MACHETA Pod Rulant

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI

STIINTA CALCULATOARELOR
SPECIALIZAREA SISTEME ELECTRICE
-PROIECT-
ACTIONAREA ELECTRICĂ A UNUI POD RULANT
INDRUMATOR: STUDENT:
As.univ.dr.ing.: Afanasov Zaharia Razvan-Ioan
Ciprian Grupa 1531a
Anul universitar 2011-2012
1
Date de proiectare
5
-capacitatea de ridicare a podului: Gs := 62tonf = 5.516  10 N
5
-greutatea totala a podului: Gp := 32tonf = 2.847  10 N
5
-greutatea totala a caruciorului: Gc := 11.3tonf = 1.005  10 N
4
-greutatea totala a ansamblului carlig: G0 := 1.32tonf = 1.174  10 N
m m
-viteza de ridicare a sarcinii: vr := 5.1 = 0.085
min s
m m
-viteza de deplasare a caruciorului: vc := 31 = 0.517
min s
m m
-viteza de deplasare a podului: vp := 38 = 0.633
min s
-durata unui ciclu complet de functionare: Tc := 600s
-diametrul tobei: Dt := 420mm = 0.42 m
-diametrul rotii caruciorului: Dc := 630mm = 0.63 m
-diametrul rotii podului: Dp := 820mm = 0.82 m
-raportul de transmisie al palanului: ipl := 6
-diametrul fusului rotii de rulare al caruciorului: d c := 96mm = 0.096 m
-diametrul fusului rotii de rulare al podului: d p := 115mm = 0.115 m
-durata relativa de actionare a mecanismului de ridicare: DAr := 37%
-durata relativa de actionare a mecanismului de deplasare a caruciorului: DAc := 25%
-durata relativa de actionare a mecanismului de deplasare a podului: DAp := 29%
2
1. Determinarea graficului de sarcina pentru mecanismul de ridicare
ηpl := 0.85
REDUCTOR
MOTOR Randamentul palanului:
CUPLAJ
1.1.Alegerea transmisiei pentru mecanismul de ridicare:
a) Se alege turatia de lucru a motorului electric a mecanismului de

ridicare, cu atat mai redusa cu cat capacitatea de ridicare este mai mare.
TOBA DE INFASURARE
CABLU
1
n := 1500rpm Ω := n Ω = 157.08
s
b) Se calculeaza raportul de transmisie total, de la motor pana la
carligul de prindere.
Dt Ω
i' :=  i' = 388.079
ROATA DE 2 vr
EGALIZARE
c) Se calculeaza raportul de transmisie al reductorului mecanismului
de ridicare.
i'
i'r := i'r = 64.68
ipl
Se alege reductorul.
ir := 63
CARLIG
SCHEMA PALANULUI DUBLU

( )
P := Gs + G0  vr = 47.882 kW
Deoarece turatia nominala la intrare a reductorului este de 1500 rpm , iar turatia motorului de actionare este de
1500 rpm, puterea reductorului se va alege mai mare deoarece puterea la care poate fi utilizat un reductor in raport cu
puterea sa nominala considerata la turatia nominala de intrare, scade aproximativ liniar cu viteza de lucru
1500rpm P
Pnecesar := = 47.882 kW Pnecesar = 47.882 kW
n
Puterea nominala a reductorului se ia cu aproximativ 20% mai mare decat puterea necesara pentru ridicare
(20% Pnecesar) + Pnecesar = 57.459 kW

Aleg reductorul cilindric cu trei trepte,seria 3H1-001 cu puterea de 69 kW.
d) Se recalculeaza raportul de transmisie total al mecanismului de ridicare.

i := ir ipl i = 378
Dt m
vr :=  Ω = 0.087
2 i s
1.2. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la ridicarea sarcinii maxime.
a) Se adopta randamentul nominal al reductorului.
ηr := 0.98 ηpl = 0.85
b) Se calculeaza randamentul total al transmisiei, la ridicare cu sarcina maxima.
η1 := ηr ηpl η1 = 0.833
3
c) Se determina cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la ridicare cu sarcina maxima.
M 1 :=
(Gs + G0) Dt M 1 = 375.699  N m
2  i η1
1.3. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la coborare cu sarcina maxima.
a) Se calculeaza randamentul total al transmisiei, la coborare cu sarcina maxima.

1
η2 := 2 −
η1 η2 = 0.8
b) Se determina cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la coborare cu sarcina maxima.
M 2 := −
(Gs + G0) Dt  η M 2 = −250.215  N m
2 i 2
1.4. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la ridicare in gol
a) Se calculeaza factorul de incarcare al transmisiei mecanismului de ridicare la ridicare in gol.

G0
k := k = 0.021
Gs + G0
b) Se calculeaza randamentul total al transmisiei, la ridicare in gol.

1
η3 := η3 = 0.094
1 − η1 1
1+ 
η1 k
c) Se determina cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la ridicare in gol.

G0  Dt
M 3 := M 3 = 69.266 N m
2  i η3
1.5. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la coborare in gol
a) Se calculeaza cuplul de pierderi, la coborarea in gol.
(
M p4 := 1 − η3  M 3 ) M p4 = 62.742 N m
M p3 := M p4 M p3 = 62.742 N m
η4 := η3 η4 = 0.094
b) Se determina cuplul rezistent util, la coborarea in gol.

G0  Dt
M'4r := − M'4r = −6.524 N m
2 i
c) Se determina cuplul rezistent static total.

M 4 := M p4 + M'4r M 4 = 56.218 N m
4
1.6 Se traseaza la scara graficul de sarcina simplificat al mecanismului de ridicare, unde duratele secventelor care
compun ciclul de functionare se considera egale.
Grafic de sarcina simplificat

400
M1
266.667
133.333
M3
M4
pauza pauza pauza pauza
Ma
0 1 2 3 4 5 6 7 8
− 133.333
− 266.667 M2
− 400
ta
5
2. Alegerea motorului electric de actionare
2.1. Calculul cuplului echivalent:

2 2 2 2
M1 + M2 + M3 + M4
M e := M e = 230.063  N m
4
2.2. Se calculeaza puterea echivalenta pentru motorul de actionare.
Pe := M e Ω Pe = 36.138 kW
DAr = 37 % DAsr := 40%

DAr 4
P' ec := Pe P' ec = 3.476  10 W
DAsr
2.3. Stabilirea tipului motorului electric

Puterea motorului se alege mai mare decat Pe = 36.138 kW
Simbol PN n1 nN N N cosN UN I1N I2N U20 MK GD2 Jm DAs

motor (kW) (rpm) (rpm) (rad/s) (%) (V) (A) (A) (V) (kgf.m) (kgf.m2 ) (kg.m2 ) (%)
AIM- 39 1500 1440 150.796 86 0,87 380 78 80 300 80 3.7 0.925 40
225- S3
Mb-4
PN := 39kW n N := 1440rpm ηN := 86% cosϕN := 0.87 UN := 380V I1N := 78A I2N := 80A U20 := 300V
M k := 80kgf  m M k = 784.532  N m 2 DAs := 40%

GD2 := 3.7kgf  m
1 GD2
ΩN := n N = 150.796
2
Jm := Jm = 0.925 kg m
s 4g
2.4. Verificarea capacitatii de suprasarcina.
Capacitatea de suprasarcina la ridicare cu sarcina maxima, in cazul scaderii tensiunii in reteaua de

alimentare cu 10%, fata de valoarea nominala.
2
M'k := 0.9  M k M'k = 64.8 kgf  m
M'k Dt m
λ' := λ' = 1.691 vNr := Ω vNr = 0.084
M1 2 i N s
2.5. Calculul momentului de inertie al mecanismului de ridicat
a) Ridicare cu sarcina maxima, la accelerare si franare.

2
G0 + Gs  vNr  2
Ja1 := 1.15 Jm +   Ja1 = 1.085 m  kg
η1  g
 ΩN 
(G0 + Gs)  vNr 

2
Jf1 := 1.15 Jm +  η1   
g
 ΩN 
6
Jf1 := 1.15 Jm +
(G0 + Gs)  η  vNr 
2
2
Jf1 = 1.079 m  kg
1 Ω 

g
 N
b) Coborare cu sarcina maxima, la accelerare si franare.

2
G0 + Gs  vNr  2
Ja2 := 1.15 Jm +   Ja2 = 1.086 m  kg
η2  g
 ΩN 
Jf2 := 1.15 Jm +
(G0 + Gs)  η  vNr 
2
2
Jf2 = 1.078 m  kg
2  Ω 
g
 N
c) Ridicare in gol, la accelerare si franare.

2
G0  vNr  2
Ja3 := 1.15 Jm +   Ja3 = 1.068 m  kg
η 3  g ΩN
 
2
G0  vNr 
 η3  
2
Jf3 := 1.15 Jm +  Jf3 = 1.064 m  kg
g
 ΩN 
d) Coborare in gol, la accelerare si franare.

2
G0  vNr  2
Ja4 := 1.15 Jm +   Ja4 = 1.068 m  kg
η 4  g ΩN
 
2
G0  vNr 
 η4  
2
Jf4 := 1.15 Jm +  Jf4 = 1.064 m  kg
g
 ΩN 
2.6. Calculul cuplurilor de accelerare si franare
a) Se adopta acceleratia liniara a sarcinii:

m
ar := 0.06
2
s
b) Se calculeaza acceleratia unghiulara la arborele motorului
2 i 1
ε r :=  ar ε r = 108
Dt 2
s
c) Cuplul de accelerare la ridicarea sarcinii maxime, trebuie sa fie mai mic decat M'k = 635.471 J
M a1 := M 1 + Ja1 ε r M a1 = 492.882  N m
d) Cuplul de franare la ridicarea sarcinii maxime
M f1 := M 1 − Jf1 ε r M f1 = 259.219  N m
e) Cuplul de accelerare la coborarea sarcinii maxime
M a2 := M 2 + Ja2 ε r M a2 = −132.936  N m
7
M a2 := M 2 + Ja2 ε r M a2 = −132.936  N m
f) Cuplul de franare la coborarea sarcinii maxime
M f2 := M 2 − Jf2 ε r M f2 = −366.631  N m
g) Cuplul de accelerare la ridicarea in gol
M a3 := M 3 + Ja3 ε r M a3 = 184.575  N m
h) Cuplul de franare la ridicarea in gol
M f3 := M 3 − Jf3 ε r M f3 = −45.623 N m
i) Cuplul de accelerare la coborarea in gol
M a4 := M 4 + Ja4 ε r M a4 = 171.526  N m
j) Cuplul de franare la coborarea in gol
M f4 := M 4 − Jf4 ε r M f4 = −58.671 N m
2.7. Calculul timpilor de accelerare, franare si de regim stationar
M pmed := 0.85 M k M pmed = 666.852  N m
a) Timpul de accelerare la ridicarea sarcinii maxime

