Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Pagini de Si Despre Parintele Dometie de La Ramet 454

    Uploaded by

    Graur Alexandru
    12 views9 pages

    Original Title

    Pagini de si despre Parintele Dometie de la Ramet 454

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    12 views9 pages

    Pagini de Si Despre Parintele Dometie de La Ramet 454

    Uploaded by

    Graur Alexandru

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 9
    8 Scurté biografie a Parintelui Dometie de la Réimet Pirin Ashimandrit Dometic Manoache + miseut la 13 octombrie 1924 in seal Marek comune Ba ng jdt Bazi, Paring i au fst Ton @ Hota Manolache. Stelian (viitorul Dometic) a fost cel de-al pa- tre ince doigprezece copia exp pling elavog toumrit outpsaamdangebr log om crseat nk de Dumnezcu gi in ascultarea gi respectul de cei mari, cu dige hoponeiy detest Gal son en A fot boteat in vechea bil sult Miele, de Paras Thm, to ve de open de nipcaees ce eeu fle: pout rene. heron oe iis putsnic casts inde « pss for pal aad Clee Clean clate pimarele-aabsolitin saa Tcl jndeal Bel, ude ping a fo inprope Ima primal boi mondial din 1916s are wl ahaa Be invtcels a forc un lev sheytinciageieiveg tater. stiincios, dep care pivingi sii rau dats urmeze Seminarul ‘folog din Basin, La Seminal Tecloge de ope aa, totdenna png talon, fost remit ge de promot absovind tn anu 1948, tn ala an, tne BiSctaetacts & cme peommsinnfeteeras secoununer es loci a Facuianes de Telogi ds Be Chret pe eu a abso in amul 1949. cn cael exceptional" inscris pe diploma de licen, al cirei subiect a fost ,Marturisirea ortodoxi a lui Petru Movili, Studiu irricexgetcdopmate __ Greutitile materiale in timpul cursurilor la Facultate au fost ezolvate pin aconarea se burse din putes Bact ‘Omodoxe Romine ga Offciului de Asistenté Universita Sorina gh ce seed. meric “dowctle as qeuconth Manelache Sli, tn ce pve imatinare ¢ Scagiia beep : fn anul 1949, ca student “oa IV, impreuna Ge alti oe ee eee ws hail ee penta intkvrea Ortodoxie. Viziteaza, Ma- Sen eamcea qi Misantes Delp, Tinea Se fe een de seneinrs penta ae spirieale, +a hotirie sf imbriigeze viata monabal ple- er diay fei 189 cn saul Tice (0 SoA ac ccnp care ene SiMe. eeiete In pv hotel se ea Sieseerigciade yi peuru focus vol ona feces i lin ie rgunzate i rl Ex vot Merge Ardea Ulead pit chemarats clogs cco wees stmt ‘ainda eoucles opt cup mares down fe Maca fave td fg sola {a Marines etl, find hieroniedacon la 6 opus {O49 la Mane Hodroy odo poi ca prot hors pesrara Mlniets Pap, 7 caput clay Iv Cuchns epeopas Andake decane Pree Shag Epacop Andei Magers: Sa leis 14 septembre 1949, la Minastirea Prslop, impreuni cu viitoral Mitropo- fee Amonie Pamdeai, for cal dean @ bon ee Dupthrotong « ecpur ofsjctc a Sal Alas, cu dee cr va ind creat de Dura tien daa desta cade pe peers eu or mit Soocsat de cre since Anti Boca Avezo ured tas peotuapepelckciblewlsnpsihneati conc Credincogior ven la aceath mits. fr eniasral era moglicessulledor vote la nde cn vee Ein audet ia cu ceo in nijocl mar pe salar it poe, desta pra elt uhowiece, la-i asl pind aproape de Silvas {mal 1989, Hrintele Demet ete mua cu acess aise Shia fei Goes ctor Sina Soon Gin Epa Arad Asa pin ida nest pa aT TNA NTE RY ‘Tera nononterse reinviat acest agezimant, att sub aspect gospodiresc, cit si sub aspect spiritual. Construieste dou chili din temelii, 0 bbucitirie so cdmara la subsol si face amenajiri la biseric. Construieste drumul de acces de la Purcireti-Strugari la ministre. Intr-o singurd zi la apelul siu au venit 30 de care cu boi si, in frunte cu Parintele Dometie, au hucrat la acest drum. Ca fiecare om stitea de vorba, ti asculta dureile, necazurile, i adresa cuvinte de mingaiere gi im- birbitare, si apoi fi chema pe toti la ministre pentru mirturisite si indrumiri morale, de unde plecau linistit i {mpacati pe deplin. 