ANUL X X V III No. 8519 6 Paain! p.

Luni 8 Iunie 1936

M* 3.79.^
fl BOfi fl fl fl ENTE REDACŢIA ş l ADMINISTRAŢIA D irecţia
Pentru un a n , , , 600 lei Pentru un an . ■ • • 1400 tel Redacţia şl 3.80.30
ln I » R A { k >* e M S *ct
■
•
Sase lu n i,
Trei luni ,
300 -
150 .
In STRĂINĂTATE
Instituţiuni publice şi particulare Lei 1000 anual
I' Sase luni ■ • • 700 u
Trei luni • ■ . 350 m
— BUCUREŞTI —
S t r a d a R. P o i n c a r é 17
fldminls.
Taxe se p lă teşte Tn numerar Bir, G-I« P. T. T
cont. circ. No. 137282/326
3.79.12

SĂRBĂTOAREA POPORULUI ROMAN

Aniversarea suirei pe tron a M. S. Regelui CAROL al ll-lea
Ziua de 8 Iunie a rămas înscrisă în inima şi în isto­
ria poporului român ca o zi consacrată cultului Dina­
stiei. Suveranul
Existenţa şi misiunea Dinastiei s'au împletit în
fursul istoriei laolaltă cu însăşi destinele neamului
fomânesc.
In viaţa noastră de stat Dinastia n'a fost nici o im­
ü economia romanească
provizaţie, nici o ficţiune. Caracteristica prodigioasei ac­
Dinastia a fost o realitate.
A fost una din pietrele de temelie ale organizaţiei
tivităţi conducătoare pe care o
desvoltă M. S. Regele Carol II
I Carol II a dat înaltul şi preţiosul
este că nici un dom eniu nu ră­
de stat şi ale vieţii naţionale. mâne în afara preocupărilor şi
Şi aceasta n'a fost o întîmplare. A fost consecinţa iniţiativelor sale creatoare.
logică şi necesară a funcţiunei şi a rolului îndeplinit N u sunt m u lte zile de când
Suveranul a ţin u t să sublinieze
de Dinastie în fiecare moment, în fiecare etapă din cu prezenţa şi cuvântul Său R e­
prodigiosul proces de desvoltare şi de progres par­ gesc, — la solem nitatea inaugu-
curs de poporul român în cursul ultimilor 7Q de ani. rărei abatorului de export dela
Regele Carol I în România Mica, Regele Ferdi­ Constanţa, — cât de m are în ­
sem nătate acordă la tot ceeace
nand I în înfăptuirea şi în primii ani ai României este m en it să contribue la des-
Mari, au contribuit într'o măsura hotârîioare la îm­ voltarea şi progresul economiei
plinirea unor înfăptuiri istorice. naţionale.
De şase ani M. S. Regele Carol al II-lea prezidează P rintre însuşirile Sale excep­
ţionale de îndrum ător şi Condu­
la o operă a cărei strălucire şi ale cărei proporţii vor i *
cător de ţară, de Consolidator
inarca unul din cele mai bogate şi mai glorioase ca­ al Rom âniei-Intregite, este şi a-
pitole din istoria poporului român. ceastă facultate preţioasă între
toate, de a îm brăţişa cu gândul
într'o perioadă de organizare, de reconstrucţie şi cel bun şi rodnic toate, absolut
'de ascensiune a unui popor tânăr şi plin de posibili­ toate problem ele de ordin cultu­
tăţi, M. S. Regele Caro! al lî-lea este Suveranul ma­ ral, social, moral şi economic, şi
rilor iniţiative, Suveranul elanurilor creatoare. Suve­ de a sprijini cu convingere şi e-
ranul imboldurilor care desţelenesc şi al îndemnuri­ nergie susţinută tot ceeace poate
constitui un progres în aceste
lor care descătuşează. ram uri de activitate de interes
Suveranul reprezentant al unei Monarhii active, obştesc atât de com plexe şi de
tare trâeşte vie şi se resimte viguroasă în sufletul variate.
şi în toate manifestările de viaţă ale poporului ro­ Dacă nu ne-am referi decât
mân. num ai la ultim ii ani, su n t nenu­
m ărate îndrum ările şi iniţiati­
Aşa se explică atât locul pe care M. S. Regele Ca­ vele solicitudinei şi iniţiativei
rol al II-lea îl ocupă în inima devotata a poporului Regale pentru propăşirea econo­
român, cât şi opera mare pe care zi cu zi, ceas cu m iei naţionale.
