lmizroclunoee | Am élir epitull aéleniimisiiratiny | | ANDREA 1 | ma RaeCAPITOLUL 1, EVOLUTIA ADMINIST RATIEI PUBLICE DIN PERSPECTIVA ISTORIE] DREPTULUI ROMANESC Sectiunea 1. Consideratii generale O scurta incursiune in istoria administratiei publice este necesara, pentru cd are rolul de a reliefa o serie de concepte, precum conceptul de societate, conceptul de sistem social, notiuni privind institutiile si organizarea de stat, geneza si evo- lutia ideii de separare a puterilor in stat, notiunile de functie, organ si putere politica, notiunea de putere executiva, concep- tul de administratie politica si de birocratie, necesare pentru a intelege administratia publica actualé. Organizarea administra- tiva a teritoriului pe care se afla astazi Romania a cunoscut, de-a lungul timpului, formule diverse, incercAnd sa raspunda cerin- telor fiecdrei perioade istorice in parte), O scurta trecere in revista a evolutiei administratiei publice in diferite etape istorice este, asadar, de natura a evidentia evolutia organizarii teritoriale a tarii. jei_publice, Ed. Universul Juridic, "1 FL, NeGor7A, Astoria administrasie! Bucuresti, 2011, p. 11.INTRODUCERE iN DREPTUL ADMINISTRA v 2 Sectinned a 2-d. Administrafia publica in Dacia Statul geto-dac a luat nastere in jurul anului 82 i.Hr., > urmare a unificarii triburilor geto-dace intreprinse de regele Burebista. ins disparitia lui Burebista, probabil in cursul anulyj 44 7.Hr., a insemnat momentul inceputului dezmembrarii sta- tului pe care acesta l-a creat, primele entitati care s-au desprins fiind triburile de alte etnii si cetatile grecesti”). Reunificarea tinuturilor geto-dace s-a produs in jurul nucleului reprezentat de formatiunea din interiorul arcului carpatic, unde se va afla in continuare capitala statului, respec- tiv Sarmizegetusa. Organizarea statului dac condus de Decebal nu diferaé prea mult de aceea din timpul lui Burebista. Din punctul de vedere al intinderii, statul dac al lui Decebal era considerabil mai mic decat cel condus de Burebista, ins&, din punct de vedere politic, regatul lui Decebal era mai puternic, creand probleme insemnate Imperiului Roman), De aceea, este foarte posibil ca, sub i ae atacuri romane, structurile interne ale weule pean i | ului s& fi evoluat c&tre un inceput de centralizare administrativs a teritoriului jin acest sens, unele izvoare istorice vorbesc des . unor prefecti pe care Decebal i-a asezat in frunte rolul acestora fiind, probabil, acela de a contr agricola side a crea stocuri de provizii, care erau perspectiva unor viitoare asedil. Alte surse Pre existenta @ agriculturii, ola Productia absolut nece- in " sare i Mentioneara _1, EVOLUTIA ADMINISTRATIEL PUBLICE ae 3 si existenta unor garnizoane militare locale afl ! 7 ate sub comanda unor prefecti numiti de catre regell, in anul 106 are loc cucerirea romana a Dacie i. Totusi, cuce- rirea statului geto-dac nu a adus intregul teritori iu locuit de daci sub stapanire romani, tot astfel cum nici statul lui Decebal nua fost complet integrat in componenta noii provincii romane a Daciei. Noua provincie se limita la Oltenia de azi si cam douad treimi din Transilvania!), in provincia Dacia, ca de altfel in intre- gul Imperiu Roman, au existat asezdri ordsenesti si asezari rurale. Orasele romane din Dacia au fost impartite in doua categorii: 1. municipiile (municipia); 2. coloniile (coloniae). Initial, in epoca republicana, deosebirea intre cele doua tipuri era cé municipiile se conduceau dupa legi proprii, in vre- me ce coloniile urmau legile Romei. Satele (pagi sau vici) erau conduse, de regula, de catre doi magistrati (magistrati), dar sunt cunoscute si cazuri in care conducerea era asigurata de un singur magistrat!), Sectiunea a 3-a. Administratia publica in Tarile Romane, in Evul Mediu in doctrina s-a mentionat, cu referire stricta la Evul Mediu, C4 autoritatilor de natura administrativa care s-au cristalizatriul tarii noastre li s-au aplicat un i i pe teritol o-a lungul timpului pe " : : care nu a apartinut numaj anumit gen de norme juridice, dreptului public, Dupa retragerea a vechile teritorii, chiar daca a marii stapanitori de sclavi si terenuri urbane decad, iar viata in vechea provincie se ruralizeaza', Obstea sateasca a fost nevoita sd isi asume functiile admi- nistrative ale statului, fara a beneficia insa si de avantajele ureliana (271-274), viata continua in dministratia centrala, armata si parasesc Dacia. Asezarile institutionale de care dispusese statul. Cel mai important organ de conducere era Adunarea obsteascd, formata din toti mem- brii adulti ai obstii si care avea competenta sa rezolve orice problema a comunitdtii. Un alt organ de conducere era Sfatul Leama aa oad buni $i batréni, care era format din membri alesi de catre comunitate si care avea in special atributii de natura judecatoreascé. Cu timpul insa, obstile aflate in cadrul zonelor geografice unitare au inceput S4-si uneasc§ teritoriile si potentialul uman, dand nastere unor organisme polit Oriile si nistrative mai complexe, de tipul uniunilor de obstis ico-admi- jntemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei a : intrepatrunderii a trei directii de evolutie istorica: € rezultatul 4. concentrarea formatiunilor politice prestat teritorial-unitare; ‘ale in cadre 2. crearea institutiilor laice si ecleziastice ale a eri nome; ii auto-1, EVOLUTIA ADMINISTRATIEL PUBLICE —— 5 3. eliberarea teritoriului celor doua statell Pentru a se putea ingriji de interesele generale ale societatii statele medievale romanesti au dezvoltat un aparat admi- nistrativ care, in timp, s-a dezvoltat in dimensiuni si in com- petente. Aparatul central a fost initial redus, numérul drega- toriilor crescand concomitent cu consolidarea statelor. Organul central de cea mai mare insemnatate in statul feudal romanesc a fost Sfatul domnesc. Tara Romaneasca si Moldova au preluat unitati teritoriale mai mari sau mai mici, care au primit in cadrul organizarii de stat denumiri si atributii corespunzatoare: judet in Jara Roméaneasca, tinut in Moldova, supuse autoritatii centrale’, Sectiunea a 4-a. Administratia publica in Epoca Moderna Regulamentele Organice au marcat un salt de o insemnata- te deosebita, caci au trecut de la formele organizationale feuda- le la forme moderne, dupa modelul european apusean. Scopul urmarit a fost de a pune capat abuzurilor si de a spori autori- tatea actului justitiar!). Diviziunile administrativ-teritoriale si-au pastrat denumirile pe care le-au avut in trecut. Conducatorii administratiilor de judet si de tinut erau numiti de catre Domn si purtau aa de ispravnici (ulterior, ocGrmuitori) in Jara Romaneasca, respec- ee lirontSee Moldova. Judetele au rimas in vreme ce tinuturile si-ay Je. Conducatorii plaselor din tiv ispravnici administratori 1 divizate in