MICU MARIA COSMINA

DUR I

1
MICU MARIA COSMINA
DUR I

CUPRINS
1. DESCRIERE PROGRAM ............................................................................................................ 3
2. SCOPUL SI OBIECTIVELE PROGRAMULUI ...................................................................... 5
3. BUGETUL SI ALOCAREA FINANCIARA ........................................................................... 10
4. CE FINANTEAZA PROGRAMUL? ........................................................................................ 12
5. BENEFICIARI ELIGIBILI ........................................................................................................ 13
6. INDICATORI SI REZULTATE ASTEPTATE ..................................................................... 15
7. BUNE PRACTICI ........................................................................................................................ 21
I. INTERNATIONAL MOBILITY PROGRAMME: CONNECTING TALENT INTERNSHIPS 21
II. GOSTOP PROGRAMME ................................................................................................................ 22
III. STRATEGIC RESEARCH AND INNOVATION PARTNERSHIP FACTORIES OF THE
FUTURE .................................................................................................................................................... 23
IV. CLEAN ENERGY FROM FARMS ............................................................................................ 24
V. DELTA CRAFT: CRAFT+CONTEMPORARY DESIGN ....................................................... 25
8. BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... 28

2
MICU MARIA COSMINA
DUR I

1. DESCRIERE PROGRAM

Prin politica sa de coeziune, Uniunea Europeana depune eforturi pentru a

reduce disparitatile de dezvoltare si calitatea vietii in „regiunile” europene.
Politica de coeziune sprijina actiunile care ajuta regiunile europene sa fie mai
inovatoare, mai durabile si mai incluzive; imbunatatind astfel calitatea vietii
pentru popoarele si comunitatiile sale.

Cea mai mare parte a fondurilor disponibile pentru reducerea disparitatilor

regionale este gestionata la nivel regional sau netional in fiecare tara. Cu toate
acestea, UE considera ca dezvoltarea regional poate fi imbunatatita si prin
cooperarea interregionala ‘’trasfrontaliera’’.

Programul Interreg Europe, finantat de Fondul European de Dezvoltare

Regionala (FEDR) al politicii de coeziune, a fost, prin urmare, conceput pentru
a sprijini invatarea interregionala in randul organitatiilor relevante din intreaga
Europa. Obiectivul programului este de a permite autoritatilor publice si altor
organizatii relevante sa invete in mod active din experienta altor regiuni. Acesta
este un proc es de invatare care implica identificarea, analizarea si transferal
de bune practici cu scopul de a imbunatatii instrumentele de politica de
dezvoltare regional si, in cele din urma, de a oferi solutii care beneficiaza toti
cetatenii.

In programul Interreg Europe, termenii ‘’regiune’’ si ‘’politica de dezvoltare

regionala’’ sunt utilizati intr-un sens larg.

‘’Regiune’’ se refera la orice teritoriu reprezentat de o autoritate publica. In

functie de problema abordata si de caracteristicile teritoriilor implicate, aceasta
se poate referi la oricare dintre diferitele niveluri administrative care contribuie
la dezvoltatrea regionala (de exmplu, municipiu, oras, judet, provincie, regiune,
tara). In proiecte, numarul de ‘’regiuni’’ implicate este acelasi cu numarul de
intrumente de abordate.

‘’Politica de dezvoltatre regionala’’ se refera la orice politica dezvoltata la

nivel local, regional si, atunci cand este relevant, national.

Sprijinul UE pentru cooperarea interregionala a inceput cu aproximativ 30

de de ani in urma. Pentru perioada 2021-2027, Interreg Europe are cateva
caracteristici noi care incorporeaza lectiile invatate din programul trecut si care
vor asigura o utilizare optima a resurselor:

3
MICU MARIA COSMINA
DUR I
a) O singura prioritate generale, dedicate consolidarii capacitatilor
pentru a reflecta mai bine natura de baza a programului.

b) Un domeniu de aplicare largit. Concentrandu-se pe proritatea globala

a dezvoltatrii capacitatilor regiunilor, vor putea face schimb de
experienta pe o gama larga de problem de dezvoltare regional.

c) O concentrare ‘’mai usoara’’ pe programele fondurilor structural.