In numeroase cuvântări, rostite
ceas şi pretutindeni Suveranul României o înfăptueş- cu diferite prilejuri, şi cu deose­
te cu înţiativa Lui, cu cuvântul Lui şi cu fapta Lui. bire în răspunsurile pe cari le-a
M. S. Regele Carol ai II-lea prin această operă, dat adreselor Camerei şi Sena­
Sporeşte şi întăreşte legăturile indestructibile dintre tului, M. S. Regele Carol II a ţi­
n u t în m od statornic să subli­
ţară şi Dinastie. nieze şi să evidenţieze m arele in­
De aceea astăzi, ca în toate clipele de sărbătoare teres pe care-l păstrează econo­
m iei naţionale, a bunei stări m a­
şi de înălţare sufletească, în România întregită răsu­ teriale, care constitue tem elia ce­
nă un singur strigăt şi un singur ecou : lorlalte progrese de tot felu l ale
TRAIASCA M. S. REGELE CAROL al II-lea. naţiunei.
De aceea M. S. Regele a fost
TRAIASCA DINASTIA. dintru început cel m ai convins
susţinător al necesităţei de a se
M . S. REGELE CAROL al ll-iea soluţiona cu dreptate şi echitate
problem a datoriilor rurale şi u r­
N O T H Înalţi oaspeţi ai României
bane, care a restabilit pacea so­
cială, şi-a avut ca rezultat reîn ­
vierea activităţei productive a
ţârei.
M. S. Regele şi puterile etnice Convins că m ultă vrem e încă
agricultura rămâne principala
Din înălţimea unui Tron, care esfe
tidisolubil legat printr'un trecut glo-
<ios, cu toată viafa liberă româneas­
mare adevăr. El ne spune : Scoateţi
din trecut vraja care a creiat şi poe-
sia populară şi armonia musicală, şi
lis te a ll te n ii! ram ură de activitate în isvorul
de căpetenie de bogăţie al statu-
lui român întregit, M. S. Regele
Său sprijin tuturor iniţiativelor
şi măsurilor legislative chem ate
să m odernizeze şi să perfecţio­
neze producţiunea solului româ­
nesc.
Ca în tot ceeace întreprinde,
în sfera înaltelor Sale iniţiative
şi îndrum ări de conducere, M. S.
Regele Carol II aduce un fecund
spirit nou, modern, care, — în ­
lăturând vechile rutine tradiţio­
naliste şi biurocratice, — se in­
spiră dela cerinţele tot m ai im ­
perioase ale vrem urilor noui.
Ideia aceasta, a transform ăreî
produselor brute ale păm ântului
nostru, în produse industriali­
zate, a fost desvoltată şi deunăzi
la Constanţa.
Cu cât această transform are,
cerută de nevoile tim pului şi de
condiţiile schim burilor interna­
ţionale între popoare, va fi m ai
repede realizată, cu cât m ai m ari
vor fi foloasele de tot felu l de
cari vor beneficia ţara şi clasele
producătoare.
Păm ântul nostru bogat şi rod­
nic ne dă din belşug m aterii pri­
me, pe cari m unca şi iniţiativa
românească trebue să Ic tran>r
sforme, şi să le înfăţişeze strei-,
nătăţei în form a în care su n t
mai uşor şi m ai rem unerator ac­
ceptate pe pieţele internaţionale
de desfacere.
Acesta este adevărul pe care,
cu m inunata pătrundere şi clar­
văzătoare percepere a realităţi­
lor, M. S. Regele nu încetează de
a-l propovădui.
N u num ai în dom eniul moral,
cultural, patriotic şi social, dar
şi în cele de ordin economic, în
domeniul preocupărilor de bună
gospodărire a ţârei şi de bună
stare a poporului Său, M. S. R e­
gele nu încetează de a da cel din­
tâi pilda cea bună, a rosti în d em ­
nul rodnic al înfăptuirilor noui,
a fi iniţiatorul m uncei ordonate
şi pricepute.
Iată ceeace am ţin u t să subli­
niem în această repede privire
asupra uneia din nenum ăratele o-
biective ale activităţei de interes
obştesc pe care o desfăşoară M.
S. Regele Carol II, — pe care
ţara îl sărbătoreşte astăzi.

