APICULTURA URBANA solutie salvatoare pentru apicultori si albine Populatille de albine au ‘inceput s& dispara rapid si misterios din zonele rurale, acest fapt avand grave consecinte pentru agricultura. Se pare insé cA albinelor le merge bine in mediul urban, iar oragele au si ele nevoie de ajutorul lor. Noah Wilson-Rish sugereaza ca apicultura urbana ar putea juca un rol in revitalizarea oragelor gi a speciei. Relatia omului cu albinele dureazd de mii, zeci de mii de ani. Am evoluat impreuna pentru ca depindem de albine pentru polenizare si produsele alimentare rezultate. Poate ati auzit c& albinele au inceput sa dispara. Dispar fara a regasi macar cadavre. Acest fenomen se numeste ,Sindromul colapsului coloniilor de albine”. Cercetatori din intreaga lume inca nu stiu ce il cauzeaza, dar stim c, din cauza numarului in descrestere al albinelor, costurile a peste 130 de fructe gi legume din alimentatia noastra se scumpesc. Asadar, albinele sunt importante pentru rolul lor in economie si agriculturé, pentru mediu. In foarte multe orage ale lumii au aparut acoperiguri verzi, agricultura urbané. Inc& 0 dovada ca aici trebuie s fie stupi cu albine. Desi in toate marile orage si capitale ale lumii sunt stupi cu albine, acestia nu sunt la vedere si nu din cauza cd nu trebuie sa fie. Pur sisimplu oameniinuse simtin largul lor vazand albinele si de aceea vreau ca noi, apicultorii, s& arat&m copiilor, vecinilor, parlamentarilor, primarilor si tuturor persoanelor cu putere de decizie avantajele oferite de albine, aceste minunate fiinte, in orage, localitati, ir gospodaria fiecdrui cetatean. Sa le explicati pe scurt cum functioneaza polenizarea. Stim ca florile, fructele si legumele, chiar si trifoiul, lucerna pentru vite depind de polenizatori. © planta are parti feminine ‘Romania Apicolsll nr. 7 M2015 si masculine. Albinele sunt atrase de plante pentru nectar. In acest proces o albind va vizita mai multe flori, va culege polen si nectar, apoi, in final, va apare produsul datorita poleniz&rii cu albine. Oare peste o suta de ani cum va arata locuitul in zonele urbane? Vom fi miliarde de locuitori, cine stie cat de multi? Vom avea atat de putin spatiu incat vom fi nevoiti s& schimb&m modul in care concepem orasele, localitatile, chiar viata noastra. Azi, acoperigurile blocurilor au sisteme care reflect’ c&ldura inapoi in atmosfera, contribuind la schimbarea globala a climei. Ce-ar fi dacé in 100 de ani am avea acoperiguri verzi pretutindeni si grAdinarit si ne-am obtine propriile recolte chiar in orage? ‘Am economisi din costurile de transport, am economisi pentru o alimentatie mai sanatoas& siam crea noi locuri de munca pe plan local. Avem nevoie de albine pentru viitorul oraselor si pentru viata noastré urbana, pentru un aer nepoluat. Noi, apicultorii, trebuie sa ajutém la livrarea, instalarea si chiar administrarea stupilor cu albine pentru oricine doreste in orag sau la tara Trebuie sa introducem albinele si ideea de apiculturé in curte sau pe acoperiguri, aratand cat e de simplu si posibil. Un prim indicator in acest sens este rata de supravietuire peste iarné. De Ia sfargitul anilor ‘80 aceasta este 0 mare problema. Atunci a aparut acarianul Varroa, aduc&and cu el multe virusuri gi bacterii. Supravietuirea peste iarné e dificila. In aceast& perioadd, majoritatea coloniilor de albine dispar. Inc& din anul 1998, cand am adus 10 stupi cu albine tn parcul Herastrau, am descoperit ca in orage albinele supravietuiesc mai bine decat la tara, in afara localitatii.C&nd vorbim despre albine ne gandim la sate, agricultura, dar nu asta doresc albinele. Lor le place la orag, aici produc mai multé miere, mai delicioasa. Daca in anul 2014 stupii cu albine pe care i-am deplasat in pastoral ramaneau pe vatra din Bucuresti, recoltam mai multi miere. Pe acoperisul unui hotel sunt stupi cu albine. Sute de mii, milioane de albine zboara deasupra noastra, neobservate de trecatori Chiar si in oragele noastre, albinele c&latoresc in toate gradinile cartierelor gi fac miere snatoasa si delicioasa, cu gustul si parfumul florilor specifice zonei. Agadar, atat rata de supravietuire peste iarna cat si randamentul stupilor din orage in ceea ce priveste productia de miere © mai mare, comparativ cu zonele rurale, lucru destul de neasteptat Oamenii se gandescla propria sanatate De ce nu se gandesc sila albine, la sanatatea lor? De ce nu se gandesc la faptul c& de albine depinde gi hrana lor sandtoasa? Hai s4 aducem albinele in zone unde o ducbine, lang casa noastra, pe blocul nostru Este de datoria noastra, a apicultorilor, s& propunem gi sa realizém activitati apicole in coli prin plasarea unui mic stup de observatie unde sA aratam si sé povestim copiilor despre viata din stup. Chiar in parcuri, muzee si vitrinele marilor magazine putem amplasa Foto: Intemet stupi de observatie (cu pereti din sticla). Trebuie ca toata lumea sa le iubeasca, sé nu se teama de ele. Dac& nu suntem floare, albinelor nu le pasa de noi, vor