You are on page 1of 47

1. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care este unitatea structurală a proteinelor simple?

a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoză
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul
2. Chimia proteinelor Enzimele A1 Grupările libere COOH (carboxil) sunt prezente în:
a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli

c) [ ] glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate
3. Chimia proteinelor Enzimele A1 Grupările libere NH2 (amino) sunt prezente în:

a) [x] proteine simple


b) [ ] glucoză
c) [ ] trigliceride
d) [ ] acizii grasi
e) [ ] uracil
4. Chimia proteinelor Enzimele A3 Care compusi contin azot?
a) [x] proteinele simple
b) [ ] grăsimile neutre
c) [ ] glucoza liberă
d) [x] ADN
e) [ ] fructoza
5. Chimia proteinelor Enzimele A1 În componenţa căror compuşi este prezentă gruparea SH?
a) [x] proteine simple
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] amidon
d) [ ] acizi nucleici
e) [ ] baze azotate.
6. Chimia proteinelor Enzimele A1 Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi acide?
a) [ ] guanidinică
b) [ ] imidazolică
c) [x] carboxilică
d) [ ] amino
e) [ ] metilică
7. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ce grupări funcţionale conferă proteinelor proprietăţi bazice?
a) [ ] fosforică
b) [ ] carboxilică
c) [x] amino
d) [ ] metilică
e) [x] guanidinică
8. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi polimerii biologici :
a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul
9. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?
a) [x] hidroxiaminoacizii
b) [x] aminoacizii homociclici
c) [ ] beta-aminoacizi
d) [ ] aminoacizii diaminodicarboxilici
e) [ ] seria D a aminoacizilor
10. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:

a) [ ] Ser
b) [x] Val
c) [x] Ile
d) [ ] Asp
e) [ ] Glu
11. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:
a) [x] Ser
b) [ ] Val
c) [ ] Ile
d) [x] Asp
e) [ ] Leu
12. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii bazici:
a) [ ] Arg
b) [ ] Ser
c) [ ] Tyr
d) [ ] Gln
e) [x] Lys
13. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii acizi:
a) [ ] Ala
b) [ ] Asn
c) [x] Asp
d) [x] Glu
e) [ ] His
14. Chimia proteinelor EnzimeleReferitor la alfa-alanină este corectă afirmaţia:
A1
a) [ ] prin transaminare formeaza acid aspartic

b) [ ] este componentă a coenzimei A


c) [x] prin decarboxilare formează piruvat
d) [ ] este aminoacid cetogen
e) [ ] este derivat al acidului butiric
15. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:
a) [ ] este tioaminoacid
b) [ ] are punctul izoelectric in zona de pH bazic
c) [x] este aminoacid neesential
d) [ ] este aminoacid esential
e) [ ] la pH=4 migrează spre anod

16. Chimia proteinelor Enzimele A1 În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile:


a) [ ] este aninoacid aromatic
b) [ ] este aminoacid diaminomonocarboxilic
c) [x] este aminoacid neesenţial
d) [x] radicalul treoninei poate forma legături de hidrogen
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod

17. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor la aspartat:


a) [ ] este aminoacid neutru
b) [ ] la pH fiziologic are sarcina neta pozitiva
c) [ ] este aminoacid esenţial
d) [x] participă la sinteza bazelor azotate purinice
e) [ ] este aminoacid aromatic

18. Chimia proteinelor Enzimele A1 Glutamina este:


a) [ ] aminoacid acid
b) [ ] aminoacid indispensabil
c) [x] aminoacid neutru
d) [ ] aminoacid bazic
e) [ ] hidroxiaminoacid

19. Chimia proteinelor Enzimele A1 Acidul glutamic este:

a) [ ] tio aminoacid
b) [ ] aminoacid bazic
c) [x] aminoacid dispensabil
d) [ ] aminoacid hidrofob
e) [ ] hidroxiaminoacid
20. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la arginină sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este aminoacid aromatic
b) [ ] are pI in mediu acid
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului
d) [x] este aminoacid bazic
e) [ ] areîn structură gruparea imidazolică
21. Chimia proteinelor Enzimele A3 Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?

a) [x] este aminoacid bazic


b) [ ] este aminoacid dispensabil
c) [x] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizina
d) [ ] este aminoacid aromatic
e) [ ] pI este în mediu acid
22. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la prolină sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este aminoacid
b) [x] este iminoacid
c) [ ] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizina
d) [ ] este aminoacid bazic
e) [x] este proteinogen
23. Chimia proteinelor Enzimele A3 Funcţiile proteinelor:
a) [ ] electroizolatoare

b) [ ] termoreglatoare
c) [x] catalitică

d) [x] structurală

e) [ ] detransport a informatiei genetice


24. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura primară a proteinelor:
a) [x] prezintă succesiunea aminoacizilor uniţi prin legături peptidice

b) [x] este determinată genetic


c) [ ] este stabilizată de legăturile de hidrogen
d) [ ] e distrusă la denaturare

e) [ ] este afectată prin salifiere


25. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte în legatură cu structura primară a
proteinelor:
a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată
b) [ ] este stabilizată de legaturi esterice
c) [x] este caracteristică tuturor proteinelor
d) [x] se distruge prin hidroliză
e) [ ] nu este caracteristică tuturor proteinelor

26. Chimia proteinelor Enzimele Referitor la legatura peptidică sunt corecte afirmaţiile:
A3
a) [ ] fiecare grupare peptidică poate forma doar o legătură de hidrogen
b) [x] legatura peptidică există sub 2 forme de rezonanţă - ceto si enol
c) [ ] are doar configuratia cis
d) [ ] legatura peptidică poate fi numai în forma enol
e) [x] atomii grupei peptidice se află în acelaşi plan

27. Chimia proteinelor Enzimele Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
A1
a) [ ] lantul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-terminali
b) [x] lantul polipeptidic conţine cite un singur aminoacid N- si C-terminal
c) [ ] la formarea structurii primare acidul glutamic participă cu ambele grupe carboxil
d) [ ] legatura de hidrogen stabilizează structura primară a proteinelor
e) [ ] legatura peptidică stabilizează structura secundară a proteinelor

28. Chimia proteinelor Enzimele A1 Structura secundară a proteinelor:


a) [ ] este aranjarea lantului polipeptidic intr-o structură haotică
b) [ ] e stabilzată de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) [x] este alfa-helixul şi beta-structură
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice

29. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare


b) [ ] nu posedă simetrie elicoidală
c) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei
d) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe aceeaşi catenă
polipeptidică
e) [ ] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice
diferite
30. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura secundară (beta-structură):

a) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice


diferite
b) [ ] este stabilizată de legături hidrofobe
c) [ ] posedă forma unui cilindru
d) [ ] este stabilizată de legături peptidice
e) [x] poate fi paralelă şi antiparalelă
31. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura terţiară a proteinelor:

a) [x] este aranjarea spatială a lanţului polipeptidic


b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente
c) [x] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar departe
unul de altul
d) [ ] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar aproape
unul de altul
e) [ ] nu se distruge la denaturare
32. Chimia proteinelor Enzimele Structura terţiară a proteinelor:
A3
a) [x] determină activitatea biologică a proteinelor
b) [x] este stabilizată de legături covalente, de hidrogen, electrostatice, hidrofobe

c) [ ] include numai segmente alfa


d) [ ] include numai segmente în conformaţie beta

e) [ ] se realizează doar prin legături hidrofobe


33. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura cuaternară a proteinelor:
a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţională
b) [ ] fiecare protomer separat poseda activitate biologica

c) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale protomerilor
d) [ ] e o însuşire structurală a mioglobinei

e) [ ] nu se distruge prin denaturare


34. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi proteinele oligomere:
a) [x] hemoglobina
b) [ ] mioglobina
c) [x] LDH (lactatdehidrogenaza)
d) [x] imunoglobulinele
e) [x] creatinkinaza
35. Chimia proteinelor Enzimele A1 Hemoglobină (Hb):

a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi


b) [ ] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) [ ] fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică "hem"
d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente
36. Chimia proteinelor Enzimele A3 Clasificarea proteinelor:

a) [x] exista atât proteine simple, cât şi conjugate

b) [ ] proteinele simple sunt formate din aminoacizi şi un compus neproteic


c) [ ] albuminele, histonele sunt proteine conjugate
d) [x] glicoproteinele şi nucleoproteinele sunt proteine conjugate
e) [ ] proteinele conjugate sunt formate doar din aminoacizi
37. Chimia proteinelor Enzimele A3 Albuminele:

a) [ ] sunt proteine conjugate


b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi
38. Chimia proteinelor Enzimele A3 Globulinele plasmei sangvine:
a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică
49. Chimia proteinelor Enzimele A3 La formarea centrului activ al enzimelor participă grupele
funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):

a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 - Val
63. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului
d) [ ] se activează prin fosforilare
e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

81. Chimia proteinelor Enzimele A3 În componenţa căror compuşi se întîlneşte gruparea OH?
a) [x] proteine simple
b) [ ] trigliceride
c) [ ] adenină
d) [ ] cisteină
e) [x] seruna
82. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proteinele fixatoare de calciu sunt:
a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

87. Chimia proteinelor Enzimele Solubilitatea proteinelor:


A3
a) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă bine în apă
b) [x] depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă
c) [x] depinde de natura solvenţilor şi de temperatură
d) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globulare
e) [ ] este maximală în punctul izoelectric

91. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la molecula proteică denaturată
sunt:
a) [ ] se distruge structura primară
b) [ ] creste activitatea biologică
c) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară
d) [x] nu se distrug legăturile peptidice
e) [ ] nu se modifică starea nativă
92. Chimia proteinelor Enzimele A3 În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:
a) [ ] viteză de difuzie mare
b) [x] viscozitate mărită
c) [x] difuzie redusă
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] viscozitate redusă

457. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:


a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică

458. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare
459. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii
indispensabili:
a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină
460. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată de aminoacizii
indispensabili:

a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină
461. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina
462. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia


463. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia


464. Capitol: V metab proteinelor A1 Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat

b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză

c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide

d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi

e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei


465. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare
466. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:
a) [x] posedă acţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină

d) [ ] inhibă secreţia secretinei


e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac
467. Capitol: V metab proteinelor A3 Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale

b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0

c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5

d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare

e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de aminoacizi)
468. Capitol: V metab proteinelor A3 Pepsina:

a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază
469. Capitol: V metab proteinelor A3 Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv


b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
470. Capitol: V metab proteinelor A3 Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin proteoliza limitată
471. Capitol: V metab proteinelor A3 Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin


b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal

d) [x] sunt exopeptidaze

e) [ ] sunt endopeptidaze
472. Capitol: V metab proteinelor A1 Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal

e) [x] sunt exopeptidaze


473. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):
a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+

c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+

d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza

e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

474. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros


b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural
475. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul gama-glutamilic:
a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fără utilizare de energie

c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza


d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)
476. Capitol: V metab proteinelor A3 Putrefacţia aminoacizilor în intestin:
a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
477. Capitol: V metab proteinelor A3 Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] are loc în ficat
478. Capitol: V metab proteinelor A3 Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:
a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie
479. Capitol: V metab proteinelor A3 Căile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea
480. Capitol: V metab proteinelor A3 Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare
481. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea aminoacizilor (DA):

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii


b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili
482. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor


b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA
483. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi

b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 (enzima - serindehidrataza)

c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima - treonindehidrataza)

d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3 (enzima - treonindehidrataza)

e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza)


484. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea oxidativa directa a acidului glutamic:
a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei glutamat dehidrogenaza
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN
485. Capitol: V metab proteinelor A3 Glutamat dehidrogenaza:
a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor
b) [x] este o enzimă din clasa oxidoreductazelor

c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN


d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează
486. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid


b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA
487. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor


b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

488. Capitol: V metab proteinelor A3 Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:


a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în piridoxaminfosfat
(PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP
489. Capitol: V metab proteinelor A3 COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH

a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei


b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat
490. Capitol: V metab proteinelor A3 CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-COOH ↔
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH

a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei


b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat
491. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea indirectă a aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil


b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
492. Capitol: V metab proteinelor A3 Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil


b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
493. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea alaninei:

a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei


b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+
494. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului:

a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului


b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza
e) [x] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+
495. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi
enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza


b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
496. Capitol: V metab proteinelor A3 Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat


b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade
497. Capitol: V metab proteinelor A3 Aspartataminotransferaza (AST):
a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade
498. Capitol: V metab proteinelor A3 Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B 6)

d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare

e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene


499. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:
HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
N NH N NH
NH2 NH2

a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
500. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2


N NH N NH
NH2 NH2

a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei


b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii
501. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

NH NH2 NH NH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei


b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare
502. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

NH NH2 NH NH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei


b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC
503. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2


HO HO
NH2 NH2

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului


c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei
504. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2


HO HO
NH2 NH2

a) [ ] este o reactie de carboxilare


b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea tensiunii
arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială
505. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene


b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul
506. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

NH2 NH2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza


b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei
507. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina
508. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul
509. Capitol: V metab proteinelor A1 Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
510. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric
511. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:
a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice
512. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici
513. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului


b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului
514. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv în ficat


b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3
515. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:

a) [ ] este sinteza de NH3


b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [ ] ureea este compus toxic


e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
516. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic:
a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza
517. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza
518. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sinteza unei molecule de
uree?

a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5
519. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a 200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000
520. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] debutează cu formarea carbamoilfosfatului


b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
521. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în sinteza ureei):

a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4


b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)


e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat
522. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4


b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7
523. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:
a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină
524. Capitol: V metab proteinelor A3 Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic


b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi
525. Capitol: V metab proteinelor A3 NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali


b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu
526. Capitol: V metab proteinelor A1 NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului
527. Capitol: V metab proteinelor A1 Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze
528. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric
529. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureei


b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul
530. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina:

a) [ ] este aminoacid esenţial


b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)

531. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la sinteza:


a) [x] nucleotidelor purinice
b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice
532. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la:
a) [x] sinteza serinei
b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
533. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):

a) [ ] este aminoacid indispensabil


b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei
534. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):
a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor

b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)


c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice

e) [ ] participă la biosinteza corpilor cetonici


535. Capitol: V metab proteinelor A3 S-adenozilmetionina (SAM):

a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei


b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină
536. Capitol: V metab proteinelor A1 Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili


b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr - cetoformator
537. Capitol: V metab proteinelor A3 Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor implicate în metabolismul
fenilalaninei şi al tirozinei:

a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul

e) [x] fenilcetonuria
538. Capitol: V metab proteinelor A3 Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei


b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental
539. Capitol: V metab proteinelor A3 Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei


b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze

540. Capitol: V metab proteinelor A3 Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei


b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental
541. Capitol: V metab proteinelor A3 Histidina (His):

a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil


b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină
542. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)


c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina C
543. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid cetoformator


b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine prin aminarea reductivă a α- cetoglutaratului (enzima -glutamatdehidrogenază)

544. Capitol: V metab proteinelor A1 Acidul glutamic:

a) [ ] este parte componentă a hemului


b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat
545. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină


b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza

d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza


e) [ ] reacţia nu necesită energie
546. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp):

a) [ ] este aminoacid indispensabil


b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
d) [x] se supune transdezaminării
e) [x] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
547. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza asparaginei (Asn):
a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic
b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
548. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:

a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici
549. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la:

a) [x] sistema-navetă malat-aspartat


b) [ ] ciclul glucoză-alanină

c) [x] sinteza nucleotidelor purinice


d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei
550. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [ ] se produce din asparta

c) [x] se produce din glutamat

d) [ ] este aminoacid cetogen

e) [x] se poate hidroxila, formînd 3-hidroxiprolină şi/sau 4-hidroxiprolină


551. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro) participă la:

a) [x] biosinteza proteinelor

b) [ ] ciclul glucoză-alanină

c) [ ] sinteza nucleotidelor purinice

d) [ ] sinteza hemului

e) [x] sinteza glucozei.


552. Capitol: V metab proteinelor A3 La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza
553. Capitol: V metab proteinelor A3 Lizina (Lys):

a) [x] este aminoacid indispensabil


b) [ ] se produce din glutamină

c) [ ] se produce din glutamat

d) [ ] este aminoacid strict cetogen

e) [x] se poate hidroxila, formînd hidroxilizină

554. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator

b) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat

c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori

d) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat

e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat


555. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul folic:

a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină
556. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon
557. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)


b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
558. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi acceptor de grupări:

a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxil
559. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori


b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză
560. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză


b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi
561. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi


b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza lipidelor
562. Capitol: V metab proteinelor A3 Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale


b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat
563. Capitol: V metab proteinelor A3 Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac


b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
564. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic
565. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina
566. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza
nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP


b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP
567. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-pirofosfat (PRPP) - a doua
reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7


b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP
568. Capitol: V metab proteinelor A3 Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice


b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
569. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive


b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP
570. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive


b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP
571. Capitol: V metab proteinelor A3 Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică


b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare
572. Capitol: V metab proteinelor A3 Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)


b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza (HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat
573. Capitol: V metab proteinelor A3 Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina
574. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP
b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
575. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4


b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
576. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4


b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+
577. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)


b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2
578. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTP


b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4
579. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor

b) [ ] iniţialare loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2
580. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP


b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este metionina

581. Capitol: V metab proteinelor A1 Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea
582. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina
583. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina
584. Capitol: V metab proteinelor A3 Guta:

a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia


b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice
585. Capitol: V metab proteinelor A3 Manifestările clinice ale gutei:

a) [x] artrită gutoasă


b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară
586. Capitol: V metab proteinelor A3 La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele
587. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoproteinele:

a) [ ] sunt proteine simple


b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră
588. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem


b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

589. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [x] transportul sangvin al O2


b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic
590. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic
591. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO 2


b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem
592. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H 3PO4 + H2O


b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul
593. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+


b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
594. Capitol: V metab proteinelor A3 Porfiriile:

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului


b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul bazelor azotate
purinice
d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora

e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate


595. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte


b) [ ] are loc exclusiv în sânge

c) [ ] are loc în toate ţesuturile

d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial


e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb
596. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină


b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge
597. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem


b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină
598. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în
bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite


b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
d) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza
599. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:

a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă


b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
d) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
e) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
600. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:

a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor

b) [x] este transportată în microzomi de ligandine


c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
601. Capitol: V metab proteinelor A3 Conjugarea bilirubinei:
a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)
602. Capitol: V metab proteinelor A3 Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen → urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină → urobilinogen →
stercobilinogen
603. Capitol: V metab proteinelor A3 Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari


b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină
604. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 - 20,5 μmol/L


b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
605. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei


b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
606. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă


b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial
607. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă


b) [x] este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei
608. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul prehepatic:
a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere
609. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II


b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice pentru
conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat
610. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice
611. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşorată


b) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată
612. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză


b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din hepatocite în
capilarele biliare
613. Capitol: V metab proteinelor A1 Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
614. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzută


b) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină
615. Capitol: V metab proteinelor A3 Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată


b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei
616. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)


b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
617. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)


b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului
618. Capitol: V metab proteinelor A1 Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)


b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului
619. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc


b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3
620. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina

e) [ ] deoxihemoglobina
621. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul
plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2


b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O
622. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au loc la nivelul
ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3
623. Capitol: V metab proteinelor A3 Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi


b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare
624. Capitol: V metab proteinelor A3 Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

634)Functiile biologice ale proteinelor


a) [ ] coenzimatica CH2 - CH - COOH
b) [x] catalitica
c) [x] plastica
NH2
d) [x] de transport NH
e) [x] imunologica
a) [ ] histidina
635)Functiile biologice ale proteinelor b) [x] heterociclic
a) [ ] genetica c) [ ] dispensabil
b) [x] antigenica d) [x] indispensabil
c) [x] contractila e) [x] triptofan
d) [x] energetica
e) [x] reglatoare 639)Afirmaюii corecte referitor la combinaюia:
HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
636)Valoarea biologica a proteinelor este determinata de AA |
esentiali: NH2
a) [ ] alanina a) [ ] asparagic
b) [x] triptofanul b) [x] glutamic
c) [ ] acidul glutamic c) [ ] esential
d) [x] fenilalanina d) [x] neesential
e) [ ] tirozina e) [x] monoaminodicarboxilic