că, M. S. Regele Carol, propagă, o

concepţie care ea însăşi este o fru­
museţe etică şi etnică. El este con-
\Ais că nimic temeinic nu se poate
realiza fără contactul permanent cu
puterile etnice, cu forţele noastre
naţionale, tradiţionale şi istorice.
Aceasta îl face ca în orice îm­
prejurare glasul Său să sune pentru
trimiterea la isvorul de inspiraţie al
neamului, şi pentru mobilizarea for­
ţelor ancestrale ale ţării româneşti. M.
S. Regele Carol II este astfel sufletul
mare şi înţelegător al Bisericii orto­
doxe al cărei istoric îl cunoaşte, ca
un specialist al trecutului nostru; pre­
cum este în artă şi în literatură con­
vinsul teoretician al identităţii dintre
inspiraţie personală şi vocea nea­
mului însuşi.
Când s'a inaugurat serbarea culfu-
■ală a cărţii, M. S. Regele a răspuns
cuvântărilor ce le ascultase, dând
un s fa t: un sfat care sintetizează o
gândire şi o atitudine. El a spus crea­
torilor de frumuseţi literare următoa­
rele cuvinte, cari sunt tot atâtea lu­
minoase visiuni de viitor:
„In zilele de înălţare a unui neam,
în epoca de azi mai mult decât ori­
când, scrisul trebue să fie un apos­
tolat. El trebue să fie un amalgam
al sufletului care să reprezinte între­
gul nostru neam.
„Produsul literaturii noastre trebue
să fie produsul întregului suflet al nea
nului meu. Directiva mea este : dela
sufletul scriitorilor la sufletul cetitori­
lor".
Al. S. Regele Carol apare astfel H am let, u n tip de com edie, care îşi
ca personalitatea simbolică a legăfu-
rei cu forţele ancestrale ale neamu­
lui nostru, şi cu puterile oarecum te­
lurice ale creaţiei româneşti.
iV1. S. Regele ne învajă astfel un
decorul caselor, ca şi vitejia cu care
s'a păstrat moşia mare românească.
slaviei, A. S. R. Princi­
In această întoarcere permanentă pele Paul şi d. dr. Eduard
la ceeace este pur şi etern în cons­
trucţia etnică românească, M. S. Re­
gele este astfel şi un mare profesor,
ca şi un inimos profet, şi de aceea
El reprezintă sinteza vie şi su­
gestivă a celor mai strălucite o-
rizonfuri spre un progres sănătos
şi continuu al neamului nostru de
pretutindeni, azi strâns unit sub ace­
laşi sceptru al Regelui luminat, şi j
păstrător al credinţelor, al avânturilor
şi al posibilităţilor de înălţare în vii­
tor a românismului.
PETRONIUS
----------------- ----------------------------
Ecouri
a B rest în F ra n ţa, în presenţa
L d-lu i Lebrun, preşedintele Re-
publicei, a in a u g u ra t solemn
şcoala navală, care a re de scop să
pregătească pe ofiţerii de m arină.
Se ream inteşte cu acest prilej că
şcoala a fost în fiin ţată de Richelieu,
care cel d intâi a înţeles că u n vas nu
se poate conduce de cât d e-u n om
p reg ă tit în m eseria aceasta.
n revista „Mercure de France“ se
i dau am ănunte asupra fe lu lu i cum
se represintă Shakespeare în ţara
sovietelor. Se face de exem p lu din
bate joc de „boerimea“ cu m am zice
noi. E o literatură de clasă, cum de
pildă teatrul lui V oltaire în Franţa
era o tribună revoluţionară.
în a ltu l R eg en t al iu g o ­
In această alianţă stau I bucurie s u fle tu l poporu­
nu num ai siguranţa zilei lui rom ân, care într'un
de azi a celor tre i S ta te singur glas, unanim e fiin d
şi liniştita lor desvoltare, \
dar şi garanţia unică a zi­
lei de m âine.
De aceea, prezenţa ca­
pilor de S ta t cehoslovac
şi Jugoslav, alături de S u ­
veranul nostru, treb u e
considerată d rep t o nouă
şi fe ric ită m a n ife sta ţiu ­
ne publică a solidarităţii
j desăvârşite cari leagă
Jugoslavia, Cehoslovacia
şi Rom ânia, prin to t ce
înfăţişează aceste tre i ţări
p rieten e : şe fii statelor,
guvernele lor responsa­
bile şi opinia, unanim ă în
sen tim en tele p rieten eşti
cari le însufleţesc, a celor
tre i popoare.