Ja1 ΩN
ta1 := ta1 = 0.562 s
0.85 M k − M 1
b) Timpul de franare la ridicarea sarcinii maxime

Jf1 ΩN
tf1 := tf1 = 0.156 s
0.85 M k + M 1
c) Timpul de accelerare la coborarea sarcinii maxime

Ja2 ΩN
ta2 :=
0.85 M k − M 2 ta2 = 0.179 s
d) Timpul de franare la coborarea sarcinii maxime

Jf2 ΩN
tf2 := tf2 = 0.39 s
0.85 M k + M 2
e) Timpul de accelerare la ridicarea in gol

Ja3 ΩN
ta3 := ta3 = 0.269 s
0.85 M k − M 3
f) Timpul de franare la ridicarea in gol

Jf3 ΩN
tf3 := tf3 = 0.218 s
0.85 M k + M 3
g) Timpul de accelerare la coborarea in gol

Ja4 ΩN
ta4 := ta4 = 0.264 s
0.85 M k − M 4
h) Timpul de franare la coborarea in gol

Jf4 ΩN
tf4 := 8
0.85 M k + M 4
Jf4 ΩN
tf4 := tf4 = 0.222 s
0.85 M k + M 4
Σtak := ta1 + ta2 + ta3 + ta4 Σtak = 1.274 s -suma timpilor de accelerare
Σtfk := tf1 + tf2 + tf3 + tf4 Σtfk = 0.986 s -suma timpilor de franare
i) Timpii de functionare in regim stabilizat:

Tc DAr − Σtak − Σtfk
t1 := t1 = 54.935 s
4
t2 := t1 t2 = 54.935 s
t3 := t1 t3 = 54.935 s
t4 := t1 t4 = 54.935 s
Σtk := t1 + t2 + t3 + t4 Σtk = 219.74 s -suma timpilor de functionare in regim stabilizat
j) Timpii de pauza intre operatii
( 1 − DAr)  ( Σtk + Σtak + Σtfk)

tp1 := tp1 = 94.5 s
( )
4  DA
r
tp2 := tp1 tp2 = 94.5 s
tp3 := tp1 tp3 = 94.5 s
9
tp4 := tp1 tp4 = 94.5 s
2.8. Verificarea finala la incalzirea pe ciclu de functionare.

a) Cuplul echivalent
ΣM2akTak := M a1  ta1 + M a2  ta2 + M a3  ta3 + M a4  ta4

2 2 2 2
ΣM2fkTfk := M f1  tf1 + M f2  tf2 + M f3  tf3 + M f4  tf4

2 2 2 2
ΣM2kTk := M 1  t1 + M 2  t2 + M 3  t3 + M 4  t4
2 2 2 2
ΣM2akTak + ΣM2fkTfk + ΣM2kTk

M e := M e = 231.051  N m
Σtak + Σtfk + Σ tk
b) Puterea echivalenta.
Puterea echivalenta calculata trebuie sa fie mai mica sau egala cu puterea nominala a motorului: PN = 39 kW
Pe := M e ΩN Pe = 34.842 kW
GRAFICUL DE SARCINA
500
M1
350
200
M3
CUPLU (Nm)
M4
Mk
10
50
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
200
CUPLU (Nm) M3
M4
Mk 50
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
PAUZA PAUZA PAUZA PAUZA
− 100
M2
− 250
− 400
Tk
Timp (sec)
Graficul de viteza
0.1
vr
0.067
0.033
Viteza
vi
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
− 0.033
− 0.067
−v r
− 0.1
timpi
Timpul
3.Determinarea graficului de sarcina pentru mecanismul de deplasare a

caruciorului
11
ME -motor electric
RT -reductor de turatie
RR -roti de rulare
CR -cai de rulare
CM -cuplaje mecanice
Sistemul de actionare a mecanismului de translatie a caruciorului.
3.1. Alegerea transmisiei pentru mecanismul de deplasare a caruciorului

a) Se alege turatia de lucru a motorului:
1
n c := 1000rpm Ωc := n c Ωc = 104.72
s
b) Se calculeaza raportul de transmisie al reductorului:
Dc Ωc
i'c :=  i'c = 63.845
2 vc
c) Aleg reductorul cilindric cu trei trepte,seria 3H1-001 cu raportul de transmisie ic := 63

d) Viteza reala de deplasare a caruciorului:.
Dc Ωc m
vc :=  vc = 31.416
2 ic min
3.2. Cuplul static rezistent raportat la arborele motor la deplasarea cu sarcina maxima
a) Se adopta:
Randamentul nominal al reductorului: ηrc := 0.985
Randamentul datorat frecarilor intre arbori si punctele de sprijin: ηs := 0.92
Randamentul datorat frecarilor cu aerul si a altor frecari: ηa := 0.9
b) Randamentul total al transmisiei,de la motor la roata, la deplasarea cu sarcina maxima:
η1c := ηrc ηs ηa η1c = 0.816
c) Se adopta:
-Coeficientul de frecare la rostogolire intre sina si roata: fc := 0.075 cm
-Coeficientul de frecare in lagarul rotii de rulare: μc := 0.03
-Coeficientul de frecare dintre bordurile rotilor si sina de rulare: cc := 1.18
d) Se calculeaza forta rezistenta care apare la periferia rotii de rulare a caruciorului:

Dc
Rc :=
2
12
Dc
-raza rotii de rulare: Rc := Rc = 0.315 m
2
dc
-raza fusului caruciorului: rc := rc = 0.048 m
2
G0 + Gc + Gs
F1c := cc
Rc
(
 μc rc + fc ) 3
F1c = 5.446  10  N
e) Cuplul rezistent static, redus la arborele motor, la translarea sarcinii maxime:

F1c Rc
M 1c := M 1c = 33.388 N m
η1c ic
3.3. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motor, la deplasarea in gol a caruciorului
a) Factorul de incarcare a transmisiei la deplasarea in gol a caruciorului:

G0 + Gc
kc := kc = 0.169
G0 + Gc + Gs
b) Randamentul la deplasarea in gol a caruciorului:

1
η2c := η2c = 0.428
1 − η1c 1
1+ 
η1c kc
c) Forta rezistenta care apare la periferia rotii de rulare a caruciorului, la deplasarea in gol:
G0 + Gc
F2c := cc
Rc
(
 μc rc + fc ) F2c = 921.067 N
d) Cuplul rezistent static:

F2c Rc
M 2c := M 2c = 10.763 N m
η2c ic
4. Alegerea motorului electric de actionare a caruciorului
4.1 Se traseaza graficul de sarcina simplificat al mecanismului de deplasare a caruciorului

si se determina un cuplu echivalent pe ciclu de lucru, pe baza cuplurilor rezistente statice
facand abstractie de regimurile tranzitorii de pornire si oprire, considerand ca duratele regimurilor
stationare sunt egale intre ele.
13
4.1 Se traseaza graficul de sarcina simplificat al mecanismului de deplasare a caruciorului
facand abstractie de regimurile tranzitorii de pornire si oprire, considerand ca duratele regimurilor
stationare sunt egale intre ele.
Graficul de sarcina simplificat

35
28
CUPLU (Nm)
21
Mac
14
0 2 4
tcac
TIMP (sec)
2 2
M 1c + M 2c
M ec := M ec = 24.805 J
2
4.2. Puterea echivalenta pentru motorul de actionare :

Pec := M ec  Ωc
3
Pec = 2.598  10 W
DAc = 25 % DAsc := 25%

DAc 3
P' ec := Pec  P' ec = 2.598  10 W
DAsc
4.3. Se stabileste tipul motorului electric si caracteristicile sale nominale.
Simbol PNc n1c nNc Nc Nc cosNc UN I1Nc I2Nc U20c M Kc GDc2 J mc DA sc
motor (kW) (rpm) (rpm) (rad/s) (%) (V) (A) (A) (V) (kgf.m) (kgf.m2 ) (kg.m2 ) (%)
AIM- 3.2 1000 890 93.201 75 0,68 380 9.5 18.5 127 9.5 0.20 0.05 25
132-S- S4
4
PNc := 3.2kW n 1c := 1000rpm n Nc := 890rpm ηNc := 75% cosϕNc := 0.68 I1Nc := 9.5A
2
I2Nc := 18.5A U20c := 127V M kc := 9.5 kgf  m GD2c := 0.20kgf  m UN := 380V
1
ΩNc := n Nc ΩNc = 93.201
s
GD2c 2
Jmc := Jmc = 0.05 m  kg
4g
4.4. Se verifica capacitatea de suprasarcina la scaderea tensiunii:

2
M'kc := 0.9  M kc M'kc = 75.462 N m
M'kc
λ' c :=
M 1c
14
M'kc
λ' c := λ' c = 2.26
M 1c
Dc ΩNc m
vNc :=  vNc = 0.466
2 ic s
4.5. Calculul momentelor de inertie pentru mecanismul caruciorului

a) deplasare accelerata cu sarcina maxima
2
 G0 + Gc + Gs   vNc  2
Ja1c := 1.1 Jmc +   Ω  Ja1c = 2.13 m  kg
η1c g
   Nc 
b) deplasare decelerata cu sarcina maxima
Jf1c := 1.1 Jmc +

(G0 + Gc + Gs)  η  vNc 
2
2
Jf1c = 1.435 m  kg
1c  Ω 

g
 Nc 
c) deplasare accelerata in gol
2
G0 + Gc
 vNc  2
Ja2c := 1.1 Jmc +   Ja2c = 0.724 m  kg
η2c g
 ΩNc 
d) deplasare decelerata in gol
(G0 + Gc)  vNc 