637)Valoarea biologica a proteinelor este determinata de AA 640)Afirmaюii corecte referitor la combinaюia:


esentiali: HOOC-CH2-CH2-CH-COOH
a) [ ] acid asparagic |
b) [ ] serina NH2
c) [x] metionina a) [ ] incarcat pozitiv
d) [x] treonina b) [ ] da reactia Fol pozitiva
e) [x] leucina c) [x] da reactia ninhidrinica pozitiva
d) [x] posedг proprietгюi acide
e) [ ] posedг proprietгюi bazice

641)Functiile HCl
638)Afirmaюii corecte referitor la combinaюia: a) [ ] activeaza tripsinogenul
b) [x] activeaza pepsinogenul e) [x] Тр scindeaza proteinele pina la stadiul de polipeptide
c) [x] сreaza рН optim pentru actiunea pepsinei
d) [ ] creaza рН optim pentru actiunea lipazei 650)Tripsina /Tp/ si enterokinaza /EK/:
e) [x] denatureaza partial proteinele alimentare a) [ ] Тр scindeaza proteinele pina la aminoacizi
b) [ ] Enterokinaza elibereaza de la capatul "C" al Tg un hexapeptid
642)Functiile HCl acid
a) [x] poseda actiune antimicrobiana c) [x] Enterokinaza scind.de la capatul "N" al Tg un hexapeptid acid
b) [ ] este emulgator puternic cu formarea conformatiei active
c) [x] accelereaza absorbtia fierului d) [x] Enterokinaza e secretata de mucoasa intestinala sub forma de
d) [x] stimuleaza secretia secretinei kinazogen activat de Tp
e) [x] impiedica formarea lactatului in stomac e) [x] Enterokinaza activa este o glicoproteina

643)Reglarea secretiei sucului pancreatic si intestinal


a) [x] secretina se formeaza in duoden sub influenta HCl
b) [x] secretina stimuleaza secretia de suc pancreatic sarac in enzime
si bogat in CO2 651)Chimotripsina /CT/
c) [ ] pancreozimina este sintetizata оn celulele stomacului a) [ ] este secretata de mucoasa intestinala sub forma de CTg inactiv
d) [x] pancreozimina este sintetizata in celulele duodenului b) [x] este secretata de pancreasul exocrin sub forma de CTg inactiv
e) [ ] sucul pancreatic stimulat de pancreozimina e bogat in CO2 si c) [x] e endopeptidaza
sarac in enzime d) [ ] activarea CTg are loc sub influenta tripsinei єi consta in
proteoliza limitata
644)Pepsina /P/ si caracteristica ei e) [x] activarea CTg are loc sub influenta tripsinei єi CT prin
a) [x] e secretata sub forma de pepsinogen (Pg) de principalele celule proteoliza limitata
ale mucoasei stomacale
b) [ ] e secretata de celulele parietale ale mucoasei stomacului 652)Chimotripsina /CT/
c) [x] polipeptidul inhibitor al P contine 12 resturi de aminoacizi a) [ ] scindeaza legaturile-CONH- la care participa Phe,Tyr,Trp prin
bazici NH2
d) [x] activarea Pg consta in scindarea de la capatul N-terminal al b) [x] scindeaza legaturile -CONH- la care participa Phe,Tyr,Trp prin
unei peptide (41 de aminoacizi) COOH
e) [ ] activarea Pg are loc sub actiunea HCl in celulele mucoasei c) [x] scindeaza proteinele pina la polipeptide
stomacale d) [x] centrul activ al chimotripsinei contine OH al Ser si inelul
imidazolic al His
645)Pepsina /P/ si caracteristica ei e) [x] cataliza enzimatica decurge cu formarea acilenzimei
a) [x] activarea pepsinogenului (Pg) sub actiunea HCl se produce in
cavitatea stomacala 653)Carboxipeptidazele /CP/
b) [x] activarea Pg consta in proteoliza limitata a) [x] sint secretate sub forma de zimogeni de pancreasul exocrin
c) [ ] pH-ul optim de actiune al pepsinei este 3,0-4,0 b) [ ] sint secretate de celulele mucoasei intestinale
d) [x] pH-ul оptim de actiune al pepsinei este 1,0-2,0 c) [x] CP A include ioni de Zn++ si scindeaza de la capatul C AA
e) [x] centrul activ al P contine doua grupari OH din radicalul serinei aromatici
646)Pepsina d) [x] CP A poseda si actiune esterazica,ce creste la substitutia Zn++
a) [x] scindeaza -CONH- formarea carora participг gruparile NH2 ale cu Ca++
Phe si Tyr e) [x] CP B scindeaza aminoacizii C terminali Lyz sau Arg
b) [ ] actioneaza asupra tuturor proteinelor
c) [x] nu ataca cheratinele, histonele, protaminele si mucoproteinele 654)Carboxipeptidazele /CP/
d) [ ] scindeaza proteinele pina la aminoacizi a) [ ] CP B scindeaza AA C-terminali aromatici
e) [x] este o endopeptidaza b) [x] Procarboxipeptidazele inactive trec in CP active sub influenta
tripsinei
647)Tripsina (Тр) c) [ ] sint endopeptidaze
a) [x] este secretata sub forma de tripsinogen (Tg) inactiv d) [x] sint metaloproteide
b) [ ] este o exopeptidaza e) [ ] sint nucleoproteide
c) [ ] activarea Tg are loc sub influenta numai a enterokinazei
d) [x] activarea Tg are loc sub influenta enterokinazei si urmelor de 655)Aminopeptidazele /AP/
Tp a) [ ] sint endopeptidaze
e) [ ] ionii de Ca++ exercita efect inhibitor asupra activarii Tg b) [x] sint exopeptidaze
c) [ ] sint secretate de pancreasul exocrin
648)Tripsina (Тр) d) [x] sint secretate de celulele mucoasei intestinale
a) [x] ionii de Ca++ exercita efect activator asupra activarii Tg e) [x] sint activate de ionii de Mg++ si Mn++
b) [x] este secretata de pancreasul exocrin
c) [ ] este secretata de celulele mucoasei intestinale 656)Aminopeptidazele /AP/
d) [x] activarea consta in proteoliza limitata a) [ ] ionii Ca++ si K+ influenteaza asupra activitatii
e) [ ] este o proteina congugata si anume o glicoproteina aminopeptidazelor
b) [x] scindeaza AA N-terminali Ala, Leu si a.
649)Tripsina /Tp/ si enterokinaza /EK/: c) [ ] poseda specifitate absoluta
a) [ ] Тр scindeaza legaturile-CONH- la care participa Lyz si Arg d) [x] leucinaminopeptidaza nu poseda specificitate stricta
prin NH2 e) [x] functioneaza preponderent intracelular
b) [x] Тр scindeaza legaturile-CONH- la care participa Lyz si Arg
prin COOH 657)Peptidazele:
c) [x] pH-ul optim de actiune al tripsinei este 7,2-7,8 a) [x] dipeptidazele scindeaza dipeptidele
d) [ ] pH-ul optim de actiune al Тр - 8,2-8,8 b) [x] elastaza este secretata de pancreas sub forma inactiva
c) [ ] elastaza este secretata de mucoasa intestinala
d) [x] elastaza hidrolizeaza legaturile -CONH-formate de Ala, Ser si
Gly
e) [x] prolinaza ataca legaturile -CONH- la care participa COOH ale
prolinei 665)Ciclul gama-glutamilic
a) [x] la transроtul AA e utilizata energia de hidroliza a -CONH- din
glutation
b) [x] in celule decurge reactia: gama-glutamilAA->AA+5-
oxoprolina
658)Rolul biologic al proteazelor: c) [ ] gama-glutamiltransferaza isi exercita actiunea numai in celulele
a) [x] de protectie (coagularea singelui, lizarea celulelor) epiteliului intestinal
b) [x] generarea substantelor biologice active (hormonilor, toxinelor, d) [x] gama-glutamiltransferaza isi exercita actiunea in celulele
agentilor vasoactivi) tuturor organelor
c) [x] formarea enzimelor digestive active e) [x] functionarea ciclului necesita resintezarea glutationului
d) [ ] formarea steroizilor
e) [ ] sinteza acizilor nucleici 666) Ciclul gama-glutamilic
a) [x] resinteza glutationului necesita energia a trei ATP
659)Absorbtia aminoacizilor: b) [ ] resinteza glutationului necesita energia a trei GTP
a) [ ] AA sint absorbiti prin difuziune simpla c) [ ] la transportul AA se cheltuie energia a sase ATP
b) [x] transportul AA e transport activ si necesita ATP d) [x] resinteza glutationului necesita: cisteina, glicina si gama-
c) [x] transportul AA e transport activ si necesita gradientul de Na+ glutamat
d) [x] Na+,K+-АТP-aza din membrana epiteliului intestinal creaza e) [x] glutamatul e sintetizat din 5-oxoprolina, ATP si 2H2O
gradientul de Na+
e) [x] ouabaina (inhibitorul Na+, K+,-ATP-azei) inhiba transportul 667)Putrefactia proteinelor in intestin:
AA a) [x] e degradarea AA sub influienta enzimelor florei microbiene
intestinale
660)Absorbtia aminoacizilor: b) [ ] conduce la formarea numai a substantelor toxice
a) [ ] ouabaina stimuleaza transportul AA c) [x] conduce la formarea atit a substantelor toxice cit si a celor
b) [x] la transportul AA are loc simportul de AA si ioni de Na+ netoxice
c) [x] la transportul AA are loc antiportul de AA si ioni de Na+ d) [ ] alcoolii, aminele, acizi grasi si cetoacizii sint produse toxice ale
d) [x] dipeptidele si proteinele nehidrolizate se pot absorbi prin putrefactiei
pinocitoza e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul si indolul sint produse netoxice ale
e) [x] in celule ele pot fi hidrolizate de proteazele lizozomale putrefactiei