Sasesprezece ani de a-
Hanţă, dela zi la zi în tă ­
rită şi călită prin n en u ­
A. S. R. PRINCIPELE PAUL m ăratele problem e ce li
s’au pus în fa ţă , au trans­
Heues, preşed in tele repu- fo r m a t această alianţă, PreşedinteleD-Í
blicei cehoslovace, au so­ în tr'u n singur in stru m en t
sit azi în Capitala ţării, puternic, am p u tea a fir ­ toate p artidele şi grupă­
Republicei Cehoslovace
întâm pinaţi fiin d de M. S. m a într'un m are sta t care rile politice rom âneşti,
R egele Carol al ll-le a şi este azi Mica în ţeleg e re. strigă, „Bine aţi v e n it în
de întregul gu vern . la tă pen tru ce în tâ ln i­ Capitala
E ste o vizită, a cărei în ­ rea suprem ilor exponenţi „Trăiască, crească şi în ­
sem nătate deosebită o ai Jugoslaviei, Cehoslova­ florească, Mica în ţe le ­
p reţu ieşte to t p o p o n d ro­ ciei şi R om âniei pe pă­ g ere “ .
mânesc.
Caldul entuziaştii şi m a ­
m ântul nostru, um ple de
Biserica trebuie să iie îndrumătoare de fiece
rele respect cu care au
salutat sosirea în a lţilo r clipă a vieţii sufleteşti a individului, dar spre a
Oaspeţi, sunt dovada e- juca acest rol, trebuie ca slujitorii altarului să pri­
locventă a legăturilor a- ceapă şi să pătrundă viaţa, nevoile şi durerile omului.
tlânci, indisolubile, ce u- (Din cuvântarea M. S. Regelui la învestirea episcopilor Aradu­
nesc Mica în ţeleg e re. lui şi Hotinului — 21 Decembrie 1935 —)
Reuniunea
dela B U C U R E Ş T I
— Comentariile ziarului
„Pravda“ —
RADOR, 6 (Rador). — Agenţia
Avala transmtie :
Comentând reuniunea dela Bu­
cureşti a şefilor de state ale Micii
înţelegeri, „Pravda" de astă seară
scrie că întâlnirea dela Bucureşti
este urmărită cu mare atenţie de
străinătate. Desigur însă — arată
ziarul — această atenţie nu este
datorită faptului că reuniunea va
trebui să fie urmată de evenimente
care nu ar fi în armonie cu efortu­
rile pacifice generale, atât de pu­
ternic şi atât de hofărît efectuate
până acum de Mica înţelegere. Ea
se daforeşte mai de grabă faptului
că statele din această importantă
grupare internaţională au ştiut să
D-l GH. TATTARESCU,
Preşedintele Consiliului de miniştri
fie apărătoarele sincere şi ferme
BENEŞ
ale desvoltăril bunelor relaţii între
popoare şi a unei mai bune şi mai Solidaritatea
sigure garanţii de pace.
M. S. Regele Carol, A. S. R.
Mici Inteleaeri
Principele regent Paul şi Excelenţa LO NDRA, 6 (R a d o r). —
Sa dr. Beneş, preşedintele Repu­
„ M a n c h e ste r G u a r d ia n “
R om âniei “ şi p u b lic ă o c o r e s p o n d e n ţă
blicii cehoslovace, vor examina,
a su p r a c o n f e r in ţ e i ş e f ilo r
după afirmaţiile ziarelor româneşti, d e s t a t e a i M icei î n ţ e l e ­
situaţia internaţională actuală. Mi­ g e r i.
ca înţelegere va continua şi în vii­
tor să lucreze fot mai energic pen­
în t r u n ir e a d e la B u c u ­
r e ş t i — s p u n e zia ru l — u r ­
m ă r e ş te să d o v e d e a s c ă u-
tru limpezirea situaţiei internaţio­
n it a te a M icei î n ţ e l e g e r i .
nale şi pentru a face cir putinţă ra­ Z ia ru l r e le v ă a p o i in t e r -
porturi bune şi amicale între p o­ viewsal p u b lic a t d e d . B e ­
poare. n e ş în „ P o litik a “ d in B e l­
grad.