continuare in plase, pastrat divizarea teritoriala in ocoa! Tara Romaneasca se numeau zapeii (sub-crmuitori), in vreme i, aflati in fruntea ocoalelor, se numeau u majoritatea oraselor si targurilor, eau ca ele se pot autoadmi- ce omologii moldoven privighetori de ocoale. Pentr' Regulamentele Organice preved: nistra prin intermediul unui Sfat ords Regulamentele Organice au prelungit existenta mai vechilor institutii ale parcdlabului de sat, in Tara Romaneasca, si vorni- celului, in Moldova, adaugand in plus o noua institutie colectiva: enesc. La nivelul satelor, judetul sétesc'4, Ulterior, legile din timpul lui Cuza, din anul 1864, respectiv Legea pentru infiintarea consiliilor judetene si Legea comunala, ambele de influenta franceza, au recunoscut personalitatea juridicd atat judetelor, cat si comunelor, inzestrandu-le cu organe deliberative si reprezentativel?), Sectiunea a 5-a. Administratia publica 4 , n perioada comunista si pand in ee Cucerirea puterii politice a fost insotita de ~ = ee epa vechilor elite politice, administrative, economice si Partarea Cc precum si de modific&ri structurale majore an ulturale, ; | ia sa fi societatii romanesti. Comunizarea trebuia sa fie completa, one etatii Istratia —1, EVOLUTIA ADMINISTRATIEL PUBLICE ee — 7 jc local’, un i publica locala, un instrument important in . exercitare: 7 rata a teri nu a fost doar epurata de vechii functionari, ei puterii, 7 ant, ct din Re noile autoritati avand ca model beeen (sau Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste - a powience terul programatic al Constitutiei di i ste URSS). Carac- reorganizarea administrativ era q ve 7 “ ea anterioare din interiorul Partidului C ee has ‘ escurtior ; ‘omunist Roman / Partidului Muncitoresc Roman si de la nivel guvernamental despre nece- sitatea unei asemenea reforme. Se avea in vedere inclusiv o redesenare a hartii administrativ-teritoriale!). Constitutia din 1952 va mentine acelasi sistem. jn baza dispozitiilor Constitutiei din 1965 a fost adoptata Legea nr. 57/1968 privind organizarea si functionarea consiliilor populare, reglementare ce continea un capitol distinct referitor la organele locale de specialitate ale administratiei de stat. Revolutia din decembrie 1989 a adus o serie de modificari ra administratiei publice, schimband mode- ntr-unul democratic. Astfel, prin Decre- d organizarea si functionarea organe- in orase si comune s-au fundamentale asup! lul socialist centralist i tul-lege nr. 8/1990 privin lor locale ale administratiei de stat, : exercitat conducerea activitatii constituit primdrii, care au geri parlamentare libere din administrative pand la primele ale 20 mai 1990. Dupa alegerile din 1990, in absenta adoptata Legea n jitoarelor organ se realizeaza de unui cadru constitutional r, 5/1990, care prevedea e locale, C4 rezultat al prefecturi si primarii, corespunzator, a fost 4, pana la formarea V alegerilor, administrarea —gmanesti: sfaturile PopulareFRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATIY organe locale ale administratiei de stat cu competenta genera. 1s), La scurt timp, aceasta reglementare cu caracter provizoriy a fost inlocuita cu Legea nr. 69/1991 privind administratia publi- r. 70/1991 privind alegerile locale s-a aflat la baza primelor alegeri locale generale orga- ea regimului comunist, in c& locala, care alaturi de Legea | nizate in Romania, dupa rasturnar’ februarie 1992. Ulterior, in anul 2001 a fost ado} privind administratia publica locala, le pana in 5 iulie 2019, cand a intrat in vigoare Ordonanta de urgent’ a Guvernului privind Codul administrativ, ordonanta care consacra ca autoritati ale administratiei publice locale (ca si Legea nr. 215/2001, de altfel) primarii, consiliile locale si consiliile judetene, Sra ca intre acestea sa existe un grad de ptatd Legea nr. 216/2001 ge care a ramas in vigoare subordonare”),CAPITOLUL I. INTRODUCERE IN DRE ADMINI STRATIV PTUL Sectiunea 1. Obiectul dreptului administrativ Obiectul dreptului administrativ, ca stiintd, il constituie studiul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul administrativ, atat in ceea ce priveste organi- zarea si functionarea autoritatilor administrative publice, cat si in ceea ce priveste raporturile acestora cu privatii, jn exercitarea administratiei. Obiectul dreptului administrativ, ca ramuraé a dreptului, il constituie reglementarea normelor care sa asigure © organizare institutionala menita s& efectueze servi i publice necesare si utile pentru beneficiari—cetateni si entitati private. intr-o abordare concisa, obiectul dreptului administrativ poate fi definit ca ansamblul relatiilor sociale din sfera admi- nistratiei publice reglementate de normele de drept adminis- trativ. Sub aspect normativ, in literatura de specialitate s-a pus problema daca administratiei publice ise aplicd un drept malls adicd un ansamblu de norme apartinand exclusiv dreptului administrativ (teza unicitdtil), dac& opereazd atat Wi . drept administrativ, cat si norme apartinand coo ee dreptului (teza pluralitatii de norme) sau daca ee nistrativ se aplicd atat activitatii autoritatilor admint18 INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRAThy eee publice, cat si activitatilor de natura administrativa desfasurate de alte autoritati publice (teza subsidiaritétii)™. Din analiza relatiilor sociale diverse care se nasc $i se dezvol- t& in exercitarea administratiei publice apare $i posibilitatea ca reglementarea acestora sa facd obiectul altor ramuri ale drep- tului. De exemplu, in procedura de solutionare a litigiilor privind vatamarea unui privat printr-un act administrativ, normele aplicabile sunt prevazute in Legea nr. 554/2004 a contencio- sului administrativ, norme care se completeaza cu cele din dreptul civil si procesual civil. Asadar, cata vreme teza unici- tatii si teza pluralitatii de norme se exclud, teza pluralitatii de norme este cea corecta, cu precizarea cé normele juridice apli- cabile in activitatea administratiei publice apartin, de regula, dreptului administrativ, pe cand normele apartinand altor ramuri ale dreptului au un caracter complementar. Referitor la teza subsidiaritatii, este de mentionat faptul c& mblul relatiilor sociale ce pot intra in domeniul de are al altor ramuriale dreptului este posibil si recursul le drept administrativ. De exemplu, intr-o actiune are la o posibila infractiune de abuz in serviciu ctionar public privind emiterea unui act admi- idente dispozitii cu caracter normativ din sfera a dreptului administrativ. Trebuie ins& subli- in ansa' reglement: la dispozitii d penala referito: comisa de un fun rativ pot fi inci glementare nist de re oeNTRODUCERE IN DREPTU L ADM rental NISTRAT 2 ativ a — 19 niat ca, in astfel de situatii, , : Ati, Caracter ErUl pre normele care reglementeaz§ domeniut