Teste cognitive (Capacitate decizională, rationament analitic, raționament analogic)

Capacitate Decizională

Obiectivul acestei probe este evaluarea raţionalităţii decidentului. Prin aceasta se înţelege
o sensibilitate redusă la biasările decizionale evidenţiate de cercetările empirice care au abordat
problematica raţionalităţii limitate a decidentului uman.

Testul cuprinde 14 itemi care descriu situaţii decizionale şi prezintă alternativele pentru
care pot opta subiecţii, fiind construiţi sub forma unor situaţii cu răspunsuri la alegere. Prezentăm
în cele ce urmează modul în care au fost construiţi, analizând tipurile de biasări şi euristici
decizionale amintite mai sus. Timp de lucru 7 minute.

Condiţii de administrare

• Mediu securizant şi ferit de zgomote

• Subiectul să fie odihnit şi motivat pentru realizarea testului

• Administrarea testului se face individual.

Instrucţiuni de aplicare

Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului, caietul şi un creion. Prima etapă a
aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice cuprinse în foaia de răspuns. Copiii
sau persoanele care întâmpină dificultăţi vor fi ajutaţi în completarea acestor date. Cea de-a doua
etapă constă în parcurgerea testului. Sarcina persoanei examinate este de a găsi dintre
alternativele de răspuns pe cea care este cea mai adecvată pentru fiecare situaţie.
Inainte de a începe parcurgerea testului, evaluatorul trebuie să se asigure că subiectul a înţeles
corect instrucţiunile. După ce subiectul parcurge instrucţiunile, este întrebat dacă are nelămuriri
sau întrebări. Evaluatorul va clarifica eventualele întrebări ale subiectului, insistând asupra
faptului că la fiecare item subiectul trebuie să aleagă un singur răspuns precum şi asupra faptului
că nu este nevoie să realizeze calcule complexe pentru a răspunde la itemii probe.

Fiecare item are un singur răspuns corect. Pe baza performanţei la test, examinatorul va
acorda: • 1 punct, dacă persoana examinată oferă varianta de răspuns corectă pentru fiecare item;
• 0 puncte, dacă persoana examinată nu oferă varianta de răspuns corectă pentru fiecare item.

Interpretarea rezultatelor

Performanţa unei persoane examinate, exprimată prin scorul brut, se raportează la

etalonul prezentat în Anexa 2. în funcţie de valoarea obţinută, persoana este încadrată în una
dintre cele 5 clase astfel:
• Clasa 5 - nivel foarte bun al raţionalităţii decidentului (subiectul are 0 performanţă mai bună
decât 93,3% din populaţie)

• Clasa 4 - nivel bun al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât
69,1% din populaţie)

• Clasa 3 - nivel mediu al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât
30,9% din populaţie)

• Clasa 2 - nivel slab al raţionalităţii decidentului (subiectul are o performanţă mai bună decât
6,7% din populaţie)
Clasa 1 - nivel foarte slab al raţionalităţii decidentului (subiectul are operformanţă care-l
încadrează între cei mai slabi 6,7 % din populaţie)

Prin urmare un scor ridicat la testul de capacitate decizională (nivel bun şi foarte bun)
reflectă o bună capacitate de analiză raţională a situaţiilor decizionale. Persoanele care obţin
scoruri ridicate la testul dş ţjşcjzje (nivelul 4 şi 5) analizează cu atenţie informaţiile disponibile şi
argumentele pentru alternativele decizionale între care trebuie să aleagă. Sunt persoane care
utilizează mai puţin euristici decizionale generale, preferând să analizeze fiecare situaţie
decizională în parte. Cu toate că ei utilizează uneori euristici decizionale, utilizarea acestora,
precum şi sensibilitatea la erorile decizionale (cunoscute ca limite ale raţionalităţii) este redusă la
minimum. Sunt persoane care pot avea performanţe profesionale adecvate în profesii ce
presupun prin excelenţă luarea de decizii (administratori, manageri, economişti, judecători,
jurişti, anchetatori, detectivi, etc).

