CERERE DE FINANŢARE

Partea I. Informaţii privind proiectul

1. Numele solicitantului
Completaţi denumirea solicitantului
CJCPCT BRAILA
2. Titlul proiectului
Maxim un rând. Titlul trebuie să fie concis şi relevant pentru proiect.

- Centrul spiritual rusilor lipovenil PISC-

Hutor, 300 de ani de atestare documentara

3. Locul şi perioada de derulare a proiectului

Adresă/Loc
PIATA TRAIAN NR 2

Localitate
BRAILA

Regiune
BRAILA

Ţara
ROMANIA

Precizaţi întreaga perioadă de derulare a proiectului.

Data începerii proiectului

01.05.2023
Data încheierii proiectului
31.12.2023
 Partea II. Informaţii privind solicitantul
1. Detalii privind solicitantul

Nume
Alina Sulicu

E-mail
alinasulicu@yahoo.com

Partea III. Descrierea proiectului

1. Necesitatea proiectului şi rezultatele scontate

Motivaţi necesitatea proiectului, având în vedere beneficiile implementării acestuia atât
pentru comunitatea investigată, cât și pentru comunitatea academică. Descrieţi rezultatele
aşteptate ca urmare a desfăşurării proiectului.
Monografia lipovenilor (staroobreadţilor) din oraşul şi judeţul Brăila de Andrei
Anipov, publicata în rev. Analele Brăilei nr. 1/1929 (4 pagini, dintre care doar una despre
Brăila!), notează: Lipovenii din Brăila au venit pe la 1819(sic!)-1830, imediat după
ocupaţia turcească, când Brăila, în urma războiului victorios al Ruşilor contra Turcilor,
trece împreună cu cetăţile de pe malul drept al Dunării, în seama domnitorilor români.
Aceși fugari, străbătând sudul Basarabiei, trecând prin mlașinile de la gura Siretului, ajung
în pădurea ce se înindea atunci în locul unde se găseşte astăzi Satul Pisc (subl. ns.- I.M.),
lângă Com. Brăiliţa, pe drumul ce duce la Galaţi, locuit numai de lipoveni sau staro-
obreadţi. Preluând informaţia, nesusţinută de documente, de la Andrei Anipov, Constanin C.
Giurescu în „Istoricul oraşului Brăila”, 1968, p.163-164, notează: Sunt şi ceva ruşi în noua
populaţie a Brăilei. Încă înainte de 1828 începuseră să se așeze aci lipoveni de veche
credinţă (staro-obreadţî), dar numărul lor sporește după eliberare. S-au stabilit în satul
Piscul, lângă Brăiliţa, ca pescari și agricultori, apoi, unii dintre ei, cei mai bogaţi s-au
așezat și în Brăila. Cât despre „ruşii zaporojeni malorosieni”, deci cazaci [care locuiseră
sub turci în raia, dar şi în Dobrogea, după cucerirea cetăţii, au trecut Dunărea, dar au
revenit după încheierea păcii], făcându-şi bordeie, cam peste 300 de familii, dintre care unii
nărăviţi la rândul tâlhăriilor nu puţine jafuri fac lăcuitorilor, având şi toţi arme asupră-le.
Au ucis, la 8 ale lunii, chiar şi o cătană de a noastră”. În consecinţă, polcovnicul judeţului,
Costache Paraschivescu, în 17 decembrie 1830, cere voie să le strângă şi să le ia armele.
Așa începe istoria rușilor lipoveni în Braila. Și tot așa este important de știu ca aici este
centrul spiritualiatii rușilor lipoveni, prin Mitropolia ce semeata veheaza Grădina Mare a
lui Panait Istrati.
 Satul Piscu (Satul lipovenesc) ca aşezare este cel mai vechi sat din comuna Islaz, fiind
atestat din anii 1830, odată cu venirea unui număr important de lipoveni care au primit dreptul de
a se stabili în afara oraşului! Pisc nu este denumirea dată de lipoveni, care îşi numesc aşezarea
HUTOR (хуторъ însemnând în limba rusă „cătun”). La întrebarea „Unde locuieşi?, ei răspund:
„Na hutăre !” („La margine !), atribuind termenului sensul de „margine, mărginime”. Toponimul
„Pisc” provine din situarea sa în zona cea mai înaltă a oraşului Brăila, ce-i asigura o poziţie
dominantă faţă de lunca inundabilă a fluviului.

