2.2. NOTIUNEA DE FUNCTIE In multe situagii din viata cotidian’ auzim astfel de formulari: rezultatul unui elev la examenul de capacitate este functie de efortul depus pentru pregitirea lui; produc- tivitatea muncii unui individ depinde de cat de performanta este magina la care lucreaza; temperatura inregistraté pe parcursul unei zile are diferite valori in functie de momentul zilei in care se face masurs. toarea etc. Intr-o expunere ficutd de Euler (celebru matematician elvetian) in anul 1749 se mentioneaz de mai multe ori funetia ca o m&rime variabilé care depinde de alt marime variabili. Pentru unele scopuri o astfel de definitie este suficient4. in dezvoltarea ulterioara a matematicii s-a impus necesitatea de a se da notiunii de functie un continut mai general si mai abstract. Nu dependenta variabilelor este esential& in continutul notiunii de functie, ci corespondenta prin care anumitor obiecte li se atageazd alte obiecte. In felul acesta, notiunea de functie se fundamenteaza pe noti- uni ale teoriei mulimilor. Conceptul de functie pe care-] vom defini in continuare joact un rol deosebit de important in matematica. Notiunea de relatie Tlustrim aceast’i notiune important printr-un exemplu gi apoi o vom defini riguros. Fie A = {Bucuresti, Paris, Londra, Roma, Moscova} si 8 = {RomAnia, Spania, Anglia, Germania, Italia, Franta} si propozitia ,.x este capitala lui y’, unde = este un element din A, iar y este un element din B. in multimea A x B se disting doua categorii de cupluri (z, y): © uncle pentru care propozitia este adevarata: (Bucuresti, Romania), (Paris, Franta), (Roma, Italia); ‘© uncle pentru care propozitia este falsd: (Londra, Germania), (Moscova, Spania). Se spune ci propozitia ,.c este capitala lui y" stabileste o relatie de la multimea A la multimea B. Notiim relatia cu ®. Multimea tuturor cuplurilor (x,y) pentru care propozitia enuntata este adevirati este multimea Gc A x B, numité graful relatiei. Si observim cd relatia R de la A la B este bine de- terminatd de graful situ G = {(Bucuresti, Romania), (Paris, Franta), (Londra, Anglia), (Roma, Italia)}. Definitie. O relatie R este definita pr © 0 multime A, numit& multime de plecare a lui R; * 0 multime B, aumité multime de sosire a lui R; © o parte G a produsului cartezian A x B, numitd graful lui R. ‘Vom spune c& un element x din A este in relatia R cu un element y din B, daca (x,y) € G. Notim xRy. Dact «Ry, mai spunem cé y este imaginea elementului x prin R. Deci: G= (x,y) € Ax B | Ry}. Relatia de mai sus o notam R = (A,B, G). Definitie. Dou’ relatii (A, B,G), (A’, B’,G") sunt egale, dack A= 4’, B= BY, Observatii. 1) Produsul cartezian Ax B a dou& multimi A si B defineste o relatie de la A la B, al cérui graf este Ax B. 2) Dact A= B, atunci R = (A, A, G) se numeste relatie (binard) in A. 3) Definitia unei relatii de la multimea A la o multime B prezinta particularitaile: 86oun clement din A poate avea mai multe imagini in By e pot exista in A elemente care si nu aiba imagine in B; e un element din B poate fi imaginea mai multor elemente din A; « pot exista in B unul sau mai multe elemente care si nu fie imaginea nici unui element din A. Exemplu. Fie multimile A = {2,3,4,5,6}, B = {5, 10,15, 20, 17} si G = {(2,10), (2, 20), (3, 15), (4, 20), (5,5), (5, 10), (5, 15), (5, 20)} C Ax B. Ge obtine o relatie R = (A, B,G) de la A la B. Aceasti relatie se poate defini prin R: yx este divizor al lui y', unde ce Asiy eB. Observim c& elementul 2 are dou’ imagini in B (pe 10 si 20), clementul 6 din A, nu are nici o imagine in B, elementul 20 din B este imaginea a trei