2
 η2c 
2
Jf2c := 1.1 Jmc +  Jf2c = 0.177 m  kg
g
 ΩNc 
4.6. Calculul cuplurilor de accelerare si de franare, raportate la arborele motorului caruciorului
a) Se adopta valoarea acceleratiei liniare la deplasarea caruciorului.
m
ac := 0.05
2
s
b) Acceleratia unghiulara la arborele motorului
2 ic 1
ε c := a ε c = 10
Dc c 2
s
c) Cuplul de accelerare la translarea caruciorului cu sarcina maxima:
M a1c := M 1c + Ja1c ε c M a1c = 54.688 J M'kc = 75.462 J
d) Cuplul de franare la translarea caruciorului cu sarcina maxima:

M f1c := M 1c − Jf1c  ε c M f1c = 19.036 J
e) Cuplul de accelerare la translarea caruciorului in gol:
M a2c := M 2c + Ja2c ε c M a2c = 18.002 J
f) Cuplul de franare la translarea caruciorului in gol:
M f2c := M 2c − Jf2c  ε c M f2c = 8.988 J
a) Timpul de accelerare la deplasarea cu sarcina maxima:

Ja1c ΩNc
ta1c :=
0.85 M kc − M 1c 15
Ja1c ΩNc
ta1c := ta1c = 4.334 s
0.85 M kc − M 1c
b) Timpul de franare la translarea caruciorului cu sarcina maxima:
Jf1c  ΩNc
tf1c := tf1c = 1.188 s
0.85 M kc + M 1c
c) Timpul de accelerare la translarea caruciorului in gol:
Ja2c ΩNc
ta2c := ta2c = 0.986 s
0.85 M kc − M 2c
d) Timpul de franare la translarea caruciorului in gol:
Jf2c  ΩNc
tf2c := tf2c = 0.184 s
0.85 M kc + M 2c
e) Timpul de functionare in regim stabilizat:

Σtakc := ta1c + ta2c Σtfkc := tf1c + tf2c
Tc DAc − Σtakc − Σ tfkc
t1c := t1c = 71.654 s
2
t2c := t1c t2c = 71.654 s
f) Timpul de pauza intre operatii:
Σtkc := t1c + t2c
(1 − DAc) (Σ takc + Σ tkc + Σtfkc)

tp1c := tp1c = 225 s
2  DAc
tp2c := tp1c tp2c = 225 s
4.8. Se face verificarea finala la incalzirea pe ciclu
16
a) Cuplul echivalent:
ΣM2akTakc := M a1c  ta1c + M a2c  ta2c

2 2
ΣM2fkTfkc := M f1c  tf1c + M f2c  tf2c

2 2
ΣM2kTkc := M 1c  t1c + M 2c  t2c

2 2
ΣM2akTakc + ΣM2fkTfkc + ΣM2kTkc

M ec := M ec = 26.065 J
Σ takc + Σ tfkc + Σtkc
b) Se calculeaza puterea echivalenta care trebuie sa fie inferioare puterii nominale:

Pec := M ec  ΩNc
3
Pec = 2.429  10 W
DAc 3 3
P' ec := Pec  P' ec = 2.429  10 W PNc = 3.2  10 W
DAsc
c) Se calculeaza graficele detaliate de sarcina si de viteza
Pc := M a1c Ωc = 5.727 kW
d) Se calculeaza puterea reductorului
1500rpm Pc
Pnecesarc := = 8.59 kW Pnecesarc = 8.59 kW
nc
(20% Pnecesarc) + Pnecesarc = 10.309 kW

Aleg reductorul cilindric cu trei trepte,seria 2H1-001 cu puterea de 9kW.
Graficul de sarcina detaliat

60
50
40
Cuplul [ Nm ]
Mica 30 M 1c
M 2c
20
10
0 200 400 600

tiica
Timpul [ s ]
Graficul de viteza
0.6
17
0.425
Graficul de viteza
0.6
0.425
Viteza
via 0.25
0.075
0 200 400 600
− 0.1
tdia
Timpul
5.Determinarea graficului de sarcina pentru mecanismul de deplasare a podului
5.1 Alegerea transmisiei pentru mecanismul de deplasare a podului
a) Se alege turatia de lucru a motorului electric de actionare

n p := 750rpm
1
Ωp := n p Ωp = 78.54
s
b) Se calculeaza raportul de transmisie al reductorului podului:
Dp Ωp
i'p :=  i'p = 50.844
2 vp
unde: Dp -diametrul rotii de rulare a podului
vp -viteza de deplasare a podului
Ωp -viteza unghiulara a motorului de actionare
c) Aleg reductorul cilindric cu 3 trepte seria 3H1-001 cu raportul de transmisie ip := 50

d) Viteza reala de deplasare a podului:.
Dp Ωp m
vp :=  vp = 0.644
2 ip s
5.2 Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la deplasarea cu sarcina maxima a podului
a) Se adopta:
ηrp := 0.98
Randamentul nominal al reductorului:
Randamentul datorat frecarilor intre arbori si punctele de sprijin:
18
Randamentul datorat frecarilor intre arbori si punctele de sprijin: ηs := 0.92
Randamentul datorat frecarilor cu aerul si a altor frecari: ηa := 0.9
b) Randamentul total al transmisiei,de la motor la roata, la deplasarea cu sarcina maxima:

η1p := ηrp ηs ηa η1p = 0.811
c) Se adopta:
-Coeficientul de frecare la rostogolire intre sina si roata: fp := 0.06cm
-Coeficientul de frecare in lagarul rotii de rulare: μp := 0.02
-Coeficientul de frecare dintre bordurile rotilor si sina de rulare: cp := 1.4

d) Se calculeaza forta rezistenta care apare la periferia rotii de rulare a podului:
Dp
-raza rotii de rulare: Rp := Rp = 0.41 m
2
dp
-raza fusului podului: rp := rp = 5.75 cm
2
G0 + Gc + Gp + Gs
F1p := cp 
Rp
(
 μp  rp + fp ) F1p = 5.668  10 N
3
e) Cuplul rezistent static, redus la arborele motor, la translarea sarcinii maxime:

F1p Rp
M 1p := M 1p = 57.279 J
η1p ip
5.3 Cuplul rezistent static, raportat la arborele motor, la deplasarea in gol a podului
a) Factorul de incarcare a transmisiei la deplasarea in gol a podului:

G0 + Gc + Gp
kp := kp = 0.418
G0 + Gc + Gs + Gp
b) Randamentul la deplasarea in gol a podului:

1
η2p := η2p = 0.643
1 − η1p 1
1+ 
η1p kp
c) Forta rezistenta care apare la periferia rotii de rulare a podului, la deplasarea in gol:
G0 + Gc + Gp
(
 μp  rp + fp )
3
F2p := cp  F2p = 2.372  10 N
Rp
d) Cuplul rezistent static:

F2p Rp
M 2p := M 2p = 30.252 J
η2p ip
6. Alegerea motorului electric de actionare a podului
6.1 Se traseaza graficul de sarcina simplificat al mecanismului de deplasare a podului

facand abstractie de regimurile tranzitorii de pornire si oprire, considerand ca duratele
regimurilor stationare sunt egale intre ele.
19
6.1 Se traseaza graficul de sarcina simplificat al mecanismului de deplasare a podului ap := 1 .. 9
facand abstractie de regimurile tranzitorii de pornire si oprire, considerand ca duratele Mp := tp :=
ap ap
regimurilor stationare sunt egale intre ele.
0 0
Graficul de sarcina simplificat M 1p 0
60 M 1p 1
M 1p M 1p 1
0
48 M 2p 2
0
2
M 2p
CUPLU (Nm)
3
36
M 2p 3
0 4
24
0 4
M 1p 5
12 5
M 1p
0
0 1 2 3 4
TIMP (sec)
2 2
M 1p + M 2p
M ep :=
2 M ep = 45.804 J
6.2. Puterea echivalenta pentru motorul de actionare :

Pep := M ep Ωp Pep = 3.597 kW
DAp = 29 % DAsp := 30%

DAp 3
P' ep := Pep P' ep = 3.537  10 W
DAsp
6.3. Se stabileste tipul motorului electric si caracteristicile sale nominale.
Simbol PNp n1p nNp Np Np cos Np UN I1Np I2Np U20p MKp GDp2 J mp DAsp
motor (kW) (rpm) (rpm) (rad/s) (%) (V) (A) (A) (V) (kgf.m) (kgf.m 2) (kg.m2 ) (%)
AIM- 4 750 670 70.162 77 0,66 380 12.5 18 154 16 0.236 0.059 30
132- S2
Ma-6
PNp := 4  kW n 1p := 750rpm n Np := 670rpm ηNp := 77% cosϕNp := 0.66
2
I1Np := 12.5A I2Np := 18A U20p := 154V GD2p := 0.236kgf  m
1
ΩNp := n Np ΩNp = 70.162
s
M kp := 16kgf  m M kp = 156.906 J
GD2p 2
Jmp := Jmp = 0.059 m  kg
4g
6.4. Se verifica capacitatea de suprasarcina la scaderea tensiunii in retea cu 10 %:

2
M'kp := 0.9  M kp
20
2
M'kp := 0.9  M kp M'kp = 127.094 J
M'kp
λ' p := λ' p = 2.219
M 1p
Dp ΩNp m
vNp :=  vNp = 0.575
2 ip s
6.5. Calculul momentelor de inertie pentru mecanismul podului

a) deplasare accelerata cu sarcina maxima
2
G0 + Gc + Gs + Gp  vNp  2
Ja1p := 1.1 Jmp +   Ja1p = 8.08 m  kg
η1p g
 ΩNp 
b) deplasare decelerata cu sarcina maxima
Jf1p := 1.1 Jmp +

(G0 + Gc + Gs + Gp)  η  vNp 
2
Jf1p = 5.342 m  kg
2
1p  Ω 
g
 Np 
c) deplasare accelerata in gol
2
G0 + Gc + Gp  vNp  2
Ja2p := 1.1 Jmp +   Ja2p = 4.298 m  kg
η2p g
 ΩNp 
d) deplasare decelerata in gol
(G0 + Gc + Gp)  vNp 