Comparative cu perioada 2014-2020, cerinta ca proiectele sa abordeze
programe din cadrul Obievtivului de Investitii pentru locuri de munca
si crestere economica scade de la 50% din instrume ntele abordate, la
cel putin unul, creand mai multe oportunitati prentru proiecte de
abordare a altor instrumente de politica de dezvoltare regional.

d) O abordare consolidate orientate catre rezultate. Abordarea ‘’in doua

faze’’ a implementarii proiectului a fost reproiectata. Proiectele trebuie
acum sa-si atinga obiectivele (adica, imbunatatirea instrumentelor de
politic ape care le abordeaza) cel tarziu pana la sfarsitul fazei de baza.

e) Un accent mai puternic pe invatarea prin practica. Actiunile pilot pot

fi intreprinse inca de la inceputul proiectului.

4
MICU MARIA COSMINA
DUR I

2. SCOPUL SI OBIECTIVELE PROGRAMULUI

În perioada 2021-2027, ambiția INTERREG EUROPE este de a realiza

obiectivul programului de o mai bună guvernare a cooperării prin
Îmbunătățirea implementării politicilor de dezvoltare regională, inclusive a
programelor din obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere
economică, prin promovarea schimbului de experiență, abordărilor inovatoare
și consolidarea capacităților în legătură cu identificarea, diseminarea și
transferal de bune practice în rândul actorilor din politica regională.

Obiectivul general a programului este de a imbunatatii implementarea

politicilor de dezvoltare regionala datorita capacitatilor institutionale sporite ale
actorilor politicii regionale realizate prin schimbul de experienta si
implementarea unor abordari inovatoare. Pentru a atinge acest obiectiv
general, programul implementeaza doua tipuri de actiuni: proiectele si
Platforma de invatare.

Ambele actiuni constau in primul rand in sprijinirea activitatilor

interregionale (inclusive actiuni pilot commune pentru proiecte) pentru a
favoriza schimbul de experienta si de bune practici in randul oamenilor si
organizatiilor. Datorita implicarii lor in aceste activitati interregionale de
cooperare, oamenii dar si organizatiile lor dobandesc noi cunostinte si isi
maresc competentele. Aceste organizatii, in cele din urma implementeaza, apoi
noi masuri bazate pe inspiratia castigate si se imbunatateste implementarea
politicilor lor de dezvoltare regional.

Un proiect de cooperare interregionala este un proiect in care organizatii din

diferite tari lucreaza impreuna pe o problema comuna de politica regional (de
exmplu, adoptarea lenta a tehnologiilor digitale de catre IMM-uri dintr-un
anumit sector, dificultatea de prevenire a dezastrelor provocate de inundatii in
zonele rurale, dezvoltarea insuficenta a energiei regenerabile).

Un proiect de cooperare valorifica experienta dobandita in regiunile

participante. Prin schimbul de experienta, bune practice si, atunci cand este
relevant, testand abordari inovatoare, regiunile participante lucreaza impreuna
pentru a identifica noi solutii la provocarile lor teritoriale si sa integreze aceste
solutii in politicile lor de dezvoltare regionale.

5
MICU MARIA COSMINA
DUR I

Obiectivul unui proiect de cooperare interregionala este de a imbunatati

prin schimbul de experienta performanta intrumentelor de politica de
dezvoltare regionala ale regiunilor participante, inclusive programele de
investitii pentru locuri de munca si obiective de crestere, in conformitate cu
programul.

Cel putin unul dintre instrumentele de politica abordate intr-un proiect

trebuie sa fie un program de investitii pentru locuri de munca si crfestere
economica.

Activitatile proiectului sunt implementate in doua faze pe patru ani (cu inca
tei luni pentru inchiderea proiectului)

 Faza de baza – invatare interregionala

Faza de baza este dedicata schimbului de experienta intre partenerii de

proiect si integrarii lectiilor invatate din activitatilor de cooperare in
instrumentele de politica de dezvoltare regionala abordate in proiect.

Faza de baza dureaza trei ani. Experienta acumulata in perioadele

anterioatre de programare arata ca trei ani reprezinta o durata realista pentru
proiectele de cooperare interregionala.

Obiectivul general al proiectului de imbunatatire a politicilor regiunilor

participant ear trebui, in mod ideal, sa fie atins pana la sfarstitul fazei de baza.
Regiunile partenere care nu realizeaza imbunatatiri ale politicilor in timpul
fazei de baza trebuie sa eleboreze, pana la sfarsitul acestei faze de baza, un
plan de actiune pentru imbunatatirea politicilor.