elemente din A (2,4 gi 5), 17 din B nm este imaginea nici unui element din A. Reprezentarea grafic a unei relatii fn studiul relatiilor, este comod de a ilustra situatia prin una 2 din diagramele de mai jos. “ a) Diagrama carteziana. Pentru a marca faptul cé perechea 15 («,y) din A x B apartine grafului G, se noteazé in diagrama _ produsului cartezian A x B, un cere ,plin in punctele ce pre- cizeaza cuplul (x,y). Jn desenul aliiturat, se prezint& diagrama carteziané pentru exemplul de mai sus. b) Diagrama cu sdigeti. in diagrama cu ,sigeti*, multimea de plecare A si multimea de sosire B sunt plasate una langé alta. Dac cuphul (x,y) al produsului A x B apartine grafului G al relatiei, se uneste printr-o sigeats elementul x din A cu elementul y din B. Se obfine astfel o reprezentare grafic a relatiei, numita diagrama cu sdgefi. Tati aliturat aceasta diagram, pentru exemplul analizat. © categorie important’ in multimea relatiilor de la o multime nevida A la alts multime nevida B, 0 reprezintit acele relatii care asociaz oric&rui element din A un unic clement din B. Astfel de relatii le numim relatii funetionale sau functii , Definitie. Fie A si B dou’ multimi nevide. Spunem ci am definit o functie pe multimea A cu valori in B dact printr-un procedeu oarecare facem ca flecirui element x € A s&-i corespunda un singur element y ¢ B. Notatie. O functie definita pe A cu valori in B se noteazi f: A— B (citim: ,f definita pe A cu valori in BY) sau AS B. Uneori o functie se noteazi simbolic A> B, x y = f(z) (citim: ,,f de 2"), unde y este imaginea elementului x din A prin functia f sau inci valoarea functiei f in x. Elementul x se numegte argument al functiei sau variabila independent. Maultimea: A se numeste domeniul de definitie a functiei f; B se numeste multimea in care functia ia valori sau codomeniul functiei f. Multimea tuturor imaginilor elementelor lui A prin f o numim multimea valorilor lui f, care este o submultime a lui B. 87Exemple. Considerim functiile definite prin diagramele cu stiget Ve £ g A > 3 4538 Domeniul A= {2 y,2} Domeniul A = (2, y,2} Codomeniul B = {1,2,3,4} Codomeniul B = {1,2,3,4} Multimea de valori {1,2} ‘Multimea de valori {1,3,4} ‘Uncori este util de a gandi functia cao ,masina. O cutie de numere (domeniul) se pune in magin’. Aceasta magin’ modificd fiecare numir dup o anumita regula si ies noi numere intr-o alt& cutie (multimea valo- rilor). Functia masini em 45 faynre5s 20 Domeniul ‘Accastii magin’ adunt 5 la Mulkimea de valori =5,-3,1,4) —fiecare numiir {0,2,6,9} Mentiondm ci daca f este o functie de la A la B, atunci se mai spune c& f este o aplicatie de la Ala B. De obicei functiile se noteaza cu litere mici f, 9, h, ‘Multimea functiilor de la A la B se noteazi cu F(A, B). In final s& retinem ci trei elemente definesc o functie: 1) A= domeniul de definitie; 2) B = codomeniul, 3) legea f care leagt cele dou’ multimi. Unii autori considera functia ca fiind tripletul (A, f, 8), unde elementele din parariter’ au semnificatia de mai sus. Sa observim ci in definitia functiei nu se face vreo precizare asupra elementelor din B. O functie f : A+ B se numeste numeric& daci A, B sunt submultimi ale lui R. Pentru toate functiile pe care le consideram, in continuarea expunerii, multimile 4, B sunt nevide. Functii care modeleaza situatii practice In viata de zi cu 2i intalnim corespondente care sunt de tip functie si care apar pe cale experimentala. 1) Electrocardiograma unui pacient descrie contractiile inirnii inregistrate electric. 