zbura neobservate pe lang& noi, pe deasupra noastra. Nu trebuie s& fim agresivi cu ele. Si noi, oamenii, dac& suntem agresati reactionam, ne aparaém. Aga si albina, are dezvoltat instinctul de aparare, risc&ndu-si viata pentru a se apara. In continuare voi prezenta cateva aspecte care m-au convins ca cel mai bine pentru albine este in interiorul localitatilor, in marile orase. Aici albinele au foarte multe flori, tratamentele fitosanitare _lipsesc, iar substantele folosite pentru tantari nu sunt (sau ar trebui sa nu fie) daunatoare albinelor. Aplicarea tratamentelor pentru tantari se face, de regula, seara sau dimineata devreme, cand albinele sunt in stupi jn agricultura nu exista in ultimii ani un control sever asupra modului de aplicare si al continutului substantelor folosite la tratamente. Daca in Europa au fost interzise de Comisia Europeana trei substante neonicotinoide, Romania a cerut si a obtinut derogare s& le foloseasca. Acestea, fiind cancerigene, nu afecteazé numai sanatatea celor care consuma produsele agricole respective, dar, fiind gasite in nectarul florilor, omoar& albinele. Cu ani in urma, in ey) 3 Roménia Apicolé i nr. 7 2015Franta, datorita acestor substante folosite in agricultura care faceau sa dispara peste 30% din efectivul familiilor de albine anual, a aparut 0 .Asociatie a Crescatorilor si lubitorilor de Albine” care a fost de acord s fie amplasati stupi cu albine pe proprietattile lor. Au apérut stupi pe terasa Operei din Paris, prin parcuri, pe proprietatile unor mari personalitati iubitoare de albine. In anul 2006, pe terasa hotelului Eiffel Park din imediata apropiere a Turnului Eiffel, se puteau vedea stupi cu albine. Al doilea mare parc public al Frantei, Gradina Luxemburg, gazduieste o stupind unde se tin chiar cursuri apicole. In parcurile din Berlin pot fi admirati stupi cu albine in ultimii ani, in Londra apicultura urbana a luat 0 amploare fara precedent. Tinerii, preocupati de protectia mediului, indragesc albinele si le amplaseaza prin parcuri, pe acoperigurile unor cladiri importante precum cea a Bursei, a Muzeului de Istorie Natural’, a Bancii Nationale. Palatul Buckingham are propia stupina. in Budapesta, mai aproape de noi, s-a infiintat un Muzeu al Albinelor unde se organizeaza expozitii, seminarii, conferinte si demonstratii pentru publicul larg. In Germania, 0 organizatie se preocupa de promovarea apiculturii urbane. Aceasta s-a implicat si in actiunile organizate la Budapesta cu apicultorii gi cu publicul neprofesionist, specialisti in apiculturé dand explicatti iin lume gi mai ales in Europa, prezenta albinelor in mediul urban este acceptata si apreciata, Vegetatia parcurilor si gr&dinile din orage au nevoie de polenizarea fcuta de albine. Tn New York, pana in anul 2010 nu se puteau creste albine. In lipsa lor, probabil gradinile si produsele agricole se polenizau manual. Nueste o gluma. Cu ceva timp in urma a aparut un film pe Internet unde, in China, ‘intr-o zon& unde se folosesc foarte multe substante chimice in agricultura, au disparut albinele. Se poate vedea cum oamenii fac polenizarea manual, cu betisoare. Tn Boston exist o companie numit& Green City Growers. Angajatii ei polenizeaz& rasadurile de dovlecei manual, cu betigoare, iar, daca se rateaza perioada propice de trei zile, nu va exista recolta. Vegetatia din orag este mai diversificat& si asigura un cules mai constant. Din studii stiintifice rezulté c& mierea obtinuté in mediul urban are un continut mai mic de reziduuri specifice culesului din Zonele rurale unde se folosesc in agricultura pesticide si ingrasaminte chimice déunatoare atat omului ct gi albinelor. Pana si Parlamentul Francez a devenit producator de miere. Pe acoperigul Adundrii Nationale au fost instalati stupi cu albine. Presedintele Adunérii, Claude Bartolone, si-a pus salopeté si masca si a instalat in stupi roiurile de albine. El spunea ca spera ca va fi un simbol pentru toti parlamentarii care vor fi la fel de harnici ca albinele. Stupii de pe acoperigul Adunarii Nationale de la Paris nu sunt singurii instalati pe acoperigurile unor institutii publice din capitala franceza. Pe acoperigul Senatului existé stupi cu albine de 150 de ani, iar la Opera Garnier albinele zumzaie din 1982. Mierea produsa de albinele de pe acoperigurile din Paris este foarte cautata datorit faptului c& este o miere curata, Albinele culeg nectarul din florile de pe spatiile verzi din Paris, flori care nu sunt tratate cu pesticide, erbicide sau alte substante chimice cancerigene in final, ma intreb: oare cat 0 sé mai fim singura tara din Europa unde, in capitala considerata céndva ,Micul Paris’, intr-o tara care se vrea europeand, omul, platitor de taxe si impozite, nu are dreptul (conform Hotérarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 120/30.06.2010 cap. XI, art. 33) s8 creasc& albine? In ,Marele Paris" de ce se poate? ing. Vasile DEACONU BIBLIOGRAFIE: Internet, revista Lumea apicol, ziarul Averea (2006)