eMUl de Ponderent dat, normele penale -, pe cand Cele de fra = drept il au in exemplut caracter subsidiar. adminisi trativ au Sectiunea a 2-a, Legatura dreptului administrativ cu alte ramuri ale dreptului 2.1, Conexiunea drept administratiy — drept constitutional Constitutia consacr4, in Titlul Ill, principiile generale privind organizarea si functionarea autoritatilor publice. in cadrul aces- tui Titlu, in Capitolul V, sunt mentionate principiile fundamen- tale de organizare si functionare atat pentru administratia publica centrala de specialitate (Sectiunea 1), cat si pentru administratia publica locala (Sectiunea a 2-a, art. 120-123). in temeiul acestor dispozitii din legea fundamentala s-a organizat intregul sistem de autoritati ale administratiei publice din Romania, De asemenea, un capitol important din Constitutie, Capitolul Ill, se refera la Guvern ca autoritate publica si care asigura realizarea politicii interne si externe a farii (guvernarea) si exercit§ conducerea generald a administratiei publice. Dreptul administrativ privit ca ansamblu de cone ce i in administratia reglementeazi raporturile sociale ce apar " 7 =—— Publica este tinut s se manifeste exclusiv in tine eT de drept constitutional, potrivit regulll SE eee orice Sistem de drept cu dispozitiile constitutionale. ws arin normele ei activitate administrativa nu poate fi cadINTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATy 20 - specifice decat in strict’ conformitate cu principiile generale privind organizarea statului roman si a societatii romanesti, consacrate in Titlul I din Constitutie si cu drepturile, libertatile sj indatoririle fundamentale ale cetatenilor consacrate in Titlul 1, De exemplu, in Constitutie este consacrat dreptul la invata- tur&"), conform art. 32, iar Legea nr. 1/2011 a educatiei natio- nale reglementeaza structura, functiile, organizarea $i functio- narea sistemului national de invatamant de stat, particular si confesional. In aplicarea legii, Ministerul Educatiei Nationale a emis metodologii, ca acte cu caracter administrativ-normativ2l, 2.2. Conexiunea drept administrativ — drept penal (partea speciala) Administratia publica este legata conceptual de trei ele- mente: serviciul public, aplicarea legii in regim de putere publica si functia publica. Din acest motiv, regimul de Ordine intern administratie influenteaza ordinea social, in 8eneral. Pent se asigura aceasta ordine interné, exista norme penale car protejeze relatiile sociale din administratia Publica Gin rua esd ’ 'N specialICERETN DREp 1 INTRODL PTUL ADMIN _—_ IstR u $$ __itan S'STRAT 21 din sfera functiei publice, Astfel, C¢ titlu infractiunilor de Coruptie si di mt dul Penal consaces UN intre © serviciu : ; “MM, UNde sunt nate o serie de fapte ce Pot fi Comise de functiona “ie os fapt ar i exercitarea atributiilor de Serviciu, cum ar fi: pure tobe " a + Purtareg 4 (art. 296), abuzul in serviciy (art. 297) woos (art. 298) S8U neglijenta in serviciy 2.3. Conexiunea drept administratiy — drept procesual civil ( P 9Qcq)A a Ses ~\ Dreptul procesual civil este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile juridice ce se deruleaza in cursul unui proces civil, respectiv drepturile si obligatiile partilor aflate intr-un litigiu dedus judecatii in fata unei instante. Cum in activitatea administrativa pot aparea situatii in care persoane fizice sau juridice s& fie vatamate in drepturile lor sau preju- diciate in interesele lor legitime printr-un act administrativ, ele se pot adresa instantei de judecata, acest drept fiind consacrat de art. 52 alin. (1)" si art. 126 alin. (6)!! din Constitutie.INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRA, —_—_—_—— Ty 22 ee in realitatea juridicd existd contencios (judiciar) de dren dministrativ. Primul este alcdtuit din comun si contencios a indiferent de nat . Ura lor 5) totalitatea litigiilor deduse judecat! indiferent de instanta investita, pe cand contenciosul admj. n care se solutioneaza litigiile create in sferg are cel putin una din parti este 9 4 de catre o instanta cu o nistrativ este cel pri administratiei publice, in c autoritate public& si se solutioneaz: anumita specializare. Contencios vine de la latinescul , contendere”, care inseam- na,,/upta”. Pentru cine, respectiv cu cine ,lupta” in contenciosul administrativ? Raspunsul la aceasta intrebare il da profesorul Tudor Chiuariu, in lucrarea Contenciosul administrativ romén: »impotriva etatismului interstitial din justitia noastrd adminis- trativd. Statul de drept ca stat al drepturilor”"), Sectiunea a 3-a. Definitia si trasdturile dreptului administrativ 3.1. Precizari prealabile Asa cum am aratat anterior, administratia public’ este jexd, atat sub aspect material (domeniile pe care trebuie sale acopere), cat si institutional (ansamblul institutional menit 5% gestioneze problemele Sa Dreptul administrativ privit eS ace @ dreptului studiazs rturile sociale care se manifesta in sfera administratiei compl rapo rrcaministrativ 1060, E0. Homangiy.nn INTRODUCERE TIN DRED WwW EADMINIST Ray Iv publice. Privit ca ramuré aq, 23 re, — ; tutus studiaza teoria modului in care su 4 Areptul administ care Sunt re, strativ islementate ace: sociale, adicd normele juri ele juridice speci ste rolatii fice i in: fundamentale cu Care 5 stitu © opereaz’ i still juridice 2a in dome sia) publice. Tul administrate Sub aspectul raporturilor sociale r administrativ, s-a conturat ideea ca ae : Ca este vor care apar in activitatea de aplicare a legii re ocelot 1 legii si prestarea de s ; nae q ervicii publice in date legii, precum si acele relatii sociale care pri vesc solutionarea litigiilor dintre qutoritétile administrative ublice, pe de o parte, si cei vatdmati i p 7 p >, si cei vatdmati in drepturile lor recu- noscute de lege sau chiar in interesele lor legitime, pe de alta parte), 3.2. Definitia dreptului administrativ Sub aspect normativ, dreptul administrativ poate fi definit ca fiind acea ramuré a dreptului public ce reglementeaza rela- tille sociale din sfera administratiei publice, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc organizarea $i functionarea ei precum si pe cele de natura conflictualé dintre autoritatile publice sau structuri private putere publica, pe deo parte, si cel in acte administrative ale acestor investite cu prerogative de vatamati in drepturile lor pri autoritati, pe de alta parte”),INTRODUCERE IN DRE PTUL ADMINISTRAT y 24 3.3. Trasaturile dreptului administrativ a) Dreptul administrativ este ramurd a dreptului public. Sfera raporturilor sociale studiate si reglementate de dreptul admi- histrativ se regaseste in sfera publica, deoarece tipul de admi- nistratie care intereseazd este administratia publicd. Este de Temarcat si faptul cd aceste raporturi sociale se manifesta intre