 Faza de urmarire – monitorizarea efectelor imbunatatirilor politicii

Pentru o mai buna evaluare a rezultatelor cooperarii interregionale, faza de

urmarire va fi dedicate in primul rand monitorizarii primelor efecte ale
imbunatatirilor politicilor si monitorizarii daca sunt sau au fost realizate
imbunatatiri suplime ntare ale politicii. Durata fazei de urmarire este de un an.

6
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Activitatile principale din faza de baza se vor referi la urmatoarele:
- Schimb de experienta
- Actiuni pilot (daca este cazul)

Exemple de activitati tipice de schimb de experienta:

 Anchete/studii/analize tematice commune

 Vizite de studio interregionale
 Seminarii/ateliere tematice interregionale
 Scchimburi interregionale de personal
 Intalniri cu grupul partilor interesate (obligatoriu)
 Actiuni pilot commune
 Participarea la activitatile Platformei de invatare a politicilor
 Pregatirea planurilor de actiune obligatory numai pentru regiunile in
care nu se realizeaza nici o imbunatatire a politicii pana la sfarsitul fazei
de baza).

Exemplu de actiune pilot:

 Un proiect privind politicile de inovare deschisa - In urma experentei

vaste a unei regiuni ‘’X’’ in implicarea cetatenilor in political or de
inovare, o alta regiune ‘’Y’’ ar dori sa dezvolte noi masuri pentru inovarea
deschisa. Deoarece participarea societatii civile la procesele de inovare
este relativ noua in regiunea ‘’Y’’, aceasta trebuie sa desfasoare o actiune
pilot pentru a testa reactia cetatenilor sai la aceste noi abordari inainte
de a decide sa o finanteze prin programul operational regional FEDR.

Activitatile principale ale fazei de urmarire sunt legate de urmatoarele:

- Monitorizarea rezultatelor
- Schimb de experienta cu privire la imbunatatirea politicilor (daca este
relevant)
- Actiuni pilot (daca este cazul).

7
MICU MARIA COSMINA
DUR I

Pentru a monitoriza performanta proiectelor pe care le sustine, programul

va folosi urmatori indicatori:

Platforma de invatare a politicilor este o actiune strategica a programului

Interreg Europe. Sustine invatrea continua a politicilor si este deschisa oricaror
regiuni interesate din Europa. Serviciile sale exploateaza in principal
cunostintele generate de proiectele Interreg Europe si fac acestea accesibile
tuturor. Platforma de invatare a poloticilor acopera toate problemele de politica
de dezvoltare regionale abordate de program.

Platforma este formata din:

 O echipa internationala de experti specializati in domeniile politice abordate de

program sau in managementul cunostintelor si comunicare. Aceasta echipa este sub
contract cu programul pentru a furniza serviciile Platformei regiunilor din Europa
interesate sa-si imbunatateasca politicile de dezvoltare regional.

 O interfata web interactive conceputa pentru a facilita crearea de retele, schimbul de

informatii, managementul si schimbul de cunostinte. Practicienii politicii de
dezvoltare regionala pot gasi informatii si analize in propriile domenii de politica, si
pot utiliza o baza de date cu practice relevante si rezultate din proiectele de
cooperare interregionala. Utilizatorii inregistrati au acces la o comunitate de
practicieni si alte servicii la cerere, de exemplu, birou de asistenta pentru experti.

8
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Platforma de invatare a politicilor functioneaza la nivel de program si se va desfasura
pe tot parcursul programului, adica pana in 2029. Platforma isi desfasoaraq activitatile pe
baza planurilor de lucru anuale, care definesc obiective specific, activitati cheie si rezultate
asteptate. Planurile de lucru sunt reinnoite prin decizia comitetului de monitorizare. In
ceea ce priveste implementarea, Platforma este diferita de proiecte, deoarece este
subcontractata de catre autoritatea de management unui consortiu de experti printr-o
procedura de achizitie publica.

Obiectivele Platformei de invatare a politicilor sunt:

 Sa exploateze rezultatele proiectelor de cooperare interregionala si sa le puna la

dispozitia publicului interest de politca regional din Europa.
 Sa contribuie la consolidarea capacitatilor si la invatarea politicilor la nivelul UE,
sprijinind crearea de retele si schimbul de experienta intre regiuni si pentru a-si
imbunatati politicile de dezvoltare regional, inclusive programele de investitii
pentru locuri de munca si crestere economica.