4 ‘Dupa scurt timp, a trebuit si plece de la acest schit din lipsi de conditi de dezvoltare; era un loc strimt gi P tele Dometie a fost hotirit si intemeieze o ministre de cdg in Tenaya dup ele malate regu ‘monahale ortodoxe. in acest scop, inci de la Prislop gi de I Afar our grams nfl is pene eae de tinere de pe Valea Sebesului, intre care: Muntean Ana (monahia Antima), Ghibu Toana (monahia Terusalima, actuala staretd a Manistsii Réme), Valeu Maria (monahia Macrina), Ghibu Ana (monahia Anastasia), Martin Toana (monahia Toanichia), Rotaru Ana (monahia Amflohia), Lucan Raveca (monahia Teososia), Bogdan Elisabeta (mo- nahia Eufimia), Martin Marina (monahia Melania), Cris- tea Ana (monahia Agaftonica), Petrascu Maria (monahia ‘Heruvima). Au mai fost ¢ altel, pind la 23, dar intrucdt nau mai venit Ia Mandstirea Ramet, ou ‘au mai fost mentionate, Cu tot acest grup de fete, in august-septembric 1952, Pirintele Dometic, cu binecuvintarea arhiereasei a Prea Sfinginalui Antim al Buzdului, sa prezentat la ministiile Ritegti si Barbu din juderul Buzau, pentru inchinovierea Jor: jumitate la Rétesti st jumatate la Barbu, unde aveau si-qinsugeasca toati traditia monahalA gi dup& tei ani de Zile si se reintoarc’ la manastirea proiectati a se edifca in Ardeal, pe Valea Sebepului, la mainistirea lor Pirintele Dometie gi Pirintele Varsanufic, ucenicul gi colaboratorul siu apropiat, au fost inchinoviagi la manis- tirea de cilugiri Ciolanu din Eparhia Buzdului la 22 au- gust 1952, 10 Pirintele Dometic, cx binecuvintarea arhiereascd a rea Sfinftului Antim Angelescu, le-a fost duhovnic, a fost numit director si profesor la gcoile monahale ce fune- tna fs cle wel minders Ret Barb om Ta Ministirea Ratesti erau peste treisute de eilugirite Soro iat mntes data de pean 1700. La Mist se Barca pd og nzs de ma en ‘Aici s-au pus bazele unei temeinice pregicri in via rinduiala fonahald, dupa cel mai autentic tipic ortodox, tinerele insuyindu-si temeinic, pe ling’ celelalte cunostinte ‘de baz, simuzica Prltcd Tot la aceste mindstr -au cali fica, lucrind in atliere, in meseria de tesut covoare. "fh anal 1954, 23 aprile, Pirintele Dometic a adus din invitimant pe sora sa Eugenia (monahia Eudoxia ‘Manolache) la Manistirea Ratesti, in grupal surorilorat- ddelence. Maica Budoxia Manolache a fost secretara Mi- nist Rmet 30 de ani gi ghid la muzeul minis, pe tare [a infingat ca speijinul Picintelui Dometic si al frate Iu de la Brasov, preot Mihai Manolache, si muzeograf fn ‘muzeul din Scheit Bragovului. A actvat in cadral muzeulai ‘Ministrii Ramet 20 de ani. Acroalmente este pensionari, Deci cu acel grup de suror,jumitate de la Ratest (cic cealalth parte s-a rupt gi au rimas acolo, la Ministirea iitet) fi cu fntreg grupul de la Manastirea Barbu, dupd foarte multe greutiti care mu se pot amint aici Patintele Dometic a venit la Manistirea Ramet, unde au fost pri mite pentru inchinoviere de prima maicd stare care a fost aici, maica Pelaghia Pricf, in anul 1956, luna iuli, pe la Sfintul Pantelimon. Maica