trebuie montată pe arbore
scula care se măsoară.

În continuare trebuie specificată axa

pe a cărei direcţie se află scula.
Aceasta se poate face după ce se
apasă tasta [F2] TL REF AXIS (axa
de referinţă a sculei) şi cu ajutorul
tastelor cu corespondent pe ecran
[F1] X, [F2] Y, …

Selectaţi registrul ofsetului

lungimii sculei, în care să fie
stocată lungimea sculei. Pentru a face aceasta trebuie apăsată tasta cu corespondent pe ecran [F3] OFS. N
SEARCH (căutare număr de ofset). Numărul registrului de ofset care urmează să fie folosit în cursul măsurării,
trebuie introdus la adresa H în partea de jos a liniei de introducere date, apoi introducerea

datelor trebuie terminată cu una din tastele sau .

Sistemul de coordonate, la care se raportează sculele, trebuie să fie selectat după

apăsarea tastei cu corespondent pe ecran [F1] WORK CRD. (sistemul de coordonate al piesei), iar apoi a tastei
cu corespondent pe ecran corespunzătoare [F1] G54, [F2] G55, … Sistemul de coordonate selectat nu este
modificat (ca atunci când se execută comanda corespunzătoare G54, G55, …) ci se ţine cont de el în decursul
măsurătorii.
Scula trebuie deplasată manual într-o poziţie cunoscută a piesei, şi coordonatele acestei poziţii valide trebuie
introduse în comanda numerică prin introducere manuală de date. Coordonatele trebuie introduse la adresele
coordonatelor – axa de referinţă a sculei fiind determinată - în partea de jos a liniei de introducere date, apoi
introducerea

datelor trebuie terminată cu una din tastele sau .

Comanda numerică calculează ofsetul lungimii sculei în mod automat luând în consideraţie coordonatele
introduse şi coordonatele poziţiei curente a maşinii. Ofsetul lungimii sculei măsurat este egal cu partea din
sculă care iese în afară, dacă anterior s-a efectuat măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axa de
referinţă a sculei. Dacă nu s-a efectuat anterior măsurarea punctului de zero al originii de lucru pe axa de
referinţă a sculei, ofsetul lungimii sculei conţine punctul de zero al originii de lucru pe direcţia arborelui
pentru fiecare sculă.

7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe

maşină

Dacă anterior a avut loc o măsurare a

punctului de zero al originii de lucru pe
axa sculei

În acest caz valoarea punctului de zero al

originii de lucru pentru sistemul de
coordonate selectat pe axa de referinţă a

78
sculei este diferit de zero. Scula este deplasată manual în poziţia cunoscută de pe piesă.
După introducerea valorii coordonatei lungimea sculei este calculată cu ajutorul următoarei ecuaţii:
L = z – zo – Mz

unde:
- L : lungimea sculei calculată de către comanda numerică
- z : poziţia bazei suportului sculei în arbore (exclusiv lungimea ofsetului) în sistemul de coordonate al maşinii
- zo : data introdusă la coordonata Z în cursul măsurării, poziţia cunoscută a piesei de lucru.
- Mz : valoarea punctului de zero al originii de lucru pe axa Z în sistemul de coordonate selectat.
În acest caz lungimea sculei este egală cu partea din sculă care iese din arbore, după cum se poate vedea în
figură.

Notă :

Valoarea „z“ a ecuaţiei de mai sus diferă de afişarea de poziţie G53, dacă este activă compensarea lungimii
sculei pentru coordonata Z (G43 sau G44).În valoarea „ z” lungimea sculei apelate nu este luată niciodată în
consideraţie. Aşadar înaintea măsurătorii este util să se şteargă lungimea sculei cu ajutorul comenzii G49, deşi
aceasta face doar afişarea de poziţie mai uşor de înţeles.

79
7.2.2 Măsurarea ofsetului lungimii sculei pe maşină .

Dacă anterior nu a avut loc o măsurare a punctului de zero al originii de lucru pe axa sculei

Dacă anterior nu a avut loc o măsurare a punctului

de zero al originii de lucru pe axa de referinţă a
sculei, originea de lucru corespunzătoare în
sistemul de coordonate selectat este zero. Procesul
de măsurare corespunde cu cele discutate mai sus.
Poziţia atinsă cu scula pe piesa de lucru şi introdusă
în comanda numerică (a cărei coordonată este
cunoscută) este zo.
Comanda numerică calculează lungimea sculei cu
ajutorul ecuaţiei menţionate anterior. Lungimea
calculată a sculei L conţine originea de lucru pe
direcţia Z, după cum se vede în figură.
L = z – zo – Mz
În acest caz valoarea compensării lungimii sculei
conţine punctul de zero al originii de lucru pe
direcţia lungimii sculei, după cum se poate vedea în
figură.

Notă:
Trebuie specificat pentru comanda numerică dacă
compensarea măsurată va fi apelată cu
instrucţiunea G43 sau cu G44. Aceasta se poate face prin specificarea parametrului 1352 LENGHTSG. Dacă
în cursul măsurătorii parametrul este 0, se consideră semnul compensării pentru apeluri cu G43; dacă este 1,
se consideră semnul pentru apeluri cu G44.

80
 8.1 Modul automat

8. Moduri de operare automată

Modurile de operare automată sunt:
Automat
Editare
Introducerea manuală a datelor

8.1 Modul Automat

Executarea programului în modul Automat se poate face doar în starea cuplată a maşinii, adică atunci când nu
este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea generală a NC) al liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Automat poate fi activat prin

apăsarea butonului .

Modul Automat este modul de operare în care se execută programele piesă. Programele piesă care urmează a fi
executate se pot afla fie în memoria comenzii numerice, fie pe un dispozitiv extern, de exemplu pe un PC.
Locul din care urmează să fie încărcat programul pe care dorim să-l executăm, adică fie memoria fie un
dispozitiv extern, se poate stabili după selectarea ecranului DIRECTORY.

După apăsarea tastei opţiunile meniului trebuie selectat meniul RUN.

După aceea procedura corespunde cu cea descrisă în capitolul Opţiunile directorului de programe.

Dacă programul este executat din

memorie, eticheta MEM se poate
vedea în primul câmp al liniei de stare
(prima stare a modului de operare),
iar în cazul unui dispozitiv extern se
afişează eticheta DNC. Numărul
programului selectat pentru
executarea automată apare la sfârşitul
liniei care conţine numele suprafeţei
de afişare generală curente.

8.1.1 Executarea programului din

DNC

Conectarea cu DNC-ul se realizează

prin interfaţa serială RS-232C. Aveţi
grijă să setaţi aceleaşi valori ale
parametrilor (rata baud, număr de biţi de stop, etc.) atât la transmiţător cât şi la receptor. Se pot face două tipuri
de conectări DNC. Conectarea simplă este realizată
între comanda numerică şi dispozitivul extern prin selectarea opţiunii DNC din meniul RUN.

81
8.1 Modul automat .

Conectarea nu are protocol, datele pot fi transmise prin orice driver de port serial.
În cazul selectării opţiunii DNC NCT este necesară executarea programului dnc-plus.exe (produs de NCT Kft)
la locul de unde se transmite. Programul dnc-plus.exe poate fi rulat pe un calculator IBM sau compatibil.
Programul asigură conectarea între transmiţător şi receptor cu protocol. Avantajul său faţă de conexiunea
simplă DNC este că acesta calculează suma de control a fiecărui bloc de program şi o trimite la comanda
numerică. Dacă receptorul detectează o eroare, cere repetarea şi transmiţătorul trimite blocul din nou. Această
procedură decurge automat, astfel că nu este alertat operatorul. Spre deosebire de conectarea simplă DNC
această metodă face transferul foarte sigur, posibilitatea de greşeală (de exemplu comanda numerică
recepţionează o comandă falsă datorată unei erori pe canalul de transmisie date) este minim.
Programul transmis în DNC trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- în programul principal nu se poate folosi o comandă de salt (de exemplu salt în programul care este
transmis din dispozitivul extern), cum ar fi GOTO sau M99 Pnnnn,
- apelarea de subprograme sau de macro-programe e posibilă cu restricţia că subprogramul sau macro-
programul trebuie să fie stocat în memorie, deci nu poate fi pe dispozitivul extern.

Start - Stop prelucrare

Prelucrarea se porneşte cu butonul START şi se opreşte cu butonul STOP. Dacă nu este selectat un program
pentru execuţie în modul automat şi comanda numerică nu este în starea DNC, atunci când se porneşte modul
automat se va afişa mesajul de eroare
NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent).

82
 8.2 Modul editare

8.2 Modul editare

În caz că nu există program PLC, sau în cazul în care programul PLC ori aria parametrilor sunt eronate, modul
editare este activat în mod automat la punerea sub tensiune.

Modul editare este indicat prin eticheta EDIT afişată în câmpul cel mai din stânga al liniei de stare.
Următoarele opţiuni se pot executa numai în modul editare:
- editarea, ca şi încărcare sau salvarea ariei parametrilor prin intrarea serială,
- încărcarea programului PLC în comanda numerică,
- editarea programelor selectate pentru execuţie în mod automat şi întrerupte în timpul execuţiei, precum şi
editarea subprogramelor şi a macro-urilor apelate din programul principal, cu condiţia ca acestea să fie în
procesare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul editare poate fi activat prin

apăsarea butonului : .

Editarea programelor aflate în operare automată

Programele (programele principale şi

subprogramele) aflate în execuţie
automată sunt indicate cu semnul
exclamării ! aflat în faţa numelui lor
pe ecranul DIRECTORY. Aceste
programe pot fi editate cu următoarele
restricţii.
Dacă modul automat este întrerupt pe
timpul execuţiei, se face comutarea în
modul editare şi este afişat ecranul
EDIT, comanda numerică afişând
întotdeauna programul curent întrerupt,
independent de programul selectat în
lista directorului (care indică editarea
în fundal). Editarea se poate face
începând cu blocul următor blocului de
program întrerupt. Comanda numerică
nu permite editarea blocului întrerupt şi a blocului anterior. Dacă se selectează cu ajutorul cursorului editarea
unui astfel de bloc, în cel de al şaptelea câmp de stare apar două săgeţi îndreptate una spre alta -><- indicând
faptul că blocul nu poate fi editat.
Aceeaşi situaţie apare şi dacă este întreruptă execuţia unui subprogram sau a unui macro. În acest caz
subprogramul sau macro-ul poate fi modificat prin deschiderea modului de editare cu restricţiile de mai sus.

83
8.3 Modul introducere manuală a datelor .

8.3 Modul Introducere manuală a datelor

Executarea programului în modul Introducere manuală a datelor se poate face doar în starea cuplată a
maşinii, adică atunci când nu este afişată o stare EMG (stop urgenţă) în câmpul cel mai din dreapta (starea
generală a NC) al liniei de stare.
Dacă maşina este echipată cu panou de control NCT, modul Introducere manuală a datelor

poate fi activat prin apăsarea butonului .

În modul Introducere manuală a

datelor pot fi executate toate
programele piesă aflate în memoria
comenzii numerice care nu sunt
selectate pentru executarea
automată. Programul care urmează
să fie executat poate fi selectat după
afişarea ecranului DIRECTORY.
După apăsarea tastei opţiunile
meniului trebuie selectat meniul de
opţiuni RUN. Apoi procesul
corespunde celui care a fost discutat
la capitolul “Opţiuni ale directorului
de programe”. La deschiderea
modului de operare apare eticheta
MDI în câmpul cel mai din stânga
al liniei de stare. Programul se
porneşte cu ajutorul butonului
START, în timp ce cu butonul
STOP se poate opri execuţia programului. Prin apăsarea butonului START se afişează mesajul
NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent)
dacă nu e selectat un program pentru execuţie în modul Introducere manuală a datelor.

Diferenţe între modurile Automat şi Introducere manuală a datelor

- În modul Introducere manuală a datelor se pot executa doar programele din memorie, deci în acest caz
transferul DNC nu este posibil !
- În modul Introducere manuală a datelor, programul nu poate fi continuat din punctul de întrerupere (contrar
modului automat). Aceasta înseamnă că programul este executat întotdeauna de la început atunci când este
activat acest mod de operare.
- În programul selectat pentru modul Introducere manuală a datelor nu se pot căuta numere de bloc.

Printre altele, modul Introducere manuală a datelor poate fi folosit pentru simplificarea intervenţiilor apărute
frecvent pe durata prelucrării. În acest caz nu este nevoie să introducem unul sau mai multe blocuri prin
intermediul introducerii de bloc singular, ci e suficientă scrierea unui program. Comutarea de la modul Automat
la modul Introducere manuală a datelor şi pornirea procesului prin întreruperea modului Automat se poate face
oricând. De exemplu în cazul ruperii sculei, se poate porni în modul Introducere manuală a datelor un program
care opreşte arborele şi agentul de răcire, scoate scula din zona de prelucrare şi o

84
 8.3 Modul introducere manuală a datelor

deplasează într-o poziţie în care intervenţia este mai uşoară. Un alt mod de folosire este atunci când este
necesară verificarea unei dimensiuni în timpul prelucrării, modul Automat se poate întrerupe şi se poate porni
ciclul de măsurare în modul Introducere manuală a datelor.
După ce procesul de care am avut nevoie s-a încheiat, se revine la modul Automat şi se continuă prelucrarea.

În modul Introducere manuală a datelor, pe timpul execuţiei programului, operaţiile următoarelor funcţii
corespund cu cele ale modului Automat:
- Execuţia blocului singular
- STOP condiţionat
- bloc condiţionat
- Dry run
- Posibilităţi de blocare.

85
9 Comutatoare de corecţie .

9 Comutatoare de corecţie

Comanda numerică poate opera cu trei comutatoare de corecţie pentru:

- mărime avans de lucru,
- avans rapid, şi
- viteza de rotaţie arbore.

9.1 Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru

Comutatorul de corecţie mărime avans are 16 poziţii. Comutatorul de corecţie mărime

avans determină cu ce procent din valoarea avansului programat (F) să se deplaseze
axele. Figura alăturată prezintă corespondenţa între poziţia comutatorului şi
procentajul corespunzător acelei poziţii. Poziţia 0% opreşte atât mişcarea de avans
de lucru cât şi mişcarea de avans rapid.

În configuraţia de bază comutatorul de corecţie mărime avans se poate selecta pe

ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau
CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu
[F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul tastei cu
corespondent pe ecran F-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran F+).

Panoul NCT este prevăzut cu un comutator rotativ cu 16

poziţii. În acest caz se poate folosi acest comutator în locul
procedurii de ajustare a corecţiei cu tastele cu
corespondent pe ecran descrisă mai sus.

Poziţia comutatorului de corecţie mărime avans este

interpretată în modul JOG pe baza parametrilor. Dacă
valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 0, viteza de
JOG este valoarea modală F. Dacă valoarea parametrului 1372 JOGFEED este 1,
comanda numerică înregistrează viteza fixată în tabel pe baza poziţiei comutatorului
de corecţie mărime avans. (Vezi tabelul de la modul JOG).

În următoarele cazuri comutatorul de corecţie mărime avans nu are efect:

- G63, adică corecţia anulată,
- la valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi
- pe durata tăierii filetului G33 şi a ciclurilor de filetare G74, G84.

În aceste cazuri comanda numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de

poziţia comutatorului.

86
 9 Comutatoare de corecţie
9.2 Comutatorul de corecţie mărime avans rapid

Comutatorul de corecţie mărime avans rapid determină cu câte procente din valoarea
avansului rapid definit în parametru, se vor mişca axele. Figura alăturată prezintă
corespondenţa între poziţia comutatorului şi procentajul corespunzător acelei poziţii.

F0 este un procentaj fixat la parametrul 1024 RAPOVER. Practic valoarea sa este de

10% sau mai puţin.

Dacă valoarea parametrului 1024 RAPOVER este zero, valorile corecţiei mărimii
avansului rapid (funcţie de programul PLC) sunt aceleaşi cu cele discutate anterior la
corecţia mărimii avansului de lucru în gama 0, 1, 2, 5, 10, 20, …, 100%. În privinţa
detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii.

Comutatorul de corecţie mărime avans de lucru pe poziţia 0% opreşte şi mişcarea de avans rapid, aşa că nu
este necesară poziţia de 0% pe comutatorul de corecţie mărime avans rapid.

În configuraţia de bază, comutatorul de corecţie mărime avans rapid se poate selecta pe ecranele
OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă
tasta opţiunile meniului, trebuie selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu
ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe ecran R+).