9
MICU MARIA COSMINA
DUR I

3. BUGETUL SI ALOCAREA FINANCIARA

Interreg Europe acopera intreg teritoriul Uniunii Europene cu cele 27 de

state member ale sale, inclusive zonele lor insulare si ultraperiferice, precum si
Norvegia si Elvetia. Partenerii din alte tari pot participa pe cheltuiala lor.

Programul este finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională

(FEDR). Bugetul total al programului este de 379 milioane EUR, cu
următoarele alocații:

 334 milioane EUR pentru cofinanțarea proiectelor de cooperare

interregională implementate de partenerii UE

 17 milioane EUR pentru finanțarea activităților desfășurate de Platforma

de învățare a politicilor

 28 milioane EUR pentru asistență tehnica

 Partenerii din Norvegia și Elveția vor fi cofinanțați din fonduri naționale

din țările lor respective.

Cu programul structurat in jurul unei singure prioritati generale,

beneficiarii pot coopera potential pe orice subiecte de relevanta comuna, in
conformitate cu nevoile lor regionale, atata timp cat acestea se incadreaza in
domeniul de aplicare al politicii de coeziune.

Programul recunoaste, de asemenea, nevoia de a-si concentra resursele pe

acele domenii de politica care sunt cele mai relevante si mai urgente pentru
regiunile din Europa. Din acest motiv, programul intentioneaza sa concentreze
cea mai mare parte a bugetului sau (80%) pe domeniile tematice acoperite de o
selectie de obiective specific.

10
MICU MARIA COSMINA
DUR I

11
MICU MARIA COSMINA
DUR I

4. CE FINANTEAZA PROGRAMUL?

Programul va finanta doua tipuri complementare de actiuni strategice:

A. Proiecte de cooperare interregionala: sunt parteneriate formate din

organizatii relevante pentru politici din diferite tari din Europa, care
lucreaza impreuna timp de 4 ani pentru a face schimb de experienta pe o
anumita problema de dezvoltare regionala. In al patrulea si ultimul an de
implementare, regiunile partenere se concentreaza in principal pe
monitorizarea rezultatelor si impactului proiectului lor. Cererile de
propuneri de proiecte vor fi lansate pe toate perioada de proramare.

B. O platforma de invatare a politicilor: ofera un spatiu pentru invatarea

continua sau la cerere, in care orice organizatie relevanta pentru politici
care se ocupa de politicile de dezvoltare regionala in Europa poate gasi
solutii si poate solicita sprijin de specialitate pentru a-si imbunatati
politicile.

Programul nu poate oferi plati in avans. Fiecare partener trebuie sa poata

avansa fondurile pentru a plati el insusi toate activitatile sale de proiect pana
la aprobarea si plata rapoartelor de progress semestriale.

Programul va rambursa 70% sau 80% din cheltuielile totale eligibile

declarate de fiecare partener in rapoartele sale de progress sau pana la 50% in
cazul partenerilor norvegieni. Prin urmare, partenerii de proiect trebuie sa
asigure suficenta finantare proprie daca doresc sa se implice intr-un proiect
Interreg Europe.

12
MICU MARIA COSMINA
DUR I

5. BENEFICIARI ELIGIBILI

Organizatiile relevante pentru politicile de dezvoltare regionala cu sediu; in

cele 27 de state member ale UE, precum si Norvegia si Elvetia, sunt eligibile
pentru finantare Interreg Europe. Acestea includ:

 Autoritati publice

 Organisme de drept public

 Organisme private non-profit

Autoritatile publice sunt in general intelese ca fiind autoritati nationale,

regionale sau locale.

‘’Organisme de drept public’’ inseamna organisme care au toate urmatoarele

caracteristici:

 Sunt infiintate in scopul specific de a satisfice nevoi de interes general,

fara character industrial sau comercial.

 Au personaliate juridical

 Sunt finantate, in cea mai mare parte, de catre stat, autoritati regionale
sau locale sau de alte organisme de drept public; sau sunt supuse
supravegherii conducerii de catre acele autoritati sau organisme; sau sa
aiba un consiliu de administratie, de conducere sau de supraveghere,
mai mult de jumatate din ai a carui membri sunt numiti de catre stat,
autoritatile regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.

In contextul programului Interreg Europe, un organism privat non-profit

trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

 Nu au character industrial sau commercial

 Au personalitate juridical

13
MICU MARIA COSMINA
DUR I
 Nu sunt finantate, in cea mai mare parte, de catre stat, autoritati
regionale sau locale sau de alte organisme de drept public; sau nu sunt
supuse supravegherii conducerii de catre aceste organisme; sau sa nu
aiba un consiliu de administratie, de conducere sau de supraveghere,
mai mult de jumatate din ai a carui membri sunt numiti de catre stat,
autoritatile regionale sau locale sau de alte organisme de drept public.