2
Jf2p := 1.1 Jmp +  η2p   2
 ΩNp 
g Jf2p = 1.815 m  kg
6.6. Calculul cuplurilor de accelerare si de franare, raportate la arborele motorului podului

a) Se adopta valoarea acceleratiei liniare la deplasarea podului.
m
ap := 0.03
2
s
b) Acceleratia unghiulara la arborele motorului
2 ip 1
ε p := a ε p = 3.659
Dp p 2
s
c) Cuplul de accelerare la translarea podului cu sarcina maxima:
M a1p := M 1p + Ja1p ε p M a1p = 86.84 J M'kp = 127.094 J
d) Cuplul de franare la translarea podului cu sarcina maxima:

M f1p := M 1p − Jf1p ε p M f1p = 37.734 J
e) Cuplul de accelerare la translarea podului in gol:

M a2p := M 2p + Ja2p ε p M a2p = 45.976 J
f) Cuplul de franare la translarea podului in gol:

M f2p := M 2p − Jf2p ε p M f2p = 23.611 J

a) Timpul de accelerare la deplasarea cu sarcina maxima:
Ja1p ΩNp
ta1p := ta1p = 7.45 s
0.85 M kp − M 1p
b) Timpul de franare la translarea podului cu sarcina maxima:

21
b) Timpul de franare la translarea podului cu sarcina maxima:
Jf1p ΩNp
tf1p := tf1p = 1.966 s
0.85 M kp + M 1p
c) Timpul de accelerare la translarea podului in gol:

Ja2p ΩNp
ta2p := ta2p = 2.924 s
0.85 M kp − M 2p
d) Timpul de franare la translarea caruciorului in gol:

Jf2p ΩNp
tf2p := tf2p = 0.778 s
0.85 M kp + M 2p
e) Timpul de functionare in regim stabilizat:

Σtakp := ta1p + ta2p Σtfkp := tf1p + tf2p
Tc DAp − Σtakp − Σtfkp
t1p := t1p = 80.441 s
2
t2p := t1p t2p = 80.441 s
f) Timpul de pauza intre operatii:
Σtkp := t1p + t2p
tp1p :=
(1 − DAp) (Σtakp + Σtkp + Σtfkp) tp1p = 213 s
2  DAp
tp2p := tp1p tp2p = 213 s
6.8. Se face verificarea finala la incalzirea pe ciclu

a) Cuplul echivalent:
ΣM2akTakp := M a1p  ta1p + M a2p  ta2p ΣM2fkTfkp := M f1p  tf1p + M f2p  tf2p
2 2 2 2
ΣM2kTkp := M 1p  t1p + M 2p  t2p

2 2
Σ M2akTakp + ΣM2fkTfkp + ΣM2kTkp

M ep :=
Σtakp + Σ tfkp + Σtkp M ep = 48.134 J
b) Se calculeaza puterea echivalenta care trebuie sa fie inferioare puterii nominale:
Pep := M ep ΩNp Pep = 3.377 kW PNp = 4  kW
Pp := M a1p Ωp = 6.82 kW
c) Se calculeaza puterea reductorului
1500rpm Pp
Pnecesarp := = 13.641 kW Pnecesarp = 13.641 kW
np
(20% Pnecesarp) + Pnecesarp = 16.369 kW

Aleg reductorul cilindric cu trei trepte,seria 3H1-001.
d) Se traseaza graficele detaliate de sarcina si de viteza
22
Graficul de sarcina
90
70
50
Cuplul [ Nm ]
M 1p
M 2p
30
10 pauza pauza
0 100 200 300 400 500 600
− 10
Timpul [ s ]
Grafic de viteza
0.7 vp
0.583
0.467
viteza (m/sec)
0.35
0.233
0.117
0 100 200 300 400 500 600
Timp (sec)
7. Calculul rezistentelor de pornire
A). MECANISMUL DE RIDICARE
1. Se calculeaza alunecarea nominala:

1
n 1r = 157.08
s
23
1
n 1r := n n 1r = 157.08
s
1
n N = 150.796
s
n 1r − n N
sN := sN = 0.04
n 1r
2. Se calculeaza viteza sincrona:

1
Ω1r := n 1r Ω1r = 157.08
s
3. Se calculeaza rezistenta de faza a indusului:
U20 = 300 V
I2N = 80 A
U20 sN
R2 :=  R2 = 0.087 Ω
3 I2N
4. Se calculeaza cuplul electromagnetic nominal:

2
3  R2  I2N
M N := M N = 264.638 J
sN Ω1r
5. Se calculeaza capacitatea de suprasarcina:

M k = 784.532 J
Mk
λ := λ = 2.965
MN
6. Se calculeaza factorul:
q := 5  sN q = 0.2
7. Se calculeaza alunecarea critica pe caracteristica naturala, admitand valoarea compatibila cu intervalul 0.08-0.80:

sk1 := sN λ + q  ( λ − 1 ) +

[ λ + q  ( λ − 1 ) ] − 1
2
sk1 = 0.263

sk2 := sN λ + q  ( λ − 1 ) − [ λ + q  ( λ − 1 ) ] − 1
2  sk2 = 6.095  10
−3
sk := sk1 sk = 0.263
8. Se calculeaza raportul de transformare al tensiunilor electromotoare:

U1 := 220V
U1 − 10V
kE := 3 kE = 1.212
U20
9. Se raporteaza rezistenta rotorica la stator:
R'2 = 0.127 Ω
2
R'2 := R2  kE
10. Se calculeaza rezistenta statorica:

q
R1 := R'2  R1 = 0.097 Ω
sk
11. Se calculeaza reactanta de scurtcircuit:
2
 R'2  2
Xσ :=   − R1
 
sk
24
2
 R'2 
Xσ = 0.475 Ω
2
Xσ :=   − R1
 
sk
12. Se adopta valoarea raportului dintre cuplul electromagnetic minim pe durata pornirii si cuplul rezistent, si se
calculeaza valoarea minima a cuplului pe durata pornirii.
λR := 1.11773 M 1 = 375.699 J
M m := M 1  λR M m = 419.93 J
13. Se calculeaza alunecarea Sm+1 la cuplu minim, admitand valoarea inferioara lui Sk.
Mm M1
= 1.587 λR = 1.587
MN MN
sN sk
+ + 2 q
Mm sk sN
− =0
MN sm.1 sk
+ + 2 q
sk sm.1
a := M m sN a = 16.797 J
2 2
b := 2q  sk sN M m − sN  M N − sk  M N − 2q  sk sN M N b = −18.007 J
2
c := sk  sN M m c = 1.157 J
T
v := ( c b a ) r := polyroots( v)
r=
 0.069   0.069 
 r= 
 1.003   1.003 
sk = 0.263
sm.1 := r sm.1 = 0.069
0
14. Se calculeaza valoarea maxima a cuplului de pornire:

2
M a1
M M := M M = 578.509 J
Mm
M pmedr := M m M M M pmedr = 492.882 J
M a1 = 492.882 J
15. Se calculeaza valoarea S'm a alunecarii la valoarea maxima MM a cuplului de pornire, pe caracteristica naturala.
MM 2( q + 1)
− =0
Mk s'm sk
+ + 2q
sk s'm
a := M M a = 578.509 J
b := 2q  sk M M − 2sk M k − 2q  sk M k b = −433.514 J
2
c := sk  M M c = 39.863 J
T
rk := ( c b a ) r := polyroots( rk)
r=
 0.107 

 0.642 
s'm := r
0
25
s'm := r
0 s'm = 0.107
16. Se calculeaza numarul de trepte ale reostatului de pornire:
log 
1

m' :=
 s'm  m' = 5 m := 5
 s'm 
log 
 sm.1 
17. Se recalculeaza valoarea alunecarii la cuplu maxim:
m
m+ 1
sm := sm.1 sm = 0.107
18. Se calculeaza curentul rotoric maxim, raportat la stator, care trebuie sa fie intre valorile (1) si (2):
U1
I'2M := I'2M = 160.777 A
2
 R'2  2
 R1 + s  + Xσ
 m
I2N
I'2N := I'2N = 65.983 A
kE
1.5 I'2N = 98.974 A valoarea (1)
2.5 I'2N = 164.957 A valoarea (2)

19. Se calculeaza curentul rotoric minim raportat la stator:
U1
I'2m := I'2m = 109.58 A
2
 R'2  2
 R1 + s  + Xσ
 m.1 
20. Se calculeaza ratia progresiei geometrice a reostatului de pornire:
sm
γ := γ = 1.563
sm.1
21 . Se calculeaza rezistentele totale de faza in rotor, pe durata pornirii:
RI := R2  γ RI = 0.807 Ω
m
m− 1
RII := R2  γ RII = 0.516 Ω
m− 2
RIII := R2  γ RIII = 0.33 Ω
m− 3
RIV := R2  γ RIV = 0.211 Ω
m− 4
RV := R2  γ RV = 0.135 Ω
22. Se calculeaza treptele rezistentelor de pornire
r1 := RI − RII r1 = 0.291 Ω
r2 := RII − RIII r2 = 0.186 Ω
r3 := RIII − RIV r3 = 0.119 Ω
r4 := RIV − RV r4 = 0.076 Ω
r5 := RV − R2 r5 = 0.049 Ω
23. Se reprezinta grafic caracteristicile naturala si artificiale ale curentilor de sarcina:

i := 1 .. 2000
s := i 0.001
i
26
s := i 0.001
i
U1 U1 U1
I'20 := I'21 := I'23 :=
i 2 i 2 i 2
     
 R + R2  γ  k 2 + X 2  R + R2  γ  k 2 + X 2  R + R2  γ  k 2 + X 2
0 1 2
 1 s E  σ  1 s E  σ  1 s E  σ
 i   i   i 
U1 U1 U1
I'24 := I'22 := I'25 :=
i 2 i 2 i 2
     
