04.10.2022 12143 DGIP Min Eaueatios 0213156738 e234 P asus MINISTERUL EDUCATIEL DIRECTIA GENERALA INVATAMANT. PREUNIVERSITAR No dsl: 2393/30-04 er Catre Inspectoratele §colare Judegene/Inspector al Muntcipiulul Bucurestt, + Inatentia inspectortilut scolar general $f a inspectorului scolar pentru Trvdtamaneat prescolar/educatie timpurie - Tn vederea implementarit unttare $i coerente a prevederilor Curriculumului pentru educatia timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) si ale Metodologie! de organizare si functionare a cregelor $i a altor unitdfi de educatie fimpurie anteprescolara (aprobath prin HG ‘nr.566/2022), precum si pentru Organizarea si functionarea unui sistem ce educafie timpurle unitar, incluziv si de calitate, prevazut in Projectul Romania Educat& lansat de Presedintia Romaniel si aprobat de Parlamentul Romaniei in anul 2021, se aprob’ Scrisoarea metodicd pentru anul scolar 2022-2023, prevlzutd in anexa. Va rugim s& distribuifi acest document in toate unitatile de educatie tinipurie anteprescolar’ cu personatitate juridica, in unitatile de invatimant prescolar (cu sau fara cresa ca structur& a acestora) si in unit&file de invatSmant preuniversitar cu grupe de nivel prescolar s{/sau anteprescolar, sA incurajati analiza s1 discutarea acestuia in prima activitate metodic& la nivel de unitate $i, ulterior, s& verificati ™modul in care sunt respectate recomandirile facute. DIRECTOR GENERAL, Mihaela Tania [rimia epuieg DIREC Eu INSPECTOR GENERAL, Viorica Preda04.10.2022 12:43 DCIP Min Education ozisise7ae fe204 P 2/6 Anexa JOC, RESPECT $1 BUCURIE | Scrisoare metodica pentru anul scolar 2022 - 2023 Copltut rade: Ingelepciunea $1 tubirea mea e jocul! Téneirat cénta: Jocul si-ntelepciunea mea-i iubireal Batranul tace: Jubirea $1 Jocul meu e-ntelepciuneal (Lucian Blaga, Tret fete, 19191) Anul scolar 2022 - 2023 se va derula sub deviza: Joc, respect si bucurie I 51, de aceea, demersurile noastre in domeniul educatief timpurii vor avea in vedere: Jocul ~ ca mijtoc de comurticare gt rezitienta; - ca mijloc de dezvoltare si invatare; - 6a tréire care stimuleaz& creativitatea; - ¢a mijloc de relaxare si recuperare; + ca metoda didactic’; - ca mijloc de realizare a activit&tilor didactice. Respectul - pentru propria persoana; ~ pentru sement; - pentru valorile general umane transmise din generatie in generatle (regult de comportament in diferite situatii: in familie, in unitatea de invatAméant, in mijloacele de transport, in excursie/tabar4, in diferite spatii publice etc.); ~ pentru valorile natfonale (reprezentant! romni de seam, istorle, geografie, obiceturl, traditit, fotclor); > pentru natur’; - pentru patrimoniul viu (httos://www.youtube,com/watchtv= EQB- 99q-k); Bucuria - ca emotie; - camod de viata; - ca ssentiment imp&rt&sit cu ceilalti; - ca mobil al starli de bine sf al dezvottarit,04.10.2022 12046 DGEP Min Edueatios oassase72¢ foe P 3/16 Noile prevederi legislative care vizeaz& organizarea si functionarea unui sistem de educafie timpurie unitar, incluziv si de calitate; o structurs modular’ a anului scolar s! 0 acomodare cu preveder! ale Regulamentuiul-cadru de organlzare sf functlonare a unii lor de invdtdmént preuniversitar - 2022, necesita clarificart sl repere care s& stimuleze la reflectie 51 aplicare unitar, responsabila #1 cu sens. Astfel, prezenta scrisoare metodic& va avea in vedere urmatoarele aspecte: - Clarificarea unor preveder! ale Metodologiel de organizare $i funcfionare a creselor si a altor unitdti de educafle timpurie anteprescolaré (HG nr.566/2022); + Precizéri cu privire la mediul educational th unitdfile de educafle timpurie (crese $I grddinite) sf rolul acestuia fn invafare $1 tn dezvoltarea autonomlet personales - Protectare si evaluare fn educatia timpurle; - Reglementéri si documente scolare cu care opertim in educafia tlmpurle in acest an scolar; - Teme propuse pentru activitaflle metodice $1 cercurlle pedagogice; - Prolecte $1 programe educationale care se deruleaza in acest an scolar tn educatta timpurte, A. Clarificarea unor prevedert ale Metodologie! de organizare s1 functionare ‘@ creselor 51 a altor unit&si de educatie timpurie antepregcolars (HG n.366/2022) Odat& cu promovarea HG nr.566/28,04.2022, organtzarea si functionarea creselor s-a transformat intr-o prioritate a inspectoratelor scolare si a unit&tilor de finvayamant prescolar cu personalitate juridicA/unitatilor de inv&t&mant preuntversitar cu personalitate juridicd, cu grupe de nivel prescolar. Tn acest context, pentru o intelegere unitara a prevederilor legale legate de acest aspect, se mpun o serie de precizari suplimentare, dup& cum urmeaz&: Cresa este un serviciu public sau privat, care face parte din ststemul national de invatamant preuniversitar 51 care are misiunea de a oferl, pe timpul zilel, servicil integrate de educatfe, ingrijire si supraveghere coptilor de varst& anteprescolara, cu varste cuprinse fntre 0 sf 3 ani. Unit&s{ de educatie timpurfe anteprescolara sunt: a) cresele arondate unei unitati de invitimant prescolar cu personalitate Juridica, cu program prelungtt; b) cresele arondate unel unit&t! de invatamant preuntversitar cu personaiitate juridic& care are in componenta nivel prescolar, inclusiv cresele confesionale care solicit arondarea prin decizie a inspectoratelor scolare