2. Obiectivele proiectului
Prezentaţi obiectivul general şi obiectivele specifice ale proiectului propus.
Obiectivul general este acela de realizatre a unui film despre istoria tumultoasa a Brailei
si b inghegarea acesteia in istoria orasului, care au contribuit la dezvoltarea orasului
cosmopolit, film ce va fi proiectat în vederea sporirii dialogului cultural si protejarea
identitatii europene prin întelegerea si prezentarea inovativa a diversitatii culturale.
Obiective specifice:- întarirea relatiilor bilaterale între operatorii culturali români , în
domeniul artei si culturii, cu accent pe diversitate;
- consolidarea accesului publicului larg la cultura prin prezentarea proiectiilor de film cu
mesaj vizual istoric si multietnic relevant;
- realizarea unei întelegeri optime a diversitatii culturale si consolidarea dialogului
intercultural, inclusiv a minoritatilor;
3. Descrierea proiectului, planul de acţiuni şi metodele de realizare
Descrieţi etapele de realizare ale proiectului:
Prin realizarea acestui proiect ne-am dorit, pe de o parte, să prezentăm secvenţe din
istoria tumultoasă a rușilor lipoveni ca paete oraşului, istorie amprentată de etniile care
de-a lungul timpului, în armonie, au dezvoltat vechea cetate a Brăilei.

VIM PREZENTAIN FILM ĂATRIMONIUL RUSILOR LIPOVENIș

1) Biserica lipovenească (str. T. Apostol nr.6). Ceriicat nr.9645/18 septembrie 1897: în

catagrafia anului 1840, s-a găsit înscris la pagina a II-a, ila 84 loc pentru biserica
lipovenească, vecin Sava Ivanov, stânjeni 347 ½, clasa a III-a, fără plată. Pe acest loc
donat gratuit s-a ridicat biserica la 1870. S-1372 m²: 835 m² neclădită şi 557 m² clădită, 5
corpuri: C1-biserica din 1870 din zidărie masivă, acoperită cu tablă, locaş de
închinăciune, 300 m² Ioan Munteanu Monograia ruşilor lipoveni 108 109 C2-casa
parohială, 3 camere, o bucătărie, 80 m² (actualmente - 2014, demolată) C3-sala de
rugăciuni, o cameră şi un antreu, 75 m². Folosită iniţial drept capelă pentru decedaţi
(actualmente - 2014, fostă magazie), devine, din 1958, biserică de iarnă, cu hramul Sf.
Nicolae de iarnă. C4-cancelaria parohiei, sală de recepţie, 80 m² [În răspunsul la
chesionarul din 1959 se menţionează: „Locuinţa rezervată Mitropolitului, compusă din o
sala de primire, două camere, construcţie de piatră şi cărămidă, şi o bucătărie din scânduri
[2014: actuala casă parohială veche] C5-closete. [În zonă, a existat un mic nucleu
lipovenesc, dovadă iind şi denumirea străzii o bună perioadă: a Lipovenilor.]

2) Pe strada Foriticaţiei la nr.10, în imediata vecinătate, a fost cumpărată încă o locuinţă,

mărginită la sud de capela de rugăciune, de la moştenitorii lui Grigore Timofeev: 6
camere, 2 antreturi, 3 ochiuri de magazie, folosite pentru locuinţă.

3) CimiTirul lipovenesc de pe str. Galaţi, situat între cimitirele catolic şi turcesc (astăzi
strămutat în carierul Nedelcu Chercea), în suprafaţă de 8271 m², cedat de Primăria
Municipiului Brăila în anii 1900.

4) Biserica barabulnică (str. Vasile Lupu), proprietate a comunităţii lipoveneşti din anii
1900, nu posedă nici un act scris: casă de rugăciune (50 m²), construită din paiantă şi
acoperită cu tablă, podită cu duşumea de scândură, curte de 1363 m².