 R + R2  γ  k 2 + X 2  R + R2  γ  k 2 + X 2  R + R2  γ  k 2 + X 2
3 4 5
 1 s E  σ  1 s E  σ  1 s E  σ
 i   i   i 
430
387
I'20
i 344
I'21
i
301
I'22
i
258
I'23
i
I'24 215
i
I'25
i 172
I'2M
129
I'2m
I'2N 86
43
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

si
24.. Se reprezinta grafic caracteristicile naturala si artificiale ale cuplului:

i := 1 .. 2000
s := i 0.001
i
27
s := i 0.001
i
2 ( q + 1)  Mk 2 ( q + 1)  Mk 2 ( q + 1)  Mk
M 0 := M 1 := M 2 :=
sk γ sk γ sk γ
i s 0 i s 1 i s 2
i i i
+ + 2 q + + 2 q + + 2 q
0 s 1 s 2 s
i i i
2 ( q + 1)  Mk 2 ( q + 1)  Mk 2 ( q + 1)  Mk
M 3 := M 4 := M 5 :=
i s 3 i s 4 i s 5
i i i
+ + 2 q + + 2 q + + 2 q
3 s 4 s 5 s
i i i
M M = 578.509 J M m = 419.93 J M N = 264.638 J
800
720
M0 640
i
M1
i
560
M2
i
M3 480
i
M4
i
400
M5
i
MM 320
Mm
240
MN
Munur 160
80
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

si
7.B. Calculul rezistentelor de pornire a caruciorului
28
1
n 1c = 104.72 rpm
s
1
n Nc = 93.201 rpm
s
n 1c − n Nc
sN := sN = 0.11
n 1c

1
Ω1c := n 1c Ω1c = 104.72
s
U20c = 127 V
I2Nc = 18.5 A
U20c sN
R2 :=  R2 = 0.436 Ω
3 I2Nc

2
3  R2  I2Nc
M N := M N = 38.86 J
sN Ω1c

M kc = 93.163 J
M kc
λ := λ = 2.397
MN
q := 5  sN q = 0.55

sk1 := sN λ + q  ( λ − 1 ) + [ λ + q  ( λ − 1 ) ] − 1
2
sk1 = 0.679

sk2 := sN λ + q  ( λ − 1 ) − [ λ + q  ( λ − 1 ) ] − 1
2
sk2 = 0.018
sk := sk1 sk = 0.679

U1 := 220V
U1 − 10V
kE := 3 kE = 2.864
U20c
R'2 = 3.576 Ω
2
R'2 := R2  kE

q
R1 := R'2 
sk 29
q
R1 := R'2  R1 = 2.898 Ω
sk
2
 R'2 
Xσ = 4.401 Ω
2
Xσ :=   − R1
 
sk
λR := 1.135 M 1c = 33.388 J
M m := M 1c λR M m = 37.895 J
Mm M 1c
= 0.975 λR = 0.975
MN MN
sN sk
+ + 2 q
Mm sk sN
− =0
MN sm.1 sk
+ + 2 q
sk sm.1
a := M m sN a = 4.168 J
2 2
2
c := sk  sN M m c = 1.92 J
T
r=
 0.107 
 sk = 0.679
 4.319 
sm.1 := r sm.1 = 0.107
0

2
M a1c
M M := M M = 78.923 J
Mm
M pmedc := M m M M M pmedc = 54.688 J
M a1c = 54.688 J
MM 2( q + 1)
− =0
M kc s'm sk
+ + 2q
sk s'm
a := M M a = 78.923 J
b := 2q  sk M M − 2sk M kc − 2q  sk M kc b = −137.087 J
2
c := sk  M M c = 36.352 J
T
r=
 0.327 

 1.41  30
r=
 0.327 

 1.41 
s'm := r
0 s'm = 0.327
log 
1

m' :=
 s'm  m' = 1 m := 1
 s'm 
log 
 sm.1 
17. Se recalculeaza valoarea alunecarii Sm, la cuplu maxim:
m
m+ 1
sm := sm.1 sm = 0.327
U1
I'2M := I'2M = 15.14 A
2
 R'2  2
 R1 + s  + Xσ
 m
I2Nc
I'2N := I'2N = 6.459 A
kE
1.5 I'2N = 9.689 A valoarea (1)
2.5 I'2N = 16.149 A valoarea (2)

U1
I'2m := I'2m = 5.995 A
2
 R'2  2
 R1 + s  + Xσ
 m.1 
sm
γ := γ = 3.062
sm.1
RI := R2  γ RI = 1.335 Ω
m
r1 := RI − R2 r1 = 0.899 Ω

i := 1 .. 2000
s := i 0.001
i
U1 U1
I'20c := I'21c :=
i 2 i 2
   
 R + R2  γ  k 2 + X 2  R + R2  γ  k 2 + X 2
0 1
 1 s E σ  1 s E σ
 i   i 
30
27 31
24
30
27
24
I'20c
i 21
I'21c 18
i
I'2M 15
12
I'2m
9
I'2N
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

si

i := 1 .. 2000
s := i 0.001 2  ( q + 1 )  M kc 2  ( q + 1 )  M kc
i
M 0c := M 1c :=
sk γ sk γ
i s 0 i s 1
i i
+ + 2 q + + 2 q
sk γ sk γ
0 s 1 s
i i
M M = 78.923 J M m = 37.895 J M N = 38.86 J
100
90
80
M0c
i
70
M1c
i
60
MM
50
Mm
40
MN
30
Munuc
20
10
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

si
32
7.C. Calculul rezistentelor de pornire a podului

1
n 1p = 78.54
s
1
n Np = 70.162
s
n 1p − n Np
sN :=
n 1p sN = 0.107

1
Ω1p := n 1p Ω1p = 78.54
s
U20p = 154 V
I2Np = 18 A
U20p sN
R2 :=  R2 = 0.527 Ω
3 I2Np

2
3  R2  I2Np
M N := M N = 61.131 J
sN Ω1p

M kp = 156.906 J
M kp
λ := λ = 2.567
MN
q := 5  sN q = 0.533

sk1 := sN λ + q  ( λ − 1 ) + [ λ + q  ( λ − 1 ) ] − 1
2
sk1 = 0.71

sk2 := sN λ + q  ( λ − 1 ) − [ λ + q  ( λ − 1 ) ] − 1
2
sk2 = 0.016
sk := sk1 sk = 0.71

U1 := 220V
U1 − 10V
kE := 3 kE = 2.362
U20p
R'2 = 2.939 Ω
2
R'2 := R2  kE
33
q
R1 := R'2  R1 = 2.209 Ω
sk
2
 R'2 
Xσ = 3.503 Ω
2
Xσ :=   − R1
 sk 
λR := 1.0242 M 1p = 57.279 J
M m := M 1p λR M m = 58.665 J
Mm M 1p
= 0.96 λR = 0.96
MN MN
sN sk
+ + 2 q
Mm sk sN
− =0
MN sm.1 sk
+ + 2 q
sk sm.1
a := M m sN a = 6.258 J
2 2
2
c := sk  sN M m c = 3.153 J
T
r=
 0.102 
 sk = 0.71
 4.963 
sm.1 := r sm.1 = 0.102
0

2
M a1p
M M := M M = 128.545 J
Mm
M pmedp := M m M M M pmedp = 86.84 J
M a1p = 86.84 J
MM 2( q + 1)
− =0
M kp s'm sk
+ + 2q
sk s'm
a := M M a = 128.545 J
b := 2q  sk M M − 2sk M kp − 2q  sk M kp b = −244.214 J
2
c := sk  M M c = 64.762 J
T
rk := ( c b a ) 34
T
r=
 0.319 

 1.581 
s'm := r
0 s'm = 0.319
log 
1

m' :=
 s'm  m' = 1 m := 1
 s'm 
log 
 sm.1 
17. Se recalculeaza valoarea alunecarii Sm, la cuplu maxim:
m
m+ 1
sm := sm.1 sm = 0.319
U1
I'2M := I'2M = 18.397 A
2
 R'2  2
 R1 + s  + Xσ
 m
I2Np
I'2N := I'2N = 7.621 A
kE
1.5 I'2N = 11.432 A valoarea (1)
2.5 I'2N = 19.053 A valoarea (2)

U1
I'2m := I'2m = 7.015 A
2
 R'2  2
 R1 + s  + Xσ
 m.1 
sm
γ := γ = 3.139
sm.1
RI := R2  γ RI = 1.654 Ω
m

r1 := RI − R2 r1 = 1.127 Ω

i := 1 .. 2000
s := i 0.001
i
U1 U1
I'20p := I'21p :=
i 2 i 2
   
 R + R2  γ  k 2 + X 2  R + R2  γ  k 2 + X 2
0 1
 1 s E  σ  1 s E  σ
 i   i 
35
40
36
32
I'20p
i28
I'21p 24
i
I'2M 20
I'2m 16
12
I'2N
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

si

i := 1 .. 2000
s := i 0.001 2  ( q + 1 )  M kp 2  ( q + 1 )  M kp
i
M 0p := M 1p :=
sk γ sk γ
i s 0 i s 1
i i
+ + 2 q + + 2 q
sk γ sk γ
0 s 1 s
i i
M M = 128.545 J M m = 58.665 J M N = 61.131 J
170
153
136
M0p
i
119
M1p
i
102
MM
85
Mm
68
MN
51
Munup
34
17
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

si
36
Calculul duratelor de reglaj a releelor de timp utilizate la pornirea
motorului de ridicare a sarcinii
Duratele de reglaj ale releelor de timp la pornire vor fi egale cu duratele regimului tranzitoriu de pornire pe
fiecare din cele 'm' caracteristici artificiale corespunzatoare celor "m" trepte de pornire.
Calculul duratelor regimurilor de pornire ale mecanismelor podului rulant se face admitand urmatoarele ipoteze
simplificatoare:
-regimul tranzitoriu de pornire este de tip electromecanic, neglijandu-se inertia electromagnetica a infasurarilor in
raport cu inertia mecanica a SAE;
-pe durata pornirii cuplul rezistent Mr este constant si egal cu valoarea maxima de regim stationar M1 din
diagrama de sarcina:
M R := M 1 M R = 375.699 J
Durata regimului tranzitoriu pe treapta de ordin "j" a reostatului de pornire, intre alunecarile Sj-1 si Sj , se poate
calcula cu relatia de mai jos, in care:
M k = 784.532 J -cuplul critic al motorului
Mk
λR := λR = 2.088 -capacitatea de suprasarcina in regim stationar
MR
1
n = 157.08 -turatia de sincronism a motorului
s
1
Ω1 := n Ω1 = 157.08 -viteza unghiulara corespunzatoare turatiei sincrone a
s motorului
2
Ja1 = 1.085 m  kg -momentul de inertie al SAE, redus la arborele motorului, la
accelerarea cu sarcina maxima
Ω1
Tk := Ja1 Tk = 0.217 s -constanta mecanica de timp la pornire
Mk
M M = 578.509 J -valoarea maxima a cuplului de pornire
Mk
λM := λM = 1.356 -capacitatea de suprasarcina la cuplu maxim de pornire
MM
m=5 -numarul de trepte ale reostatului de pornire
j := 1 .. m -numarul de ordine al treptei reostatului de pornire
γ = 1.563 -ratia progresiei geometrice a reostatului de pornire

q = 0.2
sk = 0.263 -alunecarea critica pe caracteristica naturala
m− j + 1
skj := sk γ skj = -alunecarea critica pe treapta de ordin "j".
j j
2.446
1.565
1.002
0.641
0.41
1
sj_1 := sj_1 = -valoarea alunecarii initiale pe treapta de ordin "j"
j −1
γ
j j
1
0.64
0.41
0.262
0.168
37
0.41
0.262
0.168
1
sj := sj = -valoarea alunecarii finale pe treapta de ordin "j"
γ
j j j
0.64
0.41
0.262
0.168
0.107

sa := sk λR ( q + 1 ) − q +

λR ( q + 1 ) − q − 1
2
sa = 1.151
 -alunecarea de pe caract. naturala, corespunzatoare
valorii cuplului rezistent la pornirea in sarcina.