i >
 ^ im r a u L «

Palatul Justiţiei PRIMĂRIA

" i m
— Cupletul tenorului Poenaru — Un epitet junimist. —
Sorgintea unei porecle. „Iro zii“ d-lui Eugen Herovanu —
In prea in teresantele rem iniscenţe
Consacrate la şu lu i pe cari d. Eugen
H erovanu le publică în „Volumul A-
m in tirilo r”, d -sa am inteşte un vechiu
ep itet junim ist, astăzi aproape uitat.
A stfel evocând succesele pe care ve­
chiul ansam blu de operetă din Craio­
v a le -a obţinut, acum p a tru decenii,
la Iaşi, d. Eugen H erovanu cita un
v ers d in tr’u n cuplet pe care Nicu
Poenaru, ten o ru l rep u ta t al acelui
ansam blu, îl cânta în actul final din
opereta „V ânzătorul de P ăsări” re ­
lu ată astăzi cu acelaş succes pe sce­
n a T eatrului N aţional din Iaşi.
Şi fiindcă d. Eugen H erovanu nu-şi
am intea, probail, întregul verset, îl
cităm în întregim e, aşa cum îl cânta
pe vrem uri N icu Poenaru, păsărarul:
Cutare deputat
După ce-a tot schim bat
Partid după partid,
P ân’ce le-a isprăvit.
Ş i zău, n u m ă m ir de fel
De stai ca să-l descoşi
A N u ştie singur el
! D e-i alb sau ro;
' R efren
Părinte, ti dau de rost,
, U n porum bel a fost. (bis).
C om entând refre n u l final, d. H ero­
v an u se opreşte asupra cuvântului
porum bel am intin d u -şi că acest epitet
a fost acordat junim iştilor politici
consideraţi în politică, porum bei voia
ijori, ca unii cari au fost când cu li­
beralii, când cu conservatorii.
D esigur că d. Eugen H erovanu va
fi u ita t că acest ep itet „porum bel”
i- a servit cândva ca u n leit-m otiv pe
baza căruia a scris o revistă politică
în colaborare cu defunctul rom ancier
şi ziarist ieşan S p iru P rasin.
R evista era in titu la tă „Irozii” şi au-ceastă poreclă a r fi em anat dela Em i-
lo rii au p rezen tat-o T eatrului N aţio­
n a l d in Iaşi sub pseudonim ul M or-
D ax. C om itetul te a tra l din Iaşi a re ­ sale am intiri a rea m in tit „porum beii”
fu z a t rep rez en ta re a ei pe scena Tea­ carpişti şi în tru c â t a şi scris „Irozii”
tru lu i N aţional şi îm potriva acestei
d eriziu n i au to rii au făcut recurs înain în m ăsură să indice sorgintea acestui
■iţea C urţii de A pel din Iaşi.
a s fiiâ
LITEM.MTI iá
W Ş i-a însuşit sum a de lei 232 m ii din C azinoului-R estaurant, în
ap ă ru tă la Iaşi sub titlu l „Epigonii”.
Din acel frag m en t se p o ate observa
că întreaga acţiune se desfăşoară în
gruparea junim istă dela Iaşi şi în ju ­
ru l lui P. P. Carp, pus în rev istă sub
num ele de P etrach e Crap.
Că şi în te x tu l „Irozilor” d. H ero­
vanu — care în tin e re ţă a scris v er­
suri şi epigram e — a în tre b u in ţat cu­
vân tu l epitetic „porum bel“, aceasta
se poate observa din acest cuplet ce
urm a să se cânte pe aria cunoscutei
melodii, în vogă atuncea, „T arara-
bum -dere“.
Iată c u p le tu l:
In tot laşul lat şi m are
Ne cunoaşte fie-care,
Sintern nişte zeflem işti
A ngajaţi ca junim işti.
Lângă ceilalţi — m ilita n ţii —
Noi facem pe figuranţii.
De principii nu ’ntrebaţi,
Nici la şefi n ’o să aflaţi.
Noi sântem tinerei,
Noi sântem uşurei,
Noi sântem derbedei,
Noi sântem porum bei!
N ’avem drepturi, n ’are-a face,
L ucru greu încet se face.
A zi sântem cosmopoliţi
M âine încetăţeniţi.
De n i-i m u tra cam... chineză
E chestie de-antiteză:
Noi sântem schilozi, gheboşi,
In schimb, şefii sânt frum oşi.