661)Absorbtia AA: 668)Putrefactia proteinelor in intestin:


a) [ ] are loc in stomac si intestinul gros a) [ ] detoxifierea are loc in intestin la conjugarea cu fosfo-adenozil-
b) [x] are loc in intestinul subtire sulfat (PAPS) єi glucuronat (UDPG)
c) [x] depinde de continutul de ioni de Na+ b) [x] PAPS si UDPG sint formele active ale acizilor sulfuric si
d) [ ] este legata de concentratia de ioni de Ca++ glucuronic
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA inruditi c) [ ] crezolul se formeaza din triptofan
structural d) [x] indolul si scatolul sint oxidati si conjugati cu PAPS si UDPG
e) [ ] indolul se formeaza din histidina
662)Absorbtia AA:
a) [x] AA intra in competitie pentru locurile de fixare 669)Putrefactia proteinelor in intestin
b) [x] proteinele native ale laptelui pot fi absorbite la copii a) [x] putrescina este produsul de decarboxilare al ornitinei
c) [ ] oligopeptidele nu pot fi absorbite in intestin la nou-nascuti b) [ ] putrescina este produsul de decarboxilare al lizinei
d) [x] proteinele colastrului sint absorbite datorita inhibitorului c) [ ] cadaverina este produsul de decarboxilare al ornitinei
tripsinei d) [ ] crezolul si fenolul sint produse ale degradarii triptofanului
e) [x] proteinele se absorb in intestinul nou-nascutilor, datorita e) [x] crezolul si fenolul sint produse ale degradarii tirozinei
concentratiei reduse de enzime proteolitice
670)Putrefactia proteinelor in intestin
663)Ciclul gama-glutamilic: a) [x] scatolul si indolul sint produse ale putrefactiei triptofanului
a) [x] Enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza b) [ ] scatolul si indolul sint produse ale putrefactiei tirozinei
b) [ ] cofactorul enzimei este cisteina c) [x] indicanul este indoxilsulfatul de potasiu
c) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic d) [x] cantitatea de indican in urina indica starea functionala a
d) [x] cofactorul enzimei este tripeptidul glutation (GSH) ficatului
e) [x] AA+glutation ->gama-glutamilaminoacid + cisteinilglicina e) [x] cantitatea de indican in urina indica gradul de putrefactie in
intestin
664)Ciclul gama-glutamilic:
a) [x] donatori de grupa gama-glutamilica pot servi si alte gama- 671)
glutamilpeptide
b) [x] dipeptidul gama-glutamilAA trece prin membrana in interiorul C - NH - CH2 - COOH
celulei
c) [x] acceptori de gama-glutamil pot servi toti AA cu exceptia
prolinei O
d) [ ] acceptori de gama-glutamil pot servi numai AA alifatici
e) [ ] transportorul AA necesita energia ATP-ului
a) [ ] reprezinta acidul benzoic c) [ ] se formeaza in intestin in procesul de putrefactie
b) [x] reprezinta acidul hipuric d) [x] se sintetizeaza in ficat in rezultatul detoxifierii acidului benzoic
e) [x] sinteza lui necesita HS-CoA si energie
a) [x] enterogastronul secretat de duoden inhiba secretia de HCl si
672) pepsinogen in stomac
b) [ ] chimodenina secretata de mucoasa intestinala stimuleaza
secretia de chimotripsinogen
C - NH - CH2 - COOH c) [x] mecanismul de secretie al HCl se aseamana cu mecanismul de
transport al protonilor in membrana interna a mitocondriilor
O d) [x] vilikinina stimuleaza miscarea vilozitatilor intestinale
e) [ ] secretia de gastrina este activata de secretina si somatostatina
a) [ ] sinteza lui nu necesita HS-CoA si energie
b) [ ] e o proba de examinare a functiei glucoreglatoare a ficatului 675)Aminoacizii in tesuturi sint utilizati in sinteza:
c) [x] e o proba de examinare a functiei de detoxifiere a ficatului a) [x] proteinelor specifice, inclusiv si a enzimelor
d) [ ] se elimina 6,0 g de acid hipuric prin proba Quick b) [x] ureei
e) [x] !se elimena 3,2 g de acid hipuric prin proba Quick c) [ ] acidului uric
d) [x] pigmentilor
673)Reglarea digestiei proteinelor e) [x] hormonilor, peptidelor (glutation, vasopresina)
a) [x] histamina stimuleaza secretia de HCl si mai putin secretia de
pepsinogen in stomac 676)Aminoacizii in tesuturi sint utilizati in sinteza:
b) [ ] histamina stimuleaza secretia de pepsinogen si mai putin a) [x] creatinei, colinei
secretia de HCl in stomac b) [ ] surplusul de AA se poate stoca
c) [ ] gastrina stimuleaza numai secretia de HCl in stomac c) [ ] surplusul de AA se elimina din organism
d) [ ] gastrina stimuleaza numai secretia de pepsinogen in stomac d) [ ] corpilor cetonici
e) [x] gastrina stimuleaza secrtia de HCl si de pepsinogen prin e) [x] ATP-ului
intermediul AMPciclic
677)Caile generale de degradare ale aminoacizilor
674)Reglarea digestiei proteinelor a) [x] dezaminarea
b) [ ] racemizarea d) [x] decarboxilarea
c) [x] transaminarea e) [ ] transamidinarea
678)Tipurile de dezaminare a aminoacizilor
a) [x] dezaminarea reductiva d) [x] dezaminarea oxidativa
b) [x] dezaminarea intramoleculara e) [ ] omega-dezaminarea
c) [x] dezaminarea hidrolitica
d) [x] dezaminarea glutamatului decurge in doua etape
679)Dezaminarea aminoacizilor e) [x] ATP si GTP sint inhibitorii alosterici ai
a) [ ] dezaminarea oxidativa este dezaminare indirecta glutamatdehidrogenazei
b) [x] dezaminarea oxidativa conduce la formarea de NH3 si cetoacid
c) [x] dezaminarea prezinta eliberarea NH2 ale AA sub forma de 684)Transaminarea aminoacizilor (TAA)
amoniac a) [x] ТAA reprezinta transferarea gruparii NH2 a AA la un alfa-
d) [x] His se supune dezaminarii intramoleculare cetoacid
e) [x] histidinamoniacliaza este o enzima ce catalizeaza dezaminarea b) [x] e un proces reversibil
intramoleculara c) [ ] e un proces ireversibil
d) [ ] Glu si Asp nu se supun transaminarii
680)Dezaminarea oxidativa directa e) [x] Glu si Asp sint supuse transaminarii
a) [x] este catalizata de oxidazele (dehidrogenazele) aminoacizilor
b) [x] drept coenzima oxidazele L-AA au FMN 685)Transaminarea aminoacizilor (TAA)
c) [ ] drept coenzima a oxidazelor L-AA serveste FAD a) [x] este catalizata de transaminaze
d) [ ] drept coenzima a oxidazelor L-AA serveste NAD b) [ ] vitamina B1 este coenzima transaminazelor
e) [x] aminoacidooxidazele L-AA sint active la pH 10,0 c) [ ] vitamina B2 este coenzima transaminazelor
d) [x] vitamina B6 este coenzima transaminazelor
681)Dezaminarea oxidativa directa e) [ ] specificitatea transaminazelor este determinata de coenzima
a) [ ] aminoacidooxidazele L-AA sint active la pH 7,4
b) [x] dezaminarea oxidativa decurge in doua etape
c) [ ] dezaminarea oxidativa decurge intr-o singura etapa
d) [ ] toti AA sint supusi dezaminarii oxidative directe
e) [x] numai glutamatul e supus dezaminarii oxidative directe 686)Transaminazele (TA)
a) [ ] poseda specificitate absoluta
682)Dezaminarea oxidativa directa b) [ ] poseda specificitate relativa
a) [x] Е-FADH2 (E-FMNH2/ ale AA cedeaza H2 direct O2 c) [x] poseda specificitate absoluta stereochimica
molecular formind H2O2 d) [ ] in singele oamenilor sanatosi activitatea TA e mai mare decit in
b) [ ] E-FMNН2 se oxideaza in lantul respirator cu formarea H2O organele parenchimatoase
c) [x] glutamatul se dezamineaza oxidativ la valorile fiziologice ale e) [x] activitatea TA e mai mica in singe fata de organele
pH-ui parenchimatoase
d) [x] glutamatdehidrogenaza este NAD-dependenta
e) [ ] glutamatdehidrogenaza este FAD-dependenta 687)Transaminazele (TA)
a) [x] activitatea ASAT creste considerabil la infarctul miocardic
683)Dezaminarea oxidativa directa b) [ ] la infarctul miocardului creste preponderent activitatea ALAT
a) [x] dezaminarea oxidativa a glutamatului este un proces reversibil c) [ ] la hepatite este majorata preponderent activitatea ASAT
b) [ ] dezaminarea oxidativa glutamatului este un proces ireversibil d) [x] la hepatite creste preponderent activitatea ALAT
c) [x] glutamatdehidrogenaza este o enzima alosterica e) [x] cresterea activitatii TA are loc оn afectiunile muschilor,
gangrena d) [ ] in organismele vii au fost descoperite 8 tipuri de decarboxilare
e) [ ] e proces reversibil
688)COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-(CH2)2-CO-COOH
<---> 696)Decarboxilazele aminoacizilor
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-(CH2)2-CHNH2-COOH
a) [x] e reactie de transaminare a) [ ] decarboxilazele poseda specificitate strict absoluta
b) [ ] e reactie de dezaminare b) [x] nu toate decarboxilazele poseda specificitate strict absoluta
c) [ ] e catalizata de ALAT c) [x] coenzima decarboxilazelor este derivatul vitaminei B6
d) [x] e catalizata de ASAT d) [ ] coenzima decarboxilazelor este derivatul vit. B2
e) [ ] in rezultatul reactiei se formeaza piruvat si glutamat e) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin natura
coenzimei
689)COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-(CH2)2-CO-COOH
<---> 697)Decarboxilazele aminoacizilor AA
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-(CH2)2-CHNH2-COOH a) [x] se disting de decarboxilazele cetoacizilor doar prin componenta
a) [x] in rezultatul reactiei se formeaza oxalilacetat(OA) si glutamat proteica
b) [x] ASAT catalizeaza simultan si decarboxilarea OA formind b) [ ] se disting de decarboxilazele cetoacizilor prin natura coenzimei
piruvat єi componenюei proteice
c) [ ] ASAT nu catalizeaza decarboxilarea OA c) [ ] in tesuturile animale e prezenta numai alfa-decarboxilaza
d) [ ] activitatea ASAT se determina dupa cantitatea de OA format aminoacizilor, ce formeaza amine biogene si CO2
e) [x] activitatea ASAT se determina dupa cantitatea de piruvat d) [x] in tesuturile animale e prezenta nu numai alfa-decarboxilaza
obtinut aminoacizilor
e) [x] specificitatea decarboxilazelor depinde de componenta proteica
690)Dezaminarea indirecta (transdezaminarea)
a) [x] in etapa a 2-a glutamatul este supus dezaminarii directe 698)
oxidative
b) [x] dezaminarea directa a glutamatului e catalizata de HC C CH2 CH COOH HC C CH
glutamatdehidrogenaza NAD-dependenta
c) [ ] dezaminarea directa a glutamatului e catalizata de N NH N NH
glutamatdehidrogenaza NADP-dependenta
NH2
d) [x] in prima etapa se formeaza glutamat si cetoacid a) [x] e alfa-decarboxilare
e) [ ] dezaminarea directa a glutamatului e un proces ireversibil b) [ ] e omega decarboxilare
c) [x] e o reactie de formare a histaminei
691)Тransreaminarea: d) [ ] e o reactie de formare a serotoninei
a) [ ] aminarea reductiva a alfa-cetoglutaratului este catalizata de e) [ ] produsul reactiei poseda actiune vasoconstrictoare
glutamatdehidrogenaza (GDH) NAD dependentг
b) [ ] in organismul animal toti AA se sintetizeaza pe aceasta cale
c) [x] in procesul de transreaminare participa transaminazele
d) [x] prezinta sinteza AA din alfa-cetoacizi si amoniac
e) [x] aminarea reductiva a alfa-cetoglutaratului este catalizata de
glutamatdehidrogenaza NADP dependentг 699)
692)Transdezaminarea alaninei
HC C CH2 CH COOH HC C CH2
a) [x] este dezaminare indirecta
b) [ ] este procesul de biosinteza a alaninei N NH N NH
c) [ ] NH3 si alfa cetoglutaratul sint produsii initiali NH2
d) [x] alanina si alfa-cetoglutaratul sint produsii initiali
e) [x] piruvatul, NADH2, NH3 si alfa-cetoglutaratul sint produsii
finali a) [x] produsul reactiei poseda actiune vasodilatatoare
b) [x] produsul reactiei conduce la secretia de HCl
693)Transdezaminarea alaninei c) [ ] produsul reactiei inhiba secretia HCl
a) [ ] alanina, alfa-cetoglutaratul, NADP sint produsii finali d) [ ] produsul reactiei participa la reglarea temperaturei сorpului,
b) [ ] glutamatdehidrogenaza NADP-dependenta participa in acest respiratiei
proces e) [x] produsul reactiei influienteaza in mod direct asupra
c) [x] glutamatdehidrogenaza NAD-dependenta participa in acest fenomenului de sensibilizare
proces
d) [x] ALAT catalizeaza acest proces 700)
e) [ ] ASAT catalizeaza acest proces