In proiectele Interreg Europe, organismele private non-profit nu isi pot

asuma rolul de partener principal.

Fiecare stat partener este responsabil pentru confirmarea statutului juridic

al partenerilor aflati pe teritoriul sau.

In cadrul programului Interreg Europe, activitatile proiectului sunt

cofinantate de FEDR in proportie de 70% sau 80%, in functie de statutul
juridic al partenerului de proiect. Restul de 30% sau 20% trebuie asigurat de
catre parteneri insasi. Contributiile proprii ale partenerilor pot proven din
bugetele proprii sau din alte surse. Fiecare partener trebuie sa se angajeze sa-
si ofere propria contributie printr-o declarative.

Partenerii din Norvegia nu sunt eligibili pentru a primi finantare din FEDR,
dar pot primi cofinantare de pana la 50% din fonduri nationale prealocate, pe
care Norvegia le pune la dispozitie pentru a sprijini participarea sa directa la
programul Interreg Europe. Fondurile nationale norvegiene sunt platite prin
programul Interreg Europe in urma depunerii si aprobarii rapoartelor de
progress ale proiectului.

14
MICU MARIA COSMINA
DUR I

6. INDICATORI SI REZULTATE ASTEPTATE

 Indicatori de iesire

15
MICU MARIA COSMINA
DUR I

16
MICU MARIA COSMINA
DUR I

17
MICU MARIA COSMINA
DUR I
 Indicatori de rezultat

18
MICU MARIA COSMINA
DUR I

19
MICU MARIA COSMINA
DUR I
 Indicator de impact

20
MICU MARIA COSMINA
DUR I

7. BUNE PRACTICI

I. INTERNATIONAL MOBILITY PROGRAMME: CONNECTING

TALENT INTERNSHIPS
Orașul San Sebastian își propune să se conecteze pentru a inova prin
intermediul oamenilor, prin dezvoltarea unui model care identifică conexiunea
ca un element critic, conectând lumea educației cu lumea inovației în afaceri
și conectând aceasta la Talent și la noile abilități critice care sunt necesare
pentru a conecta. cu alte teritorii și organizații la nivel global.
Acest program favorizează conexiunile internaționale cu noduri strategice,
permițând circulația creierului și îmbunătățind conexiunile cu centrele de
talente și organizațiile de top din întreaga lume pentru a consolida cooperarea
părților interesate și orașelor.
Programe de mobilitate internațională, astfel încât tinerii cu diplome
universitare și formare profesională avansată să poată rămâne în organizații
de conducere din străinătate timp de 6 luni, ceea ce le sporește mobilitatea
pentru a-și dezvolta capacitățile de inovare și a-și îmbunătăți oportunitățile de
angajare după experiență.
De asemenea, creează și promovează conexiuni internaționale în
ecosistemul de inovare al orașului, precum și dezvoltă competențe și oferă
oportunități profesionale cu valoare adăugată tinerilor din Donostia.
GP va include programul „Dezvoltați-vă propriul proiect”: Dezvoltați o ședere
de 6 luni în organizații de top din străinătate, care promovează mobilitatea
tinerilor din San Sebastian pentru a-și dezvolta abilitățile de inovare și le
permite să desfășoare proiecte pe baza lor. profil academic care își
îmbunătățesc angajarea prin proiecte care au fost definite de studenți.
Resurse:

 1530 euro/luna pe stagiu pe o perioada de 6 luni.

 asigurări sociale (40 euro/lună) și asigurări medicale private (400
euro/stagiu).
 curs de formare (50h) (300 euro/stagiu
 HR: 1000 euro/stagiu care include comunicare, proces de selecție,
management, urmărire
Au participat peste 35 de țări. Aproximativ 60% dintre participanți rămân
în organizațiile lor, primesc o ofertă de muncă la sfârșitul programului, 95%
dintre stagiari apreciază programul ca fiind extrem de satisfăcător