Pelaghia Prici a fost cea pe cate a numit-o Episcopia Chujalui stare la Mandstirea Ramey in anul 1955, dups desfiinarea obstei de calugii de aici, al citei starey a fost Evloghie Ora, care a trecut 1a stilul vechi cu toaté obstea gi avea influent si asupra localnicilor. Manastirea Ramey fost arunci transformati din ministre de cilugiti in ministre de maici, la pro- ppunerea delegatului trimis aici spre a Jumina lucrarile Pirintele Gherman Baciu, de eitre Episcopia Cluj, de care aparginea ministiea, Episcopia Cluj a aritat toat si tuatia la Sfantal Sinod, care in anul 1955 a hota sa fie sministire de maic. Ten ‘Maica PelaghiaPric la rigimintea Pirintelui Dometic, lea primit pe tnere fii nici o aprobare de sus, cu gindul ch pe parcurs se vor limpezi lucrurile. $i s-au gi impecit, tot aga, cu multe greutii. ,Prea Sfingtal Antim nu a mai fost de acord si mai plecim de acolo, pentra care am $i venit aici in frunte cu Pirintele Dometie, fi nici tn fel de aprobate, mai mult ca fugite. Iar pe pirintele Dometie {ned ka mai oprit la Episcopia BuaSu, canonarh pin’ tn anul 1957, cind i-a dat voie de esi din eparhie sia venit {n Transilvania. Pirintele Dometi, in timp ce am stat noi fn Eparhia Buziului trei ani, a ficut multe demersuri gia ‘mets personal pentru edificarea unei ministri de maici fn Ardeal, la forurile inate bisericesti si de stat, dar ma au dat nici un fel de aprobare, ci doar promisiuni, cum cra in perioada comunisti {n cele din uri, Mitropolial ‘Transilvanici, Nicolae Balan, i-a spus Pirintelui Dometic aceste cuvinte: «Pirinte Dometie, avem ziduri destue, dar tau suflete si le incilzeasets. La acest inden, Pirintele Dometie, peregrngind pe la toate minastiile din Ardeal, a descopeie Manisitea Ramet, care pct foarte mul siunde ne-a gi adus*. La 2 iunie 1957, a avutloc la Manistirea Ramey cilugi- sia primelor maic, fate care au fost: Lavrentia, Antima, le rusalima, Macrina, Eudoxia si Mihaela, Maica Lavrentia a fost cilugacita de Parintele Gherman Baciu, iar celelalte de Pirintele Dometic, care in predica sa eu acest pila spus: swAici vreau si-mi riménd oasele mel, intreacesti mangit Aafirmat pentru a doua oari hotirirea sa neclintiti de a fuse abate de la clea pe cae g-aaes-o irevocabil La 24 august 1957, dupa cei s-a dat iesirea din Eparhia Buziului, n-a fost repartizat de Sfinta Episcopie Cluj la Ramet, unde maicle il agteptau, ci Prea Sfingtal Teofl Herineanu I repartizat la Schitul Piatra Fintinelelor de nga Bistrita-Nasiud, Parintele Dometic invioreaza gi via- ta duhovniceased de aici i dela Parohia Dorigoara. in anul 1958, la 17 mai, Prea Sfingiul Episcop Teofil Hesineanu il repartizeazi gi] numeste start si dahovnic Ja Mandstirea Dragomiresti din Maramures, pe care 0 of ‘ginizeaza acét administratiy ct si duhovnicest. Aici aco- —— Per’ biserica in intregime, o zugraveste, construieste 0 co- 2 ti de lemn, 0 inzestreazi cu clopote si construieste Eiteva chil. $i la aceasti manistire ajuti duhovniceste, fn stilol siu caracteristic, entuziast $i neobosit, pe multi credinciogi din aceasta parte de tard. ‘i sft, [a inceputl ui marti 1959, este numit preot duhovnic la Ministirea Rémet, cind obstea sa se gisea in ‘mari nevoi materiale gi spiritual. De la venitea in Translvania, la diferte date calenda- ristice, a fost ellugirite de Parintele Dometic si miicate- le: Melania, Magdalena, Paraschiva, Fevronia, Rafael (s0- 1 pltintelui