2) Cursul de schimb valutar prezinti in timp (zile, luni) raportul de schimb (paritate) intre dowd monede, 3) Sondaj de opinie. Pentru a vedea preferinjele alegatorilor pentru unul din cele trei partide politice Pi, Ps, Ps s-a chestionat un numér reprezentativ de persoane obtindndu-se urmatoarea situatie (in pro- cente): pentru P, au optat 30%, pentru P2 au optat 45%, iar pentru P3 au optat 25%. in acest caz este mai sugestiva reprezentarea preferintelor alegittorilor pentru partide cu ajutorul bastonagelor. 88RAB Pode Cursul de schimb euro-leu fn zilele unei séptamani 4) Dependenta intre lungimea / a unei bare metalice si temperatura ei ¢° este dati de formula I(t?) = (1 + at”), unde lp este lungimea barei la 0°, iar a este o constanta, 5) Un ciclist ruleaza, fara s% mai pedaleze, cu viteza v(é) = (12—1,5¢)m/s. Ct timp fi mai trebuie pana si se opreasca? Daca ci Blectrocardiograma Sondaj de opinie sul s-a oprit, aceasta inseamni v = 0, iar de aici ¢ = a - Alte corespondente de tip functie: 1) fiecdrui elev dintr-un liceu fi asociem varsta (greutatea, cu- loarea ochilor, inaltimea, amprenta digital’); 2) fiecirui elev dints-un liceu ti asociem profesorul lui de matematica; 3) fiecarui elev din Roménia fi asociem scoala la care inva; 4) ficcdrei cArti tipatite i se asociaz’ autorul; 5) fiecdrui municipiu din Romania i se asociaz’ judetul in care se afl; 6) fiecarei tari de pe mapamond i se asociaza capitala ei. Moduri de a defini o functie ndiferent de modul in care definim o functie trebuie si precizim cele trei elemente care o caracterizeazi: domeniul de definitie, codomeniul gi legea de corespondenta. L. Funct{i definite sintetic corespund acelor functii f : A+ B pentru care se indica fiecirui element rdin A clementul y = f(z) din B. Acest Iucru se poate face fie cu ajutorul diagramei cu sigeti, fie cu ajutorul tabelului de valori sau printr-un tablou. Utilizim acest mod de a defini o functie cand A este o multime finita. Exemple. 1) Fie f : {1,2,3} + {a,b} definit& prin f(1) = f(2) =a, f(3) in diagrama cu sigeti (fi 1) reprezentiim multimile prin diagrame, iar egea de corespondent prin sige [ae Faptul cd fiectrni element din A ti corespunde un unic element y = f(x) peal Jin B inscamna pentru diagrama cu sigeti oi din fiecare clement din A dleacd o singuré sigeati. Jum pentru elementele codomeniului nu avem nici o exigent’ inseamni 4 ree ‘2 intr-un astfel de element pot ajunge una, mai multe sigeti sau niciuna. Fig 1 Aceeasi functie o putem defini utilizand tabelul de valori. Acesta este format din douii linii. In prima linie se trec elementele multimii pe care este definita functia, ar in linia a doua valorile functici in aceste clemente. 89Pentru cazul analizat tabelul arati astfel: ioe DS BAS f@)[a a b 2) Funetia f : {1,2,3,4} — {1,2,3,4} definita prin f(1) = 3, (2) = 1, f(3) = 4, f(4) = 2 poate reprezentati sub forma unui tablou f= ( a taba ) 3142 unde in prima linie avem domeniul de definite, iar fn linia a doua sunt valorile functiei in punctele dome- niului (3 este valoarea lui f in z= 1, 1 este valoarea lui f in x =2, etc.). O astfel de functie se numeste permutare de gradul patru. Observatic. Nu putem defini sintetic o functie al c&rui domeniu de definitie are o infinitate de elemente, 2. Functii definite analitic. Functiile f : A+ B definite cu ajutorul unei (unor) formule sau a unor proprietiti spunem ci sunt definite analitic. Corespondenta f leaga intre ele elementul arbitrar a din A de imaginea sa. f(z). Exemple. 1) Fie functia f :R > R, f(z) ==". Aceasta functie asociaz’ fiecérui numir real x patratul hui, 2. 