Noi sântem tinerei
Noi sântem uşurei
Noi sântem derbedei,
Noi sântem porum beii
E pitetul de „porum bei” s’a acordat
junim iştilor politici p e când acest
junim ism era în apogeu. Cine l-a in ­
v en tat ? C arp singur ? Că d oar el
este acela care şi-a o norat prietenii
politici cu nobilul ep itet de „gogo­
m ani” — deşi d upă o controversă a-
nescu.
Fiindcă d. H erovanu în preţioasele
pe această tem ă, desigur că d -sa este
ep itet peste care nu se v a p u tea tre ­
M. S. Regele a vizitat
eri expoziţiile de pic­
tură şi arhitectură
M. S. Regele a vizitat eri d. a. ex ­
poziţia de icoane a pictorilor C. I.
P aşcanu şi M. Ullea p en tru tâm pla bi
sericii d in A rsura, din p alatu l A ca­
dem iei de arhitectură.
E xplicaţiunile au fost date S u v era­
n u lu i de către d. dr. N. L upu şi pic­
torii C. I. Paşcanu şi M. Ullea. M. S.
Regele a felicitat pe artişti p en tru
frum oasele realizări.
D upă aceea M. S. Regele a vizitat
şi expoziţia Academiei de arh itectu ­
ră. E xplicaţiile au fost date de către
d. A ntonescu rectorul A cadem iei şi d.
profesor Iotzu.
Maxim Borki pe moarte
După o telegramă sosită din
Moscova, marele scriitor Maxim
Gorki s'ar afla pe moarte.
Ştiri artistice
Concertul anunţat pentru seara zilei
de 6 Iunie crt. în sala Dalles s’a amâ­
nat pentru Sâmbătă 13 Iunie.
B ibtiorgrafii
A ap ă ru t No. 4 din rev ista de cri-
tică „Da şi nu* cu urm ătoarele a rti-
împrumuturile cu asigurare CM! mm Plus!
Serviciul Administrativ
ftw n u g si iiiieie nar
ny Intră în conversiune Publicaţie ( F I I IE
T ribunalul Ilfov sec. I com ercială
fo rm at cu d -n ii jude P astia şi O dă-
gescu, a judecat cererea de regularea
rap o rtu rilo r de creanţă derivând din
îm p ru m u tu rile contractate pe bază
de poliţă de asig u rare a societăţii Ge­
dosarul va fi supus p arch etu lu i pen ­
tru concluziuni.
D iv e r s e
Se publică, spre cunoştinţa am ato­
rilor, că în ziua de 18 Iunie 1936, o-
rele 10 dim., se va ţine a 2-a licitaţie
— Trib. corecţional sec. 2, a con­ cu term en de u rg en ţă în localul aces­
d am nat la o lu n ă de zile închisoare tei prim ări, cu oferte închise şi sigila­
p en tru abuz de încredere pe A n asta­ te, fă ră d rep t de su p ra oferte, con­
iiir e Î i u i i
d e sc h ise d ela 1 Iunie
n erala de asigurări. P etreceti-vă vacanta p e târ-
sie C onstantinescu fost încasator la form legei contabilităţei publice, pen ­ mul MARI! NEGRE
S’a cerut trib u n alu lu i, în prim rând, fabrica Hess de cân tare mecanice. tru d area în an trep riză a construirii
să se constate că dato ria asiguratului, Preturi d e p en siu n e fo a rte
grădina
co n v en a b ile
contractată pe bază de poliţă de asi­ încasări şi a risip it-o în tripourile publică din acest oraş, în sum ă de lei
g u rare nu beneficiază de conversiune 899.910. întreţin ere d e prim rang
Capitalei. Camere fru m oase
deoarece p rin cip ial aceste operaţii — T rib u n alu l com ercial s. I judecă A ceastă construcţie, se va executa
n ’au caracteru l unor operaţiuni de în co ntinuare falim entul firm ei Alba conform planurilor, devize, caete de Inform aţiuni şi înscrieri I a :
îm prum ut p ro p riu zis ci de reîn tre - la 23 Iunie crt. sarcini şi seria de p reţu ri, întocm ite
b u in ţare a rezervei m atem atice. — C urtea de Apel s. IV în com plet de serviciul arh itectu rei com unale şi GRT Organizaţia Română
Şi, în al doilea rând, să se stabi­ de divergenţă a respins cererea de li­ aprobate de Consiliul comunal, în şe­
lească că debitorul neplătind dobân­ de Turism s. a. r.