Stiniloae), Daniela, Andreia, Ambrozia, Sta- vrofilia, Mitrodora, Eufrasia, Filotemia (mama Parintelai Dometic), Xenofonta, Anastasia, oanichia, Teodosia, Am- filohia. Alte maici care au fost tunse in monahism (care au ps jurimantal) dup ce Pirintele Dometie a trecut la cele vvegnice, dar care au fost primite de Pirintele Dometic in ministre, sunt: Teodora, Eftimia (sora paintelui Filotei), ‘Veniamina, Mina si Pavelida (surorile Parintelui Serafim Bidilt), Eufrosina, Ambrozia, Melania, Apolinara si Ghe- lasia (surorile Parintelui Nicolae Barb), Soffonia, Spiri- dona, Teofana, Toresta, Meletia, Isidora (sora Parintefui Toachim Popa), Petronia, Marina, Veronica, Teoctista, Ra- facla, Hristofora, Andreia de la Plan. ‘Asadar, in. primii ani ai injghebirii ministiri de ‘aici de la Ramet era o obste de peste 40 de viequitoare, avind de indurat multe neajunsuri ~ chili putine, atelier ‘necorespunzitor pentru covoare, ipsa hranei,a imbricimin- tc, medicamentelr, pent cares sola mere autora Pitintelui Dometic. Dar aceste neajunsuri nu au fost destul, ici s-a abitur asupra ministiriun cintec trist de pustire, in urma decre- tului 410, si nica obste de maici si de surori, care se aflau toate sub virsta de 50 de ani, trebuia si se risipeasc in cea ‘mai frumoasi luni din primivara anului 1960, luna mai, pe la easele piringilor, sau si intre in productie fn fabrici gi tuzine,cici aceasta cerea decretul 410. Pirintele Dometie, cu inima sa de piinte al acestei cobsti grew tneereate, eredea insi ferm ci Dumnezcu si Maica Domnului ie va hirizi ea intro bun zi si se adune iarisi la aceasti ministire eu toi si bucuria lor ‘Tuzaw puuovacese 1" si fie desivirsiti. $i aga a fost, dupa zece ani de zile de pribegie. Pirintele Dometic mereu isi intirea obstea de Inaici spittin tat fara, direct sau prin scrsori. In acest timp, cele mai multe maici au stats a Teius gla Aiud, in ‘mai multe grupuri, care lucrau la covoare, sefa sectiei de covoare find maica Terusalima Ghibu; aceasta sete era in dependent’ de Cooperativa ,Record, Aiud, gi se afla pe strada Ion Creangi din orasul Aiud. fn timpul acesta (1960-1969), Parintele Dometic nu cra linistit i le ste pe maici tot pe la gazde, pela ug stri- ine, si le-a cumpirat doui case in Aiud, una pe strada Cri- gan ne 10, iar alta pe strada Stefan cel Mare, casi locuiascd ‘icurele lola’ in easele lor ‘Inperioada desfiintiriimsnistci agczimintulafostdo- nat statului en forga gi transformar in eabani gi bufet. Dups ‘multe umbliri pe la cei mari li s-a aprobat monahiilor si revina, mai inti ca civle, cu secia de covoare gi cu angaja- ‘mentul ci le vor da gi fetelor de prin partea loculi o suri de existent a seer de covoare. “Maicile revenite la ménistire in anul 1969 mu mai erau stipine, cichiriage si stiteau la un Joc eu eurigtil. Cabana si bufetal deranjau grav viafa maicilor. Neputénd 68 mai Suporte acest fel de iad in incinta Manistint Ramet, valo- ros monument istorie al trecurului nostra roménese, Pi- rintele Dome face tot felul de demersurila toate forurile superioare bisericesti side stat, pind la presedintele pi, aritind situatia grava in care se afla ministirea, cu orice “Mianistitea depindea de Mitropolia Sibi, laa edrei con- ducere sc aflaf.P S. Dr. Nicolae Mladin. De asemenea, cu cei de la Judet, pune la eale construirea uneicabane, tot pe pimintul manastri, pe o vatei citre Cheile Rametulti. CConstruirea s-a ficut dup planul dat de Juder, sub forma de asi de pensionari a preotilor