2) Functia f : Z— Z, f(a) = { formule, a-1, dacé x este par TAI, dack x este impar, ‘St &*empla de functie defnit prin dou 3r-1, rS-5 3) Funetia f : R + R dat& de legea f(z) = { 1, © €(—5,3) este um alt exemplu de functie 46, 223 definita cu ajutorul mai multor formule. Functiile definite prin mai multe formule le numim functii multiforme. Atragem atentia asupra functiilor multiforme in sensul c&, fiecare formula este valabila pe o anumit& submultime a lui A si deci dou formule nu pot fi folosite pentru determinarea imaginii unuia si aceluiasi element. In exemplul 3 prezentat, daci x = deci f(—6) = 3(-6) -1 = -19. Daca z = 4, atunci f(4) se calculeazi cu ultima forma pentru ci 4 > 3 cand f(4) = 4? +6 = 22. Cea mai frecventii reprezentare a unci functji in matematica este printr-o formula. in acest caz, elementele domeniului de definitie si ale domeniului valorilor mu pot fi dec&t numere sau ,obiecte matematice" pentru care s-au introdus reguli de calcul corespunzitoare. Deexemplu: y= 32-2, (1), y= 224, 0), y= VEEL (). Cand asupra domeniului de definitie nu s-au facut ipoteze speciale, se considera ca facand parte din acesta toate numerele reale, cdrora prin formula respectiva li se pune in corespon- dent o anumita valoare. in cazul (1), domeniul de definitie este alcatuit din multimea numerelor reale; in cazul (2), A= R— {—1} deoarece pentru z= 1 se anuleaz numitorul fractiei gi impéirtirea prin zero mu are sens; in cazul (3), A = [-1,00) pentru c& radicalul de ordin par are sens din numere nenegative, ceea.ce impune conditia s +1 > 0. in general pentru o functie f vom nota prin Dy domeniul maxim de definitie. 6, atunci f(—6) se calculeazii cu prima formula deoarece —6 < —5 gi 4) Din fizic& se gtie c& in migcarea rectilinie si uniforma a unui punct material legea care di expresia spatiului s parcurs in timpul #, notata s(t) este o(2) = vt, unde v este viteza (constant) punctului mate- rial. 90‘Aici ¢ > 0. Se intelege ci s ia valori in (0, 00). 5) in geometria plan aria unui patrat avand lungimea laturii egalti cu are expresia S(2) = 2°. Aici 2 >05i S(2) >0. {n goometria in spatiu volumul unui cub avand muchia de lungime = are expresia V(z) coz 2 > 051 V(z) >0. 6) 0 categorie important de funciii apare in geometria plan sub forma unor aplicatii f : P+ P, unde ?P este multimea punctelor unui plan. ‘Astfel de functii se numesc transformari geometrice. 8. Gi in acest Simetria in raport cu un punct Fie O un punct fixat in planul P. Aplicatia so : P+ P care asociaza fiecrui punct M € P punctul ‘M! =s0(M) cu proprietajile: 1) punctele M, O, M’ sunt coliniare; 2) OM = OM" (fig. 2) se numeste simetria in raport cu punctul O.Punctul M’ se numeste simetricul punctului M in raport cu punctul O. Simetria in raport cu o dreapta Fie 0 dreapta d fixata in planul P (fig. 3). ‘Aplicatia sy: P > P care asociaza fiecdrni punct M € P punctul M! = s4(M) cu proprietatea c& d este mediatoarea segmentului [MiM’] daca M ¢ d, iar dact M € d, atunci M’ = M. Fig. 3 Probleme propuse 1.1) Exista functie f:N—N, f(z) =32-77 2) Exist functie f:2—> 2, f(z) = 2 2 8) Exist funetie f : [0,1] —>[1,2}, f(z) =22+17 2. Se considera functia u: N* + N, u(n) = ultima cifri a numarului 2". Sa se calculeze u(10), 2008 1u(2008) si apoi sii se determine expresia lui u(n) gi si se calculeze ) > u(k). ft 3. Fier: ZN, r(k) = restul impartirii lui k la 5. SA se calculeze r(39), r(—24), r(2008) si apoi sii se determine expresia lui r(k). s 1 4. Fi :R-{-1.0}— — ie f :R—{-1.0} +R, f(z) ze) 1) S& se arate c& f(2) = 2 - a 2) S& se calculeze suma f(1) + f(2) +... + f(100). L 5. Fie f: (—2,—1 oR, STW 5.Fio f:R\ {-2,-1,0} +B, J FEED i i L 1) Aratati =-|— - ——_— Parttatl ct f(z) => len @+D@erD]' 6. Fie A = {-1,1}, B= {1,3,5}. 