Dacă maşina este echipată cu panou NCT, valoarea de corecţie a mărimii

avansului rapid se poate selecta cu cele patru butoane opţionale.
Notă:
Comanda numerică ia în consideraţie şi valoarea 0% de la comutatorul de corecţie mărime avans de lucru. În
privinţa detaliilor adresaţi-vă constructorului maşinii .

9.3 Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore

Comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore are 11 poziţii. Comutatorul determină

cu câte procente din valoarea vitezei de rotaţie arbore programată (S) se va roti
arborele. Figura alăturată prezintă corespondenţa între poziţia comutatorului şi
procentajul corespunzător acelei poziţii.

În configuraţia de bază comutatorul de corecţie viteză de rotaţie arbore se poate

selecta pe ecranele OPERATOR’S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie
selectată cu [F4] opţiunea %. În acest fel procentajul se poate reduce (cu ajutorul
tastei cu corespondent pe ecran S-), sau creşte (cu ajutorul tastei cu corespondent pe
ecran S+).

87
9 Comutatoare de corecţie .

Panoul NCT este prevăzut cu trei butoane pentru corecţia vitezei de rotaţie arbore. În acest caz în locul
procedurii de ajustare a corecţiei cu tastele cu corespondent pe ecran descrisă mai sus, se pot folosi aceste trei
butoane.

Cu butonul viteza este scăzută, iar cu butonul viteza este crescută. Apăsând

butonul comanda numerică revine la 100% din valoarea programată.

Pe durata tăierii filetului,G33 şi a ciclurilor de filetare ,G74, G84 comutatorul de corecţie viteză de rotaţie
arbore nu are efect. În aceste cazuri comanda numerică ia în consideraţie valoarea de 100% indiferent de poziţia
comutatorului.

88
 10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului

10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului

Pornirea execuţiei programului se face cu butonul de START

Execuţia programului se poate opri prin intermediul următoarelor funcţii şi taste:

- cu butonul de STOP ,

- cu tasta RESET ,

- la sfârşitul executării blocului în modul bloc singular ,

- după executarea comenzii de oprire programată M00,
- ca efect al comenzii de oprire condiţionată M01, dacă comutatorul de stop este apăsat,
- după executarea comenzilor de sfârşit de program M02, M30.

10.1 Pornirea execuţiei programului

În cazurile următoare execuţia programului este pornită prin apăsarea

butonului START :

- în modurile JOG, JOG incremental sau avans cu roata de mână, după ce a fost introdus şi terminat un bloc
singular,
- în modul automat, dacă programul este selectat pentru execuţie din memorie sau DNC,
- în modul de introducere manuală a datelor, dacă programul este selectat pentru execuţie.
Mesajul de eroare
NOT EXISTING PROGRAM (program inexistent)
este afişat dacă se apasă butonul START şi nu este selectat un program pentru execuţie. Starea de START este
indicată de eticheta STRT în cel de al treilea câmp al liniei de stare.

10.2 Oprire avans

Pe durata execuţiei programului prin apăsarea butonului STOP , starea START este anulată.
Axele frânează şi se opresc. Execuţia funcţiilor (M, S, T, B) în blocul dat este continuată până la
sfârşitul blocului. Starea de STOP este indicată de eticheta STOP în cel de al treilea câmp al liniei de stare.
În cazurile următoare butonul STOP nu are efect:
- G63, adică starea de inhibare corecţie,
- valorile variabilei #3004 listate în manualul programatorului, şi
- pe durata tăierii filetului G33 şi a ciclurilor de filetare G74, G84

10.2 RESET

Dacă se apasă tasta de reset în timpul execuţiei programului, se anulează stările START sau
STOP. Axele frânează şi se opresc chiar dacă comanda numerică execută operaţii la care
folosirea comutatorului de corecţie avans de lucru şi a butonului de STOP nu au efect (de exemplu : G33, G74,
G84).

89
10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului .

În acelaşi timp anumite mesaje generale sunt de asemeni şterse din câmpul de mesaje al liniei de stare.
Programul PLC (în general) opreşte rotirea arborelui şi suspendă operaţiile aflate în execuţie. Pe lângă acestea,
tasta RESET are şi alte efecte, în alte moduri de operare.

În operare automată în cazul în care nu este încă starea INTD: Dacă se apasă tasta RESET în operarea
automată şi nu este încă starea INTD (întrerupere), se afişează eticheta INTD în cel de al treilea câmp al liniei
de stare. Aceasta înseamnă că operarea automată este întreruptă. După aceea, executarea programului poate fi
reluată de la blocul care a fost întrerupt.

În modul de introducere manuală a datelor: Dacă se apasă tasta RESET în modul de introducere manuală a
datelor, executarea programului este întreruptă şi nu poate fi reluată de la punctul la care a fost întreruptă, ci
doar de la început.

În cazul executării unui bloc singular : Dacă se apasă tasta RESET pe parcursul executării unui bloc singular,
blocul este şters din bufer. Dacă e nevoie ca acelaşi bloc să fie executat din nou, introducerea blocului singular
trebuie făcută din nou.

În cazul în care în modul automat este activă starea INTD şi nu este afişat nici un mesaj în linia de mesaje
generale, dacă se apasă tasta RESET, starea INTD este anulată şi execuţia programului trece la primul bloc al
programului selectat pentru executarea automată, adică prin apăsarea butonului START prelucrarea porneşte de
la început. Starea INTD este ştearsă şi comanda numerică înregistrează stările implicite fixate prin parametri.

10.4 Oprire programată: M00

Atunci când pe durata execuţiei programului se ajunge la un bloc care conţine codul M00, se execută blocul
apoi se trece în starea STOP şi maşina se opreşte. Prelucrarea se poate relua

apăsând butonul START .

10.5 Oprire condiţionată: M01

Starea de oprire condiţionată se poate selecta dintr-unul din ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta

opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie apăsat

comutatorul COND. STOP (oprire condiţionată).

90
 10 Pornirea şi oprirea execuţiei programului

Dacă este folosit panoul NCT, se

selectează butonul .

Atunci când se ajunge la codul M01 în timpul execuţiei programului, blocul care conţine

codul M01 se execută şi dacă comutatorul COND. STOP este apăsat, se trece în

starea STOP şi maşina se opreşte.

Cu butonul START se continuă prelucrarea. Dacă butonul COND. STOP nu e apăsat

nu se întâmplă nimic.

10.6 Sfârşit de program: M02, M30

Codurile M02 şi M30 indică sfârşitul programului principal. Prin folosirea lor se opreşte prelucrarea şi se
anulează starea START. În cursul execuţiei programului din memorie, se revine cu listarea programului la
primul bloc al programului principal, de unde se poate relua

prelucrarea de la început cu ajutorul butonului START .

Chiar dacă codul de sfârşit de program nu este introdus la sfârşitul programului principal, cu simbolul % activ,
procesul de mai sus este executat, cu excepţia opţiunilor PLC ale codurilor M02, M30, ca de exemplu oprire
arbore şi răcire, care nu sunt executate.

91
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului .

11 Intervenţia în cursul execuţiei programului

11.1 Salt de bloc condiţionat

Dacă la începutul unui bloc este

programat salt de bloc condiţionat /n
(n semnifică numărul comutatorului
de bloc condiţionat) atunci :
- dacă comutatorul n este validat, se
sare peste bloc,
- dacă comutatorul n este invalidat,
se execută blocul.

Comutatorul de bloc condiţionat nr.

1 poate fi accesat în ecranele
OPERATOR‘S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie)
sau CHECK (verificare). După ce se
apasă tasta opţiunile meniului
trebuie selectat meniul STATE [F5],
apoi trebuie să fie apăsat comutatorul
COND. BLOCK (bloc condiţionat).

Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul .

Comanda numerică poate lucra cu încă 8 comutatoare de bloc (în total 9). Aceste comutatoare pot fi folosite
opţional.

11.2 Creşterea vitezei de avans cu ajutorul butonului JOG de avans rapid

Dacă axele se mişcă în timpul execuţiei programului şi se apasă butonul JOG de avans rapid

, comanda numerică creşte viteza de avans, iar dacă apoi se eliberează butonul JOG

de avans rapid, se revine la avansul programat.

Mărimea acceleraţiei este determinată de valoarea fixată la parametrul 1371 FMULT. Valoarea programată este
multiplicată cu numărul introdus la parametru, şi rezultatul este considerat valoare de avans. Dacă valoarea
parametrului este 1, avansul rămâne neschimbat atunci când se apasă butonul de avans rapid, dacă valoarea este
de exemplu 2, avansul se dublează.

92
 11 Intervenţia în cursul execuţiei programului

11.3 Intervenţia cu ajutorul roţii de mână în operarea automată

Operarea cu roata de mână poate fi

pornită în paralel cu operarea
automată. În acest caz, în câmpul cel
mai din stânga al liniei de stare se
poate vedea eticheta MEM sau DNC
care indică operarea automată, funcţie
de unde se află programul aflat în
execuţie. În acelaşi timp în al doilea
câmp al liniei de stare apare eticheta
HNDL, care indică operarea cu roata
de mână. Cu ajutorul roţii de mână o
mişcare poate fi suprapusă la
mişcarea definită în program.
Traiectoria sculei care se obţine astfel
va diferi de cea definită în program.

Regulile de operare sunt după cum

urmează:
- Regulile de selectare a axei şi a
incrementului corespund celor discutate la modul avans cu roata de mână.
- Viteza de intervenţie care vine de la roata de mână se adună algebric la viteza care rezultă din interpolare,
totuşi viteza realizată nu poate fi mai mare decât viteza de avans maxim permisă, care este înregistrată la axa
dată.
Dacă de exemplu viteza de avans maximă este 2000 mm/min şi axa selectată este mişcată în direcţia + cu 400
mm/min, viteza care vine de la roata de mână poate fi 1600 mm/min în direcţia +, sau 2400 mm/ min în direcţia
-.
Dacă viteza realizată este peste viteza maximă permisă, comanda numerică nu mai ia în consideraţie pulsurile
de la roata de mână.
- Mişcarea se execută chiar şi în starea de corecţie avans 0%.
- Ca efect al intervenţiei cu roata de mână se poate inversa direcţia.
- Mişcarea nu se execută în cazurile următoare:
- Starea G00, sau alte stări de mişcare cu avans rapid, de exemplu fraza de poziţionare a
ciclului fix, G28, G53, etc. chiar dacă nu este programată vreo comandă de mişcare pe
axa respectivă.
- Starea de STOP.

93
11 Intervenţia în cursul execuţiei programului .

Efectul intervenţiei asupra sistemului de coordonate

- Pulsurile roţii de mână sunt

de asemeni adăugate la
ofsetul axei corespunzătoare
în registrele de ofset ale
punctului de zero comun.
Astfel sunt modificate toate
originile de lucru şi
sistemele de coordonate
locale.
- În mod natural aceasta nu
influenţează sistemul de
coordonate al maşinii. În
cazul G53 sau G28 axa se
mişcă întotdeauna la poziţia
corespunzătoare.
- Cota introdusă cu roata de mână nu
se poate vedea pe afişajul care
prezintă poziţia curentă
în acord cu cele discutate mai sus.

Dacă unul din ofseturile punctelor de zero de lucru comune este diferit de zero, se afişează un semn al
exclamării ! în câmpul al şaptelea al liniei de stare.

94
 12 Corectarea programului piesă

12 Corectarea programului piesă

Următoarele funcţii ajută la testarea şi corectarea programelor piesă:
- executarea blocului singular,
- dry run
- posibilităţile de blocare şi
- rularea de test.
Aceste funcţii nu sunt moduri de operare, ci condiţii care influenţează execuţia programului în mod automat.

12.1 Executarea blocului singular

Executarea blocului singular se

poate selecta în ecranele
OPERATOR‘S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie)
sau CHECK (verificare). După ce
se apasă tasta opţiunile meniului
trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată
tasta cu corespondent pe ecran
SINGLE BLOCK (bloc singular)
.Dacă este folosit panoul NCT, se
selectează

butonul .

Executarea blocului singular se

poate face în modul Automat sau în
modul Introducere manuală a
datelor. Comanda numerică se
opreşte (starea STOP) după executarea fiecărui bloc.
O excepţie la aceasta este când blocurile de tăiere filet G33 se succed sau s-a programat suprimarea executării
blocului singular prin introducerea valorii #3003=1. Prelucrarea se

continuă cu butonul START .

12.2 Dry run (toate avansurile cu viteză mare)

Comutatorul DRY RUN se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran DRY RUN.
Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul .

Atunci când acest buton este activat, toate avansurile se fac cu viteză mare, fixată în parametri. Se
execută fiecare mişcare la valoarea avansului interpretată în dimensiune pe minut, independent
dacă este programată starea G94 sau G95.

95
12 Corectarea programului piesă .

În general butonul DRY RUN poate fi activat doar într-unul din modurile manuale

cu condiţia ca axele să fie oprite. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru material informativ.

12.3 Funcţia de blocare maşină

Comutatorul MACHINE LOCK

(blocare maşină) se poate selecta în
ecranele OPERATOR‘S PANEL
(panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare).
După ce se apasă tasta

opţiunile meniului
trebuie selectat meniul
STATE [F5], apoi
trebuie să fie apăsată
tasta cu corespondent pe ecran
MACHINE LOCK (blocare maşină).
Dacă este folosit panoul NCT, se
selectează butonul . Starea de maşină
blocată este

indicată de eticheta LOCK în câmpul opt al liniei de stare (stare generală NC).
Dacă este activat comutatorul, atunci:
- interpolatorul nu dă nici o comandă buclei de control a poziţiei pentru fiecare axă, şi
- nu se execută nici o funcţie de către PLC.
Funcţiile blocare maşină şi DRY RUN pot fi combinate, adică se pot activa amândouă în acelaşi timp. Ecranele
POSITION (poziţie) şi GRAPHIC POSITION (poziţie grafică) prezintă traiectoria deja desenată. Dacă
comutatorul DRY RUN este activat, viteza e mare, dacă nu e activat, viteza este avansul programat.
Dacă comutatorul blocare maşină este dezactivat, poziţiile momentane ale axelor se pot vedea din nou pe
ecranul POSITION (poziţie).

Notă: În general butonul MACHINE LOCK poate fi activat doar într-unul din modurile manuale,
cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii
pentru material informativ.

12.4 Alte posibilităţi de blocare

Alte posibilităţi de blocare pot fi la dispoziţie în mod opţional. Acestea sunt:

Blocare funcţie

Aceasta înseamnă că nu se execută nici o funcţie

trimisă la PLC (M, S, T, B, etc. ).
Dacă este folosit panoul NC, se selectează butonul .

96
 12 Corectarea programului piesă

Blocare axă
Axele pot fi blocate separat. În acest caz doar axa (axele) blocată (blocate) nu se mişcă, pe când celelalte se pot
mişca.
Diferitele funcţii şi posibilităţi de blocare a axelor se pot combina în mod opţional. Se pot bloca simultan o axă,
de exemplu axa Z şi funcţiile.

Notă: Pentru informaţii suplimentare despre diferitele posibilităţi de blocare adresaţi-vă constructorului
maşinii.

12.5 Rularea de test

Tasta cu corespondent pe ecran TEST se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul
operatorului), POSITION (poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă

tasta opţiunile meniului trebuie selectat meniul STATE [F5], apoi trebuie să fie

apăsată tasta cu corespondent pe ecran TEST.

Dacă este folosit panoul NCT, se selectează butonul .

Starea de test este indicată de eticheta TEST în câmpul opt al liniei de stare.

Dacă tasta este activată, atunci:

- interpolatorul nu dă comandă de
mişcare buclei de control a poziţiei
pentru nici o axă, şi
- nu se execută nici o funcţie de către
PLC.
Starea TEST se poate aplica pentru
testarea sintactică şi grafică a
programelor. Execuţia programului
(interpolarea) este mult mai rapidă şi
mult mai amănunţită în detalii grafice
decât este în cazul activării simultane
a stărilor MACH. LOCK şi DRY
RUN. Afişarea de poziţie şi afişarea
poziţiei grafice arată traiectoria
executată.

Dacă butonul TEST nu

este activat, atunci pe
afişarea de poziţie a comenzii

numerice se pot vedea poziţiile curente ale axei.

Notă: În general butonul TEST poate fi activat doar într-unul din modurile

manuale, cu condiţia ca axele să fie în starea STOP. Pentru detalii adresaţi-vă constructorului maşinii pentru
material informativ.