Un scor mic la testul de decizie (nivel 1 şi 2) indică faptul că persoana respectivă este
foarte sensibilă la cele mai comune euristici şi biasări. Aceste persoane sunt mai degrabă
înclinate să omită informaţii relevante în situaţiile în care trebuie să ia o decizie. Ele se bazează
mai degrabă pe intuiţie decât pe o analiză raţională a situaţiei decizionale. Adesea informaţiile
relevante pentru luarea unei decizii optime sunt trecute cu vederea şi se ignoră argumentele
disponibile pentru fiecare alternativă. Sunt foarte probabil înclinate spre a realiza generalizări
pornind de la un singur caz sau pornind de la date insuficiente sau lacunare. Cu alte cuvinte,
aceste persoane sunt mai sensibile la ceea ce numim biasări decizionale sau limite ale
raţionalităţii. Această analiză superficială a informaţiilor şi argumentelor disponibile într-o
situaţie de decizie nu le recomandă pentru ocuparea unor posturi care implică atribuţii
decizionale cu implicaţii majore. Foarte probabil persoanele care obţin scoruri reduse la testul de
decizie sunt puţin complexe cognitiv, şi recurg la o analiză nediferenţiată a situaţiilor
problematice evitând pe cât posibil confruntarea cu aceste situaţii.
 Raționament analitic

Scopul Testului de Raţionament Analitic este de a evalua capacitatea subiectului de a

descoperi reguli şi de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva probleme de raţionament.

Testul de Raţionament Analitic conţine două subscale: Raţionament A (raţionament

inductiv) şi Raţionament B (raţionament deductiv). Fiecare dintre ele este formată din 12 itemi.
Subscala Raţionament A conţine două tipuri de itemi: şiruri de litere (Ex. 1) şi şiruri de imagini
(Ex. 2). Sarcina subiectului este de a identifica regulile de formare a şirurilor şi de a selecta pe
baza lor acea variantă de răspuns care permite o continuare corectă a acestuia. în cadrul subscalei
Raţionament B, persoanei examinate îi sunt prezentate premisele, sub forma unor situaţii, şi 4
concluzii, dintre care trebuie să o aleagă pe cea care decurge cu necesitate din afirmaţiile
anterioare ei. Timp de lucru pentru fiecare rationament cate 7 minute.

Pe baza performanţei la test, examinatorul va acorda:

•1 punct, dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item;

•0 puncte, dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă. Dacă există un item la care
au fost marcate două, trei sau patru variante de răspuns, itemul nu se va puncta.
 Testul Raţionament Analitic evaluează abilitatea unei persoane de a de a descoperi reguli
logice şi de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva diverse probleme, precum şi de a extrage
concluzii corecte pornind de la diferite afirmaţii.

Performanţa unei persoane examinate exprimată prin scorul brut se raportează la etalonul
prezentat în Anexa 2. în funcţie de scorul obţinut, persoana este încadrată în una dintre cele 5
clase astfel:

• Clasa 5 - nivel foarte bun al raţionamentului analitic (subiectul are o performanţă mai
bună decât 93,3% din populaţie);

• Clasa 4 - nivel bun al raţionamentului analitic (subiectul are o performanţă mai bună
decât 69,1% din populaţie);

Clasa 3 - nivel mediu al raţionamentului analitic (subiectul are o performanţă mai bună
decât 30,9 % din populaţie);

• Clasa 2 - nivel slab al raţionamentului analitic (subiectul are o performanţă mai bună
decât 6,7 % din populaţie);

• Clasa 1 - nivel foarte slab al raţionamentului analitic (subiectul are o performanţă care-l
încadrează între cei mai slabi 6,7 % din populaţie).

Un scor ridicat la Testul de Raţionament Analitic (nivel 5) indică o capacitate crescută a

persoanei de a identifica reguli logice şi de aplica aceste reguli la situaţii problematice atât în
contexte bine specificate cât şi în condiţii de viaţă şi profesionale mai puţin structurate. O
performanţă crescută indică de asemenea, uşurinţa de a combina informaţia din premise pentru a
ajunge la concluzia validă.

Un scor scăzut la Testul de Raţionament Analitic (nivel 1) indică o capacitate scăzută a

persoanei testate în sarcinile sau situaţiile care implică identificarea de reguli şi utilizarea
acestora pentru a rezolva probleme. O persoană cu un scor scăzut va avea, de asemenea,
dificultăţi în a combina în mod adecvat informaţiile care i se oferă pentru a ajunge la concluzii
valide. Performanţele intermediare se interpretează prin raportare la cele extreme.
Raționament analogic

Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a aplica în situaţii
noi cunoştinţe asimilate anterior.
Testul de Transfer Analogic cuprinde două subscale: Transfer analogic pe conţinuturi
verbale (22 de itemi, timp 5 minute) şi Transfer analogic pe conţinuturi figuraie (18 itemi, timp 3
minute).