autoritati publice (sau entitati autorizate de cdtre acestea) si Privati (persoane fizice sau juridice). Un rol semnificativ jn derularea raporturilor de drept administrativ il au reprezen- tantii autoritatii publice, respectiv functionarii publici. Functionarii publici sunt acele Persoane legal investite prin numire intr-o functie publicd din structura unui serviciu public administrativ, in scopul indeplinirii competentei acestuialt), b) Dreptul administrativ reglementeaza 'aporturi juridice diverse care se manifesta in sfera administratiei, yj ata fiecdrei persoane se desfasoara intr-un angrenaj social car ees © este coor- donat de o entitate exterioara, respectiv de admini stratia publi- cd. De aceea, raporturile din sfera administratiei Publice sunt extrem de variate si de diverse. Astfel, normele de drept admi- nistrativ reglementeaza raporturile juridice din interior nd ritatilor publice administrative, precum sidintre a Ete, turi care pot fi, dupa caz, raporturi de subordonare lerarhice tuteld sau de colaborare; ' PaUL. INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATIV c) Dreptul administrativ are ca prioritati j ordinea publica in societate!”), Ratiunes day fe public 4 este aceea de a mentine ordinea sociala in vote te nate! cotidiene (invaétaméant, sdnatate publica etc.) si mente “ei .) si de a servi cu prioritate interesul public. intr-o definitie legala, interesul public este acel interes care implicd garantarea si respectarea de cAatre institutiile si autori- tatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Roméania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor™!; d) Mobilitatea dreptului administrativ. Administratia este © componenta a executivului, adicd a acelei puteri statale cu rol ‘in punerea in executare a legii. Conform Constitutiei, Guvernul infaptuieste politica internd a tarii si exercita conducerea gene- ralA a administratiei publice. Rezulta, asadar, ca administratia publicd se configureaza dupa programul de guvernare, acceptat de c&tre Parlament, conform optiunii puterii politice. In acest Context, pot aparea abordari noi in ceea ce priveste admi- ice considerate legitime si prio- Nistrarea f Li unor interese publi , A ublice, ceea titare, care genereazd in mod automat noi politic! P26 INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATy ce conduce, in ultima instanta, la modificari succesive ale dreptului administrativ (a se vedea, de exemplu, multitudinea de modificari ale legislatiei in domeniu! fiscalitatii in ultimii ani), Mobilitatea dreptului administrativ are conotatii pozitive, dar si negative. Ca aspect pozitiv, innoirea dreptului poate aduce beneficii in plan administrativ, daca se refera, de exemplu, la simplificarea unor proceduri, la reducerea birocratiei etc., dar, uneori, poate avea si conotatii negative, cea mai pregnanté fiind aceea a lipsei de predictibilitate fiscal si procedurala.CAPITOLUL I, ADMINISTRATIA PUBLICA, OBIECT CENTRAL DE STUDIU AL DREPTULUI ADMINISTRATIy Sectiunea 1, Consideratii Senerale privind administratia publica 11. Administratia publica in serviciul public Necesitatile societatii, care determina asigurarea unor ser- vicii publice, sunt fie de interes national, fie de interes local. Ca atare, si prestatorii acestor servicii sunt investiti cu capacitate administrativa la nivel National (Guvernul, ministerele etc.) sau de interes local (consiliile locale si primarul —autoritatile publice locale, la care se adauga serviciile publice de interes local). Acesti prestatori si furnizori de servicii publice sunt, de fapt, institutii ale administratiei publice care, in raport de nivelul de Organizare si atributiile pe care le au, se numesc autoritati Publice sau autoritati ale administratiei publice. Indiferent de nivelul de organizare si functionare (national Sau local), aceasta administratie este menita sd asigure servici Publice, motiv pentru care este si denumita administratie Publica, o Administratia poate fi privita din doua a servicii a) ca activitate organizata pentru infaptuirea uner neers Publice, concret definite, menite s4 satisfaca u34 INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRAT; ° Iv public (de exemplu: mentinerea sinatatii Publice, org. nea publica, alimentarea cu apa etc.); b) ca sistem institutional, adicé un ansamblu de autoritati organizate conform legii, menite sa infadptuiasca activi. tatile necesare circumscrise serviciului public. 1.2. Administratia publica si autoritatile publice Lista autoritatilor publice este prezentaté in Constitutia publice” si din Roméniei la Titlul Ill, intitulat chiar ,,Autoritat care fac parte: Parlamentul Romaniei, Presedintele Roméaniei, Guvernul, Administratia publica si Autoritatea judecatoreasca. Chiar si din aceasta succinta prezentare a arhitecturii constitu- tionale a statului, observam ca ,,Administratia publicd” este un capitol distinct din Titlul ,Autoritdtile publice” si reprezinta, practic, o parte dintr-un intreg. | Administratia ‘ \ publicd Autoritatea * Locala ‘, judecdtoreascd * Central ed PPh La Guvernul Parlamentul este,IL. ADMINISTRATIA PUBLL 35 ICA, OMTCT CENTRAL DE stupiy Exist autoritati ale administratiei Publice statale la ni 1 . . C@ statale la nive central (ministerele, iNspectoratele generale B, agen natio- nale etc.), dar si autoritati statale la nivel intermediar sau local, denumite servicii publice deconcentrate (inspectoratele jude- tene, directiile judetene etc.). Caracteristica Principala a acesto- ra este aceea cd sunt organizate ierarhic, pe principiul subordo- nari, conducatorii acestora fiind Numiti prin acte administra- tive. Totodaté, exista si autoritati publice autonome interme- diare (consiliul judetean) sau locale (consiliul local si primarul), acaror principala Caracteristica este aceea cA sunt constituite in urma votului cetatenilor si, asa cum se mentioneaza si in denu- mirea lor, sunt autonome in raport cu puterea statala. Chiar daca Guvernul este tratat ca autoritate publicd sepa- rata, el este principala autoritate menit& si puna in executare legile. Conform art. 102 alin. (1) din Constitutie, Guvernul exer- cité conducerea generala a administratiei_publice. Asadar, deoarece Guvernul are principalul scop punerea in executare a legilor, rezulta cd acesta este o autoritate executiva si, in acelasi timp, deoarece exercité conducerea generala a administratiei publice, rezulta ca este si o autoritate administrativa statala. 