97
13 Întreruperea şi repornirea operării automate .

13 Întreruperea şi repornirea operării automate

În multe cazuri este nevoie ca operarea automată să fie întreruptă şi apoi să fie continuată mai târziu. Astfel de
cazuri sunt de exemplu când:
- trebuie corectate erorile, atunci când sosesc mesaje de eroare de la preprocesorul de module
de program sau de la PLC, şi apoi continuată prelucrarea,
- pe timpul prelucrării e necesară corectarea programului, de exemplu din cauza unei erori
sintactice,
- în cazul ruperii unei scule, scula ruptă trebuie retrasă şi înlocuită, apoi prelucrarea trebuie
continuată cu o sculă nouă şi – dacă e necesar – cu valori noi pentru corecţii,
- în anumite faze de prelucrare rezultatul trebuie examinat, verificat, apoi continuată
prelucrarea,
- dacă în cursul prelucrării apare un obstacol, de exemplu o clamă de strângere a piesei de
prelucrat se află pe traiectoria sculei şi trebuie ocolită, şi apoi continuată prelucrarea,
- dacă lucrul trebuie întrerupt, de exemplu în cazul căderii reţelei de alimentare cu energie
electrică, şi apoi continuat de la punctul de întrerupere,
Cazurile prezentate mai sus cer diferite tipuri de intervenţie din partea operatorului. Astfel de probleme trebuie
să fie rezolvate cu ajutorul facilităţilor comenzii numerice discutate în continuare.

13.1 Întreruperea operării automate

În cursul operării automate starea de întrerupere poate fi cauzată de următoarele intervenţii:

- apariţia stării de stop urgenţă, de exemplu prin apăsarea butonului STOP URGENŢĂ,

- ca efect al tastei RESET sau

- schimbarea modului de operare.

Starea de întrerupere este indicată de eticheta INTD în cel de al treilea câmp al liniei de stare. În starea de
întrerupere se pot face multe intervenţii manuale asupra comenzii numerice, care pot fi înregistrate sau anulate
la repornire.

13.2 Repornirea operării automate. Informaţii modale

Operarea automată poate fi repornită în trei feluri din starea ITND:

- necondiţionat,
- prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART (repornire bloc) sau

- prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN (revenire bloc)

Diferenţa dintre cele trei metode de repornire este că în timp ce în primul caz, dacă a fost făcută o
mişcare din punctul de întrerupere, se trece la poziţia de sfârşit de bloc, în cazul al doilea se trece la poziţia de
început a blocului întrerupt şi se execută din nou întregul bloc, şi în al treilea caz se trece înapoi la poziţia de
întrerupere şi se continuă prelucrarea de acolo.

În starea de întrerupere (INTD) a operării automat, informaţiile modale se modifică prin introducerea unui bloc
singular sau rularea programului selectat pentru modul introducere

98
 13 Întreruperea şi repornirea operării automate

manuală a datelor. Aşadar dacă prelucrarea se porneşte în starea INTD a modului automat şi este apăsat butonul
START, comanda numerică înregistrează starea STOP şi se afişează mesajul
RESTORE MODAL FUNCTIONS? Y (restaurare funcţii modale ?Y=da)

Dacă se apasă tasta <SHIFT> , se afişează întrebarea:

RESTORE MODAL FUNCTIONS? N (restaurare funcţii modale ?N=nu)

Se poate trece de la un mesaj la altul prin apăsarea tastei <SHIFT> . Dacă se apasă

butonul START , în funcţie de mesajul (Y =da sau N =nu) se restaurează sau nu

starea de dinainte de suspendare. Mesajul este anulat cu ajutorul tastei RESET şi starea INTD
rămâne.

Informaţia modală declară din nou (sau nu declară din nou):

- codurile G modale,
- valoarea F,
- codul de compensare: H, D,
- parametrii modali ai ciclurilor fixe (nivel de pornire, nivel R, etc.),
- centrele imaginii în oglindă, modificării la scară, rotaţiei,
- axele atribuite pentru imaginea în oglindă, modificarea la scară, unghiul de rotaţie.

După ce s-a făcut repornirea din starea INTD, sunt luate în consideraţie valorile modificate ale punctului de
zero al piesei şi a compensării sculei.

99
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate .

13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate

Dacă operarea automată este pornită din starea de întrerupere (INTD), necondiţionat după

START se trece la poziţia de sfârşit a blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de acolo.

Aplicaţiile tipice ale funcţiei sunt:
- când trebuie anulate erorile, atunci când sosesc mesaje de eroare de la preprocesorul de module de program
sau de la PLC, şi apoi continuată prelucrarea,
- când pe durata prelucrării, parametrii de tăiere trebuiesc corectaţi, de exemplu dacă viteza de rotaţie a
arborelui (S) sau avansul (F) trebuie reînscrise prin intermediul introducerii de date manual, şi apoi continuată
prelucrarea,
- în cazuri mai simple când poziţia finală sau valoarea măsurată trebuie modificată fără să se corecteze
programul piesă,
- dacă în cursul prelucrării apare un obstacol, de exemplu o piesă de strângere a piesei de prelucrat se află pe
traiectoria sculei şi trebuie ocolită, şi apoi continuată prelucrarea.

Întreruperea blocurilor singulare

Cazul 1 : în starea G40,întreruperea interpolării liniare paralelă cu o axă

Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe:
Programul nr.1 Programul nr.2
… …
N60 G90 G0 X30 Y10 N60 G90 G0 X30 Y10
N70 Y60 N70 G91 Y50
N80 X60 N80 X30
… …

Programele nr. 1 şi 2 au aceeaşi traiectorie pentru sculă, însă

specificarea datei pentru primul este absolută, iar pentru al doilea
incrementală. Întreruperea survine în blocul N70. În poziţia
X=30, Y=30 mişcarea este oprită, modul automat este întrerupt şi
axele sunt aduse în poziţia X=10, Y=40 prin intermediul operării
manuale. Dacă după aceea se revine la modul automat şi se apasă
butonul START, mişcarea programată în blocul N70 este
terminată. Axa Y se mişcă la poziţia programată Y=60, indiferent
dacă traiectoria sculei a fost scrisă cu ajutorul specificării de dată
absolută (programul nr.1) sau al specificării de dată incrementale
(programul nr.2). Axa X nu se mişcă în blocul N70, ea revine la
traiectoria programată original doar în blocul N80, unde este
programată mişcarea pe X. În cazul în care nu se fac referiri la
axa X în mai multe blocuri consecutive, ea se întoarce la traiectoria programată în blocul în care se face referire
la adresa X.
Mişcarea este aceeaşi dacă în modul bloc singular operarea automată este oprită în poziţia de start a blocului
N70, este folosită operarea manuală, apoi după revenire se apasă butonul START.

100
 13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate

Cazul 2: în starea G40, întreruperea interpolării liniare oblice

Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe:
Programul nr.1 Programul nr.2
… …
N40 G90 G0 X20 Y10 N40 G90 G0 X20 Y10
N50 X95 Y55 N50 G91 X70 Y45
N60 X120 N60 X25
… …

Programele nr. 1 şi 2 au aceeaşi traiectorie

pentru sculă, însă specificarea datei pentru
primul este absolută, iar pentru al doilea
incrementală. Întreruperea survine în blocul
N50. În poziţia X=45, Y=25 mişcarea este
oprită, modul automat este întrerupt şi axele
sunt aduse în poziţia X=45, Y=70 prin
intermediul operării manuale. Dacă după
aceea se revine la modul automat şi se apasă
butonul START, mişcarea programată în
blocul N50 este terminată. Axele X şi Y se
mişcă oblic chiar din starea momentană până
în poziţia programată X=95, Y=55,
indiferent dacă traiectoria sculei a fost scrisă
cu ajutorul specificării de dată absolută (programul nr.1) sau al specificării de dată incrementale (programul
nr.2).
Mişcarea este aceeaşi dacă în modul bloc singular operarea automată este oprită în poziţia de start a blocului
N50, este folosită operarea manuală, apoi după revenire se apasă butonul START.

Întreruperea ciclurilor fixe

Să examinăm următorul ciclu:

…
G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200
…
Ciclul fix este interpretat în vederea întreruperii ca fiind compus din trei blocuri parţiale:
- primul bloc: Poziţionarea în planul selectat. Se face referire la acest bloc în vederea
întreruperii acolo unde doar una sau două coordonate (în exemplu X şi Y) au fost programate: G0
X100 Y70
- al doilea bloc: Poziţionare în punctul R. Se face referire la acest bloc în vederea întreruperii
unei poziţionări de-a lungul axei. În exemplu se mişcă axa Z la valoarea specificată la adresa R: G0 Z2
- al treilea bloc: Executarea găurii şi retragerea în poziţia iniţială (G98) sau în punctul R
(G99). În acest caz poziţia finală a blocului parţial este poziţia iniţială sau punctul R.
La sfârşitul tuturor celor trei blocuri parţiale, comanda numerică se opreşte în modul bloc singular.

Cazul 3: Întreruperea ciclului fix în cursul poziţionării în planul selectat

101
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ .

Dacă în blocul exemplu de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100, Y=70 şi apoi
se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, se execută
mişcarea ca în cazul al doilea, adică axele se deplasează în poziţia X100 Y70.
Dacă în planul selectat adresa uneia din axe nu a fost programată (de exemplu Y) şi s-a făcut mişcare şi în
această direcţie, sau în direcţia Z, mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică axele nu se vor mişca
nici pe Y nici pe Z după apăsarea butonului START.

Cazul 4: Întreruperea ciclului fix în cursul poziţionării la nivelul R

Dacă în exemplul de mai sus mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării pe coordonată în direcţia Z la R=2
şi se foloseşte operarea manuală, după revenirea la modul automat şi apăsarea butonului START, axa se
deplasează la poziţie în direcţia Z la R=2, ca şi în cazul 1.
Dacă în cursul operării manuale s-au făcut mişcări şi în planul X, Y , după revenirea la modul automat şi
apăsarea butonului START nu se execută întoarcere în direcţia X, Y. Astfel coordonata X, Y a găurii se poate
modifica de către operator cu ajutorul intervenţiei manuale chiar pe durata prelucrării.

Cazul 4: Întreruperea ciclului fix în cursul prelucrării unei găuri

Dacă un ciclu fix a fost întrerupt în cursul
prelucrării unei găuri, la repornirea prin apăsarea
butonului START scula se va deplasa la nivelul
iniţial în starea G98 sau la nivelul R în starea G99.
În continuare se va continua prelucrarea prin
executarea blocului următor. Dacă în cursul ciclului
a fost programată şi o numărare a repetărilor şi
întreruperea prelucrării nu s-a făcut la ultima gaură,
după revenirea la nivelul iniţial sau la nivelul R se
continuă prelucrarea prin poziţionarea deasupra
găurii următoare.
Luând în considerare cele discutate mai sus sunt
două moduri de a întrerupe prelucra-rea găurilor.
Dacă în cursul retragerii operatorul observă că, de
exemplu, în cazul unei găuri străpunse, lungimea
programată a găurii este prea scurtă, apasă STOP,
deschide oricare din modurile manuale şi execută
operaţia prin operarea manuală. După revenirea la
operarea automată şi apăsarea butonului de START
se va retrage scula şi se continuă prelucrarea.
Dacă operatorul opreşte găurirea chiar înainte de a
se atinge fundul găurii şi retrage scula în modul
manual şi apoi revine la operarea automată, după
apăsarea butonului de START scula se mişcă

102
 13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate

fie la nivelul iniţial, fie la nivelul R şi se continuă prelucrarea din acest punct. Prin intermediul acestei
intervenţii se poate corecta adâncimea găurii.

Întreruperea prelucrării în modul Ofset

Cazurile următoare se referă la axele din planul selectat atunci când este activ modul ofset. Pentru întreruperea
mişcării axelor în afara planului selectat, vezi cazurile de întrerupere în starea G40.

Cazul 6: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării liniare paralelă cu axa
Să examinăm fragmente ale următoarelor exemple de programe:
Programul nr.1 Programul nr.2
G41 G17 G90 G1 D1... G41 G17 G91 G1 D1...
… …
N80 Y90 N80 Y90
N90 X20 N90 X70
… …
Ambele programe sunt pentru aceeaşi
traiectorie a sculei, însă specificarea datei
pentru primul este absolută, iar pentru al
doilea incrementală. Dacă prelucrarea se
întrerupe în poziţia X=-50, Y=40, modul
automat este întrerupt şi se foloseşte
operarea manuală, apoi după revenirea la
modul automat se apasă butonul START,
ambele axe vor lua parte în modul ofset la
mişcarea de urmărire a conturului către
poziţia finală programată, după cum se
vede în figură, independent dacă traiectoria
sculei a fost programată prin folosirea
specificării absolute a datei sau a
specificării incrementale a datei. Dacă în
exemplul de mai sus operarea manuală se
face în direcţia Z, după ce se apasă butonul
START, pe direcţia Z nu se va face nici o
mişcare, după cum s-a discutat la cazul 1. Dacă în modul bloc singular executarea automată se întrerupe în
starea STOP la începutul blocului N80, după revenire şi START, traiectoria sculei este recalculată după cum s-a
discutat mai sus. Dacă în acelaşi timp valoarea razei sculei s-a schimbat, se continuă tăierea luând în
consideraţie noua valoare de ofset.

Cazul 7: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării liniare oblice

Dacă în modul ofset operarea automată este întreruptă în decursul interpolării liniare oblice, după revenirea la
modul automat şi apăsarea butonului START, traiectoria sculei este recalculată după cum s-a discutat la cazul
6.

103
13.3 Repornirea necondiţionată a operării automate______________________________ .

Cazul 8: în starea G41 sau G42, întreruperea interpolării circulare

Dacă în modul ofset operarea automată este
întreruptă în decursul interpolării circulare, după
revenirea la modul automat şi apăsarea butonului
START, scula se va apropia de poziţia finală
programată în bloc de-a lungul unui cerc cu o rază
variabilă. Centrul cercului corespunde cu centrul
celui programat. Raza sa de pornire este egală cu
distanţa dintre centrul cercului şi poziţia momentană
a sculei. Raza punctului final al cercului corespunde
cu cea programată.

Atunci când deplasarea manuală se face într-o

poziţie care este în dreapta poziţiei finale a
cercului, conform figurii alăturate, comanda
numerică va proceda la fel ca în cazul prezentat mai
sus. Însă în acest caz arcul de cerc cu rază variabilă
este închis la 360° datorită direcţiei G02, conform
figurii.

104
 13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART

13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART

Dacă se activează condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) după ce se revine la

modul automat şi apoi se apasă butonul START , se trece la poziţia de început a

blocului întrerupt şi se continuă prelucrarea de aici, adică se execută din nou blocul întrerupt. Această funcţie
este tipică pentru repornirea după ruperea sculei. După înlocuirea sculei, valoarea ofsetului punctului de zero al
piesei şi/sau valoarea compensării sculei pot fi schimbate. Când se apasă butonul de START se trece la poziţia
de început a blocului întrerupt cu noile valori ale ofsetului pentru sculă şi piesă.

Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran [F5] BLOCK RESTART (restart bloc). În
continuare executarea blocului se desfăşoară în concordanţă cu cele discutate mai sus.

Dacă se foloseşte panoul de control NCT, se selectează butonul .

13.4.1 Revenirea la poziţia de pornire a blocului prin intermediul operării manuale

În starea întreruptă (INTD) a operării automate condiţia BLOCK RESTART

(restart bloc) se poate activa în orice mod manual de operare (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână).
După ce este activat, distanţa necesară pentru revenire se poate vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs
pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care
distanţa rămasă de parcurs este zero. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În
continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie, decât dacă se dezactivează condiţia

BLOCK RESTART (restart bloc) .

Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul

automat şi apăsarea butonului START procesul de revenire se poate continua. Cu

ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în felul dorit, putându-se evita
astfel posibilele obstacole.

13.4.2 Revenirea la poziţia de pornire a blocului în modul automat

În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) ,

prin folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare liniară. Dacă pe drumul
de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul STOP. În continuare revenirea se poate face
prin intermediul modului manual.

105
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART .

13.4.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RESTART

Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea blocului de mişcare simplă

Cazul 1: în starea G40, întreruperea şi repornirea interpolării liniare

Figura prezintă cazul în care o
interpolare liniară în planul X,Y este
întreruptă, este selectat un mod
manual şi este folosită operarea
manuală pe toate cele trei axe. Dacă,
după ce s-a revenit la modul automat
şi s-a activat condiţia
BLOCK RESTART

(restart bloc) ,

se apasă butonul START sau se

foloseşte operarea manuală într-unul
din modurile manuale, se trece la
poziţia de început a blocului
întrerupt.
În procesul de revenire iau parte
toate axele, chiar şi cele care nu sunt programate în blocul întrerupt.

Dacă pe o axă compensarea este

modificată, ca de exemplu de-a
lungul axei Z în figura alăturată,
sau punctul de zero al piesei este
modificat, se revine la poziţia Z
validă în poziţia de început a
blocului, înregistrându-se noua
compensare sau ofsetul.
(În figură se presupune că nu s-a
programat mişcare pe direcţia Z
în blocul întrerupt.)

Revenire la poziţia de început de bloc după întreruperea ciclurilor fixe

Să examinăm următoarele cicluri fixe:

…
G0 X50 Y20 Z10
G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200
…
Ciclul fix repornit cu condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) constă din trei blocuri:
Blocul parţial 1: Poziţionarea în planul selectat. În acest bloc parţial poziţia de start este
coordonata X=50,Y=20, Z=10.
Blocul parţial 2: Poziţionarea în punctul R. În acest bloc parţial poziţia de start este
coordonata X=100,Y=70, Z=10.

106
 13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART

Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la poziţia de început (G98) sau la punctul R
(G99). În acest bloc parţial poziţia de start este coordonata X=100,Y=70, Z=2.
La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale comanda numerică se opreşte în modul bloc singular. Dacă
ciclul fix este programat cu număr de repetări L, blocurile parţiale de mai sus sunt repetate.

Cazul 2: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul poziţionării în planul selectat

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100,

Y=70 şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul

blocului (la coordonata X=50,Y=20, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută ca în cazul 1.

Cazul 3: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul poziţionării în punctul R

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării în punctul R=2

pe axa Z şi prin condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) se revine la începutul

blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=10 în exemplul de mai sus) mişcarea poate fi făcută tot ca în cazul 1.

Cazul 4: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul prelucrării găurii

Dacă ciclul fix este întrerupt în timpul prelucrării
găurii şi prin condiţia

BLOCK RESTART
(restart bloc) se revine la începutul blocului
(la coordonata X=100,Y=70,
Z=2 în exemplul de mai sus), după apăsarea butonului
START se execută prelucrarea găurii şi retragerea.

Revenire la poziţia de început de bloc după

întreruperea prelucrării în modul ofset

Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul ofset. Pentru întreruperea şi
repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile stării G40.

107
13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART .

Cazul 5: Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul ofset în afara
colţului
Folosind condiţia BLOCK RESTART (restart bloc) este declarat un vector de poziţie în punctul de început al
blocului întrerupt, a cărui
lungime este egală cu
produsul dintre lungimea
sculei vechi şi raportul
razelor, conform relaţiei:

În continuare prelucrarea este

continuată pe traiectoria
sculei cu valoarea nouă de
ofset.
Când se revine la poziţia de
start a blocului, comanda
numerică controlează toate
axele.
Aceasta este valabil, de
exemplu, şi pentru axa Z, presupunând că s-a efectuat o deplasare manuală în această direcţie. Dacă după
înlocuirea sculei s-a modificat şi lungimea sculei, şi lungimea sculei a fost înregistrată în direcţia Z, în cazul
revenirii în direcţia Z se ţine cont de noua lungime a sculei (vezi cazul 1)

Cazul 6: Revenirea la poziţia de început a blocului după întreruperea prelucrării în modul ofset în colţul
interior

Când condiţia BLOCK

RESTART (restart bloc)

este activă,

prelucrarea în interiorul unui

colţ (unghi) corespunde cu
cea în exteriorul colţului. Însă
în acest caz, după cum se
vede în figură, dacă unul din
blocuri este un cerc, se taie
din piesă. Aceasta se poate
evita dacă scula nu revine în
întregime la poziţia de start,
ci este oprită mai devreme şi
condiţia

108
 13.4 Repornirea operării automate cu condiţia BLOCK RESTART

BLOCK RESTART (restart bloc) este dezactivată.

În continuare procesul corespunde cu cel discutat la capitolul “Repornirea necondiţionată a operării

automate”. O altă posibilitate este să pornim o căutare de bloc pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de
resortul altui capitol.

109
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN .

13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN

Dacă operarea automată a fost întreruptă, s-a folosit operarea manuală pentru deplasare în afara piesei şi trebuie
făcută revenirea în punctul de întrerupere, trebuie folosită condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc)
Acest comutator se poate selecta în ecranele OPERATOR‘S PANEL (panoul operatorului), POSITION
(poziţie) sau CHECK (verificare). După ce se apasă tasta opţiunile meniului, trebuie selectat meniul STATE
[F5], apoi trebuie să fie apăsată tasta cu corespondent pe ecran BLOCK RETURN (revenire bloc).

Dacă se foloseşte panoul de control NCT, se selectează butonul .

Comanda numerică calculează poziţia de revenire luând în consideraţie posibilele schimbări ale punctului de
zero al originii de lucru şi ale valorilor compensării sculei. În suprafaţa de afişare generală care indică distanţa
rămasă de parcurs, se prezintă diferenţa dintre poziţia de revenire şi poziţia momentană.
După aceea revenirea se poate face prin intermediul operării manuale sau automat în modul automat.

13.5.1 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării manuale

În stare de întrerupere (INTD) a operării automate, condiţia BLOCK RETURN (revenire

bloc) se poate activa în oricare mod de operare manuală (JOG, JOG incremental,

avans cu roata de mână). Atunci când condiţia este activă, distanţa necesară pentru revenire se poate
vedea pe afişarea distanţei rămase de parcurs pentru fiecare axă. Axele pot fi deplasate în mod continuu în
oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează
şi se opreşte automat în poziţia de revenire. În continuare axa nu mai poate fi mişcată de loc din această poziţie,
decât dacă se dezactivează condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc).
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia de revenire, dar prin trecerea în modul

automat şi apăsarea butonului START procesul de revenire se poate continua. Cu

ajutorul acestei funcţii revenirea la poziţia de start se poate face în modul dorit, putându-se evita în felul acesta
posibilele obstacole.

13.5.2 Revenirea în punctul de întrerupere prin intermediul operării automate

În modul automat, când este activă condiţia BLOCK RETURN (revenire bloc) , prin

folosirea butonului START se revine la poziţia de start a blocului prin interpolare

liniară. Dacă pe drumul de întoarcere se află un obstacol, mişcarea se poate opri cu butonul

STOP . În continuare revenirea se poate face prin intermediul modului manual.

110
 13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN

13.5.3 Cazuri de revenire prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN

Cazurile de revenire cu ajutorul condiţiei BLOCK RETURN (revenire bloc)

corespund celor ale condiţiei BLOCK RESTART (restart bloc) , cu diferenţa că revenirea nu
se face la poziţia de început a blocului ci la punctul de întrerupere.

Revenirea în punctul de întrerupere după întreruperea blocului de deplasare simplă

Cazul 1: în starea G40, întreruperea şi repornirea interpolării liniare

Figura prezintă cazul în care este
întreruptă o interpolare liniară în
planul X,Y, este apelat un mod
manual şi este folosită operarea
manuală pe cele două axe. Dacă după
aceea se revine la modul automat şi
după activarea condiţiei BLOCK
RETURN se apasă
butonul START sau este folosită
operarea manuală într-unul din
modurile manuale atunci când
condiţia

BLOCK RETURN este

activă, se revine la
punctul de întrerupere al
blocului.
În procesul de revenire iau parte toate axele, chiar şi cele care nu sunt programate în blocul întrerupt.

Dacă pe o axă
compensarea este
modificată, ca de exemplu
de-a lungul axei Z în
figura alăturată, sau este
modificat punctul de zero
al originii de lucru, se
revine la poziţia Z validă
în punctul de întrerupere a
blocului, înregistrându-se
noua compensare sau
ofsetul.

Revenire la punctul de întrerupere după întreruperea ciclurilor fixe

Să examinăm următorul ciclu fix:

…
G17 G90 G81 X100 Y70 Z-60 R2 F200
…

111
13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN .

Ciclul fix repornit prin intermediul condiţiei BLOCK RETURN

constă din trei blocuri parţiale:
Blocul parţial 1: Poziţionarea în planul selectat (G0 X100 Y70)
Blocul parţial 2: Poziţionarea în puntul R (G0 Z2)
Blocul parţial 3: Prelucrarea găurii şi retragerea la nivelul iniţial (G98) sau în punctul R (G99).
La terminarea tuturor celor trei blocuri parţiale, comanda numerică se opreşte în modul bloc singular. Dacă
ciclul fix este programat cu număr de repetări L, blocurile parţiale de mai sus sunt repetate.

Cazul 2: Întreruperea ciclului fix şi revenirea în decursul poziţionării în planul selectat

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul deplasării în poziţia X=100,

Y=70 şi punctul de întrerupere este modificat, prin condiţia BLOCK RETURN

mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1, adică toate axele se deplasează în poziţia validă în care a avut
loc întreruperea.

Cazul 3: Întreruperea ciclului fix şi revenirea în decursul poziţionării în punctul R

Dacă în ciclul dat ca exemplu mişcarea este întreruptă în timpul poziţionării în punctul R=2

pe axa Z şi punctul de întrerupere este modificat, prin condiţia BLOCK RETURN

mişcarea poate fi condusă înapoi ca în cazul 1.

Cazul 4: Întreruperea şi repornirea ciclului fix în decursul prelucrării găurii

Dacă ciclul fix este întrerupt în timpul prelucrării
găurii şi e repornit prin condiţia

BLOCK RETURN , se execută din

nou întreaga găurire, ca şi cum ar fi fost activată

condiţia BLOCK RESTART. Deci de-a lungul axei
găurii (Z în figură) se revine la poziţia de început a
blocului (la coordonata X=100,Y=70, Z=2 în
exemplul de mai sus) după apăsarea butonului
START şi se execută din nou prelucrarea găurii şi
retragerea.

Revenire la punctul de întrerupere după

întreruperea prelucrării în modul ofset

Cazurile următoare se referă la axe în planul selectat, când este activ modul ofset. Pentru întreruperea şi
repornirea mişcărilor axelor în afara planului selectat pot fi aplicate cazurile stării G40.

112
 13.5 Repornirea modului automat cu condiţia BLOCK RETURN

Cazul 5: Revenirea la punctul de întrerupere a prelucrării în modul ofset în colţul exterior

Folosind condiţia BLOCK

RETURN este

declarat un vector
perpendicular în punctul de
întrerupere, a cărui lungime
corespunde celei a razei sculei
noi (presu-punând că raza s-a
schimbat). În continuare
prelucrarea este continuată din
punctul de întrerupere pe
traiectoria sculei cu valoarea de
ofset nouă.
Când se revine la punctul de
întrerupere a blocului,
comanda numerică controlează
toate axele. Dacă s-a modificat
şi lungimea sculei, după
înlocuire se ia în considerare
noua lungime a sculei (vezi
cazul 1).

Cazul 6: Revenirea la punctul de întrerupere a prelucrării în modul ofset în colţul interior

Când condiţia BLOCK

RETURN este

activă, prelucrarea în interiorul

unui colţ (unghi) corespunde
cu cea în exteriorul colţului.
Însă în acest caz, după cum se
vede în figură, dacă
întreruperea are loc lângă colţ
şi raza noii scule este mai mare
decât a celei vechi, se taie din
piesă. Aceasta se poate evita
dacă scula nu revine în
întregime la poziţia de

întrerupere, ci este oprită mai

devreme şi condiţia BLOCK
RETURN este

dezactivată. În continuare
procesul corespunde cu cel discutat la capitolul “Repornirea necondiţionată a operării automate”. O altă
posibilitate este să pornim o căutare de bloc pentru blocul întrerupt, însă aceasta este de resortul altui capitol

113
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .

13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului

În cursul prelucrării poate să apară nevoia executării programului selectat pentru modul automat, nu de la
primul bloc ci de la un bloc din interiorul programului. Pentru aceasta trebuie să ajungem cu cursorul pe blocul
corespunzător.
În ecranul DIRECTORY trebuie selectat programul pentru execuţie automată, apoi trebuie

afişat ecranul VIEW. Comanda numerică trebuie adusă în modul automat . În cazul

în care este afişată starea INTD în linia de stare, aceasta trebuie anulată folosind tasta

RESET .

Dacă este selectată

opţiunea [F4] BLOC SEARCH
(căutare bloc) , după apăsarea tastei
opţiunile meniului

programul listat este

preluat de preprocesorul
de module program. Opţiunea de
căutare poate fi activată în
următoarele condiţii:
- este activ modul automat,
- nu este stare INTD, adică
execuţia programului nu
trebuie să fie în starea
întreruptă,
- ecranul VIEW trebuie să fie afişat
pentru a vedea programul selectat
pentru execuţia
automată.
Dacă una din condiţiile de mai sus nu este îndeplinită, starea de contradicţie este arătată prin simbolul -> <-
în câmpul al şaptelea al liniei de stare.

13.6.1 Indicarea blocului dorit. Introducerea numărului de repetări

Linia de selecţie afişează blocul indicat. Cu ajutorul tastelor , , <PgUp>

, <PgDn> se poate răsfoi programul (deplasându-se linia). Cu ajutorul

tastelor cu corespondent pe ecran [F1] FIRST şi [F2] LAST se poate trece fie la începutul fie la sfârşitul
programului pe suprafaţa de afişare generală.
Dacă este tastat caracterul <N> pe tastatură, se poate introduce un număr de bloc la adresa N
pe linia de introducere date de jos, apoi după terminarea introducerii (folosind una din tastele

sau ) linia de selecţie trece la blocul căutat.

114
 13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului

În caz că nu se găseşte blocul cu numărul introdus se înscrie simbolul ? (semnul întrebării) la ultimul caracter
al adresei N.
În cazul comenzii M98 Ppppp se porneşte executarea subprogramului Nr. Pppp folosind tasta

.În cazul comenzii M99, prin apăsarea tastei se revine la subprogramul sau

programul principal aflat cu un nivel mai sus. Dacă numărul subprogramului este o
expresie aritmetică şi nu un număr, subprogramul nu va fi deschis.
Dacă apelarea subprogramului conţine şi număr de repetări (L), se poate specifica numărul ciclului de la care
trebuie executat. Trebuie apăsată pe tastatură tasta <L> şi apoi introdus numărul ciclului. Dacă de exemplu
apelul de subprogram este M98 P155 L4, şi L este introdus 2, ciclurile 2, 3 şi 4 vor fi executate după căutarea
sa (adică subprogramul este apelat de trei ori). Dacă se porneşte căutarea blocului din interiorul subprogramului
dat, se ia în consideraţie şi partea rămasă din program în valoarea care se dă pentru L.

13.6.2 Comanda SEARCH (căutare)

Dacă blocul dorit este selectat şi este apăsată tasta de opţiuni [F3] EXEC, comanda numerică adună toate
informaţiile programului, de la începutul programului principal până la începutul blocului selectat (la sfârşitul
blocului care precede blocul selectat), într-un tabel care se produce la momentul începerii execuţiei blocului
selectat (la sfârşitul execuţiei blocului precedent), dacă programul a fost executat de la început.
Mesajul
BLOCK NOT FOUND (nu s-a găsit blocul)
este afişat dacă s-a căutat un număr de bloc inexistent, sau numărul de repetări L este mai mare decât valoarea
scrisă în program.
Să examinăm următorul fragment dintr-un program piesă:

%O0153(BLOCK SEARCH)
N010 G54 G15 G17 G40 G49 G80 G90 T1
N020 G0 X150 Y0 B90 M6 T2
N030 G43 Z–5 H1 S500 M11 M3 M8
N040 G1 X–100 F200
N050 Y50
N060 X100
N070 Y100
N080 X–100
N090 G0 Z5 M5 M9
N100 X150 Y0 M6 T3
N110 G43 Z–10 H2 S1000 M12 M3 M8
N120 G1 G42 X100 F300
N130 Y100
N140 X0
…
%
Să începem căutarea de bloc cu blocul N130. În acest caz comanda numerică adună informaţia prezentată în
continuare.

115
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .

Numărul sculei care să fie

pregătită: T2.
M6 programat în blocul N100 face
referire la T2 a cărei înlocuire s-a
specificat în blocul N020. Aşadar, la
apăsarea butonului START se căută
în magazie la început scula T2.