sila vremea cwveniti si se faci un schimb de locuing cu cabana si bufetul din Mi- nistirea Ramet, fapt ce sa intimplat prin multle osteneli ale Parintelui Dometie, cic ajutor banesc sau material nu a avut de niciunde, “Toate edifcile pe care l-a construit in manistire, din ‘eauza oponentior, cu riscle-a construit yi f'rkacte: ateliere dle covoare, arhondarce, nous stireti, trapeza, paraclsul SSinenajarea ui, cici a fost dormitor cu tavan indreptat {fn timpul cabane, introducerea curentulu electic,intro- iducerca apei potable, dowa case parohiale. Sadest livadt {in ministire, unde instaleazi stupina, cumpardnd peste do- itizedi de stupi Face un lac de peste. Construicste o scoali pentru copii de pe Valea Manastir, casein ve. S-a ocupat Ge restaurarea biserieiivechi, monument istoric. DA tor concursul pentra fnfiinarea muzcului, care a Juat nastere, cu aprobarea Mitropolitalui Nicolae Mladin, Ja 12 inlie 1969. A ajurat in acest sens pe sora sa, maica Eudoxia Manolache, ghidul ministci, a dotarea si inzes- trarea muzeului cu icoane, pictate pe sic sau pe lemn, colectionate de pe la localnii sau din alte piri, cumpirate gi donate. De asemenea, a inzestrat muzeul cu tor fell de obiecte etnografice, monede, documente et. ‘Sunt demne de amintitaici cavintele spuse de Prea Sfin- titul Emilian Biedas, in Tegrafid Romi, in artcolul ,O plecate timpurie*, care sintetizeaza pertinent vasta si bo~ gata sa actviate: in plind si rodnicaactivitatebiserceasc si pariotici, s-a bins ca o lumanare de ceard curati la 6 iulie 1975, Pi- ‘inteleachimandritDometie Manolache, duhovnicul Sfintei Ministiri Rémet, judeyul Alba. Unul dintre osirduitorit ddevotagi faa de iavititurile cele de suflet mintuitoare ale ‘Sfintei noastre Biserici si care si-a consumat intreaga sa via’, de altfelatit de scurté [50 de ani — n. n.], pentru ‘mantuireaaltora prin minturea sa propri, scare he aduce aminte de marl figuri de fini ai Sfintei noastre Bserii Pretutindeni pe unde a peregrinat gi-a lisat amprenta sa de bun gospodar, de zelos propoviduitor al cavinrului Iai Dumnezeu, find regretat de tot care Lau cunoscut. Dar marea sa personalitate administrativ-gospodireas & $i duhovniceascé rimine legati de vastele realizar gi fnnoiri pe care le-aadus la strivechea manistire Rémet. To- ‘tusi Pasintele Dometie nu s- lsat coplesit numai de aceas- 1H activitate administrativ-gospodreasc, ci a pus un mare pret si pe studi, Astfel, in anul 1972 s-ainscis la doctorat in Teologic la Institut Teologic de grad universitar din Bucuresti, pe care -aterminat cu media 10, eu o lund ina- TOT TAT ATER 15 Tarn ponowsacasc inte de fulgeritoral lui start. In cadrul acestor eursuri, a publicat dous lucrit 1. ,Dogmele si valorficarea lor in viaga credinciosilor ortodocs", in Stuf Tealaic, nx. 34/1975; 2. seme dogmatic in pictura biscricii vechii Episcopii, a Geoagiu in Shi Telyice, ne 10/1975. ‘Pentru multipl gi rodnica saactivitae, pentru vrednici- ile sale in ogoral Sfintei noastre Biserici, i s-a inménat me- alia jubiliar a cell de-a XXV-a aniversiri de Patrachat a Pea Feriitohui Disinte Patriarh Justinian, emisi cu acest pri, iar la 12 decembrie 1974 Sfintul Sintod al Bisericii Ortodoxe Romane, prin Decizia ne. 4200, i-a acordat ran- gil de athimandrit.