judetene/al munfcipiulut Bucurestt; ¢) cresele nearondate unei unit&ti de Invatamant, pentru care autoritatile publice locale au calitatea de persoan& juridica fondatoare si care devin04.10.2022 a2saa DGTP Min Edueaties ozi21672¢ e234 e a/i6 unit&ti de ftmvagimant cu personalitate juridicé s1 sunt coordonate metodologic de Inspectoratul Scolar Judetean/al muntcipiulut Bucuresti; d) centrele de zi cu grupe de anteprescolari. Servicille de educatie timpurle pentru sunititile de educatie tmpurie nearondate unei unititi de Mnvktdmént si pentru care autoritatile publice locale au calitatea de persoand juridicl fondatoare sunt coordonate metedologic de citre inspectoratul scolar judetean/al municiptulul Bucuresti (\SJ/ISMB), prin desemnarea unet unit&ti de tnvagamant prescolar care va coordona $1 monitariza planificarea, organizarea si desfSgurarea activitStitor cu copii, in acord cu prevederile curriculumulut specific, in baza unut plan operational anual aprobat de ISJ/ISMB. ‘Ministerul Educagief, prin inspectoratele scolare, asiguré finantarea cheltufeltior de personal, pentru cresele nearondate, fh limita costuluf standard per anteprescolar, proportional cu numarul de anteprescolart. Structura anulut scolar pentru unititile publice de educatie timpurie anteprescolard este aceeasi cu cea stabilitd pentru invétaméntul prescolar. Planul de scolarizare pentru unit8tile publice de educatie timpurie anteprescolara (atat cresele arondate, cat si cresele nearondate) se stabileste anual de eXtre tele gcolare judetene/al municipiului Bucuresti sl se Thainteaz& Ministerului Educatiel th vederea aprobiril cifrelor de ycolarizare pentru unitatile de invatmant preuniversitar, inscrierea copiilor in unit&ttle de educatfe timpurie anteprescolara se face conform precizarilor si calendarului specific transmise anual de Ministerul Educatiei, a criteritlor specifice stabilite de consiliul de administratie sau, dup& caz, de autoritatea administratiei publice locale; n situatii deosebite, coptil anteprescolari pot fi inscrigi in unitatile de educatie timpurie anteprescolars In timpul anului scolar, cu respectarea prevederilor in vigoare, Conducerea unitatilor de educatie timpurie anteprescolar& se asigurd de e&tre director $1 CA; functia de director se ocupa conform prevederilor legale in Yigoare; numtrea th functia de director la cresele nearondate se face prin decizie a inspectorulut scolar general emis cu avizul conform al primarulut. Asigurarea personalulul este responsabilitatea angajatorului; asigurarea personalulut didactic - ISJ/ISMB in colaborare cu a) unitatea de invatamant; b) APL; ‘n_cregele pentru care nu se soliciti arondarea autoritatile administratie! publice docale au calitatea de ordonator principal de credite si asigura posturile necesare functfonari{ acestora. Parintil/reprezentantii legali ai c&ror copii beneficiaz’ de servicii in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar cu nivel anteprescolar publice sunt obligati {a plata unei contributii lunare de intrefinere/contributie de hrana, stabilité prin decir consilfului de administrafie al unit&tii de invéfamant, dup& consultarea parintilor. B, Preciz&ri cu privire la mediul educational fh unttitile de educatie timpurie (crese si gridinite) s1 rolul acestula ih ihvatare $1 in dezvoltarea autonomiei personale04.10.2022 124s, DGIF Min Educatios oais1se7a0 fe20a PF s/a6 ‘Mediul educational este un factor activ si decisiv th procesul de dezvoltare si fhvatare al copilului mic. Specialistii fl numesc al treilea educator, pe langa cadrul didactic $1 resursele innascute ate copilulut, Calitatea medtului va influenta dezvoltarea autonomtei copilului, progresele acestora din punct de vedere fizic si cognitiv, formarea personalitatii acestora s1, implicit, traseul scolariz&irti lor si viata de adult de mai tarziu. Th acest sens, Ministerul Educatie! incurajeaz cadrele didactice din unititile de educatie timpurie (crese $1 gradinite) s& urm&reasc& construirea unul mediu educational care; ~ st exprime grif& pentru starea de bine a copilulul, Uiniste, ordine, armonte; + sé-i permita copilului s& exploreze liber spatiul, sd se manifeste: s& poata alerga, si poat& c&nta, si poatt rade zgomotos (delimitarea unor zone galgloase de zonele de liniste/Invitare).; s8-4 confere copilului o stare de siguranta, securitate fizicd si emotional’ Pentru a putea s4 exploreze, experimenteze $1 si integreze experientele traite; - s& evite supraincircarea, fns%, in acelas! timp s&-f incite curfozitatea copilutut; - 38-4 permita copttutal s8 se exprime §i 98 primeased rAspunsuri sf confinmari ale reusitelor sale din partea unuf adult, aspect important din punct de vedere afectty pentru el; + s& reflecte diversitatea cutturald; + s& exprime adaptare la Particularitatile de varst& ${ individuale ale copitlor, Pentru a vent fn ajutorul cadrelor didactice, prezentim cateva aspecte pe care le considerém importante pentru acestea in procesul de construire a unui mediu ‘educational sigur, stimulativ si prietenos pentru copii de la nagtere ta 6 ani. Oserle de specialisti in domentul educatiei timpurlf ne atentioneaz cu privire la excesul de materiale si elemente decorative care poate crea disconfort copiluluf fn sala de grup. Studitle araté ci, pentru copii micl, un mediu inc&rcat Poate perturba