Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Capidava Monografie Arheologica Vol. 1 Ed ARP ROM 1958

    Uploaded by

    Tudor Scarlatescu
    13 views265 pages

    Original Title

    Capidava Monografie Arheologica Vol. 1 ed ARP ROM 1958

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views265 pages

    Capidava Monografie Arheologica Vol. 1 Ed ARP ROM 1958

    Uploaded by

    Tudor Scarlatescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 265
    INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI R. P.R. GR. FLORESCU, R. FLORESCU si P. DIACONU CAPIDAVA MONOGRAFIE ARHEOLOGICA VOL. 1 BC.U-IASI 586160 ¢ AMUN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE PREFATA Inca din 1906 V. Pérvan, intr-un artical (Salsovia) publicat in «Convorbiri literare seotea in evidenta importanta cercetarti limesulti dunarean din Dobrogea romand, pentru istoria patriei noastre. Din cauga improjurarilor, insd, abia in 1924 a pudut sa se facd inceputul acestor cercetiri, Ele si-an fixat ca obiectiv cetatea romand Capidava, agexatd pe malul Dundrii, pe un masiv de piatra calcaroasa de bund calitate, ceea ce a si atras 0 intreprindere ca 5-0 exploateze, amenintind en distrugerea intreaga cetate, Pe de o parte salvarea cetatii de la distragere, iar pe de alta parte $i poxitia ei la un important vad al Dunarii, prin care trecea un drum ce venea din Carpati ji mergea prin interiornl Dobragei pind la mare, la orasele grecesti Tomi si Hstria, eran motive temeinice pentru inceperea cercetarilor in acest punct. Cercetirile an continuat — cu mai putin sprijin din partea autoritafilor, dupa moartea tui V’. Parvan in 1927 — pind in 1949, cind an fost infrerupte pentru a se accentua activitatea arheolagica in alte localitaji prevazute in plannl de luera. In 1955, insd, conducerea sipatarilor arheologice, cu aprobarea Academiri R.P.R., a repus in plan Capidava, hotarind in acelagi timp de a se intocmi un studin monografic al rezulta~ telor cercetdrilor anterioare. 7 Studinl monografic a fost intocmit in colaborare cu membrié tineri ai colectivulni de sdpe tari din 1955 (P. Diaconu gi R. Floreseu), carora li s-a incredinfat studierea materialului descoperit in stratul de deasupra cetifii romane, datind din epoca feudald timpurie. Sirguinga si constiinciagstatea cu care au tucrat au contribnit mult la formarea lor stiintified gi la afirmarea lor ca buni cercetatari. Documentarea ilustrativa a fost execntata de tinerit arbitecti D. Teodorescu gi P. Munteann, a céror pasinne pentru monumentele arbeologice-constrnctive ale antichitatii reiese clar din Incrarile ce insofese acest studin, In general, studiul acesta monografic se plaseaza in cadral problemei maria limesului roman de la Dunérea de jos, problema care, pe de o parte se asteaptd de ta noi sd fle rezolvatd, find singura rimasd in aceasta stare in cadrnl limesului imperiului roman, iar pe de alté parte, cercetarea ei va aduce noi lumini in istoria patriti noastre. Gx. PLorescu asi] CAPITOLUL 1 CAPIDAVA IN CADRUL ORGANIZARII LIMESULUI DUNAREAN AL DOBROGEI ANTICE ESFASURAREA istorici a intregii vieti a Dobrogei a fost determinati, in mare parte, de asezarea ei geografic, la o rispintie de drumuri?, Un prim drum este drumul mitii, care vine dinspre sud, din orasele greco-orientale, aducind aci 0 viath economici dezvoltati si clementele unei civilizatii inaintate, mediteranee. Al doilea drum este drumul Dunirii care merge spre apus si leagi. gurile Dunirii cu gurile Rinului, cu ramificatii intr-o parte si alta, pe care citcul bunurile economice si culturale din sudul greco-oriental si din apusul gallo-roman, Dat cea mai veche si mai important ramuri a acestui drum este ramura care leagi podisul catpatic cu podisul dobrogean. Aceasti ramuri ¢ compust din tot atitea drumuri cite cursuri de ap coboara din munti si se varsi in Dunirea dobrogeant — Arges, Ialomita, Buziul continuat de valea Cilmituiului, Siretul, Prutul, cu