1) Daca f: A B, f(z) =2+2, atunci f este o functie? 2) Daca f: A— B, f(z) =2+3, atunci f este o functie? 8) Pentru ce me€R, f:A— B, f(z) =2-+m, este functie? 2) Aratati c& f(1) + f(2)+...+f(100) < - 917. Dact f:Q—R, f(z) = iG cutie 224 €Q- 2), atunci si se determine elementele +1 multimii {x € Q | f(z) = 8}- 8. Precizati domeniile maxime de definitie pentru functiile: Dfe)= gig Dilel-VRK a M- Zs 0 fe) SF 6) f(a) =Va?=1; 7) f(z) = Ve—IveFl; 8) f(x) = Ve—1VveF1. 9 Sa se arate ci daca f: N* + R, f(z) = vx? —2e+1+2+1, atunci f(x) este numir par, vreN’. 10. Dac f: NN, f(x) = (22-+1, 2 impar; 2+1, 2 par), atunei f(1)+f(3)+/(5) > f2)+F(4)+/(6). LL* Sa se arate ci nu exist f:R— R astfel incat |f(x+y) +2? +4°|<1,V2,y ER. 12* S& se arate ci nu exist’ functie f : R — R astfel incat story) + 2h > WayeR. Forma explicit’, forma implicit a unei functii Forma y = f(z) pentru o functie se numeste forma explicit (variabila dependenta y se exprimi explicit in functie de variabila x). Variabila izolata y este variabila dependents, iar x este variabila independents. O functie se poate prezenta si sub form& implicita in care, spre deosebire de forma explicitd, variabilele nu sunt izolate. De exemplu: 3x — 2y = 1, (1); zy = 8, (2); 2? + y? = 1, (3). Cand se dé o egalitate sub forma explicita, atunci variabila izolati se consider dependent gi cealalta. independent’. Pentru forma implicit nu mai este intotdeauna clar care este variabila independent si care este cea dependenta. De obicei ins& cnd se foloseste notatia cu x gi y, y este considerata variabilé dependent, iar cind se folosesc alte litere, este nevoie de o indicatie special in acest sens. Din (3) deducem y = +V1— 2%, care nu mai este o funetie (x € [-1, 1]) deoarece unui numér x € [-1,1] ii corespund doua valori pentru y. Deci corespondenta nu mai este univoci. fns& forma explicit y= v1-2, x€ [-1,1] este o functie. La fel y= —V1— 2”, x € [-1,1] este o alt& functie. Mai facem precizarea ci pentru o formula (expresie) data se pot defini mai multe functii. Fie expresia B(x) = 22-+3. Se pot considera functiile: f :R +R, f(x) = 22+3; f :[0,00) +R, f(a) =2e +3; f : {-1,0,1} +R, f(a) = 26+ etc. Exemple de corespondente care nu sunt functii Fie corespondentele definite cu ajutorul diagramelor cu sigeti (fig. 4, a), b)) Corespondenta din fig. 4 a) nu defineste o functie deoarece lui 1 € A i se asociaz doua elemente a gi b din B (deci corespondenta nu este univoca). e 9 Deiat A » s 92Corespondenta din fig. 4b) nu defineste o functie deoarece lui 2 € A nu i se asociazé nici un element din B. Functii egale Definitie. Fie = B, 9:0 — D dows functii. Spunem ci functiile f, g sunt egale (gi scriem f = g) daca: 1) A=C (functiile au acelasi domeniu de definitie), 2) B =D (functiile au acelasi codomeniu) si 3) f(z) = g(2), ¥z € A (punctual, functiile coincid). Spunem cX doud functii f: A> B, g :@ — D nu sunt egale (si scriem f # g) dack (negim definitia de mai sus) A# C sau B # D sau (A=C, B= D gicxisti x € A astfel incat f(x) 4 9(c)) Exemple. 1) Fie funotiile f,g : {-1,0,1} > R, f(x) =, g(x) = 23. Atunci f intr-adevar, cele dowd functii au acceasi multime ca domeniu de definitie, A = {—1,0,1}, si acelasi codomeniu, B = R. Mai trebuie sii arditim cA functiile coincid punctual. Avem f(—1) 9-1), F(0) (0); F(1)=1= (1). Deci f = 9. 