1.3. Organele administratiei publice Prin organ al administratiei publice intelegem un funcfionar Sau 0 institutie menite s8 aplice legea in domeniul lor de activi- tate, conform competentei materiale si teritoriale (osu in domeniul mentinerii ordinii publice, un organ de politie impu- Ne o masurd legalé — amenda).INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATIY 36 Sectiunea a 2-a. Definifia si lrasaturile administratiei publice Din precizarile facute anterior, rezulta cé administratia public’ este un ansamblu de activitati multiple si diverse, efec- ti variate. Din acest motiv, si definitiile date tuate de entit administratiei publice sunt diverse. Achiesam la aceea care defineste administratia publicd drept ansamblul activi tilor desfdsurate de: autoritdtile administrative de stat, de cele auto- nome locale si de organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publicd de interes national, judetean sau local prin care, in regim de putere publica, se pune in executare legea sau se presteazd servicii publice'), Sintetizand analiza fenomenului administrativ, putem des- prinde urmatoarele trasaturi ale administratiei publice: a) este o activitate realizatdé de autoritati ale administratiei publice. in categoria acestora se includ atat autoritatile execu- tive cu caracter statal, cat si cele locale autonome. De aseme- nea, in special in sfera serviciilor publice cu caracter permanent de interes local, un rol important il au entitatile abilitate sau ‘investite sé raspunda unor nevoi administrative de utilitate publica; b) este o activitate de punere in executare a legii si de efec tuare a serviciilor publice de interes general. Sub acest aspect,IL. ADMINISTRATIA PUBL ICA, OBLECT CENTRAL 1 . DE STUDIU 37 activitatea administrativa ii 5 2 executare a legii: ‘4 imbraca doua forme de punere in eee ptat (aplicarea unei sanctiuni contraventionale, emiterea unei autorizatii etc.); 2. adoptarea unor acte normative subsidiare (hotarari de Guvern pentru aplicarea legii, un ordin al ministru- lui prin care se aproba instructiuni pentru aplicarea unei hotarari a Guvernului etc.); c) se exercitd in regim de putere publica. Actiunea organului administratiei publice este impusa in regim de putere publica, prerogativele unei anu- plica sanctiuni. Con- adicd este un act de aplicare a legii si are mite puteri/autoritati, inclusiv pe cea deaa ceptul de ,putere publica” semnifica ansamblul de prerogative ini iei i ova interesul atribuite administratie! publi mi e ori vine ‘in c ice pentru a pro’ general ori de cat ontradictie cu interesul pat- ticular.CAPITOLUL IV, PALIERUL INSTITUTHLOR ADMINISTRATIEL PUBLICE Sectiunea 1. Consideratii generale in sens institutional, administratia publicd se realizeazi printr-un ansamblu de autoritati menite s8 actioneze coerent si sistematizat, in scopul indeplinirii misiunii de a raspunde nevoi- lor colective legitime ale populatiei, prin prestarea unor servicii publice cat mai eficiente si in conformitate cu legea. Activitatea administrativa este organizata atat la nivel natio- nal (statal), pentru a raspunde nevoilor generale ale intregii societati, cat si la nivel regional si local, unde, in cadrul unita- tilor administrativ-teritoriale, intalnim doua tipuri de ,guver- nare”: 1 administratia statala exercitatd la nivel local, centra- lizata, care are in teritoriu propriile institutii, aflate in raport de subordonare ierarhica fata de administratia centrala; semort a a itata de au 2. locald autonoma, exercl : anes baza votului me, constituite jin ublice locale autono i a administrativ-teritoriald res: cetatenilor din unitate: pectiva (consiliul local, primarul).46 INTRODUCERE IN DRED TUL ADMINISTRAT Hy —ISTRATI = Sectiunea a 2-a. Despre Guvern $1 guvernare Conform Legii fundamentale, Guvernul, potrivit programulyj sdu de guvernare, acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generali a administratiei publice!. Conform Legii privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Guvernul indeplineste o serie de indatoriri principale, printre care: emite hotarari pentru organizarea executérii legilor [hotardri ale Guvernului (H.G.)], ordonante in temeiul unei legi speciale de abilitare [ordonante ale Guvernului (0.G.)] si ordonante de urgenta (0.U.G.)?). Asadar, Guvernul indeplineste o dubla functie, atat o functie de guvernare, cat si una executiva. De altfel, Guvernul este exponentul puterii executive, fiind cel care are menirea esen- tiala s& puna in aplicare legea adoptata de puterea legislativa ra- (Parlament) si, totodat&, Guvernul, ca autoritate publica cent re a de a guverna. Prin guverna mpeten 13, are capacitatea $i comp! t cl ‘a defineste realizarea P ce Constituti se intelege ceea ti ue fs ce interne si externe a 4rii, potrivit programului act Parlament. eeIv, PALIERUL INSTITUTHLOR ADMINIS TR i up PUBLICH ar 2.1. Administratia de Stat ’ Administratia de stat reprezinta ansamb\ institutiilor create de organele statale pentr ul autoritatitor 5 vitati de administratie publica.’Dupa aera scceea aay toriale (ratione loci), administratia de stat eae national (central), cat si la nivel regional si hoes - "9 nel teritoriala a unei autoritati publice reprezinta — sau geografice in care se manifesta competenta vanela (ratione materiae), adicé forma de competenté ce ee in vedere natura raporturilor sociale intrate in campul de activitate al respectivei autoritati publice. 2.1.1. Administratia publica nationala (centrala) g jn cadrul administratiei publice centrale, intalnim urma- 4 toarele 4 categorii de autoritati: ? 1. ministerele;? 2. organele centrale de specialitate din subordinea directa 3 Guvernului; 3. organele centrale de specialitate din subordinea ministez relor; J 4. autoritatile ad Ministerele sunt oF ministrative autonome. ) administrate! publice, i competent’ teritoriala ernamental ins dome gane centrale ale care au competentd materiald specials si general, menite s4 realize: niile in care isi desfasoard ac functioneazi numai in subor tutiei si a Codului administrativ, tivitatea. Ace dinea Guvernulul, in fiecare minister " in48 INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATy organizat fn baza unui act normativ propriu, care poate fila nive| de lege, ordonanta de urgent sau hotardre de Guvern. Organele centrale, de specialitate din subordinea Guver. nului, fSrd a face parte din acesta, sunt create si functioneaz3 pentru a sprijini Executivul in indeplinirea atributiilor sale. Potri- vit art. 25 lit. n) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul adminis- trativ, Guvernul infiinteaz&, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa (de exemplu, Institutul National de Statistica, infiintat prin H.G. nr. 957/2005, are menirea dea elabora studii si analize pentru caracterizarea evolutiei econo- mico-sociale a tarii). Organele centrale de specialitate din subordinea ministe- relor: Constitutia™ si 0.U.G. nr. 57/2019 privind Codul adminis- trativ?] recunosc ministerelor posibilitatea de a infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul conform al Curtii de Conturi. Astfel, ministerele care au competenta de admi- nistrare