atentia acestora ${ fi determin& s obtin& rezuttate maf slabe. Gillian McNamee, director de invatare la Erikson Institute din Chicago avertizeazi profesorii asupra a ceea ce ea a numit “Efectul de mall” in decorarea sililor de clas%. "Cand merg! Intr-un mall, dup& o or& si jumitate deja simti ca sunt prea multi cameni, Prea mult stimulare vizuala, gilagie"; "Asta poate diréma o persoani". De multe ori, profesorii sunt constient! de efectele negative ale supraincarcarii sililor de clas, cunosc faptul ¢& un mediu mai simplu stimuleazd Creativitatea, fns& se tem de impresia pe care o sal& goal o genereazS in randul pSrintilor, De fapt, tot ceea ce expunem pe pereti trebuie si fie tn acord cu nevoile copilulut si pentru stimularea dezvoltirif acestuia. Mai mult, dac& un profesor ajunge la finalul anului scolar la concluzia c& nu a folostt niciodat& informatiile sau Mmaterialele afigate, nu a facut referire la ele, inseamn’ cA ele nu au avut nicio valoare pedagogic& pentru elevii st. Uni! practicieni sunt chiar de p&rere ci nu este04.10.2022 224s DGIP Min Educaties ozisis8728 fezae P 6/16 bine s& afisezi nfmic inainte ca aceste materiale s& fi fost explorate sau create de sopti/cu copii. Mobilterul trebuie si ofere copilulul_o ambiant’ famitiall, siguré sl Confortabilé, sé fle adaptat varstel copiilor, s& contribuie la crearea unui climat educational stimulativ si sé permit& gruparea $1 regruparea, in functie de tipurtie de jocuri s1 activitat! desfasurate, Rafturile si sertarele vor fi joase, astfel incat copifi s4 aib& acces usor la Juctrtt, sa fie tentati s& le utilizeze, Jucdritle fm jele necesare desfasurarti activitatilor trebule asezate la nivelul copfilor, astfel incAt acestia s& le poata vedea, 88 le poata alege si s& se deprind’ sé le aseze la locul lor. Acestea trebule si fie schimbate in functie de tematica de invatare. Cadrul didactic va acorda 6 atente deosebita organizarii spatiulul tn centre, cum ar fi: Biblioteca, Coltul cdsutei/Joc de rol, Constructil, $tiingd, Arte, Nisip 54 apd si altele. Organizarea acestor centre se va face tinfnd cont de resursele materiale, de spafiul existent $1 de nivelul de varst8 al coptilor. fn functie de spatful disponibil, cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel putin dou centre de activitate, fn care pregateste zilnic ,oferta” pentru copii, astfel incit acestia s& aiba posibilitatea sK aleag& locul de invatare s Joc in functie de disponibilitate si nevot, Pentru copii! anteprescolarl, spatiul sai de grupa va fi fmp&r{tt in cel putin dows zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfisura activitatl mat zgomotoase, #1 zona pentru activitate/invatare, unde se vor desfagura activitatile care necesiti Uniste si concentrare; fn zona pentru activitate/Thvaitare trebule sa existe cel putin doua centre de interes din cele recomandate pentru copii de la nastere la 6 ant (Biblioteca, Colgul c&sutei/Joc de rol, Constructii, Stiint4, Arte, Nisip sf ap etc.), dotate cu materiale 31 jucdrii specifice activit8tilor pe care copiii le vor desfasura, Tot in aceasté zona trebute s& existe si un spatiu linistit $1 confortabil pentru odihns, Multe sali de grup& sunt dotate cu televizoare, dar utilizarea acestora trebuie facuta cu mult& precautle sf cu un Scop precis, Educatoarea trebuie si planifice, numai daca este necesar, un timp scurt pentru vizionare, s& selecteze un anumit Program care vine in acord cu tema activitafilor (un minidocumentar, imagint si Pelsaje, un Joc educativ). Este util ca vizionarea programulul sau a secventei Fespective sa alba loc cu un grup de copii, sub indrumarea educatoarei care participa alaturl de acestla pentru a le da explicatif. Televizorul trebule folosit pentru a completa cunostingele copiitor ${ nu ca un element concurent pentru activitatile din ‘sala de grup’, in scopul’ vizionérii desenelor animate, insistim asupra respect&rii acestor aspecte, intruc&t numeros! copif sunt aproape dependenti de televizor 31 demersurile noastre trebule si fie orlentate spre formarea capacitatii de gandire a coptlulul, dezvoltarea creativitati! s1 a imaginatiel, lucruri pe ‘care televizorul (folosit fairs discem&mént) nu le faciliteaz’, ci le blocheaz’. Lucrarile realizate de copii trebuie s& fle expuse i, astfel, s& fie apreciat efortul pe care I-au depus pentru a le obtine. Se vor organiza spatil de expunere a acestora, iar daca spafful pentru expunere este insuficient, lucrarile vor fi expuse doar dupa negocierea cu copii pentru a decide care lucrari si fie afigate, avand prijs ca, succesiy, toll copii din grup sa afb& lucrarile evidentiate, Grija pentru amenajarea mediului educational din sala de grup’ se va Teflecta in amenajarea spatitior existente tn aer lfber (curtea gradinitel /creset), Echilibrul, coordonarea, abilititile senzoriale si motorit, grija fati de mediu, Sooperarea, interesul pentru a experimenta sunt dobfndite aici, in spattile de04.10.2022 1asas DGIF Min Eaueaties ozis1s6738 fe204 PB 7/26 ‘Anvatare fn aer liber. De aceea, ne vom asigura ca si aceste spatif fi ofera copilulut siguranté, libertate de miscare si in alegeri, posibilitatea de a-si satisface curiozitatea si, in acetasi timp, de a fi creativ, Th organizarea $1 amenajarea mediulul educational din interior sau din exterior se va tine cont de prevederile Standardelor