Schimbare sculă: M6
După pregătire scula T2 este
înlocuită ca efect al M6 programat în
blocul N100.

Scula care să fie pregătită: T3

T3 poate fi programată în blocul
N100, pentru a fi căutată în magazie,
în timp ce se lucrează cu T2. După
căutarea blocului, START şi
înlocuire T2, este căutată T3.
Exemplul de mai sus ilustrează cum sunt colectate datele referitoare la înlocuirea sculei, dacă înlocuirea sculei
este executată pe maşină cu ajutorul comenzii M6. În cazul în care o înlocuire de sculă este executată doar ca
efect al funcţiei T, se va colecta doar ultimul cod. Strategia de colectare a datelor referitoare la înlocuirea sculei
poate fi specificată în parametrul 0082 M06. Dacă valoarea parametrului este 1 se execută colectarea în acord
cu funcţia M06.

Codul de gamă al cutiei de viteze a arborelui: M12

În blocul N130 este activ codul de gamă M12 programat în blocul N110. Acesta este cel care este schimbat.

Codul vitezei arborelui: S1000

În blocul N130 este activ codul de turaţie S1000 programat în blocul N110. Acesta este cel care este schimbat.

Codul sensului de rotaţie al arborelui: M3

Este colectată comanda referitoare la ultimul sens de rotaţie al arborelui, în acest caz M3 programată în blocul
N110.

Codul răcirii: M8
Este colectată comanda referitoare la utilizarea răcirii, în acest caz M8 programată în blocul N110.

Alte funcţii: M50, M51

Alte funcţii M diferite de cele discutate mai sus sunt listate într-o linie separată. În programul exemplu, în
blocul N010 masa este rotită în poziţia B90. Pentru rotirea mesei se apelează macro-ul O9031. În macro poate fi
găsit următorul fragment:
%O9031(TABLE ROTATION)(rotirea mesei)
...
M50
G0 B#196

116
 13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului

M51
...
M99
%

Întrucât masa este montată cu inele dinţate Hirth, trebuie să fie eliberată înainte de rotire prin intermediul
funcţiei M50. După terminarea rotirii, masa trebuie să fie blocată prin intermediul funcţiei M51. În cursul
căutării blocului, comanda numerică citeşte şi macro-ul şi colectează informaţiile necesare de acolo.

Poziţii
Poziţiile colectate prezintă întotdeauna o mişcare relativă din poziţia momentană a axei către poziţia spre care
se va face deplasarea după apăsarea butonului START.
Blocul N130 este o operaţie de frezare care se execută prin intermediul G1 paralel cu axa Y la coordonata X100
de la Y0 la Y100. Suntem poziţionaţi aici după căutarea blocului, adică acesta este blocul care va fi executat
primul de către comanda numerică după căutarea de bloc. Prin urmare înainte de executarea blocului N130
comanda numerică impune deplasarea în poziţia cu coordonatele X100, Y0, Z-10. Situaţia este aceeaşi ca în
cazul mişcărilor de interpolare (G2, G3, G33), adică masa maşinii este adusă în poziţia de pornire a blocului
selectat.
Dacă blocul selectat conţine poziţionare cu avans rapid (bloc cu G0), se va indica poziţia finală pentru blocul
selectat. În caz că a fost selectat un ciclu fix, se va indica tot poziţia finală în planul selectat.

În continuare operatorul trebuie să decidă în privinţa ordinii de înregistrare a stării dorite.

START fără intervenţie

Dacă operatorul apasă butonul START în această stare, comanda numerică înregistrează starea dorită în ordinea
următoare:
- întâi se execută funcţiile selectate în concordanţă cu ordinea lor în tabel (adică în acest caz:
T2, M6, T3, M12, S1000, M3, M8, M50, M51),
- apoi se execută poziţionările pe axe care necesită macro utilizator. În acest caz deplasarea
pe axa B, deoarece pentru executarea ei este generat un apel de macro
- în final se face poziţionarea urmând o linie dreaptă n-dimensională prin mişcarea simultană
pe toate celelalte axe. Poziţionarea se desfăşoară cu avans rapid până la distanţa de 1000 de incremente
măsurată vectorial de la poziţia finală, apoi distanţa rămasă de executat este parcursă cu viteza de
avans validă.

Intervenţii prin operare manuală înainte de START

Dacă este selectat un mod de operare manual (JOG, JOG incremental, avans cu roata de mână) înainte de
apăsarea butonului START, atunci pe distanţa care se citeşte în suprafaţa de afişare generală ca distanţă rămasă
de parcurs, se poate face deplasare prin operare manuală similar cu cazurile BLOCK RETURN şi BLOCK
RESTART. Axele pot fi deplasate în mod continuu în oricare din direcţiile (+/-) până în poziţia la care distanţa
rămasă de parcurs este 0. Axa care se mişcă frânează şi se opreşte automat în coordonata selectată. În
continuare această axă nu mai poate fi mişcată din această poziţie.
Nu este nevoie să ne deplasăm în întregime în poziţia căutată, căci procesul de revenire se

117
13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului .

poate continua prin trecerea în modul automat şi apăsarea butonului START. În continuare ordinea de executare
a funcţiilor corespunde cu cea discutată la punctul anterior.
Cu ajutorul acestei funcţii ne putem apropia de poziţia calculată în cursul căutării blocului în felul dorit, evitând
posibilele obstacole.

Alte intervenţii posibile înainte de START

Este posibil să se schimbe ordinea de execuţie, sau se poate anula execuţia unor coduri M înainte de a porni
execuţia datelor colectate în modul automat.

Cursorul se poate deplasa de-a lungul comenzilor listate cu tastele .

Cursorul trebuie deplasat la funcţia sau coordonata a cărei execuţie trebuie oprită după

primul START. Când cursorul se află pe acesta, trebuie apăsată tasta <INS> .
Din această cauză afişarea acestei date se întunecă.

Când se apasă butonul START , comenzile afişate întunecate nu sunt executate, dar

nu sunt scoase din execuţie. După ce sunt executate comenzile selectate, comanda numerică trece în starea
STOP şi afişează comenzile neexecutate în primul ciclu. De această dată pot fi selectate în modul de mai sus
comenzile care să nu fie executate când se apasă START din nou. Procesul poate fi continuat până când toate
comenzile selectate sunt executate.

În exemplul de mai sus comanda M3 se poate omite din prima execuţie a ciclului, de asemeni deplasarea Z-10
cu scopul de a preveni lovirea sculei când se face poziţionarea. În acest caz după apăsarea butonului START se
execută toate funcţiile mai puţin rotirea arborelui şi toate poziţionările mai puţin mişcarea pe direcţia Z. Dacă
apoi se apasă butonul START se porneşte rotirea arborelui şi scula se deplasează către piesă pe direcţia Z.

În ceea ce priveşte celelalte funcţii M selectate, anumite comenzi pot să fie anulate. În acest

caz cursorul trebuie deplasat la funcţia de anulat, apoi trebuie apăsată tasta <DEL>

Prin activarea acestei taste, funcţia este ştearsă din lista colectată şi nu e executată.

Poziţionarea, comenzile referitoare la înlocuirea sculei, arbore şi la răcire nu se pot anula.

În exemplul de mai sus au fost colectate alte două funcţii: M50 eliberare masă şi M51 fixare masă. După cum s-
a menţionat anterior se citeşte macro O9031 şi se colectează comenzile în decursul căutării. Dacă se porneşte
execuţia, la început se eliberează masa (M50), apoi se blochează masa (M51), când se primeşte comanda B90,
care de asemenea apelează O9031, se eliberează din nou masa, se roteşte la 90°, apoi se blochează din nou.
Evident că în acest caz executarea M50, M51 implică mişcări inutile, şi de aceea trebuie anulată. Întotdeauna
este responsabilitatea operatorului să decidă care funcţii trebuie păstrate şi care trebuie anulate dintre
celelalte funcţii M.

118
 13.6 Pornirea operării automate după căutarea blocului

13.6.3 Comanda GOTO

Dacă cursorul este deplasat la blocul dorit şi se apasă tasta [F4] GO, comanda numerică execută programul
începând de la blocul selectat după apăsarea butonului START. Contrar cu comanda SEARCH, nu se
colectează funcţii şi poziţii de la începutul programului. Este sarcina operatorului să plaseze maşina în starea şi
poziţia corespunzătoare.
Efectul comenzii GOTO este acelaşi ca atunci când ar fi introdusă comanda GOTOn (n este numărul blocului).

13.6.4 Căutarea pentru bloc întrerupt

În cursul prelucrării comanda numerică înregistrează blocul aflat în execuţie. Această înregistrare este păstrată
şi la oprirea tensiunii de reţea. Prin urmare, dacă execuţia programului este întreruptă în cursul prelucrării, de
exemplu datorită căderii tensiunii de reţea, programul poate fi repornit.
După ce se porneşte tensiunea de alimentare, trebuie făcută referinţa şi apăsată tasta

opţiunile meniului , apoi trebuie apăsată opţiunea BLOCK SEARCH (căutare

bloc) pe ecranul VIEW. Prin folosirea tastei cu corespondent pe ecran INTERRUPTED (întrerupt), comanda
numerică începe căutarea blocului a cărui execuţie a fost întreruptă. În continuare procesul corespunde celui al
comenzii [F3] SEARCH (căutare).

119
14 Lista mesajelor şi a codurilor lor .

14 Lista mesajelor şi a codurilor lor

Pot fi două tipuri de mesaje: locale şi generale.

14.1 Mesaje locale

Mesajele locale sunt acelea în legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran, şi nu sunt disponibile
pentru nici un alt ecran. Acestea sunt de exemplu erorile de introducere date afişate de comanda numerică ca
urmare a unei introduceri eronate.
Mesajele locale sunt afişate în colţul din dreapta jos al ecranului, deasupra tastelor cu corespondent pe ecran.
Mesajele locale sunt întotdeauna în legătură cu un tip de eroare de manipulare, deci pentru a putea continua mai
departe, mesajul trebuie şters. Mesajele locale sunt şterse prin folosirea

tastei CANCEL . De asemeni mesajele de eroare se şterg dacă se trece la alt ecran.

Mesajele locale şi interpretările lor sunt discutate la descrierea ecranelor.

14.2 Mesajele generale

Mesajele generale sunt acelea care nu au legătură cu o opţiune executată într-un anumit ecran. Aceste mesaje
pot să apară în orice ecran. Aceasta este situaţia dacă de exemplu prelucrarea este făcută în operarea automată şi
simultan este editat un program pe ecranul EDIT. Dacă în cursul prelucrării preprocesorul de module de
program găseşte un bloc specificat incorect sau programul PLC observă o eroare la maşină, apare un mesaj
general.
Mesajele generale sunt afişate în colţul din stânga sus al ecranului, în fereastra menţinută special pentru această
funcţie sub linia de stare. Mesajul general este compus dintr-un număr de patru cifre (acesta fiind codul) şi un
text al mesajului.
Mesajele generale pot fi împărţite în următoarele grupe principale:

Alarme de sistem:
- alarme datorate defectării sau setării incorecte a servosistemului,
- alarme datorate defectării codoarelor de poziţie,
- alarme HW/SW venite de la NC,
- mesaje datorate erorilor de programare ale programului PLC.

Alte mesaje de eroare NC:

- erori de întoarcere în punctul de referinţă,
- erori datorate deplasării în poziţii limita sau în zone interzise.

Mesaje transmise de programul PLC:

- pot fi alarme apărute pe timpul funcţionării maşinii,
- sau mesaje de informare a operatorului.

Mesaje de eroare transmise de preprocesorul de modul de program:

- dacă preprocesorul de modul de program găseşte o eroare în blocul de program preprocesat
în timpul execuţiei programului, transmite un mesaj de eroare.

120
 14 Lista mesajelor şi a codurilor lor

Mesaje datorate erorilor de manipulare:

- dacă operatorul vrea să activeze o comandă care nu este posibilă în situaţia respectivă.

Mesaje macro utilizator:

- mesaje de eroare programate de utilizator şi care aşteaptă să fie anulate, sau
- mesaje programate de utilizator care aşteaptă START.

În cazul mesajelor globale răspunsul la diferite mesaje (anularea mesajelor) este diferit. Prin urmare, în tabelul
alăturat se prezintă după fiecare mesaj metoda de anulare specifică. Acestea pot fi după cum urmează:

Anularea mesajului prin oprirea şi repornirea tensiunii de alimentare

În cazul alarmelor extrem de serioase sau periculoase mesajul nu poate fi anulat şi trebuie repornit NC-ul.
Aceste mesaje decuplează maşina de la NC şi generează de fiecare dată starea de Stop urgenţă
(EMG).

Anularea mesajului prin apăsarea tastei RESET

Acesta este modul general de anulare a mesajelor de eroare. Prin folosirea tastei RESET

se opreşte execuţia automată. Dacă în continuare se apasă butonul START, comanda numerică
preprocesează blocul şi dacă eroarea a fost reparată cu succes blocul se va executa din nou. În cazul
alarmelor extrem de serioase sau periculoase, mesajul decuplează maşina de la NC, produce starea de Stop
urgenţă (EMG) şi şterge punctul de referinţă. După

folosirea butonului RESET , maşina se poate reporni. Apoi maşina trebuie adusă în punctul de
referinţă.

Anularea mesajului prin apăsarea butonului START

Ca efect al anumitor mesaje afişate de către programul PLC sau al mesajelor macro utilizator scrise
de către utilizator, comanda numerică trece în starea STOP şi aşteaptă intervenţia operatorului în concordanţă
cu mesajul. După ce s-a executat de către operator intervenţia

necesară, prelucrarea se poate continua prin intermediul butonului START .

Anularea mesajului prin intervenţia operatorului

Anumite mesaje pot fi anulate doar prin eliminarea motivelor apariţiei lor. Aceasta este situaţia în cazul
mesajului LIMIT X+, care pentru a fi anulat necesită, atunci când a fost depăşit limitatorul fine cursă,
deplasarea în mod manual în direcţia negativă.

121
14.3 Lista mesajelor generale .

14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
0 SERVO 1
Dacă valoarea deviaţiei de poziţie Acest mesaj produce
1 SERVO 2 depăşeşte valoarea specificată la starea EMG şi
parametrul corespunzător, survine alarma pierderea punctului de
2 SERVO 3 servo. referinţă. Se poate
În mesajele SERVOn n=1…8 se referă la anula cu RESET.
3 SERVO 4
a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la
4 SERVO 5 arborele principal.
Acest mesaj este generat în starea EMG.
5 SERVO 6

6 SERVO 7

7 SERVO 8

8 SERVO 9

20 ENCODER (codor)1
Dacă circuitul de supraveghere detectează Acest mesaj produce
21 ENCODER (codor) 2 un fir întrerupt de la codor, apare alarmă starea EMG şi
de codor. pierderea punctului de
22 ENCODER (codor) 3 În mesajele ENCODERn n=1…8 se referă referinţă. Se poate
la a n-a axă, în timp ce n=9 se referă la anula cu RESET.
23 ENCODER (codor) 4
arborele principal.
24 ENCODER (codor) 5 Acest mesaj este generat în starea EMG.

25 ENCODER (codor) 6

26 ENCODER (codor) 7

27 ENCODER (codor) 8

28 ENCODER (codor) 9

40 FEEDBACK (reacţie) 1
Dacă axele nu pot urmări mişcarea cu Acest mesaj produce
41 FEEDBACK (reacţie) 2 viteza cerută de interpolator în domeniul starea EMG şi
valorilor specificate prin parametri, apare pierderea punctului de
42 FEEDBACK (reacţie) 3 alarmă de reacţie. referinţă. Se poate
În mesajele FEEDBACKn n=1…8 se anula cu RESET.
43 FEEDBACK (reacţie) 4
referă la a n-a axă, în timp ce n=9 se
44 FEEDBACK (reacţie) 5 referă la arborele principal.
Acest mesaj este generat în starea EMG.
45 FEEDBACK (reacţie) 6

46 FEEDBACK (reacţie) 7

47 FEEDBACK (reacţie) 8

48 FEEDBACK (reacţie) 9

122
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
60 PLC TIMEOUT 1 Dacă fie modulul :001 fie modulul :002 Acest mesaj se poate
(depăşire timp PLC) ale programului PLC nu se termină în anula doar la
intervalul de timp rezervat pentru ele, se deconectarea comenzii
PLC TIMEOUT 2 afişează mesajul PLC TIMEOUT 1 sau 2. numerice. Pentru
61 (depăşire timp PLC) remediere se apelează
Acest mesaj este generat în starea EMG.
la specialist

Dacă ciclul de interpolare nu se termină în Acest mesaj se poate

intervalul de timp rezervat pentru el, se anula doar la
DPG TIMEOUT afişează mesajul DPG TIMEOUT. deconectarea comenzii
70 (depăşire timp DPG) Acest mesaj este generat în starea EMG. numerice. Pentru
remediere se apelează
la specialist.