5) Biserica Ovidenia Mică (str. Oituz), proprietate a comunităţii lipoveneşti, construită

prin 1890 (biserică-162 m², casă parohială - 45,62 m² şi curte-1108 m²) pe un teren pus la
dispoziţie de Primăria Municipiului, cumpărat de epitropia bisericii, prin epitropul
Grigore Iosev, în 1925, contra sumei de 2633 lei (lotul nr. 307 din Piscu Locuri vechi). A
fost construită din cărămidă cu fundaţie de beton şi acoperită cu tablă.

6) Biserica Ovidenia Mare (str. Matei Basarab), proprietate a comunităţii lipoveneşi,

construită prin 1900 (biserică-383 m², clopotniţă-91 m², casă parohială-92 m² şi curte-
5002 m²), pe un teren desinat pentru biserică prin planul de parcelare din anii 1890. Nu
există nici un act scris. Construită din cărămidă, fundaţie de beton, acoperită cu tablă.

7) Cimitirul lipovenesc (str. Ştefan cel Mare, astăzi Pictor Iser), învecinat la sud cu
cimitirul ortodox, pe un teren prevăzut prin parcelarea din 1892, în suprafaţă de 21640
m², reparizat asfel: 11639 m² parohiei bisericii Ovidenia Mare, 3616 m² parohiei bisericii
Ovidenia Mică şi 6385 m² Bisericii barabulnice. 8) Şcoala primară mixtă (str. Al. I.
Cuza), construită în 1910, de către Primăria Comunală şi cu fondurile puse la dispoziţie
de către Comitetul Şcolar, din cărămidă, acoperită cu tablă, pe locul donat de Primăria
Mun. Brăila la data înfiinţării comunei, neposedând act scris.

8) Şcoala primară mixtă (str. Al. I. Cuza), construită în 1910, de către Primăria Comunală
şi cu fondurile puse la dispoziţie de către Comitetul Şcolar, din cărămidă, acoperită cu
tablă, pe locul donat de Primăria Mun. Brăila la data îniinţării comunei, neposedând act
scris. Corp 1-Şcoala-4 săli de clasă şi cancelarie; corp 2-locuinţa directorului -4 camere, o
bucătărie. • Biblioteca şcolară din 1921: 914 cărţi (124 cumpărate şi 790 donate)

9) Primăria (str. Matei Basarab nr.6) - dezafectată după desiinţarea comunei. Astăzi
(2023), nelocuită, în paragină.

STUDIU DE CAZ Şcoala din Pisc Andrei Cocoș, astăzi A. S. Pușkin [Dăm toată cinsirea
marelui poet rus, dar Şcoala a purtat multă vreme numele întemeietorului, Fiind schimbat
de către comunişti, dar păstrat şi astăzi de numele unei străzi din apropiere.
4. Continuitatea proiectului
Explicaţi modul în care intenţionaţi să continuaţi iniţiativa propusă în proiect şi dacă aţi
prevăzut realizarea unei strategii în acest sens.
Lipovenii s-au remarcat întotdeauna prin dragostea faţă de muncă, prin hărnicie, prin
onesitate. Munca îmbinată cu rugăciunea. Masa în sine reprezintă un adevărat ritual, o
„împărtăşire” din bucatele binecuvântate de Dumnezeu. „Masa care începe şi se sfârşeşte cu
rugăciune nu va sărăci niciodată”. Țin cele patru posturi şi zilele de miercuri şi vineri în aminirea
paimilor lui Hristos. Imaginea anihristului s-a suprapus peste realităţile istorice şi sociale ale
vremii respecive, căpătând un caracter concret, aplicat la nivelul personalităţilor vremii, al
statului, al bisericii oiciale. De aceea, Bătrânii staroveri au inclus în „instrumentarul” necuratului
şi realizările tehnicii, unii refuzând televizorul chiar şi astăzi. Prin pierderea legăturii dintre divin
şi real, şi-a reconstruit spaţiul sacru la scară mai redusă. Şi-a transformat locuinţa în templu,
icoanele și cărţile vechi bisericeși dându-i legitimitate. Au receptat icoana cu sufletul, ca ipostază
a sacrului. Parte a existenţei sale de la naştere şi până la moarte. În faţa icoanei, îşi rosteşte
rugăciunile, icoana întovărăşindu-l în toate momentele importante ale vieţii. Cărţile sfinte sunt
veriga ce păstrează legătura directă cu sursele originare ale credinţei. Şi aspectul exterior este o
dovadă şi o legătură cu începuturile creşinismului. Un decret din 1716 al lui Petru I prevedea dări
duble pentru „privilegiul” de a purta barbă şi haine de modă veche. Înţelegerea medievală a
obiectelor confereau acestora valoare materială şi spirituală. De aceea, hainele aveau un
simbolism sacru, ritualic, şi nu trebuie schimbate. Familia avea şi are rolul primordial. Bazele
credinţei, principalele deprinderi religioase, rugăciunea împreună/ comună, cântecele, dragostea
pentru icoană, idealurile morale sunt înrădăcinate la nivelul familiei, păstrătoarea specificului
prin sistemul de norme în alimentaţie şi îmbrăcăminte. Cel mai în vârstă membru al familiei este
păstrătorul obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşi. Prin realizarea unei Gale de excelenta rușilor
lipoveni, dar și dezvoltarea mestesugurilor lor specifice ii vom indeparta de imaginea aceea a
pescarilor lipoveni.
 5. Promovarea proiectului şi a finanţatorului
În afară de utilizarea obligatorie a siglei finanțatorului, descrieţi modul în care veţi asigura
vizibilitatea proiectului (mass–media, articole, studii, cărți, radio, TV – nominalizări, materiale
promoţionale etc.).
In perioada 15-17 NOIEMBRIE, zilnic, la orele 17:00 si 18:00, la Teatrul „Maria Filotti” vor
avea loc proiectii in cadrul unui eveniment intitulat „Gala de excelentă a rusilor lipoveni”.
Datorita complexitatii sale si ariei de acoperire, proiectul dispune de o audienta diversa ce
influenteaza strategia de comunicare si planul de promovare, conducand la abordari diferite in
elaborarea de instrumente si mesaje si utilizarea de canale pentru transmiterea acestora, precum
si la masurarea diferita a impactului.