privind materialele de predare- invéitare in educatia timpurle $1 Normativul de dotare minimala pentru servictile de educatie tlmpurie a coplitor de la nastere ta 6 an! (OM. nr.4143/2022). C. Proiectare $1 evaluare in educatia timpurie Prezentul curriculum (aprobat prin OM nr.4694/2019) pune un accent deosebit pe ideea de unitate a celor dou’ segmente ale educatiel timpurit (anteprescolar 51 prescolar), precum si pe conceptul de dezvoltare globala a coptlului, considerat a fi central fn pertoada copilériei timpurtt, in contextul in care, in societatea de azi, pregdtirea copilulul pentru scoala si pentru viatl trebufe sk 2iba in vedere nu doar competentele academice, ci, in acecasl m&surk, capacttXti, deprindert, atitudini ce fin de dezvoltarea socio-emofional& (a traf sia lucra ‘impreund sau aldturi de algit, a gestiona emotii, a accepta diversitatea, toleranta etc.), dezvoltarea cognitivé (abordarea unor situatit problematice, gandirea divergent&, stabilirea de relagit cauzale, etc., asociert, corelatii etc.), dezvoltarea fizich (motricitate, séndtate, alimentatie sinktoask etc,), dezvoltarea limbajulul #1 & comunicdrii (ascultare in vederea ingelegerii mesajulul, comunicare si exprimare oral corecta, interes pentru scris si citit, discriminare foneticz, Congtientizarea mesajulut scris etc.), capactt&t{ sf atitudint fh thvafare (curiozitate siinteres, iniHativa, persistent&, creativitate). In acest context, se recomandi echipel de educatori/profesori pentru invtmént pregcolar, in urma derularii evaluarilor initiale, si selecteze, de la flecare domentu de dezvoltare, comportamentele asteptate de la copiil grupei $1 dimensiunile de dezvoltare vizate pentru perioada imediat urm&toare (pentru Totodat, acestea vor fi revizuite dup’ o perioada, ‘in functie de raspunsut copiilor si de progresele inregistrate de acestia ca grup. tn acest sens, cadrul didactic consemneaza o serie de aspecte referitoare la copii in caietul de observatii, ca la finalul perfoadel de evaluare initial s& poati face completarile necesare in figele individuale de progres. Firesc este ca, in urma celor Constatate si consemnate in observatoare, si se organizeze activitati individuale sau Pentru un grup mic de copil activitati ameliorative, compensatorii sau recuperatorit. Activitatea didactic& se planific& anual $i sSpt&manal in acord cu planul de ‘invayémant si metodologia de aplicare a acestuia, din cadrul curriculumulut specific. Planificarea activitétilor pe termen lung (an, modul) sau profectarea globald aga cum o numeste C. Cucos (2014) are drept scop armonizarea activititilor propuse Cu Planul de invafdmdnt pentru educate timpurte $1 cu Programa scolaré pentru educafie timpurie, parte a Curriculumului pentru educatia timpurle (2019). Planificarea activitafilor pe termen lung reprezintS un cadrul prieinic pentru Planificarea pe termen scurt (stptamanal&, zllnic&). In educatia timpurie accentul cade pe evaluarea progresului copilulut in raport cu el fnsus! sf nu pe achizititle acestuia la nivelul continuturilor predate, far planificarea a un ghi Poate suferi modificdri pe parcursul intreqului an scolar, fn functie de nfvelul de04.10.2022 12147 DGIP Min Edveatiet dezvolta HiLor up’. de preocupirile, interesete si dorintele acestora, Brecum si In_functle_de_resursele pe care cadrul didactic le are la dispozitie. Precizim faptul ci, de regula, indeosebi cu copii de grup& mare, pe parcursul unui an scolar, vor fi abordate toate cele sase teme anuale de studiu, ca teme integratoare. Cu toate acestea, indeosebt pentru copiti maf mici de 5 ani, pot fi PT situati fn care, fn functie de nivelul de varsti/de dezvoltare al coptilor, de interesul acestora, de resursele (materialele, umane ete.) pe care cadrul didactic le are la dispozitie, se pot aborda mai putine teme anuale de studiu, ins{ nu mai putin de patru teme anuale de studiu la nivel prescolar si nu mai putin de dous teme anuale de studiu la nivel anteprescolar, Planificarea anualé se realizeazX pe teme stiptAmanale (nivel anteprescolar : crese) st pe Prolecte tematice si teme séptiménale independente (nivel prescolar - grdinite), s hhcale ce urmeaza prezentém pasit tmportanti in proiectarea anual&: . Baza de plecare th realizarea planificiril anuale din cres8/grddinita 0 reprezinté stadiu/nivelul dezvolt&rii anteprescolarilor/prescolarilor care alcétutesc grupa de copti, Astfel, educatoarea realizeazé o evaluare intglalé in Primele dou8-trei s&ptimant ale anului scolar si stabileste nivelul de dezvoltare al fleckrul coptl, raportat ta indicatorit/reperele care reflect& nivelul optim/ minimal al dezvoltérii unui copil, pe un segment de varst&, indicator! prevzut! fn Reperele Jundamentale in Invaitarea si dezvoltarea copiilor de la nastere la 7 ani. Rezultatele obtinute sunt inregistrate /contabllizate tn Figa de apreciere a pragresulul Individual at copilutul, inainte de Intrarea th invitamantul primar (anex& a Curriculumulut pentru eduicafia timpurte - 2019), in catetul de observatii asupra coptlulut satin alte documente care inreglstreaz& nivelut de dezvoltare al copiiler dintr-o grup pe care educatoarea le poate elabora, in contextul th care aceasta le considerd utile. Pentru realizarea evaluXri initlale si pentru stabilirea nivelulul de dezvoltare al copitlor din grup se vor utiliza, ca