e SUDAREA SUB STRAT DE FLUX TMA 6A Tema are ca scop Insusirea de etre muncitor a cunostinjelor teoretice §1 practice nece- sare realizirii sudurilor sub strat de flux. Particularitatea procedeulut de sudare sub strat de flux constd in protejarea arculul electric si a DAL de metal topit de stratul de flux ce se topeste In procesul de sudare. Sirma eloctrod (5,) este antrenata in arcu} electric (4,) dy etre tn mecanism de antrenare (M4) cu * role printrum ajute; er te se tenlizen’a st contact) ete: trie de la syst de eagent Hoxul gernniat eurge gers un sjuta) uinteun bene b5 IU e's 4 ce AeOperA arcUl ses Velu intermedius eotdurit, eu tale in nrel electric se iopese convomitent strima-electrod, plese de sudat_s( flusul Dunit solidifiearea metalont to PIL se formeaz’ customs suduti, far strat de flux Lopil fermeari zgura, Fluxul netopit. este absor- Dit de cdtre um aspirator sf recie~ evlat in bunede = mtelal tle bari Me anetal depus — patrunder Vimtes cust sudueti urlIn funefle de procedeut de sudare este realizati deplasarea arculut clectrie in lungul plesclor de sudat (4) 31 tnaintarea electro- dului (0) tm arcul electric, con- form urmétorului tabel: Procedeu _Deplasatea__Inaintarea de‘sudare arculul's, electrodulul v, Manual Manual Manual Semi automat = Manual Automat Automat Automat Automat Instalafiile semfautomate _sint constitulte dintr-un pistolet de sudare (cap de sudare) eu rezer- Vor] de flux (P,), dispozitivul de alimentare (D4) eu sirma elec- trod si sursa de curent (S.). Deplasarea capului de stidare tn Jungul euséturit se face manual. Tractorat de sudare constitute elementul principal al unei insta- latil de-sudurt automata, Capetele de sudare $1 deci auto matele sint de dowk felurl: =e vitezt de avans a strmei electrod constant = eu vitezt de avans a sirmet electrod variabila Yea ee ‘Menfinerea {,=/, $e reallzeazi in prima schema pe seama folostrii ‘mui curent mai mare sau mai mle tn cireuitul de sudare, in funcile de dentvelirile intilnite, far in cea de a dowa schemi prin modificarea v¢ in funcfle de Jungimea areulut (IInstalafitle moderne sint cu capes. te de sudare montate pe eitrucloa- re, rinzl de sudare sau alte dis- Pozitive de tip platforma sau con- soli. In cazul sudirii cu capete fixate Pe grinzl, vitea de sudare este datd de piesa de sudat in mlgcare, care este antrenatt de dispozitive de rotit. ae) Bea Forma geometric a rostulul tre- buie si asigure posibilitatea ob- ineril unel pitrunderi a sudurit Pe toatd secfiunea, firi pericol de strapungere. In funefie de grosime piesele se prelucreaza pentru sudare cu rost in I, V, X, ete. Pretntimpinarea stripungertior ee ot apirea 1a sudarea stratului de ridicind se realizeaz4 eu perne de flux sau cu un strat tampon opus prin sudare manuald. In functie de prestunea fluxulut la ridicini se va objine forma cusiturll: A = find presiune de tux; B —cu 0 ugoark supraprest- une; = presiune prea mare; D —imbinare pe suport de cupru (recomandata ta table cu s<10 mm); E_ = imbinare pe platbanda de ofel; F = ridicina sudurii reali- zat prin procedeut elee- trle manuallu} de sudare influente in mare mésuri adincimea Pitrundere; cu eit curentul de sudare este mal mare eu att eres- to adinelmea de pitrundere. In tunc}ie de diametrul sirmet clectrod densititile de curent re- comandate sint: dg, $0 mm) u,~38V d= 4mm in A/mm? | 80... v,= 5om4, 50 ‘Yonsiunen arculul este direct proportionali cu lungimea aces- tula, find un parametru caro Inflsienfeash gl controleazs stab! Titatea arculut electric. Diametrul sirmei electrod se « 4e in functie de grosimea tablelor de sudare, din urniftorul tabet 2 .2)2...3] 8 5] 5.t0 10,..20] 3 ae, nim 2 | 16 | 2 | a [os Vitera de sudare © itera dy avans a sirmel ele: sd influent Jeazh sectiumen cus vit sudate. Vitera atrnicl elec sl se stabi egte din tateeful: Se TF]Dintre factorit tehnologict care influenteazk geometria cusiturii