toti afluentii lor. Din cca mai indepartati antichi- tate, pe vaile acestor riuri cra un « du-te, vino» al pistorilor carpatici, care, ajungind la capitul riurilor, giseau, in Dobrogea, si pisune imbelsugata pentru turme si pimint roditor pentru plugiric. $i mulfi dintre ei isi intocmeau aci ageziri statornice, care inmul- indu-se an de an transformau Dobrogea ints-o tari getick. Am putea deci si caracteri- zim aceste drumuri carpatice ca drumuti etnografice, cate, apoi, devin si politice, cum s-a intimplat, dupa informatiile pe care le avem, in timpul lui Dromihetes si al lui Bure- bista. Incercarea marilor state din sud de a stpini Dobrogea sau a timas zidarnici sau, daci a izbutit, stipinitca lor a fost precari. Asa a fost, de pildi, incercatea lui Darius, Filip I, Alexandru cel Mare, Lysimach. Numai atunci cind stipinitorul din sud a cucerit si nordul Dunirii dobrogene, a putut pistra in liniste hotarul dunitean, adici asa cum au Ficut romanii, iar in evul media turcii 2, Alt drum important este cel care sttibate Dobrogea de Ia nord Ja sud si invers. Acesta este, pe-de o parte, drumul pe care cXutau sil pitrunda popoarele in migratie din ' Pentru informatii, geologice, geografce, anteo- rosea. 18781928, Bucuceyti, 1928, p. 1 si urm, pogeagraice etc. releritoare la Dobroges, ver! he SY, Plavan, Ieccpulaie seit romane la guile Dani, frarea iui C. Briesseu, Paminfal Debregt, in vol. De Bucy 1923, p21 $f unm. 8 eaprnaya stepa pontica, si mai de departe, inspre orasele bogate si clima mai caldi a Mediteranei, iat pe de alta este drumul atmatelor sudice care veneau si-i respingi. $i dintr-o parte si din cealalta, este drumul distrugerii, dar, totdeodata, si al prefacerilor sociale. Caracterul perseverent getic al Dobrogei ne explica si frimintatea neobisnuita a limesului_ roman la Dunirea scitict. La inceput, romanii, in urma luptelor victorioase din sec. I i.e.n., n-au vrut si ia in stipinire efectiva aceasta fortéreata getict, ci au inglobat-o in regatul clientelar trac, care avea in seama si paza Dunirii. Ca si contrabalanseze totusi omogenitatea etnick a getilor dobrogeni, au deportat pe bessi din sudul Traciei? si i-au agezat alituri de ei, in locuri nepopulate mai ales inspre mare, dupi documentele de pina acum, dar probabil si spre interior dupa indicaia unor inscriptii de la Ulmetum si Capidava. Abia in anul 15 e.n. imparatul Tiberiu infiingeaz un comandament militar pe coasta marii cu numele de praefectus ovat maritimae sau praeses laevi Ponti, cate avea attibusii militare administra tive si juridice si care eta sub ordinele guvernatorului Moesici. Partea interioar’ insi, cu Dunirea, rimine tot in grija regelui trac. Claudius, in 46%, nemulgumit de dezordinele interne in regatul trac, il desfiingeazt, transformindu-| in provincie ptocuratotian’, iar Dobrogea pini Ia Haemus ¢ anexati Moesiei #. Nu se procedeazt inst la organizarea lime- sului, ci se limiteazi Ia supravegherea lui prin flota moesicé, riminind ca guvernatorul st intecvina, la nevoie, cu armata sa. Romanii isi dideau seama cX nu se pot aventura intr-o provincie care se tinea atit de indatitnic de regiunea de dincolo de Duntte. Ei au ciutat deci s4 asigure linistea in nordul fluviului. In acest scop au incheiat tratate (feedera) cu popoarele din aceasti parte prin care tratate aceste popoare intrau in clientela imperiului roman ®. $i totusi dacii din nordul Duntrii, gens namquam fide, cum 0 numeste Tacit, impreun’ cu roxolanii de la risitit, la momentul oportun, cum a fost in timpul «bn Condunh in «Bastien IL 98D 31 gor of Re Vi, Hisa tet Dern Bar, Shr 08 yes iden, a's Sa 9 eee Ne'wiore lene SCR} am IV) a Sok eae A, V, Pemseing Dit fae dr Proving Mui in «Jahre 1 (188). YH ae We Pea Th Wp 3 me lf lin song» PN, ps Re Vp op A Site in Reidton a? Ble rca bf pian) St di. Ver seta tee 2 A Bees op cp 88 wrns¥ Peo, 1 primary ito Et Horo onc "ne, ja 006 29 em) pte to Tis

    You might also like