metode de evaluare, intrebarile adresate copiilor tn timpul Jocurilor/activitatilor de tnvatare, observarea curents a reactillor acestora, analiza rezultatelor coptilor (lucrarl, rspunsurl etc.), Ca Instrumente de evaluare inifiala pot fi utilizate: caetul de observati! asupra copiilor, fisa de apreciere a progresului copilului anteprescolar/prescolar, fie de evaluare (fara @ exagera cu numarul acestora), portofoltul tuerarilor realizate in primele doua-tref sipt&méni si alte instrumente. In aceast& etapa, educatoarea va avea tn vedere urmatoarele aspecte: ~ observa comportamentele, atitudinile, deprinderile si abilitttile, ttmbajul, interactiunile coptilor cu cet din jur; discut& cu copilul, cu p&ringil sau cu alte persoane impltcate fn educatia copiluluts aplicd copiilor fige de evaluare integrate sau specifice diferltelor domenit de dezvoltare/domenti experientiale; se raporteaza la fisa de reflectie (pentru a se asigura ¢& a parcurs toate stapele $1 cd a ficut toate demersurile necesare); oz19156728 e234 P o/s04.20.2022 12148 PCIP Min Edueatios oaiaise7se tease Pore consemneaz’/noteaz/ inregistreazi constat&rile fn caietul de observati! asupra coptilor din grupa si, apol, in figa de aprectere a progresului; coreleazi consemnarite din caletut de observati! cu indicatorii din ,Reperele Fundamentale in invatarea $i dezvoltarea copilului de la nastere la 7 ant” a stabileste priorititile de interventie; analizeaza $1 descrie nivelul de dezvoltarea al grupet, pe fiecare domentu de dezvoltare: Dezvoltare fizicd, sinatate si igien’ personal’, Dezvoltarea socio- emotional, Dezvoltarea limbajulul $i a comunicérii, Dezvoltarea cognitiva, Capacitat! si atitudini tn invafare (intr-un scurt raport de analiz’ de la ‘nceputut anului scolar sau intr-o caracterizare a grupei care se poate regis! ‘in cafetul de observatii sau tn alte documente, in care sunt cuprinse caracteristicile individuale s{ de grup ale copiilor); + prognozeazi $i realizeazi o list& cu priorit&tile (competentele generale si specifice) domeniilor de dezvoltare care vor fi urmarite pe parcursul anulut scolar. Tl, Analizarea continuturflor thvafarit, respectiv studferea descriptivelor de confinut ale cele 6 teme anuale de studiu (Cine sunt/ suntem?, Cand, cum si de ce se intémplé?, Cum este, a fost si va fi alcl pe pamént?, Cum planiftedm/organtzdim © activitate?, Cunt exprimém ceea ce simfim? $1-Ce $1 cum vreau sd flu? ) ${ corelarea acestora cu nivelul de dezvoltare al copiilor din grup&. Tn cadrul aceste! etape, cadrul didactic va selecta temele proiectelor tematice sau temele saptimanale, derivate din fiecare tema anual& de studiu, care Vor putea fi abordate pe parcursul unui an scolar, asigurand un echilibru in abordarea acestora in functie de nivelul grupet. Astfel, cadrut didactic se va asigura ca: realizeaz& un sumar al continuturilor posibile pentru fiecare tem& anual& de studiu; = comparé continuturile alocate fiecdrei teme anuale de studfu, incercand s& evite suprapunerea lor; - _ structureazA/organizeaza continuturile pe teme, tn functie de nivelul grupet si opteaz pentru o abordare concentric& a temelor sau in functie de tema anuala de studiu cu care acestea sunt corelate, lil. Elaborarea propriu-zisé a planificrii anuale este o etap’ in care cadrul didactic va avea grij& s&: ~ selecteze aspecte relevante din sumarul confinuturilor relevante posibil a fi Parcurse cu coptif din grupi si sé gaseasc& teme pentru siptimanile tematice (nivel anteprescolar) / proiectele tematice si/sau siptimantle independente (nivel prescolar); compare (daca este cazul) temele continuturilor propuse cu cele parcurse in anul/anti anteriori, evitnd suprapunerea acestora #1 incercand 0 abordare diversé si complementara;733 #0224 P 10/26 04.20.2022 12:49 DCTP Min Baucatios o2isns6720 ~ elaboreze o plantficarea anuald care s& cuprind’ sptiimani tematice (nivel anteprescolar) sau profecte tematice si sdptimani independente (nivel Prescalar), respectand metodotogia de aplicare a Planului de invatémant pentru educatie timpurte; ~ selecteze, pentru fiecare tema saptimanala/proiect tematic sau saptamana independenté, competentele specifice vizate, pentru flecare domentu de dezvoltare din programa $1 suporturile informative s1 materiale de care are nevole, Planificarea sAptmBnali a activitaplior de invagare poate fi subortonati si, ca atare, corelata cu tema stiptiiménala (nivel anteprescolar) sau cu tema unui protect tematic aflat in derulare/a unei s%ptiimani independente (nivel Prescolar), care se coreleaza cu o tem& anual de studiu. Coninuturile invatarii vor fl trecute Prin filtrul specificului varstei_anteprescolarilor/prescolarilor, precum si at ansamblulusi de cunostinge si deprinder! pe care acestia le posedi deja. Astfel, ceringele unel planificar! siptimSnale de calitate sunt: > Apticarea Planulul de tnvagaméant $1 a programutul zitnic pentru flecare tip de unitate de educagle timpurie (cres8/grddinita cu program prelungit sau: normal); ~ Corelarea continuturlior pe vertical s1 pe orizontald. Activitatite de Invitare, (a randul lor, necesit& a fi subordonate temel saptiimanit, fie c& este vorba despre activitati si jocuri Uber alese, activitit! pentru dezvoltare Personal sf/sau activit&si pe domentl experientiale; Respectarea nivelului de dezvoltarea a grupel, Planificarea pe termen scurt trebule s& tind seama s{ de specificul grupe! de anteprescolar!