Pe baza performanţei la test, examinatorul va acorda:

 1 punct, dacă persoana examinată oferă varianta corectă de răspuns pentru fiecare item;
 0 puncte, dacă persoana examinată nu oferă varianta corectă. Dacă există un item la care
au fost marcate două, trei sau patru variante de răspuns, itemul nu se va puncta.

Scorul total la test se obţine prin însumarea scorurilor la fiecare item, scorul total obţinut
raportându-se la etalon.
 Un scor mic la test (clasele 1 şi 2) indică deficienţe la nivelul identificării similarităţii
dintre două situaţii şi al utilizării cunoştinţelor în sarcini noi, în consecinţă o capacitate de
transfer redusă. Aceste persoane vor utiliza resurse cognitive mai multe pentru a rezolva o
situaţie nouă deoarece nu surprind similitudinea cu situaţiile anterioare şi nu profită cognitiv din
cunoaşterea acestora.

Un scor mare la test (clasele 4 şi 5) ne indică faptul că persoana are capacitatea de a găsi
criterii relevante de clasificare şi de a le aplica în situaţii noi, identificând similitudinile dintre
situaţia actuală şi situaţiile anterioare. Această abilitate este una extrem de importantă în
activităţile noi, cu care persoana nu s-a confruntat. Adesea, mediul este în continuă schimbare,
iar capacitatea unei persoane de a găsi similaritatea dintre situaţia nouă şi una cunoscută la care
are soluţie este extrem de importantă în economia şi calitatea rezolvării noii situaţii.
 Test de interese CEI

Chestionarul este destinat evaluării intereselor unei persoane, adică a preferinţelor

acesteia pentru o anumită activitate sau domenii de cunoştinţe. El poate fi folosit în domeniul
consilierii şi orientării în carieră, dar şi în domeniul psihologiei muncii.

Chestionarul CEI poate fi utilizat pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 62 de ani,
din populaţie normală (non-clinică).

CEI cuprinde 60 de itemi, grupaţi în şase scale corespunzătoare celor şase tipuri de
interese din teoria lui Holland: realist, investigativ, artistic, social, antreprenorial şi
convenţional. Fiecare scală are un număr de 10 itemi (Anexa 1). Fara limita de timp.

Scorul acordat este:

• 2 puncte pentru opţiunea „Îmi place”;

• 1 punct pentru opţiunea „Îmi este indiferentă” ;

• 0 puncte pentru opţiunea „Îmi displace/nu-mi place” .

Asumpţiile de bază ale teoriei pot fi prezentate astfel:

1.Persoanele şi mediile de muncă pot fi categorizate în 6 tipuri: realist, investigativ, artistic,

social, entreprenorial (antreprenorial sau întreprinzător) şi convenţional (RIASEC).

2.Persoanele tind să caute medii de muncă ce le vor permite implementarea caracteristicilor

personalităţii lor vocaţionale.

3.Comportamentul vocaţional este rezultatul interacţiunii dintre tipurile de personalitate şi mediu

• Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care
presupun manipularea obiectelor şi a instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice sau
tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de dezvoltare a
acestor aptitudini (şofer, aviator, operator, fermier etc.).

• Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diverse
forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.). Are de obicei abilităţi
matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme (medic,
chimist, matematician, biolog etc.).

• Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o
rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele care reprezintă acest tip sunt
înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie (muzician, poet, sculptor, scriitor etc.).
• Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Preferă să
ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să realizeze activităţi
care necesită manipularea unor unelte sau maşini (profesor, consilier, terapeut etc. ).

• Tipul întreprinzător (E) preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a
conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o
muncă foarte dificilă, preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile oratorice şi
manageriale (manager, agent vânzări etc.).

• Persoana de tip convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin
manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. Are
abilităţi funcţionăreşti şi matematice, ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative.
Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de
ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare (secretar, bibliotecar, funcţionar public etc.).

Teste de personalitate

ZKPQ

Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat

evaluării a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the
Alternative Five-Factor Model ± AFFM): căutarea impulsivă de senzații, sociabilitatea,
neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea și activitatea.