asupra unui domeniu social complex pot in: fiinta astfel de autoritati (de exemplu, » in cadrul Ministerului Afacerilor Interne functioneaza Inspectoratul General al Poli Inspectoratul General al Politiei de Frontiers saua spale). De mentionat este faptul cA aceste organ specialitate subordonate ministerelor au, la rand tiei Romane, rhivele Natio- € centrale de Ul lor, structuri Pectorate jude- Nationale), iar in teritoriale, in unele cazuri la nivel judetean (ing tene de politie, directii judetene ale ArhivelorWw. PAL JERUL INSTITUTHLOR ADMINISTRATIEL pu _—._—_—T BLICE unele cca chiar si e nivelul unitatilor administrativ-teritoriale de baza, in comune $i orase. Autoritatile administrative autonome'au fost create pentru adegreva Guvernul de o serie de atributii de coordonare sau de control. Conform Codului administrativ", autoritatile admi- nistrative autonome sunt autoritati ale administratiei publice centrale a caror activitate este supusa controlului Parlamen- tului, in conditiile prevazute de legile lor de infiintare, organi- zare si functionare si care nu se afla in raporturi de subordonare fata de Guvern, de ministere sau fata de organele de spe- cialitate ale acestora. Autoritatile administrative autonome se ocupa de administrarea unor domenii de interes public general si sunt infiintate prin lege organica. Ele au un grad de depen- denta fata de Parlamentul Roméaniei, cdruia ji prezinta rapoarte anuale sau la cerere si care este implicat ii jn desemnarea con- ducerii acestor institutii. intre autoritatile mai cunoscute din aceasta categorie enumeram Societatea Nationala de Radiodi- fuziune, Consiliul Concurentei sau Consiliul National al Audio- vizualului. 2.1.2. Administratia de stat exercitata la nivel local (teritorial) Jui, Guver- La nivel teritorial functioneaza institugia prefectu nul numeste un prefect in fiecare judet iin fan local si jal testi, care este reprezentantul Executivului pe P municipiul Bucu-50 conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor Si ale ge lalte organe ale administratiei publice centrale din teritory:n Serviciile publice deconcentraté asiguré infaptuires a gramului de guvernare, la nivelul judetului, in domeniul spec de activitate al fiecdruia (de exemplu, Ministerul Sdnatagii are’, fiecare judet directii judetene de sanatate publica), Servic, publice deconcentrate au personalitate juridicd, sunt finantat de la bugetul de stat si pot indeplini atributii de control, inspec. tie si monitorizare in domeniul lor de specializare. 2.2. Administratia publica locala autonoma Administratia publica locala autonom este reprezentata de autoritatile administrative alese de cetateni prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Conform art. 121 alin. (1) din Constitutie, ,autoritatile administratiei publice prin care se realizeazG autonomia localé in comune $i orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii”, iar la alin. (2) se mentioneazd urméatorul aspect: ,,Consiliile locale si primarii functioneazd, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolvé treburile publice din comune si orase”. Administratia autonoma de la nivelul comunelor si oraselor reprezintd administratia locala de bazg. in subordinea acestor autoritati administrative alese care Constituie puterea locald exist servicii publice de interes local, menite sx rdspunda unor justificate nevoi colective la nivelul comunitatilor (cum ar fi Politia local). tiIV, PALIERUL INSTITUTHTOR ADMINISTRAT IEE PURLICE 51 TTT - La nivelul judetelor este organizata si functione: nistratie publica localé autonoma intermediara, principal, din consiliul judetean si presedintele acestuia alesi de cetatenii cu drept de vot din judet. Consiliul judetean este un organ deliberativ, in timp ce presedintele consiliului judetean indeplineste un rol executiv, avand ca sarcind principala pune- rea in aplicare a hotararilor consiliului. Pentru ‘indeplinirea atri- butiilor administrative, la nivelul judetului si in coordonarea az’ o admi-) formata, in presedintelui consiliului judetean functioneaza servicii publice judetene, de exemplu: Directia de administrare a domeniului public si privat al judetului, Directia dezvoltare si investitii, Directia urbanism si amenajarea teritoriului etc. Fiecare consiliu judetean are autonomia de a infiinta servicii publice (directii) in functie de ponderea necesitatilor administrative. Sectiunea a 3-a. Trasaturile caracteristice ale autoritatilor administratiei publice Din cele prezentate in paragrafele anterioare, putem extra- ge principalele trasaturi ale autoritatilor administratiei publice: a) sunt infiintate prin lege sau in baza legiif , b) activitatea lor se efectueaza pe baza sau in vederea exe-y Cutarii legii si este supusa regimului de putere publica; 3 c) actele administrative emise de acestea sunt supuse cons trolului de legalitate la instanta de contencios administrativ a d tribunalului; 4) autoritatile administratiei publice statale functioneaza pe y Principiul subordonGrii ierarhice, iar autoritatile administratielyINTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRATy 52 _ . i ioneazd_ potrivit pringjp; | publice locale autonome functi P pi Ncipiuty autonomiei administrative si financiare. Acte normative incidente | ORDONANTA DEURGENTA NR. 57 DIN 3 IULIE 2019 privind Codul administrativ M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019 PARTEA II. ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA Titlul I. Guvernul Capitolul I. Rolul si functiile Guvernului Art. 14. Rolul Guvernului (1) Guvernul este autoritatea publicd a puterii executive, care functioneaza in temeiul votului de incredere acordat de Parlament in baza Programului de guvernare. Guvernul asiguré realizarea politicii interne si externe a tarii si exercit& conducerea generali a administratiei publice. (2) in vederea indeplinirii rolului séu, Guvernul asigura functionarea echilibrata gi dezvoltarea sistemului national economic gi social, Art. 15, Functiile Guvernului Pentru realizarea Pro; gramului de guvernare, Guvernul xercita urmatoarele funct tii: a) functia de Strategie, prin a...CAPITOLUL vy. IZVOARELE DRepry LUI ADMINISTRAT Ty Sectiunea 1. Consideratij Senerale jnteoria generala a dreptului, termenul de izvor de drept are semnificatia de sursa, de factor de determinare si creare a dreptului), Notiunea de izvor de drept are doua acceptiunil2l- 1.in sens material - acel ansamblu de conditii materiale si de realitati obiective aflate in exteriorul dreptului ce se consti- tuie in factori care determina o anumita reglementare prin norme juridice specifice sau, altfel spus, ansamblul factorilor (de natura economica, sociala, politic’, culturala, ideologica etc.) care determina aparitia si continutul unor norme juri- dicel4). 