694)Transreaminarea (sinteza alaninei) HO C CH2 CH COOH HO


a) [x] este procesul de biosinteza a alaninei
b) [ ] alanina si alfa-cetoglutaratul sint produsii initiali
NH NH2
c) [x] alanina, alfa-cetoglutaratul, NADP sint produsii finali
d) [x] in proces participa glutamatdehidrogenaza NADP-dependenta
e) [ ] ASAT catalizeaza acest proces a) [ ] e reactie de formare a histaminei
b) [x] e reactie de formare a serotoninei
695)Decarboxilarea aminoacizilor c) [ ] e reactie de decarboxilare a triptofanului
a) [x] e reactia de eliberare a CO2 din AA d) [x] e reactie de decarboxilare a 5-hidroxitriptofanului
b) [ ] toti AA se supun decarboxilarii e) [x] produsul reactiei poseda actiune vasoconstrictoare
c) [x] in organismele vii au fost descoperite 4 tipuri de decarboxilare
701) e) [x] inhibitorii decarboxilazei contribuie la scaderea tensiunei
Reactia arteriale

704)
HO C CH2 CH COOH HO R-CH2-NH2C +CH CH
H2O2 + O2 2 +R-COH
----> CO2+ NH3 + H2O2
a) [x] e reactia de degradare a aminelor biogene
b) [x] decurge in 2 etape NH
NH NH2 NH intr-o singura etapa2
c) [ ] decurge
d) [ ] este reversibila
a) [ ] produsul reactiei poseda actiune vasodilatatoare e) [x] este ireversibila
b) [x] produsul reactiei nu contribuie la secretia de HCl
c) [ ] produsul reactiei conribuie la secretia de HCl 705)
d) [x] produsul reactiei participa la reglarea t corpului, tensiunii, R-CH2-NH2 + H2O + O2 ----> R-COH + NH3 + H2O2
respiratiei
e) [x] produsul reactiei este mediatorul proceselor nervoase a) [x] este reactie de dezaminare oxidativa a monoaminelor
b) [ ] decurge preponderent in citozol
702) c) [ ] aldehida, NH3 si НОН sint produsele reactiei
d) [x] inhibitorii monoaminoxidazei (MAO) sint utilzati in
tratamentul bolii hipertonice
HO CH2 CH COOH HO CH
e) CH2 + COeste
[x]2monoaminoxidaza 2 enzima FAD-dependenta
HO NH2 HO 706) NH2
NH2 NH2
| |
a) [ ] e reactia de decarboxilare a tirozinei HOOC – CH– (CH2)2 – COOH --> CH2 – (CH2)2 – COOH + CO2
b) [x] e reactia de decarboxilare a 3,4-dihidroxifenilalaninei
a) [ ] este catalizata de glutamatcarboxilaza
c) [x] e reactia de formare a dopaminei
b) [x] este catalizata de glutamatdecarboxilaza
d) [ ] e reactia de formare a tiraminei
c) [x] produsul rezultat este acidul gama-aminobutiric
e) [x] produsul reactiei este precursorul catecolaminelor
d) [x] gama-aminobutirat+alfa-cetoglutarat ->semialdehida
succinica+glutamat
e) [x] gama-aminobutiratul intra in ciclul Krebs prin intermediul
succinatului
703)
707)
HO CH2 CH COOH HO CH2 NH2 + CO
CH NH2
2 2
| |
HO NH2 HO HOOC – CH– (CH2)2 – COOH --> CH2 – (CH2)2 – COOH + CO2
NH2
a) [x] enzima reactiei utilizeaza in calitate de cofactor vit.B6
b) [x] produsul reactiei este un mediator de inhibitie
a) [x] precursorul reactiei este precursorul melaninelor c) [ ] este reversibila
b) [x] viteza biosintezei catecolaminelor e determinata de d) [x] produsul reactiei este utilizat in tratamentul afectiunilor SNC
tirozinmonooxigenaza e) [x] gama-aminobutiratul e detoxifiat in reactia de transaminare
c) [ ] viteza biosintezei catecolaminelor nu e determinata de
tirozinmonooxigenaza
d) [ ] inhibitorul decarboxilazei (a-metildopa) nu contribuie la 708)Vitaminele necesare pentru activitatea mono- si
scaderea tensiunii arteriale diaminoxidazelor
a) [ ] tiamina d) [ ] acidul ascorbic
b) [ ] niacina e) [ ] vitamina D
c) [x] riboflavina
709)Compusii degradarii aminelor biogene la actiunea
monoaminooxidazelor
a) [ ] acizii carboxilici si NH3 d) [x] aldehidele, NH3, Н2О2
b) [ ] aldehidele si NH3 e) [ ] aldehidele, Н2О2
c) [ ] acizii carboxilici, NH3, H2О2
710)Aminoacizii precursori ai catecolaminelor
a) [ ] glutamatul d) [ ] histidina
b) [x] fenilalanina e) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
711)Sursa de sinteza a histaminei
a) [ ] triptofanul d) [ ] fenilalanina
b) [x] histidina e) [ ] aspartatul
c) [ ] tirozina
712)Sursa de sinteza a serotoninei
a) [ ] histidina d) [ ] fenilalanina
b) [ ] glutamatul e) [x] triptofanul
c) [ ] tirozina
713)Produsele finale ale degradarii proteinelor simple sint:
a) [x] CO2 d) [x] H2O
b) [x] NH3 e) [ ] acidul uric
c) [x] ureea
714)Sursele de amoniac in organism sint
a) [ ] ciclul Krebs d) [x] nucleotidele purinice
b) [ ] beta-oxidarea e) [x] glutamina
c) [x] aminoacizii
715)Sursele de amoniac in organism sint
a) [ ] transaminarea d) [ ] steroizii
b) [x] aminele biogene e) [ ] corpii cetonici
c) [x] nucleotidele pirimidinice
b) [ ] produsul reactiei este forma de transport a NH3
716) c) [x] este catalizata de glutaminsintetaza
NH2 NH2 NH2 d) [ ] este catalizata de glutaminaza
| | | e) [ ] produsul reactiei reprezinta numai glutamina
HOOC – CH– (CH2)2 – COOH +NH3 --> HOOC - CH – (CH2)2 –
718)Ciclul glucoza-alanina (reactiile din muschi)
C=O
a) [x] reprezinta mecanismul de transport al NH3 din muschi in ficat
a) [x] este o reactie de detoxifiere a amoniacului
b) [ ] NH3 + alfa-cetoglutarat + NADH + H2O -> glutamat + NAD +
b) [ ] decurge fara consum de energie
H2O
c) [x] decurge cu utilizarea energiei
c) [x] NH3 + alfa-cetoglutarat + NADPH2 -> glutamat+NADP +
d) [ ] este o reactie de detoxifiere finala a NH3
H2O
e) [ ] este o reactie de formare a asparaginei
d) [x] glutamat+piruvat ---> alfa-cetoglutarat + alanina
e) [ ] NH3 + oxalilacetat + NADPH2 +Н2О -> аspartat + NADP +
Н2О
717)
NH2 NH2
719)Enzimele si vitaminele ciclului glucoza-alanina
NH2 a) [x] alaninaminotransferaza /ALAT/
| | | b) [x] glutamatdehidrogenaza /NADPdependenta/
HOOC – CH– (CH2)2 – COOH +NH3 --> HOOC - CH – (CH2)2 – c) [ ] aspartataminotransferaza /ASAT/
C=O d) [ ] vitamina B2
e) [ ] vitamina B1
a) [x] este reactia de formare a glutaminei
720)Ureogeneza
a) [x] are loc exclusiv in ficat
b) [ ] are loc exclusiv in rinichi d) [x] decurge partial in citoplasma si partial in mitocondrii
c) [ ] decurge in mitocondrii e) [x] este mecanismul de detoxifiere terminala a NH3
721)Ureogeneza
a) [ ] este mecanismul de detoxifiere temporara a NH3 d) [ ] ureea este combinatie toxica
b) [x] necesita consum de energie e) [x] ureea este combinatie netoxica
c) [ ] decurge fara consum de energie
722)Enzimele si cofactorii care participa in ureogeneza:
a) [ ] glutaminaza d) [x] N-acetilglutamatul
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza 1 e) [ ] N-acetilaspartatul
c) [x] biotina
723)Enzimele si cofactorii care participa in ureogeneza:
a) [x] ornitintranscarbamoilaza d) [x] argininosuccinatliaza
b) [ ] NAD+ e) [x] arginaza
c) [x] argininsuccinatsintetaza
724)Aminoacizii care participa direct sau indirect in ureogeneza:
a) [x] acidul glutamic d) [x] citrulina
b) [ ] alanina e) [ ] lizina
c) [x] ornitina
725)Aminoacizii care participa direct sau indirect in ureogeneza:
a) [x] acidul asparagic d) [x] arginina