/prescolari, realizarea competentelor specifice vizate necesit& perioade de internalizare diferite de la un colectiv ta altul, Cadrul didactic are posibilitatea de a decide ce competente sf obtective operationale vizeaz4, ce continuturi transmite 51 Ce strategii didactice foloseste pentru atingerea scopurilor. Deoarece planificarea/replanificarea actiunilor educative este un proces influentat de Progresul inregistrat de copii, atuncl urm&rirea acestuia devine scop in sine; ~ Anticiparea unor evenimente din viaga socialé a comunitatil sau personald a copiilor. E important s& anticip&m schimbirlle atmosferice, s&rbitorile sl evenimentele locale, nationale, culturale s1 religioase sl chiar zilele aniversare ale coptilor care presupun o pregatire speciala, precum realizarea unor activititi specifice cu impact emotional si social crescut: albume- surpriz din partea colegitor, confectionarea unor jucirii cadou, oferirea Sadouritor si urarile flec&rui copil, pregitirea unei mese festive sau micd distractie cu muzic& si dans al&turt de pZrint{i copilului antversat. Planificarea acestor momente th cresi/eridintgS contribuie la formarea comuniunit de Srup, il fnvaga pe copit s& se respecte, st fie empaticl; » Asigurarea unul echilbru intre activitatile pe grupuri midi, individuale gl Frontale pe parcursul unel zile;04.20.2022 22149 DGIP Min Réucaties o2iais6728 feasd P ansi6 - Alternarea activitatilor statice cu cele dinamice, a celor linistite cu cele Zgomotoase, active (fizic si mental) cu cele de relaxare, activitatile structurate cu cele nestructurate; ~ Corelarea atentd a continuturilor activitdfltor pe centre, acestea putand deveni complementare pe parcursul unei zile, Planificarea activititii pe centre necesito corelare atent& cu celelalte tipurl de activititi. Dact, de exemplu, la centrul Constructif realtzim ,,Casuta piticilor”, putem programa s& se desfasoare tn acel decor Jocul de rol ,, Alb§-ca zipada ${ cet 7 pitici” Sau citirea de imagini din poveste pentru centrul Bibliotecd. O activitate bine planificat& pe centre poate ajuta educatoarea s& {si organizeze activitatea ‘ntregii zile/stptmSni. De exemplu, siptimanile care au plantficate teme de genul ,,Miresmele primaverti” (sau alte teme legate de viata pe pimant) se recomandd a debuta cu activittiti expertentiale din Domeniul ‘$tlinga pentru a Putea face cunoscut copiilor aspecte relevante din viata acestora, far in cadrul centrelor pot fi explorate aspecte ale primiverii prin lectura unor Imagini (Bibliotec&), prin studiul atlaselor, ierbarelor ($tiinga) ori prin desen sau modelaj (Arti). Tnaintea unor observari este ideal dacd anteprescolarul/prescolarul face cunostinti in centre cu objectul supus observatfet, pentru c& el nu mai este Hmitat de actiunea frontali a educatoarel si se poate migca liber, poate pune intrebarile pe care le considers necesare (Amuririi lui, Activit&tile de genul Joc de rol ar putea fl planificate dup& ce copilul afla aspecte semnificative cu Privire la continutul/subjectul vizat; > Elementul ludic va avea prioritate tm construtrea une! planificdri saptdimdnale sau zilnice, a unul demers didactic integrat, toti copiti flind fascinati de joc, la varsta copilérlel, si provocat de acesta la varsta maturitatii. (H.Catalano sf |.Albulescu, Pedagogia joculul $l a activitdgilor ludice, 2017) Subliniem faptul c&, In contextul noului curriculum cadrul didactic nu fst va ‘indrepta atentia cdtre un numar de activitat! dat de planul de fnvatimant, pentru c& nu exist o astfel de limitare numerica, In schimb, acesta va avea in vedere asigurarea unui echilibru in planificarea tuturor tipurilor de activitat sf a mijloacelor de realizare a acestora, at&t zilnic, cat si sAptamanal. De aceea, recomandém cadrului didactic, la anumite intervale de timp (intre 3 gi 5 s&ptmani), s& revad& planificarea $i sé echilibreze balanta activitatilor, in perioada imediat urmitoare, dac& mifloacele de realizare sau domeniile experientiale pe care le-a parcurs ‘impreun§ cu coptii au favorizat un domeniu/mijloc sau altul (ex.: au fost planificate mai multe activita{i de memorizare, pentru c3 se apropia Criciunul; au fost Planificate mai multe activitSti matematice, pentru c& materialul didactic pe care iLaveam era foarte ofertant din perspectiva temei proiectulul tematic, copifi sau aratat dornici s& progreseze in activitatile de grupare dupa mai multe criterii si in activitatea de numérat etc.), Diversificarea mijloacelor de realizare a activitatii $i04.20.2022 12:50 DGIF Min Educatied oziais6720 foz34 F az/as alternarea tuturor tipurilor de activitatt tematice/experientiale asiguré diversitate si bogatfe activitatilor, preintampinand sabloanele, stereotipurile $1 plictiseala. Evaluarea trebule sé urmareascé progresul copilulul in raport cu et insusi si ‘mai pufin raportarea la norme de grup (relative). lar progresul copilulu! trebuie monitorizat cu atenfle, fnregistrat, comunicat si discutat cu paringif (cu o anumtté periodicitate). De asemenea, evaluarea trebuie si indeplineasc& tre{ functif: misurare (ce a invatat coptlul?), predictie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmitor, s1 tn special pentru intrarea in scoald?) sf dlagnoz4 (descrierea st&rii de fapt si