sudate, se remarci: — granulatia fluxulul, care in- fluenteazi asupra adineimii de piitrundere, evacurll gazelor gi sta- bilitapit arculut electric de sudare. — Unghtul de inclinare al strmei electrod, care Influenteazi a dincimea de piitrundere si Yhtimea cusiturll In functie de sensul de deplasare a arcului electric. La sudavea eu electrodul snclinat Inainte scade adincimea de pi- trundere $1 eresto Lijimea cusitu- rit. Influenfa unghiulul de tnelinare a clectrodulul asupra formet eu- slturlf Ia diferite valori we aces: tula, Sudarea in pozitie ureiitoare sau cohoritoare no influenfeai nega tiv forma si calitatea cusiturii, in caaul cind unghiw) de tnelinare a Piesel nu’ depaseste 4°. La depa- sirea acestei valori aspectul de- vine din ce in ce mal necorespun- mtor. La um unghi mat mare de 12° mi este posibilé realizarea unei cu lust sudate corespunzitoare.Impinaiie de coly se pot reattza 1. In poritle orizonteld in jaheab. In acest caz se asiguri formarea wunel cusiturl corecte, atit. ca adincime de p&trundere cit si ca form st aspect exterior. - 2, thi pozitie de colt orlzontalé. Se aplicd de reguld la constructii de dimensitin mart ce nu pot Ti Poritionate. NIE Z Pentru executarea sudurilor de. colt, capetele maginli de sudare 9 previizte cit un mecantismn care asiguri inelinarea acestora la unghtul dorit, funefie de pozifio- area plesclor pentru sudare. In vedere cresterli productivi- ‘tail depunerii de metal de adaos se construjese eapete de sudare cu mal multe sirme. ‘Sudarea in tandem cu dou’ sirme (adincime de piitrundere mare). Sudarea cu douii sirme tn paralel, Pentru cusiturl Inte. ‘Sudarea pentru condifii speciale de Iucru, eind aportul termie al Procesului de sudare trebuie si fi6 reduiEXERCIJIUL 17 Timp alocat 16 ore TEMA 16 EXECUTIA CUSATURILOR SUDATE SUB STRAT DE PLUX Materiale necesare: = table din ofel carbon 10x 200 x 500 mm ; — table din ofel carbon 10x 100 x 500 mm; — sirmi-electrod § 10 X, cu de= 4mm; flux “de suduri FSM-37 5 FB-10, Automat de sudare de tip tractor. Se recomandi utilizarea automa- tulul de sudat sub strat de flux tip TU 1000 realizat de ISIM- soara Proba 2 Dupi studlerea gf asimilarea cu- nogtinfelor necesare manovrirlt s1 funeflonirit corecte a instalafiet se vor deptine cordoane de stidurs prin trecerl alternative pe o parte st pe alta a plac, Depunerlle se vor efectua cu di- ferlji parametri de sudare, pint Ja obfinerea wnor cordoane uni- forme si un arc elt mai stabil. Proba 2 Se vor suda cap la eap pe suport de flux dowk plict pregitite cu rost In V. Se va suda cu: Ip= 160....520 A; Uy=28...32 V5 vp 22... 92 m/h; ve=160 ... 200 m/h. Proba 3 Se vor suda dou table montate si fixate tn T, fr pregitirea marginilor. Se vor incerca urm- toril parametri: Iy=440 ... 480 A; Uq=28... 30 V5 1y=22... 28 mh si ve=190 ... 160 m/h ATENT! studia cu Probele 1, 2 $1 se ja numai dupi ce sey fatenjie carten masini 119DE RETINUT Manevrarea, exploalarea si intretinerea corect& a masinii de sudat asigura obti- nerea sudurilor de bund calitate, ‘gerea corecli a parametrilor de sudare are mare influenfa asupra calitatii sudu- rli, respectiv vsupra geometriei si formei cusiturii sudate. Parametrii tehnologici influenteaz& in mod direct calitatea sudurii gi productivita- 1 lea -depunerii, 4. Dispozitivele de sudare contribuie in mare mésuré la obfinerea unor imbinari sudate de bund calila 5, Cresterea productivi tii depunerii se realizeazi prin sudarea cu mai multe sirme. INTREBARI Gare este rolul fluxulat ti sudaren fn vo const sudaren automata 1 se i sub tux? Ce rol Joaed supor sit de. cupri In sudarea radaeintt? Gum ntiuengeaz’ 1 ea ctirentilul de sudare $1 tensiunea arculul goomettia cust Explicagi infiuenfa. granulntiet flv itrundere n suducll? fam este influenfatd geonmetria sid etrodutul gl inelinafta pieset? fam poate fi mArita productivitnten depunertt Ia sudaren automata sub flux? tant sesaepe