Audienta vizata de activitatea de informare si promovare o constituie grupul tinta al proiectului,

reprezentat de persoane din mediul rural și urban si dar si alte parti interesate (mass-media,
populatia in ansamblul ei, administratiile publice locale etc.).

Instrumentele elaborate in cadrul proiectului sunt adaptate, in functie de audienta careia se

adreseaza. Astfel, in perioada de implementare a proiectului sunt elaborate numeroase
comunicate de presa (pentru promovarea evenimentelor desfasurate), materiale de informare si
educare; materiale pentru promovarea proiectului si activitatilor lui, un spot radio, doua ghiduri
de dezvoltare turismului. Un rol important in promovarea proiectului si a activitatilor si
rezultatelor sale il au conferintele , conferintele de presa.

Un alt instrument utilizat in activitatea de promovare a proiectului este newsletter-ul Fundatiei

CRL, publicatie on-line ce are ca destinatari un numar de 500 de persoane, dar si realizarea unui
podcast care va promova comunitatea rușilor lipoveni din Braila, dar si turismul brialean.
PARTEA IV. BUGET

Bugetul proiectului și categoriile de cheltuieli. Bugetul va fi completat în LEI

românești.
Finanțator Total LEI
Finanţare nerambursabilă solicitată 45.720 lei
Valoarea totală a proiectului (în care va fi
inclusă și contribuția proprie): 10 % din 50.800 lei
finanțare

Categorii de cheltuieli

Detaliaţi şi treceţi separat, pe categorii, toate cheltuielile eligibile (doar cele pentru
care se solicită finanţare) de tip general (ex.: transport, cazare, masă, materiale
promoţionale, onorarii etc.).

Val
Can Valoa
unitara
Categ Denumire serviciu titat re
estimat
i RON
a

avize, acorduri, autorizatii, contribuții,

1.
taxe, drepturi de autor etc 6000 6.000
2.
dotări echipament filmare 12800 12.800
transport participanti/combustibil/decont
3.
transport 4000 4000
cheltuieli post producție(suport material,
4.
multiplicare material etc) 7000 7000
5. cheltuieli studii și documentare 5000 5000
6. cazare participanti 115 3 345
7. masa participanti 105 3 315
8.
Alte servicii/produse conexe 15340 15.340
Grand
Total 50.800
Devizul cuprinde sume brute cu taxe incluse