21
MICU MARIA COSMINA
DUR I
II. GOSTOP PROGRAMME

Buna practică a programului GOSTOP și-a unit forțele între 19 instituții

(inițial în consorțiile SRIP Factories of the Future) și împreună au dezvoltat un
program de cooperare bazat pe capacitățile și cunoștințele domeniilor lor
operaționale.
GOSTOP și-a propus să dezvolte noi tehnologii și abordări prin cooperarea
partenerilor într-o abordare interdisciplinară, de la IMM-uri la sectorul de
cercetare. De asemenea, a continuat cooperarea chiar și după finalizarea
proiectului pentru a comercializa prototipuri și soluții dezvoltate.
GOSTOP este o bună practică, deoarece abordarea de a construi consorții
mari, orientate spre tehnologie, cu responsabilități comune, este aplicabilă
tuturor regiunilor UE.
Programul GOSTOP a accelerat dezvoltarea conceptului de Fabricile
Viitorului (FoF) în Slovenia și a oferit soluții la nevoile actuale ale
industriei. În GOSTOP, un total de 13 companii și 6 organizații de cercetare
cu programe de cercetare și dezvoltare compatibile în conceptul FoF și-au unit
forțele pentru a promova dezvoltarea acestuia.
Ținând cont de Strategia de specializare inteligentă a Sloveniei și de
prioritățile foii de parcurs FoF în cadrul Orizont 2020 pregătită de Asociația
Europeană de Cercetare a Fabricilor Viitorului (EFFRA), au fost identificate
patru domenii în care ar putea fi realizate progrese decisive: tehnologii de
control, instrumente, robotica si fotonica.
Pe de o parte, GOSTOP include dezvoltarea de noi produse și tehnologii
inovatoare de la IMM-uri agile. Pe de altă parte, totuși, conceptul general FoF
a fost deja dezvoltat, conducând astfel la sisteme integrate care să fie utilizate
de marile companii slovene pentru a-și optimiza producția și a dezvolta noi
produse cu valoare adăugată ridicată.
Succesul GOSTOP a contribuit la creșterea valorii adăugate și a volumului
de export al companiilor participante și al industriei slovene în ansamblu.
Resurse:
 19 organizații (inclusiv IMM-uri) au angajat împreună peste 1200 de
persoane.

 GOSTOP a fost finanțat cu 9.397.732,50 EUR prin rate diferite de

finanțare în funcție de tipul instituțiilor.

22
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Principalele rezultate sunt:

- 38 de realizări tehnologice, care reflectă pe deplin cadrul obiectivelor

stabilite.
- Succesul transferului de noi cunoștințe din mediul de cercetare la practica
industrială
- Trecerea de demonstrarea prototipurilor până la accelerarea fazei de
comercializare în funcție de nevoile pieței.
- Participarea comună a mai multor parteneri la fiecare realizare.
- Pe scurt: 17 brevete, 48 de activități de comercializare, 96 de evenimente
diverse.

III. STRATEGIC RESEARCH AND INNOVATION PARTNERSHIP

FACTORIES OF THE FUTURE

În cadrul Strategiei de specializare inteligentă slovenă, a fost concepută

stabilirea a 9 parteneriate strategice de cercetare și inovare (STRIP) pentru a
facilita dezvoltarea lanțurilor valorice în sectoare specifice. Unul dintre
sectoarele prevăzute a fost Fabricile Viitorului.
În perioada 2015-2016, actorii din sector au intrat în discuții privind
înființarea SRIP și activitățile acestuia.
Parteneriatul stabilit are în prezent peste 70 de membri care funcționează
într-o formă de cluster.
Obiectivele de bază sunt:
- Dezvoltarea ecosistemului FoF
- Conectarea tuturor jucătorilor relevanți și a părților interesate
- Sprijin în conectarea cercetării cu piața
- Acces mai ușor la facilități
- Creșterea competențelor.

Abordarea SRIP în S4 (strategia de specializare inteligentă slovenă) este o

abordare unică în Europa și considerată o bună practică la nivel
internațional. Este, de asemenea, prima dată în Slovenia unde toate părțile
interesate (companii, centre de cercetare și universități) s-au alăturat într-un
singur consorțiu pentru o anumită temă și prioritate tehnologică.
Prin participarea la SRIP, companiile care s-au cunoscut anterior au lăsat
deoparte noțiunea de concurență în favoarea unor obiective
comune. Companiile au început să-și împrumute reciproc echipamente și
consiliere, precum și să se poziționeze pe piețele internaționale, deoarece

23
MICU MARIA COSMINA
DUR I
furnizorii mai mari sunt mult mai puternici decât companiile mici
individuale.
În majoritatea țărilor UE, acesta este cazul, motiv pentru care SRIP FoF
este relevant pentru învățare și transfer. De asemenea, prin punerea laolaltă a
centrelor de cercetare publice și private cu companii, este recunoscută
înțelegerea nevoilor și potențialul de cooperare de ambele părți.