Dacă circuitul comparator detectează că Acest mesaj se poate

tensiunea specificată nu este disponibilă la anula doar la
15 V FAILURE ieşirea de +/-15 V a sursei de alimentare, deconectarea comenzii
80 (cădere tensiune 15 V) se afişează mesajul 15 V FAILURE. numerice. Pentru
Acest mesaj este generat în starea EMG. remediere se apelează
la specialist.
SYNC. FAILURE
90 (desincronizare) 1 Dacă mişcarea a două axe este Acest mesaj produce
SYNC. FAILURE sincronizată şi valoarea deviaţiei de poziţie starea EMG şi pierde-
91 (desincronizare) 2 a celor două axe este mai mare decât rea punctului de refe-
SYNC. FAILURE valoarea impusă la parametru, se afişează rinţă. Se poate anula cu
92 (desincronizare) 3 mesajul SYNC. FAILURE n. RESET
SYNC. FAILURE n =1..8 se referă la numărul axelor
93 (desincronizare) 4 sincronizate.
SYNC. FAILURE Acest mesaj este generat în starea EMG.
94 (desincronizare) 5
SYNC. FAILURE
95 (desincronizare) 6
SYNC. FAILURE
96 (desincronizare) 7
SYNC. FAILURE
97 (desincronizare) 8
100 SHORT (scurtcircuit) 000
Dacă o linie de ieşire a comenzii numerice Acest mesaj produce
120 SHORT (scurtcircuit) 020 este scurtcircuitată sau supraîncărcată, se starea EMG şi pierde-
afişează mesajul SHORT ijk, unde: rea punctului de refe-
200 SHORT (scurtcircuit) 100 i=0 semnifică prima, i=1 semnifică a rinţă. Se poate anula cu
doua, i=2 semnifică a treia, i=3 semnifică RESET
220 SHORT (scurtcircuit) 120
a patra placă de interfaţă şi j=0 semnifică
300 SHORT (scurtcircuit) 200 prima, iar j=2 semnifică a doua grupă de
16 linii de ieşire de pe placa de interfaţă.
320 SHORT (scurtcircuit) 220 Linia de ieşire scurtcircuitată nu este
identificată mai exact, k este întotdeauna
400 SHORT (scurtcircuit) 300 0.
Acest mesaj este generat în starea EMG.
420 SHORT (scurtcircuit) 320
Acest mesaj produce
Acest mesaj este afişat dacă ieşirea MON
starea EMG şi pierde-
(maşină ON) a comenzii numerice este
999 SHORT (scurtcircuit) MON rea punctului de refe-
scurtcircuitată sau supraîncărcată.
rinţă. Se poate anula cu
Acest mesaj este generat în starea EMG.
RESET.

123
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere

1020 POSITION ERROR Acest mesaj este afişat dacă decalajul Acest mesaj se poate
(eroare de poziţie) poziţiei nu atinge valoarea specificată în anula cu tasta RESET.
parametru în 5 secunde după ce s-a oprit Pentru a repara cauza
interpolatorul. Această detectare se erorii trebuie aduse la
execută în cazul comenzii G00 dacă zero ofseturile
parametrul 1241 POSCHECK este 1, sau variatoarelor.
în cazul mişcării de avans în stările G9 şi
G61.

1100
REFERENCE POINT t1 Acest mesaj este afişat dacă nu este găsit Acest mesaj se poate
1110 (punct de referinţă) limitatorul punctului de referinţă în cadrul anula cu tasta RESET.
distanţei specificată în parametrul REFDIS
1120 (sau dacă nu se poate opri în cadrul acelei
distanţe).
1130
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1140 U, V, W, A, B, C.
În codul erorii (1100, 1110, 1120, …) cifra
1150 zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
al axei.
1160

1170
1101
REFERENCE POINT t2 Acest mesaj este afişat dacă nu se poate Acest mesaj se poate
1111 (punct de referinţă) deschide limitatorul referinţă în cadrul anula cu tasta RESET.
distanţei specificate în parametrul
1121 SWLENGTH.
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1131
U, V, W, A, B, C.
1141 În codul erorii (1101, 1111, 1121, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1151 al axei.
1161

1171
1102
REFERENCE POINT t3 Acest mesaj este afişat dacă nu se poate Acest mesaj se poate
1112 (punct de referinţă) găsi pulsul de zero după trecerea peste anula cu tasta RESET.
limitatorul de referinţă în cadrul distanţei
1122 specificate în parametrul
SWSHIFT + 3/4ZERODIS.
1132
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1142 U, V, W, A, B, C.
În codul erorii (1102, 1112, 1122, …) cifra
1152 zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
al axei.
1162
1172

124
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
1103
REFERENCE POINT t4 Dacă în timpul întoarcerii în punctul de Acest mesaj se poate
1113 (punct de referinţă) referinţă e găsit pulsul de zero, axa îşi anula cu tasta RESET.
schimbă direcţia de mişcare şi îl caută în
1123 noua direcţie cu viteză mică. Dacă de data
aceasta nu poate fi găsit pulsul de zero în
1133
cadrul a 1000 de incremente este afişat
1143 acest mesaj.
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
1153 U, V, W, A, B, C.
În codul erorii (1103, 1113, 1123, …) cifra
1163 zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1173 al axei.

1104
REFERENCE POINT t5 Acest mesaj este afişat dacă în timpul Acest mesaj se poate
1114 (punct de referinţă) întoarcerii în punctul de referinţă e găsit anula cu tasta RESET.
pulsul de zero după trecerea peste
1124 limitatorul de referinţă în cadrul distanţei
specificate în parametrul
1134
SWSHIFT+1/4ZERODIS.
1144 Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
U, V, W, A, B, C.
1154 În codul erorii (1104, 1114, 1124, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1164 al axei.
1174

1105
REFERENCE POINT t6 Acest mesaj este afişat dacă în timpul Acest mesaj se poate
1115 (punct de referinţă) întoarcerii în punctul de referinţă, în cazul anula cu tasta RESET.
sistemului de măsură codat în distanţă,
1125 distanţa între două pulsuri de zero nu
corespunde cu valoarea specificată în
1135
parametrul ZERODIS.
1145 Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z,
U, V, W, A, B, C.
1155 În codul erorii (1105, 1115, 1125, …) cifra
zecilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul fizic
1165 al axei.
1175

125
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
1300
FORBIDEN AREA t+ Acest mesaj este afişat dacă a fost Eroarea poate fi anulată
1301 (arie interzisă) specificată o arie interzisă externă prin doar dacă axele sunt
comanda G22 şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
1302 limita acestei arii în direcţia +, sau se află limită prin intermediul
în această arie în momentul specificării. operării manuale. Dacă
1303
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, în momentul selectării
1304 U, V, W, A, B, C. una dintre axe este în
În codul erorii (1300, 1301, 1302, …) cifra aria interzisă, trebuie
1305 unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul anulată mai întâi
fizic al axei. specificarea prin
1306 intermediul comenzii
1307 G23.

1320
FORBIDEN AREA t- Acest mesaj este afişat dacă a fost Eroarea poate fi anulată
1321 (arie interzisă) specificată o arie interzisă externă prin doar dacă axele sunt
comanda G22 şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
1322 limita acestei arii în direcţia -, sau se află limită prin intermediul
în această arie în momentul specificării. operării manuale. Dacă
1323
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, în momentul selectării
1324 U, V, W, A, B, C. una dintre axe este în
În codul erorii (1320, 1321, 1322, …) cifra aria interzisă, trebuie
1325 unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul anulată mai întâi
fizic al axei. specificarea prin
1326 intermediul comenzii
G23.
1327

1340
LIMIT t+ Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre Eroarea poate fi anulată
1341 (limită) axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă doar dacă axele sunt
sau la poziţia limită specificată prin deplasate în afara zonei
1342 parametru pentru direcţia +. limită prin intermediul
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, operării manuale.
1343
U, V, W, A, B, C.
1344 În codul erorii (1340, 1341, 1342, …) cifra
unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul
1345 fizic al axei.

1346
1347

126
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
1360
LIMIT t- Acest mesaj este afişat dacă pe una dintre Eroarea poate fi anulată
1361 (limită) axe s-a ajuns pe limitatorul de fine cursă doar dacă axele sunt
sau la poziţia limită specificată prin deplasate în afara zonei
1362 parametru pentru direcţia -. limită prin intermediul
Valoarea lui t este numele axei: X, Y, Z, operării manuale.
1363
U, V, W, A, B, C.
1364 În codul erorii (1360, 1361, 1362, …) cifra
unităţilor (0, 1, 2, …) +1 este numărul
1365 fizic al axei.
1366
1367

1380 SPINDLE LOOP OPEN Acest mesaj este afişat dacă a fost Acest mesaj se poate
(bucla de reacţie a arborelui comandată la adresa C sau prin funcţie M anula cu tasta RESET.
e deschisă) indexarea arborelui şi nu s-a programat
anterior orientarea M19.

1400 INTERNALY FORBIDEN Acest mesaj este afişat de către NC dacă a Eroarea poate fi anulată
AREA fost specificată o arie interzisă internă prin doar dacă axele sunt
(arie interzisă internă) comanda G22, şi una din axe depăşeşte deplasate în afara zonei
limita acestei arii sau se află în această arie limită prin intermediul
în momentul specificării. operării manuale. Dacă
în momentul selectării
una dintre axe este în
aria interzisă, trebuie
anulată mai întâi
specificarea prin
intermediul comenzii
G23.

2000 PLC ERROR 001

Se pot trimite de către PLC cel mult 152 Mesajul se va anula pe
2001 PLC ERROR 002 de mesaje diferite. Textele mesajelor sunt baza programului PLC.
opţionale. În cazul când nu se adaugă text
2002 PLC ERROR 003 de către programatorul PLC, este afişat Pentru informaţii în
mesajul PLC ERROR ijk. privinţa anulării
…
mesajelor adresaţi-vă
… Lista mesajelor şi descrierea lor se va constructorului maşinii.
solicita constructorului maşinii.
2150 PLC ERROR 151

2151 PLC ERROR 152

127
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
2500 PLC MESSAGE 1
Se pot trimite de către PLC cel mult 8 Mesajul se va anula pe
2501 PLC MESSAGE 2 mesaje indexate diferite. Textele mesajelor baza programului PLC.
sunt opţionale. În cazul când nu se adaugă
2502 PLC MESSAGE 3 text de către programatorul PLC, este Pentru informaţii în
afişat mesajul PLC ERROR ijk. privinţa anulării
2503 PLC MESSAGE 4
Mesajul poate fi indexat cu maxim 4 cifre mesajelor adresaţi-vă
2504 PLC MESSAGE 5 care urmează mesajul. constructorului maşinii

2505 PLC MESSAGE 6 Lista mesajelor şi descrierea lor se va

solicita constructorului maşinii.
2506 PLC MESSAGE 7

2507 PLC MESSAGE 8

Dacă imaginea în oglindă (G50.1, G51.1)
MIRROR IMAGE IN este activată sau dezactivată în starea Acest mesaj se poate
3000 (imagine în oglindă în) activată a modificării la scară (G51) sau anula cu tasta RESET.
G51, G68 rotirii (G68).

VALUE EXCESS (depăşire Dacă datele coordonatei sau avansului Acest mesaj se poate
3001 valoare) X. Y, …F depăşesc gama valorilor permise anula cu tasta RESET.

Dacă selectarea planului (G17, G18, G19)

PLANE SELECTION IN Acest mesaj se poate
3002 (selectarea planului în) G68
este executată în starea activată a rotirii
anula cu tasta RESET.
coordonatei.

Dacă este specificată o axă în afara

COORDINATE ADDRESS
3003 (adresa coordonatei)
MISSING REFERENCE
POINT (nu s-a executat
3004 întoarcerea în punctul de
referinţă)
ILLEGAL G CODE (cod G
3005 incorect)
VALUE EXCESS (depăşire
3006 valoare) H, D, P
3007 G43, G44, H IN G2, G3
Acest mesaj se poate
planului selectat în instrucţiunea G68 când
anula cu tasta RESET.
se dă centrul de rotaţie.
Dacă nu s-a executat întoarcerea în
punctul de referinţă înaintea programării Acest mesaj se poate
deplasărilor absolute pe axe. anula cu tasta RESET.
Dacă nu au fost definite o funcţie sau un
macro utilizator pentru un cod G la care se
face referire sau sunt specificate într-un Acest mesaj se poate
bloc două sau mai multe coduri G care anula cu tasta RESET.
intră în conflict.
Dacă în selectarea ofsetului sculei (H) sau
(D) numărul introdus după adresă
depăşeşte gama permisă. Acest mesaj se poate
Aceeaşi eroare apare în cazul valorii P a anula cu tasta RESET.
comenzii G10 L(10, 11 12, 13).
Dacă este programată compensarea
lungimii sculei (G43, G44, H) într-un bloc Acest mesaj se poate
care conţine interpolare circulară (G2, anula cu tasta RESET.
G3).

Dacă se schimbă codul de compensare a

ERRONEOUS G45…G48 razei (D) când se foloseşte G45…G48 sau Acest mesaj se poate
3008 (cod greşit) prin folosirea codului G45…G48 rezultă anula cu tasta RESET.
un conflict.

128
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere

Dacă se foloseşte codul G45…G48 în Acest mesaj se poate

3009 G45…G48 IN G41, G42
modul ofset (G41, G42). anula cu tasta RESET.

PLANE SELECT. IN Dacă este programată selectarea planului

Acest mesaj se poate
3010 (selectarea planului în) G41, (G17, G18 sau G19) în modul ofset (G41,
G42 anula cu tasta RESET.
G42).

Dacă diferenţa dintre raza punctului de

RADIUS DIFERENCE start şi raza punctului final a unui arc de Acest mesaj se poate
3011 (diferenţă de rază) cerc depăşeşte valoarea specificată în anula cu tasta RESET.
parametrul 1021 RADDIF.

Dacă în definirea interpolării circulare

ERRONEOUS CIRCLE
3012 DEF. R (definire greşită a
razei cercului)
MULTITURN CIRCLE
FAILURE (greşeală la
3013 definirea cercului cu mai
multe ture)
(G2, G3) a fost specificată raza (R) şi Acest mesaj se poate
punctul de pornire coincide cu punctul anula cu tasta RESET.
final.
Dacă la definirea cercului cu mai multe
ture (este activă specificarea coordonatelor
polare G16) modificarea unghiului polar Acest mesaj se poate
nu e negativă în cazul lui G2 sau anula cu tasta RESET.
nu e pozitivă în cazul lui G3.

Dacă atunci când se programează interpo-

larea circulară (G2, G3) nu sunt definite
ERRONEOUS CIRCLE
nici raza (R) nici coordonata centrului (I, Acest mesaj se poate
3014 DEF. (greşeală la definirea
cercului) J, K), sau specificarea coordonatelor anula cu tasta RESET.
centrului este în conflict cu planul selectat
( G17: I, J; G18: I, K; G19: J, K).

3015

FORBIDEN ADRESS Dacă este interzis sau conflictual să se facă Acest mesaj se poate
3016 (adresă interzisă) referire la o adresă într-o anumită situaţie. anula cu tasta RESET.

,C AND ,R IN ONE
Dacă au fost programate în acelaşi bloc Acest mesaj se poate
3017 BLOCK (,C şi ,R în acelaşi
bloc) teşirea (,C) şi rotunjirea colţurilor (,R). anula cu tasta RESET.

Dacă într-un bloc de interpolare circulară Acest mesaj se poate

3018 ,A IN G2, G3
(G2, G3) a fost programat unghi (,A). anula cu tasta RESET.

DOMINATOR
Dacă în calculul compensării razei în 3D Acest mesaj se poate
3019 CONSTANT=0 (constanta
dominantă e zero) valoarea constantei dominante este 0. anula cu tasta RESET.