sb := sk λR ( q + 1 ) − q −

λR ( q + 1 ) − q − 1
2
sb = 0.06
m− j + 1
saj := sa γ saj = -alunecarea de pe treapta de ordin "j".
j j
10.722
6.861
4.391
2.81
1.798
m− j + 1
sbj := sb  γ sbj = -alunecarea de pe treapta de ordin "j".
j j
0.558
0.357
0.229
0.146
0.094
 q+1 
  sjj − sajj   sj − sbjj  
tprj := Tk λR  sj − sj_1  + 2  λR skj   saj  ln  − s  ln j  
j  j j j saj − sbj  j  sj_1 − saj  bjj  s
j_1 − sbj  
 j j   j j   j j  
tprj = -durata regimului tranzitoriu pe treapta de ordin "j" a
j reostatului de pornire.
0.564 s
0.361
0.231
0.148
0.095
tprj = 1.399 s -suma timpilor de pornire pe treptele reostatului de pornire.
M m = 419.93 J -valoarea minima a cuplului pe durata pornirii.

Mk
λm := λm = 1.868 -capacitatea de suprasarcina la cuplu minim de pornire
Mm
1
sm_plus_1 := sm_plus_1 = 0.069 -valoarea alunecarii finale pe caracteristica naturala
m+ 1
γ
sm = 0.107 -valoarea alunecarii initiale pe caracteristica naturala la

cuplu maxim
38
Mk  Mk q+1   sm_plus_1 − sa   sm_plus_1 − sb  
tp0 := Tk ( )
  sm_plus_1 − sm + 2   sk
sa − sb
  sa ln −
 b s
s  ln  
MR
 MR
  sm − sa   m_plus_1 − sb  
−3
tp0 = 5.366  10 s -timpul de regim tranzitoriu pe caracteristica
mecanica naturala.
tp := tp0 +
tprj tp = 1.405 s -durata totala a procesului de pornire
Calculul duratelor de reglaj a releelor de timp utilizate la pornirea

caruciorului
simplificatoare:
M R := M 1 M R = 33.388 J
Mk
MR
1
s
1
s motorului
2
Ω1
Mk
Mk
MM

q = 0.55
m− j + 1
j j
2.078
1
j −1
γ
j j
1
39
1
γ
j j j
0.327

sa := sk λR ( q + 1 ) − q +

λR ( q + 1 ) − q − 1
2
sa = 5.032

sb := sk λR ( q + 1 ) − q −

λR ( q + 1 ) − q − 1
2
sb = 0.092
m− j + 1
j j
15.41
m− j + 1
j j
0.28
 q+1 
  sjj − sajj   sjj − sbjj 

tpcj := Tk λR  sj − sj_1  + 2  λR skj   s  ln  − sbj  ln 
j  j j j saj − sbj  ajj  sj_1 − saj  j  sj_1 − sbj 
 j j   j j  j j 
tpcj = -durata regimului tranzitoriu pe treapta de ordin "j" a

7.192 s
tpcj = 7.192 s -suma timpilor de pornire pe treptele reostatului de pornire.

Mk
Mm
1
m+ 1
γ
cuplu maxim
tp0 := Tk ( )
  sm_plus_1 − sm + 2   sk
sa − sb
  sa ln  − sb  ln  
MR
 MR
  sm − sa   sm_plus_1 − sb  
tp0 = 0.355 s -timpul de regim tranzitoriu pe caracteristica

mecanica naturala.
tp := tp0 +
tpcj tp = 7.547 s -durata totala a procesului de pornire
40
Calculul duratelor de reglaj a releelor de timp utilizate la pornirea podului
simplificatoare:
M R := M 1 M R = 57.279 J
Mk
MR
1
s
1
s motorului
2
Ω1
Mk
Mk
MM

q = 0.533
m− j + 1
j j
2.228
1
j −1
γ
j j
1
1
γ
j j j
0.319

sa := sk λR ( q + 1 ) − q + 
λR ( q + 1 ) − q − 1
2
sa = 5.107

sb := sk λR ( q + 1 ) − q − 
λR ( q + 1 ) − q − 1
2

41

sb := sk λR ( q + 1 ) − q − 
λR ( q + 1 ) − q − 1
2
sb = 0.099
m− j + 1
j j
16.029
m− j + 1
j j
0.31
 q+1 
  sjj − sajj   sjj − sbjj  

tppj := Tk λR  sj − sj_1  + 2  λR skj   s  ln  − sbj  ln  
j  j j j saj − sbj  ajj  sj_1 − saj  j  sj_1 − sbj  
 j j   j j  j j  
tppj = -durata regimului tranzitoriu pe treapta de ordin "j" a

19.566 s
tppj = 19.566 s -suma timpilor de pornire pe treptele reostatului de pornire.

Mk
Mm
1
m+ 1
γ
cuplu maxim
tp0 := Tk ( )
  sm_plus_1 − sm + 2   sk
sa − sb
  sa ln  − sb  ln  
MR
 MR
  sm − sa   sm_plus_1 − sb  
tp0 = 0.582 s -timpul de regim tranzitoriu pe caracteristica
mecanica naturala.
tp := tp0 +
tppj tp = 20.147 s -durata totala a procesului de pornire
42
9. Calculul consumului de energie electrica
9.1 Calculul consumului de energie electrica pentru mecanismul de ridicare

1. Pierderi de putere din motor, la regim nominal:
ΔPN := PN  − 1

1
ΔPN = 6.349  10 W
3
ηN
 
2. Pierderi variabile cu sarcina, in regim nominal, pe caracteristica mecanica naturala
ΔPvN := 3  I'2N  R1 + R'2

2
( ) ΔPvN = 896.946 W
3. Pierderi constante cu sarcina

ΔP0 := ΔPN − Δ PvN ΔP0 = 5.452  10 W
3
4. Coeficientii de incarcare relativa, pentru regim stationar de functionare

M 1r M 2r M 3r M 4r
β1 := β1 = 6.146 β2 := β2 = 4.093 β3 := β3 = 1.133 β4 := β4 = 0.92
MN MN MN MN
5. Pierderi de putere, in regim stationar, pentru mecanismul de ridicare
β1  t1 + β2  t2 + β3  t3 + β4  t4
2 2 2 2
ΔP := Δ P0 + Δ PvN ΔP = 1.816  10 W
4
t1 + t2 + t3 + t4
6. Pierderi de energie in regim stationar, pentru mecanismul de ridicare, pe ciclu
β1  t1 + β2  t2 + β3  t3 + β4  t4
2 2 2 2 2 2 2 2
(
ΔWs := ΔP0  t1 + t2 + t3 + t4 + Δ PvN ) t1 + t2 + t3 + t4
ΔWs = 1.896  10 J
6
7. Pierderi de energie, constante cu sarcina, in regim tranzitoriu, in stator
(
ΔWrc := ΔP0  ta1 + tf1 + ta2 + tf2 + ta3 + tf3 + ta4 + tf4 ) ΔWrc = 1.232  10 J
4
8. Pierderi de energie, variabile cu sarcina, la pornire, in stator
 Ja1 Ja1  R1 γ2 − 1 m+1 1

Ja3 Ja3
ΔWp1 := Ω1  
 ΔWp1 = 2.937  10 J
2 3
+ + +   
 M 4r  R'2 m+ 1
γ j =1 γ
M 1r M 2r M 3r j
2 
1 − M 1− 1− 1−
M med 
 med M med M med

9. Pierderi de energie, variabile cu sarcina, la pornire, in rotor
2
 Ja1 Ja1 Ja3 Ja3  1 − sN
ΔWp2 := Ω1   ΔWp2 = 2.357  10 J
2 4
+ + + 
 M 1r M 2r M 3r M 4r  2
 − − − −
M med 
1 1 1 1
 M med M med M med

10. Rezistenta de franare contracurent, raportata la stator
(
R'f := R'2  γ  1 − sN
m
) R'f = 24.466 Ω
11. Pierderi de energie, la franare, in stator
 R1 ( 2 − sN) − 1
2
 Jf2 Jf2 Jf4 Jf4
ΔWf1 := Ω1   ΔWf1 = 4.605  10 J
2 4
+ + +  
 M 1r M 2r M 3r M 4r  R'2 2
1 − M 1− 1− 1−
M med 
 med M med M med

12. Pierderi de energie, la franare, in rotor
 ( 2 − sN) − 1
2
 Jf2 Jf2 Jf4 Jf4
ΔWf2 := Ω1  
2
+ + + 
 M 1r M 2r M 3r M 4r  2
1 − M 1− 1− 1−
43 M med 
 med M med M med

 ( 2 − sN) − 1
2
 Jf2 Jf2 Jf4 Jf4
ΔWf2 := Ω1    ΔWf2 = 6.128  10 J
2 4
+ + +
 M 1r M 2r M 3r M 4r  2
 − − − −
M med 
1 1 1 1
 M med M med M med

13. Pierderi totale de energie, in regim tranzitoriu
ΔWr := ΔWp1 + ΔWp2 + ΔWf1 + ΔWf2 ΔWr = 1.338  10 J
5
14. Energia utila pentru mecanismul de ridicare
(
WNR := PN β1  t1 + β2  t2 + β3  t3 + β4  t4 ) WNR = 2.633  10 J
7
15. Energia consumata de motorul de actionare a mecanismului de ridicare, pe durata unui

ciclu de functionare
WR := ΔWs + ΔWr + WNR
7
WR = 2.836  10 J
9.2 Calculul consumului de energie electrica pentru mecanismele de deplasare a caruciorului
1. Pierderile de putere din motor, la regim nominal