b) [x] argininsuccinatul e) [ ] valina
c) [ ] treonina
726)Cite molecule de ATP sint necesare pentru sinteza a 100
molecule de uree?
a) [ ] 100 d) [ ] 400
b) [ ] 200 e) [ ] 500
c) [x] 300
727)Сite legaturi macroergice sint utilizate in sinteza a 200 molecule
de uree?
a) [ ] 200 d) [x] 800
b) [ ] 400 e) [ ] 1200
c) [ ] 600
728)Сite molecule de CO2 sint necesare pentru sinteza a 200
molecule de uree?
a) [ ] 300 d) [ ] 400
b) [ ] 100 e) [ ] 20
c) [x] 200
729)Cite molecule de ATP se genereaza la oxidarea aeroba a unei
molecule de alanina pina la CO2, H2O si NH3?
a) [ ] 4 d) [ ] 38
b) [ ] 6 e) [ ] 36
c) [x] 18
730)Indicati combinatiile necesare pentru formarea sarurilor de NH3
in rinichi:
a) [ ] glutamatul d) [ ] ureea
b) [x] glutamina e) [x] ionii de H
c) [x] glutaminaza
731)Care aminoacizii neesentiali se pot sintetiza din intermediarii
ciclului Krebs cu participarea transaminazelor?
a) [ ] serina d) [x] acidul glutamic
b) [x] aspartatul e) [ ] glicina
c) [ ] tirozina
732)Care compusi sint necesari pentru obtinerea NH3 din alanina in
celule?
a) [x] alfa-cetoglutaratul d) [x] NAD
b) [ ] glutamatul e) [x] Н2О
c) [x] piridoxalfosfatul
733)Care dereglari de metabolism conduc la acumularea de NH3 in
organism
a) [ ] blocarea decarboxilarii oxidative a piruvatului d) [ ] cresterea sintezei de ATP
b) [ ] hiperproducerea de corpi cetonici e) [x] diminuarea alfa-cetoglutaratului
c) [x] reducerea sintezei ATP-ului
734)Indicati localizarea dezaminarii indirecte a aminoacizilor:
a) [ ] nucleul d) [x] mitocondrii
b) [ ] citoplasma e) [ ] lizosomii
c) [ ] ribozomi
735)Indicati combinatiile care sint surse de NH3 in organismul uman:
a) [ ] alfa-cetoglutaratul d) [ ] piruvatul
b) [x] guanina, adenina e) [ ] oxaloacetatul
c) [x] glutamina
736)NH3 este utilizat in sinteza:
a) [ ] aminoacizilor esentiali d) [x] glutaminei si asparaginei
b) [x] aminoacizilor neesentiali e) [x] sarurilor de amoniu
c) [x] in aminizarea reductiva a alfa-cetoglutaratului
737)NH3 este utilizat in sinteza:
a) [x] ureei d) [ ] citozinei
b) [ ] acidului uric e) [ ] acetoacetatului
c) [ ] adeninei
738)Indicati aminoacizii care participa la detoxifierea si transportul
NH3:
a) [x] glutamatul d) [ ] arginina
b) [x] aspartatul e) [ ] ornitina
c) [x] alanina
739)Sursele nemijlocite de azot pentru sinteza ureei sint:
a) [ ] glutamatul d) [ ] alanina
b) [x] L-aspartatul e) [x] NH4+
c) [ ] glutamina
740)Glutamatdehidrogenaza face parte din:
a) [ ] hidrolaze d) [ ] liaze
b) [ ] ligaze e) [ ] izomeraze
c) [x] oxidoreductaze
741)Produsele finale de detoxifiere a NH3
a) [ ] glutamina d) [x] sarurile de amoniu
b) [ ] asparagina e) [ ] acidul uric
c) [x] ureea
742)Sub forma caror compusi este transportat NH3 la ficat si rinichi:
a) [ ] uree d) [x] glutamina
b) [ ] acidul uric e) [x] alanina
c) [ ] carbamoilfosfat
743)Sub forma caror compusi este transportat NH3 la ficat si rinichi:
a) [x] asparagina d) [ ] pirimidina
b) [ ] adenina e) [ ] creatina
c) [ ] arginina
d) [x] ciclul Krebs furnizeaza ATP pentru sinteza ureei
744)Corelatia ciclului Krebs cu ureogeneza: e) [ ] ciclul Krebs furnizeaza fumarat pentru sinteza ureei
a) [ ] ciclul Krebs furnizeaza NADH necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs furnizeaza CO2 necesar pentru sinteza ureei 745)Azotul neproteic sanguin e constituit din azotul urmatoarelor
c) [x] ciclul Krebs participa la resinteza aspartatului din fumarat substante:
a) [ ] proteinelor simple d) [x] aminoacizilor
b) [x] ureei e) [x] peptidelor
c) [ ] hemoglobinei
746)Azotul neproteic sanguin e constituit din azotul urmatoarelor
substante:
a) [ ] glucozei d) [x] indicanului
b) [x] creatinei, creatininei e) [ ] corpilor cetonici
c) [x] acidului uric
d) [x] transformarea glicinei in serina necesita FAD, NADPH2,
747)Metabolismul glicinei: tetrahidrofolat
a) [ ] glicina e aminoacid esential e) [x] in principiu glicina este degradata oxidativ pina la СО2,NH3,-
b) [x] glicina se transforma in serina si treonina СН2-FН4
c) [x] glicina este un aminoacid glucoformator
748)Glicina ia parte la sinteza:
a) [x] glutationului d) [x] glucozei
b) [x] acidului hipuric e) [ ] pirimidinelor
c) [x] creatininei
749)Glutationul:
a) [x] este o tripeptida d) [ ] participa la transportul glucozei
b) [ ] e o enzima conjugata e) [x] e constituit din resturile de glicina, cisteina si glutamat
c) [x] participa la transportul aminoacizilor
d) [x] sulful metioninei se include in componenta Cys
750)Glutationul: e) [ ] sulful metioninei nu se include in componenta Cys
a) [ ] e coenzima glutamatdehidrogenazei
b) [ ] e constituit din resturile de glicina, metionina si glutamat 755)Metionina:
c) [ ] in glutation glutamatul formeaza legatura CONH cu Cys prin a) [ ] metionina libera este donatorul de grupari CH3 in reactiile de
intermediul grupei alfa-COOH transmetilare
d) [x] in glutation glutamatul formeaza legatura CONH cu Cys prin b) [x] S-adenozilmetionina este donatorul de grupari metil
intermediul grupei gama-COOH c) [x] sinteza formei active de metionina necesita energia ATP-ului
e) [x] glutationul inhiba activitatea unor proteine (insulina) d) [ ] sinteza formei active de metionina nu necesita aport de energie
e) [x] grupa СН3 a Met e utilizata in sinteza adrenalinei, creatinei,
751)Glutationperoxidaza si glutationreductaza: fosfatidilcolinei
a) [x] glutationul ia parte in procesele de detoxifiere
b) [x] glutation-peroxidaza catalizeaza reducerea H2O2 pe contul 756)Fenilalanina (Phe) si tirozina (Tyr):
oxidarii glutationului a) [x] Phe se hidroxileaza in Tyr de monooxigenaza ce contine
c) [x] glutation-reductaza se contine in special in componenta tetrahidrobiopterina (THBP)
eritrocitelor si a ficatului b) [ ] calea de baza de metabolizare a Phe e transaminarea ei cu
d) [x] reducerea glutationului are loc cu ajutorul NADPH2 prin FAD formare de fenilpiruvat
e) [ ] reducerea glutationului are loc cu ajutorul NADH prin FAD c) [x] acidul fenilpiruvic apare in deficitul de fenilalaninhidroxilaza
d) [ ] Phe si Tyr sint aminoacizi esentiali
752)Cisteina: e) [x] Phe-este aminoacid esential, iar Tyr acid neesential
a) [ ] e un AA esential
b) [x] doua molecule de cisteina formeaza cistina 757)Fenilalanina (Phe) si tirozina (Tyr):
c) [x] formarea cistinei este catalizata de NAD-cisteinreductaza a) [x] Phe si Tyr sint precursorii catecolaminelor
d) [ ] formarea cistinei este catalizata de NADP cisteinreductaza b) [x] catabolismul Tyr necesita O2, tetrahidrobiopterina, vitamina C,
e) [x] Cys se sintetizeaza din Met si Ser, enzima este glutation
piridoxaldependenta c) [x] NADPH2 e necesar pentru reducerea dihidrobiopterinei
d) [ ] catabolismul Tyr nu necesita O2, vitamina C, glutamat
e) [x] Phe si Tyr sint aminoacizi cetoformatori