DATA DEFINITION Dacă în blocul cu G33, G34 au fost

ERROR G33, G34 (eroare
de definire date)
3020
programate mai mult de două axe,
sau sunt completate atât E cât şi F, Acest mesaj se poate
sau avansul la filetare este 0, anula cu tasta RESET.
sau au fost programate ,C sau ,R.

129
14.3 Lista mesajelor generale
Cod
Mesaj
eroare
3021 G51 IN G33
DIVIDE BY 0 IN (împărţire
3022 prin zero în) G33
DATA DEFINITION
3023 ERROR G26 (eroare de
definire date)
ERRONEOUS P VALUE
3024 IN (valoare greşită P în)
G96
DEFINITION ERROR S
3025 (eroare de definire S)
DEFINITION ERROR
3026 (eroare de definire) G10 L3
DEFINIT. ERROR T IN
3027 (eroare de definire T în)
G10 L3
MOORE TOOLS IN (mai
3028 multa scule în) G10 L3
GROUP NUMBER IS TOO
3029 HIGH (numărul de grupe
este prea mare)
DEFINITION ERROR
3030 (eroare de definire) T
ALL TOOL LIVES ARE
3031 OVER (durata de viaţă a
sculelor a expirat)
CONFLICTING M CODES
3032 (coduri M în conflict)
130
.
Metodă de anulare
Descriere
şi remediere
Dacă în blocul G33 este activă Acest mesaj se poate
modificarea la scară (G51). anula cu tasta RESET.
Dacă a fost programat G33 şi valoarea E
este mai mică sau egală cu 0, sau numărul Acest mesaj se poate
de pulsuri ale codorului pentru arbore la anula cu tasta RESET.
parametrul 5023 ENCODERS1 este 0.
În blocul G26 a fost specificată o adresă
Acest mesaj se poate
neinterpretată sau există o eroare de
anula cu tasta RESET.
specificare la o adresă interpretată.
Dacă în blocul G96 (programarea vitezei
Acest mesaj se poate
de suprafaţă constante) valoarea P nu este
anula cu tasta RESET.
1 …9.
Dacă viteza de rotaţie a arborelui
programată (S) este mai mare decât 65000
Acest mesaj se poate
sau negativă
anula cu tasta RESET.
sau în ciclurile fixe G84.2, G84.3 este
egală cu 0.
Dacă în blocul G10 L3 (completarea
tabelului de viaţă al sculei) P sau L sunt Acest mesaj se poate
într-un bloc sub adresa T, H sau D, sau a anula cu tasta RESET.
fost programată altă adresă.
Dacă în blocul G10 L3 (completarea
tabelului de viaţă al sculei) nu a fost Acest mesaj se poate
specificat codul P înaintea de definirea anula cu tasta RESET.
adresei T.
Dacă în blocul G10 L3 (completarea
tabelului de viaţă al sculei) numărul de
Acest mesaj se poate
scule dintr-un grup depăşeşte valoarea
anula cu tasta RESET.
maximă înregistrată la parametrul 1181
GROUPNUM.
Dacă în blocul G10 L3 (completarea
tabelului de viaţă al sculei) numărul de
Acest mesaj se poate
grupe de scule depăşeşte valoarea maximă
anula cu tasta RESET.
înregistrată la parametrul 1181
GROUPNUM.
Dacă este programată chemarea sculei
Acest mesaj se poate
(adresa T) şi valoarea T este mai mare
anula cu tasta RESET.
decât 9999, sau este negativă.
Dacă, în cazul selectării unei scule,
duratele de viaţă ale tuturor sculelor dintr- Acest mesaj se poate
un grup la care se face referire (adresa T) anula cu tasta RESET.
au expirat.
Dacă au fost programate coduri M care Acest mesaj se poate
intră în conflict. anula cu tasta RESET.
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
Dacă este programată funcţia M şi
DEFINITION ERROR Acest mesaj se poate
3033 (eroare de definire) M
valoarea scrisă sub adresă este mai mare
anula cu tasta RESET.
decât 999 sau negativă.
Dacă adresa A, B sau C a fost specificată
DEFINITION ERROR Acest mesaj se poate
3034 (eroare de definire) A,B,C
ca funcţie şi valoarea ei este mai mare
anula cu tasta RESET.
decât 65000.
Dacă este programată o întârziere (G4 sau
ciclu fix) şi valoarea P este mai mare decât
10 la puterea a 5-a,
DEFINITION ERROR sau este negativă, Acest mesaj se poate
3035 (eroare de definire) P dacă în blocul G4 adresa P nu e anula cu tasta RESET.
completată,
sau dacă în blocul G5.1 ori G10 este
completată incorect.
Dacă este programat blocul G39 în starea
Acest mesaj se poate
3036 G39 CODE IN G40 G40 sau în modul de compensare a razei
anula cu tasta RESET.
sculei 3D.

Dacă este programat blocul G39 şi blocul Acest mesaj se poate

3037 G39 NOT IN G1, G2, G3
precedent nu este G1, G2 sau G3. anula cu tasta RESET.

În cazul calculului intersecţiei nu a fost

specificată la adresa Q care intersecţie
trebuie calculată,
în ciclurile de strunjire G70, G71,G72,
DEFINITION ERROR G73 nu a fost specificat numărul de sfârşit Acest mesaj se poate
3038 (eroare de definire) Q
de bloc al profilului, anula cu tasta RESET.
în ciclul de taiere a filetului multiplu G76
prima tăiere specificată la Q nu e
interpretabilă.
Dacă este programat un bloc de reţinere
vector G38 în starea G40 sau în modul de Acest mesaj se poate
3039 G38 CODE IN G40
compensare a razei sculei 3D. anula cu tasta RESET.

Dacă a fost programat un bloc de reţinere

vector G38 şi codul de interpolare nu este Acest mesaj se poate
3040 G39 NOT IN G0, G1
G0 sau G1. anula cu tasta RESET.

Dacă în modul ofset (G41, G42) este

AFTER G2, G3 ILLEG. programat un bloc de anulare a modului
ofset (G10, G20, G21, G22, G23, G28, Acest mesaj se poate
3041 BLOCK (bloc incorect după
G2, G3) G29, G30, G31, G37, G52, G53, G54, …, anula cu tasta RESET.
G59, G92) după interpolare circulară.
Dacă se anulează modul ofset în modul G2
sau G3: Acest mesaj se poate
3042 G40 IN G2, G3
G40 G2 X Y R. anula cu tasta RESET.

Dacă se încearcă pornirea modului ofset în

modul G2 sau G3: Acest mesaj se poate
3043 G41, G42 IN G2, G3
G40 anula cu tasta RESET.
G41 G2 X Y R.

131
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
Dacă se porneşte modul ofset pe durata
unui bloc de mişcare:
G41, G42 DEFINITION Acest mesaj se poate
3044 ERROR (eroare de definire)
G40…
anula cu tasta RESET.
G41 X Y
G40 X Y.
3045
Dacă în modul ofset (G41, G42) nu poate
NO INTERSECTION G41, Acest mesaj se poate
3046 G42 (nu există intersecţie)
fi determinat punctul de intersecţie dintre
anula cu tasta RESET.
blocul curent şi următorul bloc de mişcare.
Dacă în modul ofset (G41, G42)
CHANGE NOT POSSIBLE
schimbarea direcţiei (G41[] G42 sau G42 Acest mesaj se poate
3047 (nu se poate face
schimbarea) [] G41) nu se poate face nici prin relocarea anula cu tasta RESET.
centrului cercului.

INTERFERENCE ALARM Dacă în modul ofset (G41, G42) apare Acest mesaj se poate
3048
(alarma de interferenţă) supratăiere în piesă. anula cu tasta RESET.

CIRCLE ARC TOO LONG Dacă arcul de cerc (G2, G3) este prea Acest mesaj se poate
3049 (arc de cerc prea lung) lung. anula cu tasta RESET.

NO REFRNC POINT G29, Dacă nu s-a executat întoarcerea în

G30 (nu s-a executat punctul de referinţă pe axele programate în Acest mesaj se poate
3050 întoarcerea în punctul de bloc, când se execută comanda G29 sau anula cu tasta RESET.
referinţă) G 30.
Dacă în blocul G22 e găsită o adresă
incorectă,
dacă în blocul G22, P nu e 0 sau 1,
dacă în blocul G22 relaţia între valoarea
adreselor X Y Z şi I J K este incorectă,
dacă în blocul G22 s-a făcut referire la o
adresă de coordonată incorectă,
dacă în blocul G28, G29, G30 a fost Acest mesaj se poate
3051 G22, G28, … G31, G37
programată o adresă diferită de adresa anula cu tasta RESET.
axei, adresele N, P, F, M, S, T,
dacă în blocul G30, P nu e 1, 2, 3, 4,
dacă în blocul G31 a fost programată o
adresă diferită de adresa axei, N şi F,
dacă în blocul G37 s-a programat un
deplasament 0 sau s-a făcut referire la mai
mult decât o coordonată.
Dacă este programat ciclul de găurire G76
şi nu este încorporată facilitatea de
orientare arbore, sau Acest mesaj se poate
3052 ERROR IN G76, G87
dacă este programat un ciclu de găurire anula cu tasta RESET.
G87, arborele poate fi orientat dar ciclul
este în starea G99.

132
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
Eroare şi remediere
NO BOTTOM OR R
Dacă într-un ciclu fix punctul R sau Acest mesaj se poate
3053 POINT (nu au fost definite
punctul de fund sau R) punctul de fund (Z) nu au fost definite. anula cu tasta RESET.

Dacă în blocul G 31
starea G16 este activă,
G31 IN INCORRECT dacă este activă starea G41 sau G42, Acest mesaj se poate
3054 STATE (în stare incorectă) dacă este activă una din transformări (G51, anula cu tasta RESET.
G51.1, G68),
dacă este activă starea G16 sau G95.

Dacă în blocul G 37
este activă starea G16,
G37 IN INCORRECT dacă a fost programat codul G (G43, G44, Acest mesaj se poate
3055 STATE (în stare incorectă) G49) de compensare a lungimii, anula cu tasta RESET.
dacă este activă una din transformări (G51,
G51.1, G68).

Dacă parametrul 3163 CHBMOVE este

impus 1 şi poziţia finală a blocului progra- Acest mesaj se poate
3056 LIMIT
mat depăşeşte limita de cursă specificată anula cu tasta RESET.
prin parametru.
Dacă parametrul 3163 CHBMOVE este
FORBIDEN AREA (arie impus 1 şi poziţia finală a blocului progra- Acest mesaj se poate
3057 interzisă) mat este în aria interzisă specificată cu anula cu tasta RESET.
instrucţiunea G22.
Dacă în timpul prelucrării DNC apare una
NOT IN DNC (nu se află în din comenzile M99 P, GOTO sau Acest mesaj se poate
3058 DNC) WHILE… DO în programul principal. anula cu tasta RESET.

3059
3060
3061

3062
3063

BAD MACRO STATE Dacă expresia macro este incorectă Acest mesaj se poate
3064 (declaraţie macro greşită) sintactic. anula cu tasta RESET.

TOO LONG BLOCK (bloc Dacă blocul programat nu are suficient loc Acest mesaj se poate
3065 prea lung) în buffer. anula cu tasta RESET.

Dacă nu există punct de intersecţie ( de ex.

NO INTERSECTION
în cazul liniilor drepte paralele, cercurilor Acest mesaj se poate
3066 POINT (nu există punct de
intersecţie) concentrice etc.), atunci când se calculează anula cu tasta RESET.
punctul de intersecţie.

133
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
Dacă nu există poziţie finală în cazul
FAULTY ,A IN G16 (,A Acest mesaj se poate
3067 greşit în G16)
referirii la adresa ,A când se specifică data
anula cu tasta RESET.
coordonatei polare.
FAULTY READ (citire Dacă se citeşte din memorie un sector fals Acest mesaj se poate
3068 greşită) în timpul execuţiei programului. anula cu tasta RESET.
Acest mesaj e afişat în cazul
LEVEL EXCESS (depăşire când numărul de nivele ale Acest mesaj se poate
3069 număr de nivele) subprogramului este mai mare decât 8 sau anula cu tasta RESET.
în cazul macro este peste 4.
Dacă se face referire la un număr de bloc
NOT EXISTING BLOCK nespecificat în instrucţiunea M99 P, Acest mesaj se poate
3070 (nu există blocul) NO. P, Q GOTO sau în ciclurile G70, G71, G72, anula cu tasta RESET.
G73.
Dacă, în cazul unui apel de subprogram
(M98 P) sau al unui apel macro (G65 sau
MISSING OR FAULTY P G66 sau G66.1 P), Acest mesaj se poate
3071 (P inexistent sau greşit) nu e completată adresa P, sau anula cu tasta RESET.
P e mai mare de 9999, sau
P e negativ.
Dacă a fost programată la adresa L
numărare de repetări (M98 P L, G65 P L,
DEFINITION ERROR Acest mesaj se poate
3072 (eroare de definire) L
sau în cazul unui ciclu fix ), sau L a fost
anula cu tasta RESET.
folosit în comanda G10, şi L este mai mare
decât 65000.
Dacă, în cazul apelului de subprogram
(M98 P) sau apelului de macro (G65 sau
G66 sau G66.1), numărul programului
specificat la adresa P nu există în
memorie,
NOT EXISTING
a fost selectat un subprogram sau un apel Acest mesaj se poate
3073 PROGRAM NO.
(nu există programul nr.) de macro pentru G, M, A, B, C, S, T şi anula cu tasta RESET.
subprogramul la care se face referire nu se
află în memorie, sau
programul care se execută a apelat
subprogramul sau macro care este editat în
acel moment (ecran EDIT).

Dacă este găsită o funcţie de sfârşit macro

Acest mesaj se poate
3074 ODD G67 (fără pereche) modal (G67), a cărei pereche nu există
anula cu tasta RESET.
(G66, G66.1).

DEFINITION ERROR Dacă valoarea numărului de bloc (N) este Acest mesaj se poate
3075 (eroare de definire) N mai mare decât 16000000. anula cu tasta RESET.

NO END OF PROGRAM Dacă nu e definit sfârşitul programului

Acest mesaj se poate
3076 (nu e definit sfârşitul prin intermediul comenzilor M2, M30,
programului) anula cu tasta RESET.
M99 sau %.

3077
3078

134
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
Eroare şi remediere
3079
Se face referire la o variabilă macro (#…)
ERRONEOUS USE OF inexistentă, sau Acest mesaj se poate
3080 (folosire greşită a) # la o variabilă macro (#…) interzisă în anula cu tasta RESET.
blocul dat.
Atunci când se face programare pentru
teşire sau rotunjirea colţurilor în blocul
DEFINITON ERROR Acest mesaj se poate
3081 (eroare de definire) ,C ,R
care conţine ,C sau ,R sau în blocul
anula cu tasta RESET.
următor şi nu s-a programat coordonata în
planul selectat.
Nu s-a programat revenire (M99) la
NO RETURN M99 (fără Acest mesaj se poate
3082 revenire)
sfârşitul unui subprogram sau program
anula cu tasta RESET.
macro.

Dacă într-un arc programat raza în punctul Acest mesaj se poate

3083 R=0
de început sau de sfârşit este 0. anula cu tasta RESET.

,C ,R TOO HIGH OR
Dacă s-a programat o teşire (,C) sau o Acest mesaj se poate
3084 FORBIDDEN (prea sus sau
interzis) rotunjire de colţ (,R) imposibilă. anula cu tasta RESET.

Dacă este programată modificarea la scară

CIRCLE ERROR (eroare (G51 X Y Z I J K ) şi în interpolarea Acest mesaj se poate
3085 cerc) G51 circulară sunt diferite mărimi de anula cu tasta RESET.
modificare la scară pe diferite axe.
Dacă este programată modificarea la scară
DEFINITION ERROR Acest mesaj se poate
3086 (eroare de definire) G51
(G51 X Y Z I J K ) şi X şi U, sau Y şi V,
anula cu tasta RESET.
sau Z şi W sunt într-un bloc.

ILLEGAL PLANE Dacă în ciclul de tăiere filet multiplu G76,

Acest mesaj se poate
3087 SELECT (selectare în cazul comenzii pentru strung, nu e
nepermisă a planului) anula cu tasta RESET.
selectat planul G18.
Dacă maşina nu are echipat codor pentru
FORBIDEN SPINDLE
arbore şi s-a programat o instrucţiune care Acest mesaj se poate
3088 MOVING (rotirea arborelui
interzisă) necesită codor pe arbore (de exemplu anula cu tasta RESET.
filetare, orientare).