2.in sensul formal - forma de exprimare a vointei ne Tului, prin care se reglementeaza o norma de conduitd socialé, astfel incat aceasta si devina vointa de stat obligatorie, ce poate fi pusé in aplicare prin mijloace coercitive, lzvoarele formale . ise si lavoare Sunt, la randul lor, de doua feluri: izvoare nescrise Scrise,64 INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINIS p; ———— —______— SOMINISTRAT —A Sectiunea a 2-a. Cutnma sau obiceiul, ca izvor nescris al dreptului administratiy in sensul cel mai general, cutuma este 0 norma de drepe nescrisa consfintita printr-o practicd indelungata!), in timp co obiceiul este o lege nescrisd, drept sau obligatie statornicite prin traditiel?), Avand in vedere nevoia de rigoare ce trebuie sa caracte- rizeze activitatea administrativa, conduita institutiilor si a functionarilor din administratie trebuie sé fie supusa regulilor scrise, pentru a se inlatura, pe cat posibil, situatiile echivoce. De aceea, obiceiul, ca izvor al dreptului, si-a redus considerabil aplicabilitatea in acest domeniu. Exista totusi situatii in care obiceiul, bazat pe traditie, s aibd camp de exprimare, cum arfi oficierea cds&toriei de cdtre reprezentantul comunitatii in afara sediului primariei sau in zilele de sarbatoare legala. Sectiunea a 3-a. Izvoarele scrisé ale dreptului administrativ ; at ise ale Din punct de vedere strict metodologic, izvoarele scrise @ dreptului administrativ pot fi impartite in douad mari c 1. izvoare scrise oficiale, primordiale, de care oric rc a, x ie sa ti na, autoritate publica sau instanta de judecata trebuie S ive ‘ma cont; din aceastd categorie fac parte toate actele mos a 3 form emise de autoritatile statale, atat cele care imbraca for ategoril! e perso” a de 1 enméne, Editura AMy. IZVOARELE DREPTULUL ADMI ee NISTRAT ~ WV " . 65 (Constitutia, legea organic’ sau ordi or dinara urgenta si ordonantele simple), ¢ mars (hotdrarile de Guvern, ordinele rune ordonantele de At si cele SI Cele subordonate legii stinstructiunile, repul metodologiile etc.), precum si actele admi jamentele, mini: Meare cas strative cu caracte p' de autoritatile administratiei publ “oe : ice locale autonome (hotarari ale consiliilor locale sau jud 2. izvoare scrise neoficiale, secundare, carepont ca argument, dar a caror forta de impunere are mn invocate orientativ. Din categoria izvoarelor scrise neoficial rte pur jurisprudenta si doctrina. aed 3.1. Izvoarele scrise oficiale Una dintre trasaturile fundamentale ale activitatii admi- nistrative este legalitatea. Aceasta trasdtura are un caracter esential, pornind de la faptul cd scopul principal al activitatii administrative il constituie efectuarea de servicii publice in conformitate cu legea. Ca urmare, legea constituie pilonul fun- damental al activitatii administrative, fiind izvorul scris si esen- tial al administratiei publice, care asigura.acesteia coerenta Si forta necesare pentru ase autoimpune. 3.1.1. Legea si actele normative ce gmbraca forma legii . inita ca fiind jn teoria generald @ dreptulul, legea este a ve organ E 4, adopt i actul normativ cu forta are 0 accep” (1, in gene ce acoper’ ansamb suprem al puterii de sta’ tiune mai larga,INTRODUCERE IN DREPTUL ADMIN _ — ISTR, 66 _ TT ae — ATIY cuprinse in Legea fundamentald si actele normative ces meaza dreptul intern. Astfel, conceptul de lege are maj man jntelesuri in functie de distinctia ce opereaza intre etiterig formal sau organic si cel material!”), ul Activitatea administrativa este reglementatd de o mult. tudine de legi, respectiv de acte normative cu forta juridics diferit&, in functie de autoritatea emitenta. Astfel, in categoria actelor normative ce jmbraca forma legii, prin care se regle. menteaz’ raporturi juridice de drept administrativ, fac parte: Constitutia, legea, ca act juridic al Parlamentului si ordonantele adoptate de Guvern in baza delegarii legislative. (a) Legea fundamentalé — Constitutia jntre dreptul constitutional si dreptul administrativ existé legdturd indisolubila, dreptul constitutional fiind fundamentul dreptului administrativ (ca si al altor ramuri ale dreptului, de altfel). Astfel, Constitutia statueaza, in Titlul Ill, principiile gene- rale de organizare si functionare a autoritatilor publice, iar 0 important deosebitd o au dispozitiile constitutionale din Capi- tolul V, care se refera in mod concret la administratia publics, atat centrala, cat si locala. jn plus, in Legea fundamentala se regasesc, CU valoare 4 izvor al dreptului administrativ, si dispozitii referitoare la areP” turile, libertatile si indatoririle fundamentale (Titlul II) care prin legi si alte acte normative inferioare capata valente concretey. IZVOARELE DREPTOLULADMINISTRAT TY (b) Legea, ca act juridic al Parlay " Legea, ca act normativ adoptat de on, reprezinta izvor al dreptului eel Romaniei, menteaza raporturi sociale din domeniul ad “ne cand rele cu alte cuvinte, pentru ca o lege sa fie ino a enna publics nistrativ, aceasta trebuie sa continé norme a ee oo teze organizarea si functionarea autoritatilor sub reglemen- trative sau principii ale activitatii pane Wee adorns Exist’, asadar, o multitudine de legi! prin care se regl teazi modul de organizare si functionare a enantio nistrative centrale sau locale, statale sau autonome, iar unele nii ale administratiei publice se reglementeaza exclusiv icd, conform art. 73 alin. (3) din Constitutie. dome prin lege organ! (c) Ordonantele Guvernului Ordonantele guvernamental (0.G.) $i ordonante d' ormative, Guvernul natura ei, intra in Prin urmare, n act administr tele pe care material”. le sunt de doua feluri: ordo- le urgenta (0.U.G.)- Elabo- exercita 0 competenta sfera de competenta ordonanta nu repre- ativ de domeniul res- nante simple rand astfel de acte n' prin atribuire care, prin legislativa a Parlamentului. sens formal, ci U! teia prin efec' ect criteriul zinté o lege in nee le pro , legii, asimilat aces pectand sub acest asP - istrativ, care sy codul admins 2019 privind functionare ade sar ibutilet Jui de ea ar a aparatulll 1, general 2 1 De exemplu,68 INTRODUCERE IN DREPTUL ADMINISTRAT jn baza delegarii legislative, Guvernul poate adopta, tn anu. mite conditii, ordonante, ca acte normative cu putere de lege, ce sunt supuse controlului Parlamentului. Delegarea legislativa semnificd imputernicirea, pe timp limitat, a unei alte autoritati decat cea legiuitoare sa exercite prerogative legislative), Astfel, conform Constitutiei, Parlamentul poate adopta o lege speciald de abilitare a Guvernului pentru a emite ordo- nante in domenii care nu fac obiectul legilor organice”!. Avand in vedere cd numeroase domenii ale administratiei publice nu pot fi reglementate decat prin legi organice, rezulta ca ordo- nanta simpla nu poate constitui, cu caracter general, izvor al dreptului