Resurse:
Finanțare de 1,9 milioane EUR din 2017, 50% cofinanțare, 4 parteneri ai
consorțiilor, peste 70 de membri.

Din 2016, SRIP FoF arată deja rezultate semnificative prin:

• Recunoașterea internațională a companiilor și cercetării slovene
• Fonduri obținute și proiecte implementate
• Rezultate promoționale
• Creșterea competențelor
• Crearea de noi lanțuri valorice și îmbunătățirea existentelor
• O mai bună cooperare între cercetare și companii, deoarece precum și între
companii
• Ecosistem conectat care arată rezultate în digitalizarea companiilor.

IV. CLEAN ENERGY FROM FARMS

Această activitate principală de investiții implică conceptul de economie

circulară, în care deșeurile specifice din ferme sunt utilizate pentru o nouă
activitate, generând noi locuri de muncă și noi venituri și, de asemenea,
protejând mediul.
Avantajele colectării biomasei constau în curățarea terenurilor agricole
astfel încât să poată genera profitabilitate prin producerea de energie electrică
și termică.
Compania a investit, în 2011, câteva milioane de euro într-o fabrică de
capacitate medie care poate procesa 30 de tone de biomasă în fiecare
zi. Namolul/namolul rezidual care ramane dupa extragerea energiei si
procesul de curatare desfasurat in aceasta instalatie este folosit ca
ingrasamant organic pentru campurile agricole.

24
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Au 2 cuptoare care generează 2542,02 MWh/an, energie electrică
distribuită în rețeaua națională și 773 Mwah de energie termică utilizată local.
Având în vedere reglementarea UE care prevede că până în 2030 România
va avea 30,7% din energia electrică generată din surse regenerabile și de către
toate țările din UE ar trebui să fie cel puțin 20% electricitate verde, toate țările
UE ar trebui să evalueze oportunitatea de a aplica în zonele lor. Acest tip de
utilizare a deșeurilor este un prim pas pentru a le valorifica pentru a produce
energie verde.
Resurse:
3 milioane de euro în prezent, compania operează cu 37 de
angajați. Conducerea companiei a solicitat sprijin din Programul Operațional
Infrastructură Mare de 5 mil E pentru extinderea activității.

Principalii beneficiari și părți interesate sunt:

- consumatorul de energie electrică care cumpără energie verde pentru a fi

folosită doar în scopuri proprii
- comunități locale care nu vor avea solul și apa poluate;
- Producători agricoli;
- Proprietarii de terenuri care folosesc îngrășământul.

V. DELTA CRAFT: CRAFT+CONTEMPORARY DESIGN

Delta Dunării este aproape în întregime rurală și slab populată. Satele din
Deltă se confruntă cu probleme precum îmbătrânirea comunităților și
depopularea.
Există o moștenire culturală importantă legată de meșteșugurile
tradiționale ale comunităților diverse din punct de vedere etnic, implicând
abilități foarte specifice care au devenit periclitate în contextul tinerilor fie
plecați pentru oportunități mai bune, fie pierderea interesului pentru acest
domeniu de activitate. Au mai rămas puțini meșteri, împrăștiați pe un
teritoriu întins și, în același timp, obiectele realizate în mod tradițional au
devenit învechite și nu mai sunt la mare căutare.

25
MICU MARIA COSMINA
DUR I
Scopul proiectului a fost de a arăta caracterul unic al regiunii Deltei
Dunării, al patrimoniului său cultural și natural. Mai mult, aduce o abordare
durabilă a producției de design, înrădăcinată cultural și din surse locale,
pentru a media supraviețuirea meșteșugurilor tradiționale locale.
S-a realizat un studiu asupra meșteșugurilor și tehnicilor tradiționale, au
fost identificați artizani locali și au fost reuniți cu designeri pentru a crea o
colecție de obiecte contemporane atrăgătoare care ilustrează abilitățile și
tehnicile meșteșugărești din zona Deltei Dunării.
Obiectele sunt o reprezentare simbolică a materiilor prime de proveniență
locală, a hranei și a puterii comunității, a memoriei locului și a moștenirii.
Împreună, artizanii și designerii au creat o colecție de obiecte inspirate din
cultură, istorie, resurse și tehnici tipice acestei regiuni.
Proiectul DeltaCraft este dezvoltat de Ecopolis, KraftMade și Institutul de
Cercetare Eco-Muzeal Gavrila Simion și finanțat printr-un Grant oferit de
Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României - Promovarea
Diversității în Cultură și Arte în cadrul Patrimoniului Cultural
European. Fonduri: 85356 euro.