758)Tulburarile metabolismului in fenilcetonurie:


a) [x] Phe nu se transforma in tirozina
753)Cisteina: b) [ ] creste nivelul de tirozina in singe
a) [x] multe enzime contin in centrul activ gruparea SH a Cys c) [ ] creste sinteza de melanina
b) [x] la oxidarea gruparii SH din centrul activ enzimele isi pierd d) [x] se acumuleaza fenilpiruvat
activitatea e) [x] activitatea fenilalaninhidroxilazei lipseste
c) [x] Cys este necesara pentru sinteza taurinei
d) [ ] Cys se transforma numai in piruvat 759)Tulburarile congenitale ale metabolismului Phe si Tyr:
e) [x] Cys se degradeaza pina la: H2S,SO3-,SCN,NH3,piruvat a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
754)Metionina: c) [ ] boala urinei cu miros de artar
a) [ ] este un aminoacid neesential d) [x] albinismul
b) [x] este un aminoacid esential e) [x] fenilcetonuria
c) [ ] se sintetizeaza din Cys
763)Histidina:
a) [x] este catabolizata prin acid urocanic pina la glutamat
760)Tulburarile metabolismului in alcaptonurie: b) [x] urocaninaza, histidaza sunt specifice pentru ficat
a) [x] se datoreste absentei homogentizat dioxigenazei in ficat si c) [ ] urocaninaza histidaza sunt specifice pentru multe tesuturi
rinichi d) [ ] este aminoacid gluco si cetoformator
b) [x] se acumuleaza acid homogentizinic e) [ ] urocaninaza sanguina creste in leziunile miocardului
c) [x] urina se innegreste la aer
d) [ ] se datoreste deficitului de transaminaze 764)Histamina
e) [ ] se manifesta prin retentie psihica si fizica a) [x] se formeaza, se acumuleaza si se pastreaza in mastocite
b) [x] se elibereaza la actiunea diferitor factori exogeni si endogeni
761)Triptofanul (Trp): c) [x] e necesara in sinteza carnozinei si anserinei
a) [ ] este un aminoacid neesential d) [ ] exercita actiune vasoconstrictoare marind presiunea arteriala
b) [x] este precursorul serotoninei e) [x] contribuie la dezvoltarea edemelor
c) [x] calea principala de catabolizare a triptofanului-calea
kinureninica (95%) 765)Histamina
d) [x] din Trp se sintetizeaza nicotinamida a) [x] ridica presiunea intracraniana si duce la dureri de cap
e) [x] se oxideaza pe calea serotoninei in carcinomi b) [x] contracta muschii netezi ai plaminilor ce se manifesta ca semn
de sufocare
762)Histidina: c) [ ] nu stimuleaza secretia de suc gastric si saliva
a) [ ] este un aminoacid neesential d) [x] inactivarea histaminei are loc prin metilare, metilhistamina se
b) [x] este un aminoacid esential excreta cu urina
c) [ ] se supune dezaminarii oxidative e) [x] participa la dezvoltarea reactiei inflamatoare
d) [x] se supune dezaminarii intramoleculare
e) [x] la decarboxilare se formeaza histamina 766)Acidul glutamic:
a) [ ] este un aminoacid esential d) [x] se carboxileaza
b) [x] este un aminoacid neesential e) [ ] se hidroxileaza
c) [x] se decarboxileaza
767)Acidul glutamic:
a) [x] se transamineaza d) [ ] se dezamineaza indirect
b) [x] se conjuga e) [ ] se supune dezaminarii intramoleculare
c) [x] se dezamineaza direct
768)Acidul glutamic:
a) [ ] se metileaza d) [x] este aminoacid glucoformator
b) [ ] se oxideaza in Ciclul Krebs e) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune beta-oxidarii
769)Acidul glutamic:
a) [ ] este supus aminari reductive d) [x] se formeaza din alfa-cetoglutarat, prolina, glutamina
b) [x] se supune amidarii e) [ ] este supus dezaminarii reductive
c) [x] se formeaza din histidina, arginina

770)Glutaminsintetaza:
a) [x] este reglatorul fluxului de azot in organism
b) [x] este inhibata de catre alanina si glicina
c) [x] e inhibata in mod cumulativ de produsele finale AMP, GTP,
Hys,Trp
d) [x] este reglata reversibil in mod covalent
e) [ ] reglatorul ei este fosfatul si fosfokinaza

771)Аcidul glutamic participa la :


a) [x] biosinteza proteinelor d) [ ] biosinteza lipidelor
b) [x] mentinerea echilibrului acido-bazic e) [x] biosinteza proteinelor fixatoare de Ca++
c) [x] mineralizarea tesutului osos
772)Acidul glutamic participa la sinteza:
a) [x] aminozaharurilor d) [ ] histaminei
b) [x] glutaminei e) [x] acidului folic
c) [ ] nucleotidelor purinice si pirimidinice
773)Acidul asparagic:
a) [x] este un aminoacid neesential d) [ ] este supus dezaminarii directe
b) [ ] este un aminoacid esential e) [x] este supus dezaminarii indirecte
c) [x] este supus transaminarii
774)Acidul asparagic:
a) [ ] este supus metilarii d) [x] produsul catabolismului este aminoacidul glucoformator
b) [ ] produsul catabolismului este alfa-cetoglurataratul e) [ ] produsul catabolismului este aminoacidul cetoformator
c) [x] produsul catabolismului este oxalilacetatul
775)Acidul asparagic:
a) [ ] este supus beta-oxidarii d) [ ] este supus aminarii reductive
b) [x] este supus amidarii e) [ ] este supus carboxilarii
c) [x] se poate sintetiza din fumarat
776)Acidul asparagic:
a) [ ] participa la sinteza carbamoilfosfatului d) [x] participa la sinteza ureei
b) [x] participa la sinteza pirimidinelor e) [ ] particpa la sinteza corpilor cetonici
c) [x] participa la sinteza asparaginei
777)Acidul asparagic:
a) [x] participa la naveta malat-aspartat d) [ ] participa la sinteza hemului
b) [ ] participa la ciclul glucoza-alanina e) [x] la transformarile lui participa transaminazele
c) [x] participa la sinteza purinelor

778)Acidul asparagic:
a) [ ] la transformarea lui participa NAD-dehidrogenaza
b) [ ] la transformarea lui participa FAD-dehidrogenaza
c) [x] la transformarea lui participa asparaginsintetaza
d) [x] participa la sinteza glucozei
e) [ ] intra in componenta glutationului

779)Metabolismul aminoacizilor:
a) [x] leucina este un aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Lys,Tyr si Phe sint aminoacizi exclusiv cetoformatori
c) [x] Ala,Gly, Glu, Asn, Tre, Arg, His, Ser sint aminoacizi
glucoformatori
d) [ ] Val, Leu, Trp, Ala sunt aminoacizi glucoformatori
e) [x] Asp intra in ciclul Krebs prin intermediul oxalilacetatului

780)Metabolismul aminoacizilor:
a) [x] Arg,His,Pro se includ in ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat
b) [x] Tyr, Trp, Phe si Ile sunt aminoacizi gluco- si cetoformatori
c) [x] Thr, Ile, Met si Val se includ in ciclul Krebs prin succinil-CoA
d) [ ] Glu si Gln intra in ciclul Krebs prin oxalilacetat
e) [ ] Asp intra in ciclul Krebs prin fumarat

781)In catabolismul aminoacizilor participa enzimele:


a) [x] mono- si dioxigenazele d) [x] glutamatdehidrogenaza
b) [ ] Acil-CoA-sintetaza e) [x] dehidrogenazele alfa-cetoacizilor
c) [x] transaminazele
782)In catabolismul aminoacizilor participa enzimele:
a) [x] CoA-mutazele, CoA-carboxilazele d) [x] decarboxilazele
b) [x] transaminazele e) [ ] helicazele
c) [x] metiltransferazele
783)In catabolismul aminoacizilor participa cofactorii:
a) [x] vitaminele B1, B2, B6 d) [ ] vitaminele A, E
b) [x] NAD, NADP e) [x] ionii de Mg2+, Fe2+, Cu+
c) [x] NADH, NADPH2
784)In catabolismul aminoacizilor participa cofactorii:
a) [x] vitamina B12, vitamina H d) [x] acidul lipoic, acidul ascorbic
b) [ ] vitamina D e) [x] acidul tetrahidrofolic, FMN
c) [x] FAD, vitamina PP
e) [x] are in consecinta un bilant negativ
785)Conexiunea dintre metabolismul proteic, glucidic si lipidic:
a) [x] e efectuata datorita conversiei proteinelor, grasimilor si 788)Carenta proteica este:
glucidelor a) [x] insotita de hipoproteinemie
b) [ ] e efectuata in beta-oxidare b) [ ] insotita de o marire a presiunii oncotice
c) [x] are loc in ciclul Krebs c) [x] Kwashiorkorul este forma pronuntata a denutritiei proteice
d) [x] este efectuata in gluconeogeneza d) [ ] insotita de amplificarea procesului de dezaminare, transaminare
e) [x] are loc in metabolismul energetic (sistemul ADP-ATP) si biosinteza a aminoacizilor
e) [x] scade sinteza ureei in ficat