identificarea aspectelor care perturb’ dezvoltarea copilului). O evaluare efictent& este bazat pe observare sistematica in timpul diferitelor momente ale Programului zilnic, pe dialogul cu périntii si pe date confirmate de portofotiul copilului, fise etc, Atunct cand vorbim de evaluare in educatia timpurle trebuie si aducem in discusie cateva aspecte importante, st anume: > La Tnceputul fleckrui an scolar, primele dou’-trei sXptimént sunt rezervate culegerti de date despre copii (evaluaril Initiale). Cadrele didactice vor observa copifi in timput diferitelor momente ale programulut zilnic si vor dialoga atét cu p&rintil, c8t st cu coptii, in-vederea obtinerit unei imagint ft mai aproplate de realitate, cu privire la dezvoltarea pstho-fizicS si nivelul de Cunostinte i deprindert al copitlor din grupa la care lucreaz&. Toate aceste informafti vor fi consemnate in Caietul de observatil a copiilor st, apot, in Fisa de gpreciere a progresulul si vor sta la baza elaborarii Caractertzarii srupei/raportulul de fnceput de an scolar sl, ulterior, a planificérii calendaristice anuale. > In ceea ce priveste evaluarea continua, cadrele didactice au o serie de oportunité in programul zilnic pentru realizarea acesteia. Totodat’, nu trebute sé pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat la sfarsitul fiecdrei sptamant tematice (nivel anteprescolar) sau ca parte a fiecdrut Protect tematic/a unei siptdmani tematice independente (nivel prescolar), desfasurat cu copiti de-a tungul anului scolar. ‘Sfarsttul anului scolar sau sfargitul de ciclu necesitS o evaluare mai atenté. Este vorba de evaluarea sumativa, care nu necesita delimitari fixe ca durath ‘n timp si care va avea th vedere: fle stabilirea pasilor urmtori fn parcurgerea curriculumului (ce urmeazii si desfasurim cu copiii fn anul scolar urmitor), fle culegerea datelor pentru finalizarea completirii figelor de apreciere a Progresulul copilului inainte de intrarea in etapa urmitoare (trecerea de la anteprescolar la prescolar, trecerea de la prescolar la invatiméntul primar). Ca si in cazul evaluartt initiate, se recomanda utilizarea unet palete largi de mifloace si instrumente de evaluare $1 evitarea excesului de fise de lucru, cu scopul de a conferi copilulul siguranté si detasare in timpul acestul proces. v04.10.2022 12151 DGIP Min Edueaties ozisise738 fozae 13/16 D. Reglementari, documente scolare si instrumente de lucru in educatia timpurie Tn cele ce urmeazi vom enumera cateva dintre reglementirile importante care sprijiné derularea fn bune conditit a activitatilor din unit&file de educatie timpurie (crese $i gradintte): + Curriculumul pentru ihvdtdméntul prescotar (OM nr.4694/2019); - Reperele fundamentale in Invafarea $1 dezvoltarea timpurle a coplitor cu Varsta cuprinsd intre nastere si 7 ani (OM nr.3851 /2010); ~ Standarde de referingé pentru pentru tnvatémantul preuniversitar, inclustv pentru unit&tile de educatie timpurte anteprescolara, aprobate prin hotirare de guvem (HG nr. 994/2020); Standardele privind materialele de predare-invatare in educatla timpurie si Normativul de dotare minimalt pentru servicilte de educatie timpurle a copiilor de ta nastere la 6 ani (OM, nr.4143/2022); Hotdrére pentru modificarea Hotdrarll Guvernului nr. 136/2016 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per anteprescolar/prescolar/elev $i stabilirea finanfarli de bazd de la bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per anteprescolar/prescolar/elev, pentru tofl prescolaril $1 elevil din tnvéitdméntul general obligatoriu particular $1 confestonal acreditat, precum $! pentru cel din fnvdtdmantul profesional si ticeal acreditat, Particular $1 confesional (HG nr.194/2022); Legea nr.248/2015, republicaté (2020), privind stimularea participarli in Invaitdmantul prescolar a coplilor proventnd din familli defavorlzate; - Metodologia de organizare si functlonare a cresetor $1 a altor unitéti de educatle thmpurie anteprescolard (HG nr.566/2022); - Regulamentul-cadru de organizare si functionare a unitafilor de thvéiféimént preuniversitar (OM .4183/2022); - Metodologia de organizare a Programulul national pentru prescolari si elevi “Atellere de vara" (OM nr.4126/2022); + Norme metodologice privind efectuarea concediulul de odlhnd al Personalului didactic de predare, de conducere, de tndrumare si control s1 al personalului de cercetare din invataméntul de stat (OM nr.4050/2021); Norme de igiend din unitatile pentru acrotirea, educarea, Instruirea, odihna $f recreerea copiilor $1 tInerllor (OMs nr.1456/2020); - Nota MEd nr.28,259/2000 privind documentele de evidenga a activitatit educatoarelor din Invétdiméntul preunlversitar (ref.la Condica de prezentd $1 evidenta a activitdtil educatoarel int&lnit’ si cu denumirea de Cafetul educatoarei); - Adresa MEd nr, 40,377/2000 privind documentele de evidenta a activitatii educatoarelor din invdtémGntul preuniversitar care lucreazd la grupele eu predare in limba mlnoritatilor nationale;04.10.2022 12:51 DGTP Min Educatiod ozasis6730 ozsa F 14/26 - Adresa MEd nr.46.267/2010 privind actlvitdtile specifice functlel de diriginte in Invaitaméntul prescolar, ‘in ceea ce priveste documentele scolare s! instrumentele de lucru* care fac parte din portofoliul educatoarei/educatorului-puericultor, menttonim: Cadrele didactice din