Cinci dintre scale măsoară constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor Model):

• Căutarea impulsivă de senzaţii (19 itemi);

• Sociabilitate (17 itemi);

• Neuroticism−anxietate (19 itemi);

• Agresivitate−ostilitate (17 itemi);

• Activitate (17 itemi).

A 6-a scală masoară dezirabilitatea socială, contine 10 itemi. Persoanele care obțin
scoruri mari la aceasă scală sunt, în general, cele care doresc să fac o impresie bună și este
posibil ca ele să nu fi răspuns sincer la itemii ch Chestionarul ZKPQ conţine 99 de itemi, grupaţi
în şase scale.

Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalitții, în domeniul

educațional, în domeniul clinic și al psihologiei sănătății.
 Chestionarul se administreaz individual sau colectiv, fără limită de timp,poate fi aplicat la
persoane intre 18-54 ani.

COTAREA R SPUNSURILOR

Se cotează răspunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acord un

punct dacă răspunsul subiectului coincide cu cel indicat de gril și zero puncte în caz contrar.

Scorul fiecrei scale se obține prin însumarea cotelor itemilor componenți.

Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului ZKPQ

care măsoară constructe, prin raportarea acestora la rezultatele obținute de persoanele din
eșantionul extras din populația din care subiectul face parte (având în vedere sexul și vârsta sa).

Se consideră că o cotă T este mică, dacă este mai mic decât 40 și este mare, dacă este mai
mare decât 60. Scorurile brute cărora le corespund cote T cuprinse în intervalul [40, 60] sunt
considerate medii.
 Test autonomie personală AP

Chestionarul de evaluare a autonomiei personale (Chestionarul AP) este destinat evaluării

a patru dimensiuni ale autonomiei personale: autonomia cognitivă, autonomia comportamentală,
autonomia emoţională şi autonomia valorică.

Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp, poate fi folosit
la persoane intre 15-45 ani.

Chestionarul AP conţine 36 de itemi, grupaţi în patru scale, câte una pentru fiecare
dimensiune a autonomiei personale:

• Autonomia valorică (8 itemi);

• Autonomia cognitivă (9 itemi);

• Autonomia comportamentală (11 itemi);

• Autonomia emoţională (8 itemi).

Se consideră că o cotă T este mică, dacă este mai mică decât 40 și este mare, dacă este
mai mare decât 60. Scorurile brute cărora le corespund cote T cuprinse în intervalul [40, 60] sunt
considerate medii.

Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului AP şi la

întregul chestionar, prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele aparţinând
eşantionului extras din populaţia din care subiectul face parte (având în vedere sexul şi vârsta sa).
Dacă un subiect are pentru întregul chestionar o cotă T „mare” sau „mică” se vor analiza cotele
T ale scalelor, pentru a identifica dimensiunile care constituie cauza acestor valori.
 Chestionar FFPI

El a fost proiectat cu scopul de a fi utilizat atât pentru autoevaluare, cât şi pentru

evaluarea subiectului de către persoane care îl cunosc bine. Chestionarul FFPI a fost etalonat pe
o populaţie non-clinică, formată din persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 65 de ani.

Chestionarul se administrează individual sau colectiv, fără limită de timp.

Chestionarul constă din 100 de itemi. Aceştia sunt grupaţi în cinci scale. Fiecare scală
este alcătuită din 20 de itemi şi are denumirea unuia dintre suprafactori Extraversiunea (E),
Amabilitatea (A), Conştiinciozitatea (C), Stabilitatea emoţională (S) şi Autonomia (D).

Cotele itemilor sunt numere întregi cuprinse între 1 şi 5. În cazul itemilor cu cotare
directă, cota 1 corespunde răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”, iar cota 5, răspunsului „i se
potriveşte foarte mult”. Pentru itemii cu cotare inversă, cota 1 corespunde răspunsului „i se
potriveşte foarte mult”, iar cota 5, răspunsului „i se potriveşte foarte puţin”. Scorul fiecărei scale
se obţine prin însumarea cotelor itemilor componenți.

Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului FFPI,

prin raportarea acestora la rezultatele obţinute de persoanele de acelaşi sex cu subiectul din
eşantionul utilizat la etalonarea chestionarului.