789)Carenta proteica:
a) [x] scade ureea in urina
786)Conexiunea dintre metabolismul proteic, glucidic si lipidic: b) [ ] creste ureea in urina
a) [x] e determinata de sistemul acizilor monoaminodicarboxilici si c) [x] dereglarea matabolismului aminoacizilor se datoreste
amidele lor insuficientei si distrugerii apoenzimei
b) [x] glucidele sint convertite la lipide d) [x] se modifica azotul neproteic sanguin si fractiile lui
c) [ ] acizii grasi se transforma in glucide si aminoacizi e) [x] se dezvolta edemul de foame
d) [x] aminoacizi genereaza cetoacizii
e) [x] unii intermediari ai metabolismului glucidic si lipidic pot fi 790)Metabolismul nucleoproteinelor. Digestia:
convertiti la aminoacizi a) [ ] degradarea acizilor nucleici are loc in stomac
b) [x] degradarea acizilor nucleici are loc in intestinul subtire
787)Carenta proteica: c) [x] degradeaza cu predilectie pe cale hidrolitica
a) [ ] este independenta de deficitul de proteine in alimentatie d) [ ] degradarea cu predilectie pe calea fosforilitica
b) [x] rezultatul inanitiei totale sau partiale e) [x] ADN-aza si ARN-aza pancreatica efectueaza degradarea
c) [x] rezultatul alimentatiei proteice unilaterale /proteine de origine acizilor nucleici
vegetala/
d) [ ] insotita de bilant azotat pozitiv 791)Precursorii sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] ribozo-5-fosfatul d) [ ] asparagina
b) [x] glutamina e) [x] acidul asparagic
c) [ ] acidul glutamic
792)Precursorii sintezei nucleotidelor purinice:
a) [x] glicina d) [x] fragmente cu un singur atom de carbon din componenta
b) [ ] alanina tetrahidrofolatului (FH4)
c) [ ] acidul fosforic e) [x] CO2
c) [x] AMP inhiba sinteza proprie si sinteza IMP
793)Sinteza nucleotidelor purinice: d) [x] GMP inhiba sinteza proprie si sinteza IMP
a) [x] fosforibozil-pirofosfatul (PRPP) este produsul cheie in e) [x] ATP este utilizat la sinteza GMP
biosinteza nucleotidelor purinice
b) [ ] sinteza se termina cu formarea de AMP 796)Sinteza nucleotidelor purinice:
c) [ ] sinteza se termina cu formarea de GMP a) [x] IMP este precursorul AMP si GMP
d) [x] sinteza se termina cu formarea de IMP b) [x] acidul inozinic este precursorul AMP si GMP
e) [ ] sinteza se termina cu formarea de baze purinice libere c) [x] grupa NH2 a adenilatului este furnizata de aspartat
d) [ ] grupa NH2 a adenilatului este furnizata de glutamat
794)Reglarea sintezei nucleotidelor purinice: e) [x] grupa NH2 a guanilatului este furnizata de glutamina
a) [x] enzima reglatoare este 5-fosforibozil-1-pirofosfat-sintetaza
b) [x] enzima reglatoare este 797)Sinteza nucleotidelor pirimidinice:
glutaminfosfopirofosfatamidotransferaza a) [ ] produsul final al sintezei constituie baze pirimidinice libere
c) [x] IMP, AMP, GMP sint inhibitori alosterici b) [x] produsul final a sintezei constituie nucleotide pirimidinice in
d) [ ] IMP, AMP,GMP sint activatori alosterici special UMP
e) [x] IMP inhiba sinteza proprie c) [x] fosforibozil-pirofosfatul (PRPP) este donatorul de ribozilfosfat
d) [x] carbamilfosfatul se formeaza in citozol
795)Reglarea sintezei nucleotidelor purinice: e) [ ] carbomoilfosfatul se formeaza in mitocondrii
a) [ ] GMP activeaza sinteza proprie si sinteza IMP
b) [ ] AMP activeaza sinteza proprie si sinteza IMP 798)Biosinteza nucleotidelor pirimidinice:
a) [x] convertirea UMP la UDP si UTP se face prin fosforilare pe
contul ATP-ului
b) [ ] CTP se sintetizeaza pe contul energiei GTP
c) [x] ATP este activatorul alosteric al sintezei UMP 801)Biosinteza nucleotidelor timidilice:
d) [x] CTP este inhibitorul alosteric al sintezei UMP a) [ ] UMP este precursorul nucleotidelor timidilice
e) [x] sinteza UMP este inhibata de insusi produsul reactiei UMP b) [x] dUMP este precursorul nucleotidelor timidilice
c) [ ] S-adenozilmetionina este donatorul de grupare CH3
799)Biosinteza dezoxiribonucleotidelor: d) [x] metilen-FH4 este donatorul de grupare CH3
a) [x] dezoxiribonucleotidele se formeaza datorita reducerii ribozei e) [x] timidilatsintaza catalizeaza sinteza nucleotidelor timidilice
b) [x] sursa de H2 este tioredoxina ce contine 2 grupe SH
c) [x] reducerea tioredoxinei se face pe contul NADPH2 802)Biosinteza dezoxiribonucleotidelor
d) [ ] reducerea tioredoxinei are loc pe contul NADH a) [x] ribonucleotidreductaza asigura sinteza tuturor dRN pentru
e) [x] tioredoxinreductaza este o flavoproteina sinteza ADN
b) [ ] ribonucleotidreductaza nu asigura sinteza tuturor dRN
800)Biosinteza nucleotidelor purinice: c) [x] ribonucleotidreductaza poseda multe stari conformationale cu
a) [ ] nucleotidele purinice se sintetizeaza numai de novo diferite proprietati catalitice
b) [x] nucleotidele purinice se sintetizeaza si din produsi gata d) [x] sinteza ADN-ului poate fi blocata la etapa de formare a dTMP
c) [x] sinteza din produsi gata este dificila in ficat e) [x] fluoruracilul inhiba ireversibil timidilatsintaza transferind-o in
d) [x] sinteza din produsi gata costa mai ieftin fluordezoxiuridilat
e) [x] sinteza din produsi gata este activa in creier
803)Degradarea acizilor nucleici in testuri este realizata de :
a) [x] ADN-azele 1,2 d) [x] ADN-glicozidaze
b) [ ] helicaze e) [ ] polinucleotidfosforilaza, nucleozidfosforilaza
c) [x] ARN-aze, restrictaze
804)Produsii finali ai metabolismului nucleotidelor purinice:
a) [ ] inozina d) [x] acidul uric
b) [ ] hipoxantina e) [ ] ureea
c) [ ] xantina
805)Produsii finali ai metabolismului nucleotidelor pirimidinice:
a) [x] СО2 d) [ ] succinil-CoA
b) [x] H2O e) [x] sarurile de amoniu
c) [ ] beta-alanina
a) [x] principala manifestare biochimica a gutei-cresterea acidului
806)Enzimele sintezei si degradarii nucleotidelor purinice: uric in singe
a) [x] hipoxantina si xantina sint oxidate pina la acid uric si H2O2 b) [ ] pelagra este patologia principala a metabolismului purinic
b) [ ] hipoxantina si xantina sint oxidate numai pina la acid uric c) [x] in guta se observa insuficienta partiala de hipoxantin-guanin-
c) [x] enzimele catabolismului purinelor sint xantinoxidaza si fosforiboziltransferaza (HGPRT)
catalaza d) [x] activitatea fosforibozilpirofosfat (PRPP)-sintetazei este marita
d) [ ] pentru catabolismul purinelor este necesara numai in caz de guta
xantinoxidaza e) [x] la bolnavii de guta se constata dereglarea alosterica a enzimei
e) [x] xantinoxidaza este o flavoproteina ce contine Fe si Mo
808)Alopurinolul - analogul hipoxantinei:
807)Patologia metabolismului purinic:
a) [x] este substrat pentru xantinoxidaza d) [ ] este inhibitor alosteric
b) [x] scade сantitatea acidului uric in singe e) [ ] este eficient in insuficienta congenitala de
c) [x] majoreaza xantina si hipoxantina in singe guaninfosforiboziltransferaza
809)Monoaminoxidaza:
a) [x] catalizeaza degradarea aminelor biogene d) [ ] este enzima NADP - dependenta
b) [ ] catalizeaza formarea aminelor biogene e) [x] este enzima FAD-dependenta
c) [ ] este enzima NAD-dependenta
810)Ciclul glucoza-alanina (reactiile din ficat) d) [x] NH3 -> sinteza ureei
a) [ ] aspartat + piruvat -> oxalilacetat + alanina e) [x] piruvat -> glucoza
b) [x] alanina + alfa-cetoglutarat -> glutamat + piruvat
c) [x] glutamat +NAD +H2O-> a-cetoglutarat + NH3 + NADH 811)Enzimele si vitaminele ciclului glucoza-alanina (2)
a) [x] glutamatdehidrogenaza (NADd) d) [x] vitamina B6
b) [ ] glutamatdehidrogenaza (FADd) e) [x] vitamina PP
c) [ ] glutamatdehidrogenaza (FMNd)
812) (2)Glicina ia parte la sinteza
a) [x] hemului
b) [ ] indicanului
c) [x] purinelor
d) [x] acizilor biliari conjugati
e) [x] gruparilor cu un singur atom de carbon
813)Mecanismul ureogenezei (prima reactie)
a) [x] HCO3- + NH4+ /Gln/ + 2ATP + N-acetilGlu ---
>carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4 + /Glu/
b) [ ] НСО3- + NH4+ + АТP -> carbamilfosfat + АDP +
Н3РО4
c) [x] Gln serveste ca sursa de azot in aceasta reactie
d) [ ] Gln nu serveste ca sursa de azot in aceasta reactie
e) [x] reactia este catalizata de carbomoilfosfatsintetaza 1

814)Mecanismul ureogenezei (prima reactie)


a) [ ] reactia este catalizata de carbomoilfosfatsintetaza 2
b) [x] carbamoilfosfat sintetaza este enzima reglatoare
c) [x] enzima contine biotina
d) [x] carbamoilfosfatul este compus macroergic
e) [x] activator indispensabil al acestei reactii e N-
acetilglutamatul

815)Reactiile ciclului ureogenezic


a) [x] carbamilfosfat + ornitina -> citrulina + Н3РО4
b) [ ] carbamilfosfat+ATP+ornitina -> citrulina + ADP
+2H3PO4
c) [x] citrulina rezultanta trece in citoplasma
d) [ ] citrulina rezultanta patrunde in mitocondrii
e) [ ] citrulina+aspartat -> acid argininsuccinic

816)Reactiile ciclului ureogenezic


a) [ ] citrulina + aspartat +ATP -> argininsuccinat + ADP +
H3PO4
b) [x] citrulina + aspartat + ATP -> argininsiccinat + AMP +
H4P2O7
c) [x] argininsuccinat -> arginina + fumarat
d) [ ] argininsuccinat + H2O -> arginina + fumarat
e) [x] arginina + Н2О -> ornitina + uree

You might also like