2) Funetille f : 2 +N si g:N +N, fe de definitie. Deci putem serie f # g 3) Functille f,g : RR, f( codomeniu, B = R, dar existti x = siscriem f #9. nu sunt egale deoarece nu au acelasi domenin » 9(z) = 2x +1, g(x) = 3x au acelasi domenin de definitie, A = R, acelasi pentru care /(0) = 1 # 0 = (0). Deci cele dou’ functii sunt diferite Probleme propuse 1. S& se explice de ce functiile f, 9 nu sunt egale: 1) f:R—>R,9:Q-R, f(z) =2°, g(a) 2) fg: RR, f(a) 8) f:Z—+Z, 9: ZN, f(x) =25, g(2) =22. 2, Sse determine AC R pentru care functiile f,g: A— R, f(a) =32? — 4x + 5, g(x) = 2? - x +3, sunt egale. 3, Si se determine m € R pentru care functiile fig: RR, f(c)=2?-52+6, g(x) =(c—m)(z—m-—1), sunt egale. 4, Sse arate c& nu exist A CR pentru care functiile /,g: AR, f(x) = 2243, g(x) = 22422, sunt egale. 5. Fie f.g: RR, f(z) = ax+b, g(t) =cx+d, a,b,e,d €R. Dact f(1) = 9(1) si f(3) = 913), atunci f =g. 6. Fie f,g: RR, f(a) =ax?+ba-+0, o(x) =a'x?+Wx-+c, a,6,c,0',¥,¢ €R. Daca f(-1) = g(-1), JQ) =9(1), £(2) = 9(2), atunei f = 9. Numirul de functii Dupi co am vizut ednd doua funetii sunt egale, ne propunem si determinim numérul tuturor funetilor J: A B, adic& card F(A, B) in cazul cand A este o multime cu m elemente, iar B este o multime cu n clemente, Numirul de elemente ale multimii X i notim prin card(X) (citim: cardinal de X). Are loc urmitoarea: ‘Teorema. Fie card(A) =m, card(B)=n. Atunci card F(A,B) =n. + g(a) = 2a 93Demonstratie. Fie A = {a1,42)..-;¢m}; B = {b1,b2,-..,bn}- Orice functie f : A + B este bine determinat& daci se cunose valorile f(a1), f(a2),..., fam). Fiecare dintre aceste elemente poate fi ori- care din elementele Iui B, care sunt in numér de n. Valorile f(a1), f(a2);---)f(@m) pot fi precizate ingen n™ moduri, care, de fapt, reprezinti numirul tuturor functiilor de la A la B, adicx eames ‘dom on card F(A, B). Altfel se poate proceda prin inductie matematicd dup n, pentru m fixat. Pentru multimea F(A, B) se foloseste si notatia B4. Atunci card(B4) = (card B)*!4. Exemplu. Dacé A = {1,2} si B = {a,b,c}, atunci numirul de functii f : A B este egal cu: card(B4) = (card B)™44 = 3? = 9. Restrictia si prelungirea unei functii Daci f:A— B sig: A! B sunt doud functii cu proprietiitile: I ACA gi 2) f(@) =9(2), Vee 4’, atunci f se numeste prelungirea funetiei g la A, in timp ce g se numeste restrictia lui f la A’ (in acest caz pentru g se foloseste notatia g = fia, si citim: ,,f restrictionata la A, Exemple. 1) Fie functiile f : Z— R si g: N— R definite prin f(x) = 2”, g(x) Este clar ck f #g deoarece functiile au domenii diferite. in acest caz aplicatia g este restrictia lui f la N, 9 = fiy. Invers, functia f este prelungirea functjei g la Z. 2 2) Fie functia g : Q2 + Q, 9(z) = iw Aplicatia f :Q_ +R, f(z) = —z este o prelungire a functiei g la Q_, iar g este o restrictie alui f la Qt. Probleme propuse 1. Fie f: {-1,3} 9, f(-1) = f de forma g(2) = az +b. 2. Fie f:RR, f(c)=52-1 1) S& se determine o restrictie fy a lui f pentru care fy(z) <0. 2) Sa se determine o restrictie a lui f pentru care f(z) > 4. 3. Fie functia f:R +R, fe) = (1, €Z; 2,2€Q\Z; 3,2€R\Q). Determinati restrictiile lui f la Z, Q\Z, R\Q. 4. Fie f:R+R, Je) =2 +1, 9: R\ 1) 8, of) = SSA, A: R\ {2} > R, A(z) a Si se arate ci g, h sunt restrictii ale lui f. 5. Fie f:[1h00) R, f(@)= 2-1, 9:R—R, g(z)= [2-1], h:ROR, Mz) = (22-+1,2<1; 2—1,2>1), Si se arate ch g si h sunt prelungiri ale lui f la R. 6. Fie f:R—R, f(z) = |z+1]—|z—1]. Si se determine un interval J astfel incat restrictia lui f la J si fle functie constants. 7. S& se arate c& nu exist 2, y,2€R astfel ineat |z| < ly —l, yl lxl+[y|, Vay eR. 10°. Pe intervatul [0,1] de pe axa reali se jaw patru puncte o, B; 6 d. S& se arate c& existé + € [0,1], astfel meat a < 40. » £(3) = 7. Si se determine o prelungire g:R— R a functiei yl ql 94