3
PNc = 3.2  10 W
ηNc = 75 %
ΔPNc := PNc  − 1 
1
ΔPNc = 1.067  10 W
3
η
 Nc 
2. Pierderile variabile cu sarcina, in regim nominal, pe caracteristica mecanica naturala
I'2Nc = 6.459 A R1c = 2.898 Ω R'2c = 3.576 Ω
ΔPvNc := 3  I'2Nc  R1c + R'2c

2
( ) ΔPvNc = 810.407 W
3. Pierderile constante cu sarcina

ΔP0c := ΔPNc − ΔPvNc ΔP0c = 256.26 W
M 1 = 33.388 J M 2 = 10.763 J M N = 38.86 J
M1 M2
β1c := β2c := β1c = 0.859 β2c = 0.277
MN MN
5. Pierderile de putere, in regim stationar, pentru mecanismul carucior

β1c  t1c + β2c  t2c
2 2
ΔPc := ΔP0c + ΔPvNc ΔPc = 586.457 W
t1c + t2c
6. Pierderile de energie, in regim stationar, pentru mecanismul carucior, pe ciclu

β1c  t1c + β2c  t2c
2 2 2 2
(
ΔWsc := ΔP0c t1c + t2c + ΔPvNc ) t1c + t2c
ΔWsc = 6.038  10 J
4
7. Pierderile de energie, constante cu sarcina, in regim tranzitoriu, in stator
(
ΔWrcc := ΔP0c ta1c + tf1c + ta2c + tf2c ) ΔWrcc = 1.715  10 J
3
8. Pierderile de energie, variabile cu sarcina, la pornire, in stator

1
R1c = 2.898 Ω R'2c = 3.576 Ω mc := 1 Ω1c = 104.72 γc = 3.062 j =
s
1
2 2
Ja1c = 2.13 m  kg Ja2c = 0.724 m  kg
44
j =
1
2 2
Ja1c = 2.13 m  kg Ja2c = 0.724 m  kg
m +1
 R1c γc − 1 c
2
 Ja1c Ja2c

1
ΔWp1c := Ω1c   ΔWp1c = 1.095  10 J
2 4
+   
 M 2  R'2c mc+ 1
j = 1 γc
M1 j
− − 2  γc
 1 1
M medc 
 M medc

9. Pierderile de energie, variabile cu sarcina, la pornire, in rotor
sNc = 0.11
2
 Ja1c  1 − sNc
Ja2c
ΔWp2c := Ω1c   ΔWp2c = 3.451  10 J
2 4
+ 
 M1 M2  2
1 − M 1−
M medc 
 medc 
mc
R'fc := R'2c γc (
 1 − sNc ) R'fc = 9.746 Ω
11. Pierderile de energie, la franare, in stator
 R1c ( 2 − sNc) − 1
2
 Jf1c Jf2c
ΔWf1c := Ω1c   ΔWf1c = 4.464  10 J
2 4
+  
 M1 M 2  R'2c 2
 − −
M medc 
1 1
 M medc

12. Pierderile de energie, la franare, in rotor
 ( 2 − sNc) − 1
2
 Jf1c Jf2c
ΔWf2c := Ω1c   ΔWf2c = 5.509  10 J
2 4
+ 
 M1 M2  2
1 − M 1−
M medc 
 medc 
ΔWrC := ΔWp1c + Δ Wp2c + ΔWf1c + ΔWf2c ΔWrC = 1.452  10 J
5
14. Energia utila pentru mecanismul de deplasare a caruciorului
(
WNc := PNc β1c t1c + β2c t2c ) WNc = 2.605  10 J
5
15. Energia consumata pe durata unui ciclu de functionare a motorului de actionare a

mecanismului de deplasare a caruciorului
Wc := Δ Wsc + ΔWrC + WNc
5
Wc = 4.661  10 J
9.3 Calculul consumului de energie electrica pentru mecanismele de deplasare a podului
1. Pierderile de putere din motor, la regim nominal

3
PNp = 4  10 W
ηNp = 77 %
ΔPNp := PNp  − 1 
1
ΔPNp = 1.195  10 W
3
η
 Np 
2. Pierderile variabile cu sarcina, in regim nominal, pe caracteristica mecanica naturala
I'2Np = 7.621 A R1p = 2.209 Ω R'2p = 2.939 Ω
(
ΔPvNp := 3  I'2Np  R1p + R'2p
2
) ΔPvNp = 896.946 W
3. Pierderile constante cu sarcina

ΔP0p := Δ PNp − ΔPvNp ΔP0p = 297.859 W
45
ΔP0p := Δ PNp − ΔPvNp ΔP0p = 297.859 W
M 1p = 57.279 J M Np = 61.131 J M 2p = 30.252 J
M 1p M 2p
β1p := β1p = 0.937 β2p := β2p = 0.495
M Np M Np
5. Pierderile de putere, in regim stationar, pentru mecanismul podului

β1p  t1p + β2p  t2p
2 2
ΔPp := ΔP0p + ΔPvNp ΔPp = 801.414 W
t1p + t2p
6. Pierderile de energie, in regim stationar, pentru mecanismul podului, pe ciclu

β1p  t1p + β2p  t2p
2 2 2 2
(
ΔWsp := Δ P0p t1p + t2p + Δ PvNp ) t1p + t2p
ΔWsp = 8.843  10 J
4
7. Pierderile de energie, constante cu sarcina, in regim tranzitoriu, in stator
(
ΔWrcp := ΔP0p ta1p + tf1p + ta2p + tf2p ) ΔWrcp = 3.908  10 J
3
8. Pierderile de energie, variabile cu sarcina, la pornire, in stator

1
R1p = 2.209 Ω R'2p = 2.939 Ω Ω1p = 78.54 mp = 1 j = γp = 3.139
s
m +1 1
 R1p γp − 1 p
2
 Ja1p Ja2p

1
Δ p1p := Ω1p   ΔWp1p = 2.653  10 J
2 4
W +   
 M 2p  R'2p mp+ 1
j = 1 γp
M 1p j
2  γp
1 − M 1−
M medp 
 medp 
9. Pierderile de energie, variabile cu sarcina, la pornire, in rotor
2
 Ja1p Ja2p  1 − sNp
ΔWp2p := Ω1p   ΔWp2p = 9.249  10 J
2 4
+ 
 M 1p M 2p  2
 − −
M medp 
1 1
 M medp

mp
R'fp := R'2p γp (
 1 − sNp ) R'fp = 8.241 Ω
11. Pierderile de energie, la franare, in stator
 R1p ( 2 − sNp) − 1
2
 Jf1p Jf2p
ΔWf1p := Ω1p   ΔWf1p = 1.107  10 J
2 5
+  
 M 1p M 2p  R'2p 2
 − −
M medp 
1 1
 M medp

12. Pierderile de energie, la franare, in rotor
 ( 2 − sNp) − 1
2
 Jf1p Jf2p
ΔWf2p := Ω1p   ΔWf2p = 1.473  10 J
2 5
+ 
 M 1p M 2p  2
 − −
M medp 
1 1
 M medp

ΔWrp := Δ Wp1p + ΔWp2p + ΔWf1p + ΔWf2p ΔWrp = 3.77  10 J
5
14. Energia utila pentru mecanismul de deplasare a podului
(
WNp := PNp β1p t1p + β2p t2p ) WNp = 4.607  10 J
5

mecanismului de deplasare a podului
46
mecanismului de deplasare a podului
Wp := ΔWsp + ΔWrp + WNp
5
Wp = 9.262  10 J
10.4 Randamentul global al podului rulant

WNR + WNc + WNp
η := η = 0.909
WR + Wc + Wp
Calculul reostatului asimetric pentru mecanismul de ridicare