VI. DIGITALISATION – QUESTO MOBILE APPLICATION IN RURAL

AREAS

Rasinari este un sat situat in judetul Sibiu, Transilvania, Romania. Are o

populație de 5.280 de locuitori (recensământul din 2011) și este compusă din
două sate, Prislop și Rășinari. Face parte din zona Marginimea Sibiului,
compusă din 18 sate care împărtășesc aceleași tradiții și moștenire culturală.
Rasinari este un sat foarte pitoresc, cu traditii locale autentice,
gastronomie, evenimente culturale locale si legende, obiective culturale care
atrag turistii in fiecare an, descris ca fiind, un loc plin de magie si mister la
poalele Muntilor Cindrel''.
În acest context, Clubul de Tineret Green Impact „Cocosul de Munte”
Rășinari a lansat Aplicația mobilă QUESTO -''Deschideți porțile legendelor
locale ale Satului Rășinari''.
Obiectivul este ca turiștii să poată descoperi satul Rășinari jucând un joc
pe aplicația mobilă QUESTO. Poveștile satului, legende locale, oameni și
gastronomie pot fi găsite aici. Ideea a fost dezvoltată de un grup de 20 de

26
MICU MARIA COSMINA
DUR I
tineri de la Clubul Tineretului Green Impact, sub îndrumarea profesorilor lor
care doresc să promoveze cu toată frumusețea satul Rășinari.
Beneficiarii inițiativei sunt turiștii, vizitatorii, oamenii dornici să descopere
locuri și legende noi, dar și comunitatea locală.
Aplicația a fost lansată în timpul pandemiei de COVID19 și a fost un real
succes. Au fost listate hărți ale satului, fotografii și materiale de promovare.
Principalii părți interesate implicate sunt Clubul Tineretului local,
autoritatea locală.
Aplicația mobilă Questo reprezintă un exemplu de bună practică pentru a
reînvia poveștile și legendele locale și pentru a atrage turiști și vizitatori.
Acesta reunește autoritatea locală, Clubul Tineretului Green Impact,
comunitatea locală, cu scopul de a promova moștenirea culturală locală și de
a contribui la dezvoltarea turismului durabil.
Pentru lansarea aplicației a fost cheltuită o sumă de aproximativ 1.000
EUR cu contribuția fundației New Horizons la elaborarea de hărți, fotografii,
materiale de promovare, publicitate. Sunt aproximativ 20 de voluntari
implicați.
Aplicația și-a atins obiectivul datorită recenziilor pozitive ale turiștilor.
Aproximativ 50 de jucători și 19 recenzii de 5 stele, 20 de tineri/studenți care
au dezvoltat abilități de comunicare, folosire a tehnologiei și creativitate,
impact foarte bun în media locală.
Inițiativa contribuie la promovarea Satului Rășinari și reprezintă un bun
exemplu în ceea ce privește parteneriatul dintre autoritatea locală, ONG-uri și
implicarea tinerilor în comunitate.

27
MICU MARIA COSMINA
DUR I

8. BIBLIOGRAFIE

https://www.utcluj.ro/media/notices/2021/program_Interreg_Europe_2021-2027.pdf

https://www.fonduri-structurale.ro/alte-finantari/586/interreg-europe-2021-2027-primul-apel-de-
proiecte

https://www.mdlpa.ro/pages/interregeurope20212027

https://oportunitati-ue.gov.ro/programul-interreg-europe-2021-2027/

https://www.interregeurope.eu/what-is-interreg-europe

https://www.interregeurope.eu/sites/default/files/2022-05/IR-E_programme_manual_annexes_0.pdf

https://www.interregeurope.eu/good-practices/international-mobility-programme-connecting-talent-
internships

https://www.interregeurope.eu/good-practices/gostop-programme

https://www.interregeurope.eu/good-practices/strategic-research-and-innovation-partnership-
factories-of-the-future

https://www.interregeurope.eu/good-practices/clean-energy-from-farms

https://www.interregeurope.eu/good-practices/deltacraft-craft-contemporary-design

https://www.interregeurope.eu/good-practices/digitalisation-questo-mobile-application-in-rural-areas

28