BUFFER OVERTURN Dacă s-a şters buferul în modul ofset Acest mesaj se poate
3089 (ştergere bufer) G41, G42 (G41, G42). anula cu tasta RESET.

Definirea interzisă a unei variabile macro

# DEFINITION PRO- (#…). Aceasta se poate datora tipului ei
Acest mesaj se poate
3090 HIBITED (definire (de exemplu #10000, …#1015), sau poate
interzisă) anula cu tasta RESET.
fi interzisă la parametrii 9001 WRPROT1,
9012 WRPROT2.
Dacă în cazul unei variabile macro (#…),
operanzii şi operaţiile sunt în conflict. De
ERRONEOUS
exemplu: dacă s-a comandat sumarea Acest mesaj se poate
3091 OPERATION WITH
(operare greşită cu) # logică (AND) între două variabile macro anula cu tasta RESET.
care nu pot fi reprezentate în modul 32 biţi
cu virgulă fixă.

135
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere

DIVISION BY 0 # Dacă în cazul evaluării unei expresii Acest mesaj se poate

3092 (împărţire prin 0) macro se face împărţire prin 0. anula cu tasta RESET.

BUFFER OVERRUN # S-a depăşit capacitatea de stocare de Acest mesaj se poate

3093 (depăşire capacitate bufer) variabile macro a buferului. anula cu tasta RESET.

3094
3095
3096
3097
Dacă valoarea funcţiei depăşeşte gama,
(de exemplu SQRT[-4] sau ASIN[2]),
ERRONEOUS
dacă în cazul instrucţiunilor BCD numărul Acest mesaj se poate
3098 ARGUMENT (argument
greşit) transformat are mai mult de 8 digiţi, anula cu tasta RESET.
dacă în cazul unei instrucţiuni BIN nu este
definit un număr BCD în decade.
3099

3010

BLOCK NOT FOUND Dacă nu s-a găsit blocul căutat şi s-a ajuns Acest mesaj se poate
3101 (nu s-a găsit blocul) la sfârşitul programului (M2, M30 sau %). anula cu tasta RESET.

Dacă este activă interpolarea în coordonate

INCORRECT POSITION polare (G12.1) şi Acest mesaj se poate
3102 (poziţie greşită în) G12.1 poziţia primei axe e 0, sau anula cu tasta RESET.
poziţia celei de a doua axe nu e 0.
Acest mesaj este afişat dacă nu vine
semnal de la senzorul de ofset sculă în
OUT OF RANGE (în afara cadrul distanţei care e specificată la Acest mesaj se poate
3103 distanţei) parametrul 8002 ALADIST când se anula cu tasta RESET.
execută blocul G37 de măsurare a lungimii
sculei.
COMPENSTN VALUE Dacă valoarea modificată a ofsetului uzurii
TOO HIGH (valoarea de este în afara domeniului +/-1600 Acest mesaj se poate
3104 compensare în afara incremente atunci când se execută ciclul anula cu tasta RESET.
domeniului) G37.
Dacă sunt mai mult de 10 degajări concave
POCKET NUMBER IS
în profil când se execută ciclurile de Acest mesaj se poate
3105 TOO HIGH (numărul de
degajări este prea mare) strunjire G71, G72 în cazul comenzilor anula cu tasta RESET.
pentru strunguri.
3106
3107
3108

136
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
Eroare şi remediere
3109
3110
3111
3112
3113
3114
3115
3116
3117
3118
3119
3120
3121

3122
3123
3124

3125
3126
3127
Acest mesaj este afişat dacă programul
Acest mesaj se poate
selectat pentru executare automată este
anula cu tasta RESET.
editat în modul automat, sau
PROGRAM EDITED Programul poate fi
3500 (program editat)
dacă programul selectat pentru executare
pornit dacă se închide
cu introducere manuală a datelor este
ecranul EDIT după
editat în mod MDI în timp ce butonul
terminarea editării.
START este apăsat.

Se afişează în mod DNC dacă este impusă

la parametrul 2002 BAUD RATE o
BAD BAUD RATE
valoare nestandard a ratei baud care nu Acest mesaj se poate
3502 VALUE (rata baud
incorectă) poate fi interpretată de comanda numerică. anula cu tasta RESET.
Valorile interpretate de comanda numerică
sunt listate în descrierea parametrilor.

137
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
Acest mesaj se poate
SERIAL BUFFER FULL Dacă s-a depăşit capacitatea buferul-ului anula cu tasta RESET.
3503 (bufer serial plin) serial în cursul prelucrării DNC. Transferul de date
trebuie pornit din nou.
Acest mesaj se poate
TOOL PLACE TABLE anula cu tasta RESET.
Dacă NC-ul găseşte că suma de control a
3504 BAD (tabela de alegere a Tabela de alegere a
sculei eronată) tabelei de alegere a sculei e falsă.
sculei trebuie să fie
reorganizată.
Dacă a fost selectat un program pentru
NOT EXISTING execuţie automată sau MDI, apoi
Acest mesaj se poate
3505 PROGRAM (program programul a fost şters şi fără să se
inexistent) anula cu tasta RESET.
selecteze un program nou este apăsat
START în modul automat sau MDI.
Dacă programul care este executat încarcă
un program în memoria comenzii Trebuie apăsată tasta Y
OVERWRITE (Y/N) numerice prin intermediul comenzii dacă programul vechi
3507 (suprascriere (da/nu) ) DPRTN şi numărul programului încărcat trebuie reînscris, altfel
a fost deja înregistrat în director. tasta N sau RESET.

Dacă suma de control a ariei de memorie

care conţine starea generală a NC-ului,
care se păstrează şi la deconectarea
alimentării, este falsă.
Aceste date sunt după cum urmează:
G20/G21: intrarea inch/metric;
Acest mesaj se poate
numărul compensări lungimii sculei
NC STATUS TABLE BAD anula cu tasta RESET.
3508 (starea tabelei NC eronată)
înregistrate (H) şi axa pe care este
Datele listate trebuie
valabilă;
reorganizate.
programele selectate pentru execuţie
automată sau MDI;
starea DNC;
dacă reţeaua de alimentare e oprită în
timpul execuţiei programului, numărul
acestui program.

Acest mesaj se poate

Dacă suma de control a ariei de memorie
LIFE TIME TABLE BAD anula cu tasta RESET.
care conţine tabela timpului de viaţă, care
3509 (tabela timpului de viaţă Tabela timpului de
incorectă) se păstrează şi la deconectarea alimentării,
viaţă trebuie
este falsă.
reorganizată.
Dacă suma de control a ariei de memorie Acest mesaj se poate
TOOL ofset TABLE BAD
care conţine tabela de ofset sculă, care se anula cu tasta RESET.
3510 (tabela de ofset sculă
incorectă) păstrează şi la deconectarea alimentării, Tabela de ofset sculă
este falsă. trebuie reorganizată.

138
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
Eroare şi remediere
Acest mesaj se poate
Dacă suma de control a ariei de memorie anula cu tasta RESET.
WORK ofset TABLE BAD
care conţine tabela punctul de zero al Punctul de zero al
3511 (tabela punctul de zero al
originii de lucru incorectă) originii de lucru, care se păstrează şi la originii de lucru trebuie
deconectarea alimentării, este falsă. măsurat din nou.

Acest mesaj este afişat dacă în operarea Acest mesaj se poate

OVERRUN ERROR
DNC pe timpul transferului serial, doi anula cu tasta RESET.
3514 (eroare ce comunicare
DNC) bytes se suprapun fără ca cel anterior să fi Încărcarea trebuie
fost citit de comanda numerică. pornită din nou.

Dacă în operarea DNC prin interfaţa

Acest mesaj se poate
serială comanda numerică primeşte date cu
PARITY ERROR anula cu tasta RESET.
3515 (eroare de paritate)
paritatea incorectă. Acest mesaj este afişat
Încărcarea trebuie
de asemeni ca rezultat al setării diferite a
pornită din nou.
parametrilor la transmiţător şi la receptor.
Apare în decursul operării DNC. Eroarea
de încadrare este datorată setării diferite a
Acest mesaj se poate
parametrilor la transmiţător şi la receptor.
FRAMING ERROR anula cu tasta RESET.
3516 (eroare de încadrare)
Aceştia sunt după cum urmează:
Încărcarea trebuie
rata baud,
pornită din nou.
lungimea cuvântului,
numărul de biţi de stop.
Pot fi stocate cel mult de 254 programe,
întrucât managerul de fişiere al comenzii Acest mesaj se poate
numerice permite înregistrarea în director anula cu tasta RESET.
a 254 programe. Acest mesaj este afişat Dacă e nevoie să se
DIRECTORY FULL
3518 (director plin)
dacă se încearcă înregistrarea mai multor înscrie un program nou
programe în timpul execuţiei unui program trebuie şters unul din
prin folosirea comenzii POPEN. programele vechi care
Aceasta nu înseamnă în mod necesar că nu mai e necesar.
memoria este plină.
Acest mesaj se poate
Acest mesaj este afişat de către NC dacă
anula cu tasta RESET.
MEMORY FULL (memorie s-a umplut memoria comenzii numerice în
3519 plină)
Unul din programele
timpul execuţiei programului ca efect al
vechi care nu mai e
comenzii BPRNT sau DPRNT.
necesar trebuie şters.
Dacă trebuie trimise date prin comanda
FILE NOT EXISTS (fişier Acest mesaj se poate
3520 inexistent)
BPRNT sau DPRNT şi nu s-a deschis un
anula cu tasta RESET.
canal cu comanda POPEN.
Acest mesaj se poate
anula cu tasta RESET.
FILE NOT OPEN (fişier Dacă o acţiune a NC-ului se referă la un
3524 care nu a fost deschis)
Nu e greşeala
fişier care nu e deschis.
operatorului, şi el n-o
poate remedia.

139
14.3 Lista mesajelor generale .

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
eroare şi remediere
Acest mesaj se poate
anula cu tasta RESET.
INVALID ERROR CODE Dacă a fost generat un cod de eroare
3528 (cod de eroare invalid)
Nu e greşeala
invalid în timpul administrării unui fişier.
operatorului, şi el n-o
poate remedia.
Acest mesaj se poate
anula cu tasta RESET.
SYSTEM ERROR (eroare Eroare de comunicare internă a
3530 de sistem)
Nu e greşeala
programului supervizor al NC-ului.
operatorului, şi el n-o
poate remedia.
Acest mesaj se poate
Dacă suma de control a ariei de memorie
anula cu tasta RESET.
MACRO TABLE BAD care conţine variabilele macro
3545 (tabelă macro eronată)
Tabelul variabilelor
#500…#599, care se păstrează şi la
macro trebuie
deconectarea alimentării, este falsă.
reorganizat.
Dacă operarea automată este pornită din Acest mesaj se poate
RESTORE MODAL starea INTD prin START, comanda anula cu tasta RESET.
FUNCTIONS? Y numerică înregistrează starea STOP şi este Starea INTD rămâne.
3549 (restaurare funcţii modale? afişată întrebarea RESTORE MODAL
da) FUNCTIONS? Y (Y=da) (restaurare
funcţii modale). Prin apăsarea tastei
<SHIFT> este afişată întrebarea
RESTORE MODAL FUNCTIONS? N
RESTORE MODAL (N=nu) (restaurare funcţii modale). Mesa-
FUNCTIONS? N jele pot fi comutate cu tasta <SHIFT>.
3550 (restaurare funcţii modale?
Dacă se apasă START se revine la starea
nu)
dinainte de suspendare (Y), sau nu (N) în
funcţie de mesaj.
4000 MACRO ERROR 000 Textul următor este afişat prin specificarea Acest mesaj se poate
valorii variabilei macro #3000: anula cu tasta RESET.
4001 MACRO ERROR 001
#3000=nnn(ERROR TEXT)
4002 MACRO ERROR 002 unde nnn=0,1,2,…,999 şi între paranteze
se poate introduce un text opţional.
Numărul nnn defineşte codul erorii.
(Codul=4000+nnn). Dacă nu a fost
completat, codul de eroare va fi
… … întotdeauna 4000.
Dacă nu s-a introdus text de eroare pentru
variabilă, textul va fi întotdeauna MACRO
ERROR nnn (eroare macro nnn), şi dacă
4999 MACRO ERROR 999 s-a introdus va fi afişat textul dintre
paranteze

140
 14.3 Lista mesajelor generale

Cod Metodă de anulare

Mesaj Descriere
Eroare şi remediere
5000 MACRO MESSAGE 000 Textul următor este afişat prin specificarea Ca efect al mesajului,
valorii variabilei macro #3006 în NC-ul înregistrează
5001 MACRO MESSAGE 001
programul piesă: starea STOP. Prin
5002 MACRO MESSAGE 002 #3006=nnn(MESSAGE TEXT) folosirea butonului
unde nnn=0,1,2,…,999 şi între paranteze START se trece la
se poate introduce un text opţional. următorul bloc. Mesajul
Numărul nnn defineşte codul mesajului. se poate anula cu tasta
… … (Codul=5000+nnn). Dacă nu a fost RESET, dar dacă după
completat codul de mesaj, acesta va fi aceea este apăsat
întotdeauna 5000. butonul START, ca în
Dacă nu s-a introdus text de mesaj pentru toate celelalte cazuri,
variabilă, textul va fi întotdeauna MACRO mesajul este afişat din
5999 MACRO MESSAGE 999 MESSAGE nnn (mesaj macro nnn), şi nou.
dacă s-a introdus va fi afişat textul dintre
paranteze.

141
Note .

Note

142
 Index alfabetic:

Acces interzis . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Parametrul

Adresă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 ALADIST. . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Adresa N. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58, 59 BAUD RATE. . . . . . . . . . . . . . . 142
Avans linie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54, 55 CHBFMOVE. . . . . . . . . . . . . . . 138
Bloc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 CLCV. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Inserare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 CROSS DOT. . . . . . . . . . . . . . . 42
Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . 58 ENCODERn. . . . . . . . . . . . . . . . 127
Ştergere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 ENCODERS1. . . . . . . . . . . . . . . 135
Ştergere număr. . . . . . . . . . . . . 59 FEEDBACKn. . . . . . . . . . . . . . . 127
Butoane de corecţie. . . . . . . . . . . . 15 FMULT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Buton de oprire arbore. . . . . . . . . 16 GROUPNUM. . . . . . . . . . . . . . . 135
CANCEL (anulare) . . . . . . . . . . . 10 RADDIF. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Căutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 RAPOVER. . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Cuplare alimentare. . . . . . . . . . . . 14 REFDIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Cuvânt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 SWLENGTH . . . . . . . . . . . . . . . 130
Inserare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 SWSHIFT. . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Ştergere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 WRPROT. . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Dată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 ZERODIS. . . . . . . . . . . . . . . . . . 130,131
Editare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Poziţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Căutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Absolută. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Căutare şi înlocuire. . . . . . . . . . 65 Finală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Număr program. . . . . . . . . . . . . 54 Generală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Nume program . . . . . . . . . . . . . 54 Maşină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Operator I. . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Relativă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Programe piesă. . . . . . . . . . . . . 54 RESET. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10, 105
Fereastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Sfârşit de program. . . . . . . . . . . . . 54
Format program. . . . . . . . . . . . . . 55 SHIFT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
FEED HOLD (avans oprit) . . . . . 12 Stare conflictuală. . . . . . . . . . . . . . 12
Grup Mod de operare. . . . . . . . . . 11 Stop urgenţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Incremental. . . . . . . . . . . . . . . . . . 56, 61 Structura programului piesă . . . . . 54
Inserarea unui bloc. . . . . . . . . . . . 58 Taste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Introducere bloc. . . . . . . . . . . . . . 58 Alfabetice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Început de program. . . . . . . . . . . . 54 Cu corespondent pe ecran. . . . . . 10
Şir de adresă NC. . . . . . . . . . . . . . 54 De defilare şi editare. . . . . . . . . . 10
Şir de adresă MACRO. . . . . . . . . 54 De ştergere . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Şir de adrese. . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Numerice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Linie de stare. . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Săgeţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
M19. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Test valoare limită. . . . . . . . . . . . . 62
Monitor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Unitate de afişare. . . . . . . . . . . . . . 8
NC gata de lucru. . . . . . . . . . . . . . 13
Număr program. . . . . . . . . . . . . . . 54, 62
Nume program . . . . . . . . . . . . . . . 54, 62
Panou de control. . . . . . . . . . . . . . 8
Panou de control a maşinii . . . . . . 13

143