m=5 γ = 1.563
Rechivalent Rreal Rasimetrice
RRj RSj RTj RRj RSj RTj
RI := R2  γ
m
RVII := R2  γ
m+ 1
RI := R2  γ
m
RII := R2  γ
m− 1
r1 := R2  γ
m− 2 (
 γ −1
3 )
RII := R2  γ
m− 1
RIII := R2  γ
m− 2
RI := R2  γ
m
RII := R2  γ
m− 1
r3 := R2  γ
m− 3 (
 γ −1
3 )
RIII := R2  γ
m− 2
RIII := R2  γ
m− 2
RIV := R2  γ
m− 3
RII := R2  γ
m− 1
r5 := R2  γ
m− 4 (
 γ −1
3 )
RIV := R2  γ
m− 3
RIII := R2  γ
m− 2
RIV := R2  γ
m− 3
RV := R2  γ
m− 4
r2 := R2  γ
m− 5 (
 γ −1
3 )
RV := R2  γ
m− 4
RVI := R2  γ
m− 5
RIV := R2  γ
m− 3
RV := R2  γ
m− 4
r4 := R2  γ
m− 5 (
 γ −1
2 )
r1 = 5.661 Ω r3 = 3.623 Ω r5 = 2.318 Ω
r2 = 1.484 Ω r4 = 0.76 Ω
r1 + r2 + r3 + r4 + r5 = 13.846 Ω
r2 + r3 + r4 + r5 = 8.185 Ω
r2 + r4 + r5 = 4.562 Ω
r2 + r4 = 2.243 Ω
r4 = 0.76 Ω
ORDINEA DE SCOATERE DIN CIRCUIT A REZISTENTELOR DE PORNIRE: r1, r3, r5, r2, r4.
47
M 1r := M 1
a := 1 .. 16
M 2r := M 2
M := t :=
a a
M 3r := M 3
M1 0
M1 1 M 4r := M 4
1
0
2
0
2
M2
3
M2 3
0 4
0 4
M3 5
5
M3
6
0 6
0 7
M4 7
M4 8
0 8
0 9
M1 9
10
M1
48
k := 1 .. 32
M := T :=
k k
M a1 0
M a1 ta1
M1 ta1
M1 ta1 + t1
M f1 ta1 + t1
M f1 ta1 + t1 + tf1
0 ta1 + t1 + tf1
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1
M a2 ta1 + t1 + tf1 + tp1
M a2 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2
M2 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2
M2 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2
M f2 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2
M f2 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2
0
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2
M a3
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2
M a3
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3
M3
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3
M3
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3
M f3
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3
M f3
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3
0
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3
M a4 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3
M a4 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3
M4 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4
M4 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4
M f4 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4
M f4 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4 + tf4
0
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4 + tf4
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4 + tf4 + tp4
49
i := 1 .. 17
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4 + tf4 + tp4 = 600 s
v := timp :=
i i
0 0
vr ta1
vr ta1 + t1
0 ta1 + t1 + tf1
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1
−vr
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2
−vr
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2
0
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2
0
vr ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2
vr ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3
0 ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3
−vr
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3
−vr
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4
0
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4
0
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4 + tf4
ta1 + t1 + tf1 + tp1 + ta2 + t2 + tf2 + tp2 + ta3 + t3 + tf3 + tp3 + ta4 + t4 + tf4 + tp4
50
M 1car := M 1c
putere := M 1c Ωc
3
putere = 3.496  10 W
ac := 1 .. 12
51
M := tc :=
ac ac
0 0
M 1c 0
M 1c 1
1
0
2
0
2
M 2c
3
M 2c 3
0 4
0 4
M 1c 5
5
M 1c
0
52
ica := 1 .. 17
ica :=
ti
ica :=
M
0
0
0
M a1c
ta1c
M a1c
ta1c
M 1c
ta1c + t1c
M 1c
ta1c + t1c
M f1c
ta1c + t1c + tf1c
M f1c
ta1c + t1c + tf1c
0
ta1c + t1c + tf1c + tp1c ia := 1 .. 9
0
ia := ia :=
ta1c + t1c + tf1c + tp1c v td
M a2c
M a2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c 0 0
M 2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c vc ta1c
M 2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c vc ta1c + t1c
M f2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c 0 ta1c + t1c + tf1c
ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c 0 ta1c + t1c + tf1c + tp1c
M f2c
vc
0 ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c
vc
0 ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c + tp2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c
M a1c 0
ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c + tp2c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c
0
M a1c ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c + tp2c
ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c + tp2c + ta1c
ta1c + t1c + tf1c + tp1c + ta2c + t2c + tf2c + tp2c = 600 s
53
M 1pod := M 1p
put5 := M 1p Ωp
3
put5 = 4.499  10 W
54
iap := 1 .. 17
Mas := tas :=
iap iap
0 0
M a1p 0
M a1p ta1p
M 1p ta1p
M 1p ta1p + t1p
M f1p ta1p + t1p
M f1p ta1p + t1p + tf1p
0 ta1p + t1p + tf1p

0 ta1p + t1p + tf1p + tp1p
M a2p ta1p + t1p + tf1p + tp1p
M a2p ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p
M 2p ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p
M 2p ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p
M f2p ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p
M f2p ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p + tf2p
0 ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p + tf2p
0
ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p + tf2p + tp2p
M a1p
M a1p
ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p + tf2p + tp2p + ta1p
55
it := 1 .. 9
vwq := twq :=
it it
0 0
vp ta1p
vp ta1p + t1p
0 ta1p + t1p + tf1p
0 ta1p + t1p + tf1p + tp1p
vp
ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p
vp
ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p
0
ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p + tf2p
0
ta1p + t1p + tf1p + tp1p + ta2p + t2p + tf2p + tp2p = 600 s
56
q r := q
skr := sk
57
M unur := M 1
M unur = 375.699 J
M mr := M m
M mr = 419.93 J
M Mr := M M
M Mr = 578.509 J
58
mr := m
smr := sm
γr := γ
59
sNc := sN
M Nc := M N
q c := q
skc := sk
R'2c := R'2
60
R1c := R1
M unuc := M 1c
M unuc = 33.388 J
M mc := M m
M mc = 37.895 J
M Mc := M M
M Mc = 78.923 J
61
mc := m
mc = 1
smc := sm
smc = 0.327
I'2Nc := I'2N
γc := γ
γc = 3.062
62
sNp := sN
M Np := M N
q p := q
skp := sk
R'2p := R'2
63
R1p := R1
M unup := M 1p
M unup = 57.279 J
M mp := M m
M mp = 58.665 J
M Mp := M M
M Mp = 128.545 J
64
mp := m
mp = 1
smp := sm
smp = 0.319
I'2Np := I'2N
γp := γ
γp = 3.139
65
M 1 := M unur
m := mr
γ := γr
q := q r
sk := skr
sm := smr
M M := M Mr
M m := M mr
Ja1r := Ja1
i, la
66
0.776
M 1 := M unuc
m := mc
γ := γc
q := q c
sk := skc
sm := smc
M M := M Mc
M m := M mc
M k := M kc
n := n c
Ja1 := Ja1c
67
M 1 := M unup
m := mp
γ := γp
q := q p
sk := skp
sm := smp
M M := M Mp
M m := M mp
M k := M kp
n := n p
Ja1 := Ja1p
68
14.089
69
4
PN = 3.9  10 W
ηN = 0.86
I'2N = 7.621 A
R1 = 2.209 Ω
R'2 = 2.939 Ω
M 1r = 375.699 J
M 3r = 69.266 J
M N = 61.131 J
Ja1 := Ja1r
m := mr
γ := γr
j := 1 .. m
j =
1
2
3
4
5
M med := M pmedr
M med = 492.882 J
1
Ω1 = 78.54
s
γ = 1.563
m=5
2
Ja3 = 1.068 m  kg
2
Ja1 = 1.085 m  kg
2
Jf4 = 1.064 m  kg
2
Jf2 = 1.078 m  kg
sN = 0.107
70
5
5.989 10
M 1car = 33.388 J
M 2 := M 2c
M N := M Nc
M 1 := M 1car
t1c + t2c = 143.307 s
M pmedc = 54.688 J
M medc := M pmedc
j := 1 .. mc
71
4
8.7 10
M 1p := M 1pod
j := 1 .. mp
t1p + t2p = 160.881 s
M medp := M pmedp
M medp = 86.84 J
2
Jf1p = 5.342 m  kg
sNp = 0.107
72
5
9242 10
0.647
γ −1
3 )
73

MACHETA Pod Rulant

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

MACHETA Pod Rulant

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI

-durata unui ciclu complet de functionare: Tc := 600s

-diametrul tobei: Dt := 420mm = 0.42 m

-diametrul rotii caruciorului: Dc := 630mm = 0.63 m

-diametrul rotii podului: Dp := 820mm = 0.82 m

-raportul de transmisie al palanului: ipl := 6

-diametrul fusului rotii de rulare al caruciorului: d c := 96mm = 0.096 m

-diametrul fusului rotii de rulare al podului: d p := 115mm = 0.115 m

-durata relativa de actionare a mecanismului de ridicare: DAr := 37%

-durata relativa de actionare a mecanismului de deplasare a caruciorului: DAc := 25%

-durata relativa de actionare a mecanismului de deplasare a podului: DAp := 29%

a) Se alege turatia de lucru a motorului electric a mecanismului de

SCHEMA PALANULUI DUBLU

(20% Pnecesar) + Pnecesar = 57.459 kW

d) Se recalculeaza raportul de transmisie total al mecanismului de ridicare.

a) Se calculeaza randamentul total al transmisiei, la coborare cu sarcina maxima.

1.4. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la ridicare in gol

a) Se calculeaza factorul de incarcare al transmisiei mecanismului de ridicare la ridicare in gol.

b) Se calculeaza randamentul total al transmisiei, la ridicare in gol.

c) Se determina cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la ridicare in gol.

1.5. Cuplul rezistent static, raportat la arborele motorului, la coborare in gol

a) Se calculeaza cuplul de pierderi, la coborarea in gol.

b) Se determina cuplul rezistent util, la coborarea in gol.

c) Se determina cuplul rezistent static total.

Grafic de sarcina simplificat

2.1. Calculul cuplului echivalent:

DAr = 37 % DAsr := 40%

2.3. Stabilirea tipului motorului electric

Simbol PN n1 nN N N cosN UN I1N I2N U20 MK GD2 Jm DAs

M k := 80kgf  m M k = 784.532  N m 2 DAs := 40%

2.4. Verificarea capacitatii de suprasarcina.

Capacitatea de suprasarcina la ridicare cu sarcina maxima, in cazul scaderii tensiunii in reteaua de

2.5. Calculul momentului de inertie al mecanismului de ridicat

a) Ridicare cu sarcina maxima, la accelerare si franare.

(G0 + Gs)  vNr 

b) Coborare cu sarcina maxima, la accelerare si franare.

c) Ridicare in gol, la accelerare si franare.

d) Coborare in gol, la accelerare si franare.

2.6. Calculul cuplurilor de accelerare si franare

a) Se adopta acceleratia liniara a sarcinii:

2.7. Calculul timpilor de accelerare, franare si de regim stationar

M pmed := 0.85 M k M pmed = 666.852  N m

a) Timpul de accelerare la ridicarea sarcinii maxime

b) Timpul de franare la ridicarea sarcinii maxime

c) Timpul de accelerare la coborarea sarcinii maxime

d) Timpul de franare la coborarea sarcinii maxime

e) Timpul de accelerare la ridicarea in gol

f) Timpul de franare la ridicarea in gol

g) Timpul de accelerare la coborarea in gol

h) Timpul de franare la coborarea in gol

i) Timpii de functionare in regim stabilizat:

j) Timpii de pauza intre operatii

( 1 − DAr)  ( Σtk + Σtak + Σtfk)

tp3 := tp1 tp3 = 94.5 s

2.8. Verificarea finala la incalzirea pe ciclu de functionare.

ΣM2akTak := M a1  ta1 + M a2  ta2 + M a3  ta3 + M a4  ta4

ΣM2fkTfk := M f1  tf1 + M f2  tf2 + M f3  tf3 + M f4  tf4

ΣM2akTak + ΣM2fkTfk + ΣM2kTk

3.Determinarea graficului de sarcina pentru mecanismul de deplasare a

Sistemul de actionare a mecanismului de translatie a caruciorului.

3.1. Alegerea transmisiei pentru mecanismul de deplasare a caruciorului

c) Aleg reductorul cilindric cu trei trepte,seria 3H1-001 cu raportul de transmisie ic := 63