Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ortodoxie Masonica Jean Marie Ragon PDF

    Uploaded by

    Rodrigo Bandeira
    22 views146 pages

    Original Title

    Ortodoxie_masonica_Jean_marie_Ragon_pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    22 views146 pages

    Ortodoxie Masonica Jean Marie Ragon PDF

    Uploaded by

    Rodrigo Bandeira

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 146
    EEEEEEEEEE EE EEE EEE ET EE Jean-Marie Ragon d COLECTIA ARTA REGALA % ’ ee Ortodoxie — masonica »Francmasoneria are drept caracter fundamental universalitatea. Acest caracter este indispensabil esenjei masoneriei. Masoneria este Una SLR Re aR care se indeparteaza de la acest principiu se vataceste A Re CO a ee ee ee ee eS 1. Avram, Cal “Zechers, Vasile (PFEF) Jean-Marie Ragon, Orthodoxie maconnique © 1853, J.-M. Ragon, Editions Dantu, Paris, SEE age CREECH JEAN-MARIE RAGON + Ortodoxie masonica Istorie. Rituri, Doctrine Studiu introductiv: VASILE ZECHERU ‘Traducere din limba franceza: GABRIEL AVRAM EDITURA @ HERALD Bucuresti, 2017 Redactor: Radu Duma Conceptia graficd a copertei gi DTP: Diana Serbdnescu Corector: Mieoleta Arsenie Toate dreptu, Feproduss sau tra romind publi rile icata de fezervate, Nicio parte a acest snsmis sub nicio forma gi prin inclusiv fotocopiere, informa i cart tic, ira permisiunea editorului. Es Editura Herald, Copyright © 2017 jun mijloc elec registrare sau prin ori au poate 8 oni is ew ii in + STUDIU INTRODUCTIV Francmasoneria are drept caracter fundamental uni- versalitatea, Acest caracter este indispensabil esentei ‘masoneriei. Masoneria este una singurd qi orice rt sau natiune care se indepirteaza de la acest prineipiv se riticeyte fi ese de pe calea masonicd. Nu concepem 0 veritabila masonerie care s2 se denuumeasea englezs, 0 alta scofiana, o a treia franceza, alta americana ete. (.} Exist oare matematica engleza, matematicd scojland sau francess? Ragon Cu peste un secol gi jumatate in urma gi cu referire stricta | problematica regularitayii masonice, Jean-Marie Ragon de ignies (1781-1862) reusea si impunad in literatura de profil 0 agma - ortodoxia matonicd - care a generat numeroase reetiri ulterioare i, astfel, a facut voga in epoca. La fel ca $i atunci cand cel mai instruit francmason al acelor timpuri a publicat lucrarea sa de eApatdi, vom fi surpringi sa constatim cd reperele la care ne putem raporta in privinta regula- ritayii masonice sunt destul de relative, mult prea subtile gi, de accea, foarte greu de definit. Din aceasta cauzi, dar gi ca urmare 2 ignoranfei atotstapinitoare, masoneria speculativa ritacegte hhaotic in peregrinarile sale, consumindu-se inutil in confuzii gi actiuni profane care, de fapt, nau nimic de-a face cu initierea gi cu Arta regala. Drept consecinta, vom constata, de asemenea, ci este lisat in nelucrare insugi procesul intern specific ~ transmi- ferea influentei spirituale autentice - imperativul fundamental, ‘sumat solemn prin jurimant gi consacrare. 2 ORTODOXIE MASONICA Sar putea spune, de asemenea, ¢3, In momentul publics sate (1853), cartea a marcat ferm un punct de inflexiune in cece ce priveste constientizarea nocivitati fenomenului de continea Sromizare a Ordinului masonic. Totuyi, in contrast eu recuncay terea unanima a caracterului de universalitate pe care, de alfel, 4 Ragon il proclama cu atdta convingere, proliferau la, vremea ive centrifuge care, fara nici 0 except, respectiva, diverse ini ‘au generat, in timp, consecinie dintre cele mai nefaste. Ca atare, lucrarea la care ne referim poate fi considerata ca fiind o opera de pionierat, dar gi un veritabil monument istoric, o piatra de hotar ce ‘marcheaza explicit faptul c& problematica in sine devenise acuta si cA rezolvarea acesteia nu mai putea fi aménata. Din picate ins, de Ja acel moment s-au scurs iat’, mai bine de 160 de ani si situayia a involuat regretabil fra ca o solufionare si se intrevada la orizont. Pentru o succinta edifcare privind inconsecventa haotica ce guver: neaza aplicarea cerin{elor de regularitate, vom prezenta aici un ‘ie exemplu pe cares! considerim reprezentati Marca Lajs Unies din Angli’ recunoagte