administrativ. Acest fapt nu exclude, cel putin la nivel teoretic, ipoteza ca prin ordonante simple sa se reglementeze totusi domenii ale dreptului administrativ din moment ce insasi hotararea de Guvern (act normativ cu forta juridica inferioara) reglementeaza inclusiv organizarea si functionarea unor auto- ritati administrative. jn ceea ce priveste ordonantele de urgenta, legea fun- damentala prevede posibilitatea emiterii acestora nu numai in domeniul legilor ordinare, dar si jn domeniul legilor organice. Asadar, prin ordonante de urgent se poate reglementa in toate celelalte paliere ale administratiei publice, inclusiv in acele domenii rezervate, prin art. 73 din Constitutie, legilor organice- Ordonantele de urgenta pot fi emise atat pentru a reglementa organizarea si functionarea unor autoritati ale administratiel publice, cat si in vederea organizarii unor activitati administra- tive de interes public. Trebuie mentionat ca o ordonanta dey. IZVOARELE DREPTULUT ADMINISTRATTY ery 69 a urgentd trebuie sa indeplineasca simultan conditi; bul sa fie mentionata situatia de urgent, precu emiterea, iar obiectul sa fie unul Constitutional, ja ca in pream- m si motivarea (d) Acte normative secundare si tertiare (i) Hotararile Guvernului Cele mai importante acte normative subordonate legii sunt hotararile de Guvern (H.G.). Ele au forta juridica inferioara legii, deoarece prin continutul lor nu pot contraveni sau adduga la dispozitiile legale si sunt supuse controlului de legalitate in fata instantelor de contencios administrativ. Hotararile de Guvern pot imbraca doua forme: 1. cu caracter individual (e.g., numirea sau revocarea unor Oficiali intr-o sau dintr-o functie publica); 2. cu caracter normativ (e.g., H.G. nr. 652/2009 privind orga- Nizarea si functionarea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti). Deoarece, conform Constitutiei!), hotararile de Guvern se emit pentru organizarea executarii legilor, acestea sunt con- Siderate izvoare de drept administrativ. (ii) Actele autoritatilor administratiei publice centrale de Specialitate Autoritatile administratiei publice central oe oe ath . ‘ile lo Sunt infiintate pentru a aplica legea in domeniiie * i dministrative cu tate. ini ini ui rol, ele emit acte a - In indeplinirea acest ic3 in Monitorul Oficial le de specialitate caracter normativ care, dupa ce se publi ~~ aINTRODUCERT iN DREPTUL ADMINIS TRAy no 70 _ devin izvor de drept administrativ. Aco, ie gi intra fn vigoare, ‘ inistrative S rdine, instructiuni, ci acte administrative se numesc 0 7 tiuni, creulan regulamente. pentru ca acestea s& fie catalogate Ca izvoarg sau a indeplineasca cumulativ 3 conditii; de drept, ele trebuie Ss 1. sa fie identificabile prin mentionarea autoritatii emitente si sa aiba atribuit un numér; 2. sa fie semnate de reprezentantul legal al autoritatii emi. tente sau un delegat al acestuia; 3. s fie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei. 3.2. Izvoare scrise neoficiale Sunt considerate izvoare neoficiale ale dreptului administrativ acele documente care, desi emana de la autoritati care nu au vocatie eminamente normativa, sunt creatoare de drept. Unii autori le clasificd drept izvoare nescrisel"!. In categoria acestor izvoare se remarca jurisprudenta si doctrina. Conditia esentialé ca doctrina si jurisprudenta s& fie considerate izvoare de drept este ca acestea sa contribuie efectiv la crearea dreptului sisd fie insusite si aplicate in raporturile de drept administrativ. 3.2.1. Jurisprudenta jn materie de jurisprudenta intereseaza jurisprudenta curt Constitutionale a Romaniei (CCR), a Inaltei Curti de casatle sl peed (ICC3) si a Curtii Europene a Drepturilor Omului (ceooh intrucat deciziile acestor instante au caracter obligatoriayn EF DREPTU PTO AELE eee ADMINIS T RAT imelor doua) i a L pri Tespectiv de aur an autorit cazul el cele de-a treia). ate iurisdictionars (in (a) Deciziile Curtii Constitutionale & Roménie; potrivit dispozitiilor art. 147 alin, (4) oe ccR sunt general obligatorii si se impun tuturor subiectelor de drept, avand pI din Constitutie, deciziile CU aceeagj forta juridics utere de lucru j at ‘ cru judec, (care i lude si componenta de utere de lucru _ r ncl p Pretat, adic numai un anumit inteles i apli A catoreasca ordinara, orice att nomen “e aS a normei fiind eo ipso neconstitutionala™)). Trebuie precizat faptul ci nu numai dispozitivul deciziilor CCR, ci si considerentele acestora sunt obligatorii pentru toate autoritatile si institutile publice!). Asadar, deciziile CCR care vizeaza acte normative care privesc dreptul administrativ sunt izvor de drept administrativ. (b) Deciziile inaltei Curti de Casatie si Justitie Dezlegérile date de instanta suprema unor probleme de are aceasta a fost sesizata de instante de devin general obligatorii, dupa publi- Partea |. Dincolo de rari in spetele dinara. Deciziile stor decizii, dar fara a drept, in situatia in c judecata de nivel inferior, carea in Monitorul Oficial al Romaniei, aceste decizii, instanta suprema pronunta hot dbisnuite, in care este investita ca instanta or ace! Pronuntate in astfel de litigii, inc . Pot fi invocate ca precedent judic avea caracter obligatoriu, deci nu lusiv motivaril iar in litigii similare, hn eprezinta un izvor de r jonale in ee beinittor curtil ConstitutpwrropuceRe IN DREPTUL ADMINISTRAT Hy srudenta curtii £ uropene a prepturilor Omuluj i ee CcEDO sunt obligaton! pe pr iveste dispozitivul acestora, atunci cand un a (c) Jur is| } ntru statele m embre, Hotardrile atatinceed ce Ara js cat si in ceea Ce priveste consi parte jn cauza, | in care in dreptul intern se membru este jn momentu derentele hotarari e in discutie © 5 atunci cand lor, peta similara. Cel mai frecvent, in fata se dezbate un litigi pturilor omului, atie. In practica, instantele jude- pun FI u, se invoca art. 6 din instantelor, ntia europeana a dre| rezumtia de nevinov' omanesti invoca frecvent, ale Curtii Europene in sp! a in special aspecte privind p' c3toresti considerente jn motivarea sentintelor, ete similare. 3.2.2. Doctrina rezinté opinia cercetatorilor intr-un anumit Doctrina rep! riveste stiintele juridice —in speta, stiinta domeniu. in ceea ce pI dreptului administrativ — doctrina jnseamna opiniile specia- listilor care aprofundeaza anumite institutii ale dreptului. Se considera ca aceste opinii, publicate in lucrari de specialitate, nu pot fi considerate ca izvor de drept, intrucat nu creeaza efectiv an eens configurarea acestuia la un moment sempalons ee , rere sau induse. De regula, doctrina intern sino ee fa intre dreptul material sau procesval crise in conventii si tratate la car Romania este parte. De asemenea, in m ot i 7 od frecvent, specialistii rec? manda, prin doctri " loctrina, ,,alini ” Benet , ,alinierea” dreptului la normele eu”