educatia timpurie utiltzeazX 0 serie de documente pentru fnregistrarea prezentei zilnice a copiilor, pentru inregistrarea activitatilor cu Copii s{ a rezultatelor obtinute cu acestia, precum si pentru profectarea fieckret activitati fn parte, respectiv: Condica de evident& a activitétii didactice din educatia timpurte/Planificarea séptiméanala; Catalogul grup Caletul metodic (in care se fac consemnari privind studiul individual sau se inregistreazi informatil importante din punct de vedere profestonal); Catetul de observatit privind progresele copiflor; Fisele de apreciere a progresului individual al copiluluf inainte de intrarea in clasa pregdtitoare (modalitatea de completare a acestora a fost prezentat& ‘in Scrlsoarea metodicd 2019); » Fisa de reflectie (focalizat& pe interactiuni), cu mentiunea c& aceasta va fi utilizata doar ca o list& de autoverificare; > Projectele tematice; > Projecte didactice pentru toate tipurile de activitati, cu mentiunea cé- pentru proiectele de activitate integrat& sunt necesare s{ scenarii de activitate; > Planificarea activitétilor derulate pentru dezvoltare profesionala; > > > v vv vv Planificarea activit&tilor cu p&rintit; Planificarea activitatflor cu gr&dinita/scoala; Planfficarea activitatilor extracurriculare, Suplimentar, cadrele didactice din unitapile de educatie timpurie, vor adéuga Portofoltulut lor profestonal urm&toarele materiale: > Materialele didactice confectionate, fise de lucru si de evaluare, modele de lucrari artistico-plastice si practice; Protecte educative, protocoale de calaborare; Portofoltile copiilors Mapa cu materiale-suport pentru temete de consiliere - concepute sau preluate din diverse surse, pentru a putea vent tn sprijinul parintilor; CV- Curriculum vitae; Copt! ale decumentelor de studti; Dovezi/ documente ale particip&rii la activititt de formare continua. vv¥V vvv * Detalfi legate de acestea se regisesc th materialul electronic transmis inspectoratelor gcolare in septembrie 2019: Suport pentru explicitarea 31 tnfelegerea unor concepte $1 Instrumente cu care opereazt eurriculumul pentru edueatie timpurle. E. Teme propuse pentru activitatile metodice $i cercurile pedagogice Th acest an scolar, urmétoarele teme vor constitui puncte de discutie si de reflectie in cadrul activit&tilor metodice sSpt&ménale si cercurilor pedagogice, care se vor derula fn comun (educatoare - educatori-puericultori din rege):04.20.2022 32:52 Deze Min Eéueatio: oataiss728 oa34 F 19/16 ~ Educatla outdoor « exemple practice, proiecte educafionale derulate ta nivel national / local; Educatia incluziva fn contextul dezvoltaril comunitdtilor de tnvatare; Impértdislrea bunelor practicl de la nivel local; Educatia pentru valor! tn educatla timpurie; + Integrarea aspectelor specifice patrimoniulut viu fn curriculumul pentru educatie timpurle; - Amprenta pedagogicd (Signature pedagogies - L.S.Shulman, 2005) si Importenta ei in procesul de formare a cadrelor didactice din educafia timpurie; Activitéfi STEAM tn educatia timpurtes Metodele interactive de grup si importanta (or din perspectiva integrérti curriculare; Integrarea serviciilor de educatte si ingrijire tn unitatile de educafle thmpurie anteprescolard, F, Protecte $1 programe educationale care se deruleazé fh acest an scolar in educatia-timpurte Ministerul Educatfet a initiat constant, alituri de partenert importanti sf cu experient’ in domentu, proiecte educationale dedicate tnvStméntulut prescolar/educatiei timpurll, De aceea, multe dintre protectele initiate, in timp, au cunoscut dezvolt&ri noi. Dintre acestea amintim: - Programul educational national de stimulare a interesului pentru lectur& Sd citim pentru mileniul trei (MEd, \SJ-uri, gradinije, comunititi locale); continua si prin inigiativele OvidiuRo: Ateliere de lecturd si proiectul Citeste- mi 100 de povesti; ~ Programul educational national de educatie ecologic Ecogrddinita (MEd, 'sJ-url, grédinige, comunitati locale); continua si cu proiectul Gradina de Uniste, relaxare si invatare. O alta serle de programe initiate de Ministerul Educatiel sau pentru care ‘Ministerul Educatiel a fncheiat partenertat cu terti sunt: - Programul educational national de stimulare a interesulut pentru educatie fizica si sport Kalokagathia (MEd, ISJ-url, gr&dinite, comuntt&tt locale); ~ Proiectul educational De la joc la educatle financiard (MEd, BCR, APPE, Infomedia Pro, ISJ-url); - Protect educational Romania cregte cu tine - educatia timpurie o investitie in viltor (CEDP Step by Step in partenerlat cu Reprezentanta UNICEF Romania, ISSA s1 MEd, cu finantare elvetiana, prin Fundatile Botnar s1 Jacobs); activitafile continu’ in baza protocolului cu MEd nr.10.857/2022; - Project educational necompetitiv Educafie timpurie incluziva st de calitate (MEd, Univdin Arad, Pitesti, Suceava); activitatile continu pana fn tunie 2023,04.20.2022 12:53 DGIP Min Eauaatses oatsise7ss 6234 P 16/16 In acest an scolar, Ministerul Educatiei lanseazi dou’ noi proiecte: Project de educatie pentru valort: Joc, respect si bucurle! Protect de organizare de grupe Reggio-Emitia (pentru copiti de la nastere (a6 ani), in fiecare judet, cu sprijinul celor 42 de persoane resurs& din cadrul protectului ETIC care au participat la vizita de studii $i cursul de formare fn Centrul Lorls Malaguzzi, Reggio Emilia, Italia.