Marea Lojt din Israel earecorespunde citerior ei de regulartae, pe eénd ‘Tet-Avivl nu corespunde criterilor Marilor Loji Seandinave cele dous Supreme Consili din Franga[..] sunt recunoseute regulate de ete uncle Supreme Consilit gi respinse de sitre lel; Marile Laji americane recunose in Europ ‘obcdienje pe care Londra le considera iregulare etc. (Ligou 2000p. 869) Date find toate acestea, Onthodoxie magonnigue raméne carte importanta pentru infelegerea corecta gi profunda a conceP™ tului de regulartate masonic autentica, Regularitarea repre “ina una dintre cele mai controversate $i mai complexe noviun ale Francmasonerici actual, ea putand fi cercetata remeinic do2* rai enon Ln ead 7.178 Grand La of Be din perspectiva principiilor pure. Tocmai de accea, organizatiile inigiatice cu adevirat regulare igi gasese Fundamentul gi menirea dea fiin metafizicd, atat cit poate fi transpusd aceasta in reguli gi principii. La randul lor, preceptele traditionale gi practicile initi- atice decurg din cunoasterea revelata eare, in timp, s-a coagulat in ritualuri, legende gi simbolistie8. Pe de alta parte, regularitatea poate fi cercetata inclusiv sub aspectul adaptarilor formale cc survin in viata organizatiilor cu pretenti initiatice. Intre altele, regularitatea presupune un rationament ¢ ‘continua raportare a tuturor deciziilor si actiunilor organizatici cu pretentiiinititice la preceptele traditionale, fie c& sunt acestea principii (andmark-uri) sau regul'. Prin natura sa un astfel de rationament comporta o doza mare de interpretare gi subiectivism. In plus autorii care conteazA in aceasta materie conditioneaza regularitatea de autenticitatea instrumentelor traditionale uti- lizate in mod curent pentru vehicularea mesajului inigiatie gi pentru indrumarea pe cale 2 aspirantulu Se tie cd, in limbajul uzual, termenul regularitateeste asociat ‘cu regula (simbolizata prin rigla). Chiar daca acest instrument masonic sugereazi un Principiu suprem* distinet (rectitudinea menita si calauzeascé ferm deciziile si actiunile aspirantulu Precum gi pe cele ale atelierului), regula in sine nu este si nu tebuie si fie considerata un fundament pentru o rigiditate cexcesiva gi inhibanta. Totugi trebuie spus rispicat aici ci regula ritatea presupune o anumita dogmatic gi 0 structura ferma de ‘credinge imuabile ce nu pot fi supuse critieii gi nu pot admite obiectii de natura speculativa. jeat O linie dreaptd se poate prelungi la infnit in ambele sensuri, cr, impingind dreptatea la extrem, inseamna a fi lipsiti de ‘masura pe care ne-o aminteste Rigla... (Wirth 2016, p. 204) " Exit-odistneie de rang ite principi i regul (Stoenescu. A. M. 2015) ter, imuabil init, posbiltatea ttl, aura caurelor.(Guénon, Re 2016, 9.96108), ‘ fp See In orice trade eae se respect, masta aurcolat cu 0 competent speciala: el vede” Be oo vis ately face dovada c& stépaneste o veritabile atid, bazaté pe claritateaexcepfionala a mentalutay stu Competent i permite macstrulu s extraga corer in, me es preceptele aplicabile la realitatea inconjuratoare. In totalna lor, aeste precepte (ceringe) aledtuiese Traditia: cg Findus orinduire (egularitate) gi conformitate cu Legea Suprema, Iowun catechism medieval, la intrebarea ce face un maestrul mason ~ consiructor de catedrale ~ se consemnezzd urmarona ‘Bspuns: Mactralifarata regula. Asta face Maestrl! Aces rispuny ‘implu in aparenta poate fi interpretat in urmatorii termeni: Cot ‘are este capabil sa enunje regula, acela este cu adevdrat maciir, Regula’ este gi trebuie si fie in legatura cu Principiul. Tocmai de ceca, identificarea si proclamarea regulii constituie un atribut cscagial si nedelegabil al macstrului. (Dangle 2010, pp. 83-8 si Verescu 2015, p. 32) tentic RAGON SI DREAPTA CREDINTA MASONICA ‘In aceasta cartea a sa, intitulata atat de sugestiv, Ragon realizeaza o ampla trecere in revista fenomenului masonic, cu ® (ocalizare expresi asupra perioadei secolelor al XVI-lea, al Vide prima jumtaeasecolului al XIX-ea. Trebuiespu8 ch din sntroducere”, Ragon exclude orice flag tradivonala 2 —__ im ota peatry inceput cd ., AY existd $1 nu poate sd existe nimuc cv adevieat

    You might also like