[.] “Teolog distins, pirinte duhovnicese al multora, patriot si osirduitor pentru unitatea bisericeascS, spirit de inalté jertfelnice, altruist gospodar de o rara capacitate, Parintele Dometiea fost siva rinvine o floare de mare pretin gridina Biserieli Ortodoxe Romine. Astizi clopotee strivechiului locas monahal ortodox, refnviat de sub ruine de vrednicul pistor de suflete si de cobstea sa, vestesc, motilor $i fntregului Ardeal, eX idealul siudea intemeia o manistie ortodoxi aici, peaceste locuri, spre fotiirea credingei strimogest sia unititii nationale, a fost indeplinit. Cel mai vin si mai fumos omagiu pe eare i putem aduce este i-i urmaim indemausile, dar mai ales pilda vieqi sale, dup& puterile noastre® Preot Mihai MANOLACHE Pirintele Dometie de la Ramet: schige de portret _Am fost impresionatd de cwvintele aurorului citi La mind lind, prin care se inceare’ descrierea chipulai Pi Sntelui Dometic? ‘Astfel serie autorul: ‘--Ajuticmi Doamne si-mi sporeste hau, spre a reda adeviratul chip al celui ce a fost pentru mul pastor du- hhovnicesc ~ chipul ascetic al Pirintelai Dometic, indulcit dd ochii si albastr care de atitea ori mia fost dat sii vid plini de lacimi ~ laerimi ce-mi dezvaluiau profunda sen- Sibilitate pentra durerea si suferinga oamenilor. Lacrimi de rmultumire, de bucurie pentru fiecare victorie supra pica- tului, pentru interiorizata-i rive spiritual Povesteste apoi autorul cum, intr-un moment, simtin- ddu-se vinovat fata de Pirintele Domete, a incereats-icea- 1 iertare. Atunei Pirintele i-a rspuns: sFrate Voicule, ear husuanuns st! Feitia ta mu trebu- ic ski pui nidejdea in oameni, ci in Dumnezeu ! Cel ee ia dept sftuitor pe om, orieit de ingelept ar fi acela, poate ‘ges, ins cel ce ia drepeajutor mila gi dragostea Lui Dum- nnezeu, nu va gresiniciodat’. Mergi dar sino cdiutareazem fn oameni ci mai ales in Pistoral eel blind, Tisus Histos ‘Apoi ag mai vea, si-mi fie irtat, si redau mai jos si un paragraf din cvintee nat Pre Sfingiul Pirinte Mitropolit ‘Antonie (Leonida) Plimideali, care, ca un mare maestru condeicr,scrie despre colegul sit, Pirintsle Dometie: "Ma dou alan la met impreund cu Sane titafea Sa, Patriarhul Ecumenical Constantinopolulu, Bar- tolomeu 1, si cu Prea Fericitul Patriarch Teoctst al nostra, jam povestitconstantinopolitanulu, uitindu-ne de pe ce: dic in jos, la morméntal Pirinteai Domete, impreuna ct 7 “Tezawe pononncase uucenicul siu ial meu, Episcopul Casian, vicar la Dunarea de Jos, fapele gi viata acestui om evlavios, generos, iubitor oi iubit. ,Maine fi facem o slujba , a hotrit Patriarhul Bartolome I, primus inter pares in humea ortodoxs. ‘Beumenictl s-aapleeat cu evlavie asupraamintiriiParin- telui nostru romiinese Dometie. Mi s-a parut oclipi ei, in Jocul crucii de la eapital mormantuli, era chiar Pirintele Dometic, in picioare, cu pletele impristiate peste umeri, zimbindu-mi aga cum flcea ein fi pregiteam cite o sur prizi ca sil bucue. Pirea cl imi zice: far mi-ai Rcut-o, Dumnezeule! Mi-aiadus aici chiar pe Ecumenical! Multe {ti mai tree tie prin cap, Leonida intotdeauna cind ne intélneam mi dezmierdacu nomele din studentie. Dispirea Episcopal si apirea prietemul. $ieu ficeam la fl ca dnsul, iindca ne-ar fi stinghert distantele. Pe mine mai ales. iindci el, monahul, afa cum era, era mai sus decit mine, Episcopal. Cine ma poate crede, si mi creadi ck o spun firi Fipieicie gi fled falsi smerenic, Ja urma urmei pe et de comoda si de intrati in obicei = limbaj de lemn pe ait side inutl Maicile de la Ramet, ori de cite ori tree pe lang mor ‘mannal Pirintelui Dometie, se insemneazi cu semnul eru-

    You might also like