b erare provizorie făcu tă de fostul a- dinţa dela 16 A prilie 1936, cum şi ca­
zile îm prum utului, urm ează a i se a- gent oficial de schim b T. B ădărău. ete de sarcini tip, publicate în Moni­ B ucureşti B -dul T ake Ionescu
plica clauzele contractului u rm ător — A făcu t recurs şi Peisach N acht to ru l Oficial Nr. 183 din 9 A ugust
cărora sau se d en u n ţă actul sau se No. 3 Tel. 4.41.65
unul din condam naţii în afacerea es­ 1931, şi pe care Domnii antreprenori,
reduce asigurarea. crocheriei cu tran sfe ru l belgian. le pot vedea în orice zi de lu cru în
S’a cerut să se p ronunţe reducerea cancelaria prim ăriei.
creanţei. T rib u n alu l a reţinut, în prim Persoanele care vor lua p arte la li­
rân d că e v orba de o acţiune decla­
rativ ă de d rep tu ri; şi a declarat-o ad ­
m isibilă în principiu. In fond a consi­
înzestrarea citaţie, vor depune o g aran ţie de lei
5 la sută, din v aloarea lu crărilo r şi
vor dovedi cu acte, că au firm ă în ­ CORPUL PORT. TRIB. ILFOV
d erat convenţiile de asem enea n atu ră cu scule, maşini şl unelte a scrisă la T ribunal, alegerea domici­
fără caracter de îm p ru m u tu ri specu­
lative reglem entate p rin legea con­ orfanilor din război meseriaşi şi
liului, că au ex ecu tat lu c ră ri sim ilare
că întrunesc condiţiunile legei con­
Pubäkafiune
versiunii şi deci exceptate. tabilităţei publice de a fi an tre p re­
nori.
Vânzări mobiliare
In consecinţă a adm is acţiunea şi a In „Monitorul Oficial“ Nr. 123 din 30
redus asigurarea. Speţa judecată este O fertele se vor face num ai în con­ In baza adresei Nr. 15864 din 193i
Mai 1936 a fost publicat Regulamentul a Jud. ocol 8 Bucureşti, se publică spre
referito are la asiguratul S. Lies. pentru înzestrarea cu scule, maşini şi form itate cu caetele de sarcini, iar
unelte a orfanilor din război meseriaşi licitaţia se v a ţine în conform itate cunoştinţa generală că în ziua .de 16 Iu­
In a f a c e r e a G rosz nie 1936, dela orele 12 din zi înainte,
sau absolvenţi ai şcoalelor de agricul­ cu dispoziţiunile art. 88-110 din legea
tură, cu scopul de a-şi deschide ateliere contabilităţei publice, R egulam entul se va vinde la licitaţie publică în Bu­
D. jude in str. I. Stănescu care in- proprii sau de a-şi întemeia gospodării Oficiului C entral de licitaţii şi N or­ cureşti, calea Griviţei Nr. 215, averea
stru eşte falşu rile cu ex p o rtu rile şi agricole. mobilă urm ărită a debit. Anghel Rădu­
com pensaţiile frauduloase ale în tre ­ m ele G enerale de licitaţii.
Ministerul, Muncii, Sănătăţii şi Ocro­ lescu, care se copune din opt sobe de
prin d erilo r lu i Grosz, a p rim it cererile tirilor Sociale aduce la cunoştinţa celor P rim ar, Indescifrabil teracotă diferite culori şi forme, anu­
de lib erare pe cauţiune a celor ares­ interesaţi că acei cari doresc să bene­ S ecretar, Indescifrabil me specificate în procesul verbal de ur­
taţi, Sam uel Sam uelly şi R adu An­ ficieze de acéste înzestrări trebue să ia Nr. 4220 — 1936, Iunie 3. mărire, spre despăgubirea credit. Ma­
gliei, cel d in tâi procuristul Blocului cunoştinţă de prevederile regulamentu­ ria T. Ionescu.
lui şi să-şi înainteze cererile însoţite de
Im p o rtato rilo r ia r cel de al doilea Publ. Nr. 30256.— Dos. 6248 din 1936
fost şef de biurou în Banca N aţională. acte, oficiilor judeţene I. O. V., din ca
pitala judeţului în care domiciliază, cu
Licitaţia E-a
D. P rim P ro cu ro r Al. Procop D um i-
trescu, a pus concluzii de respingerea
excepţia acelora din Bucureşti şi jude­
ţul Ilfov, cari le vor înainta serviciului Primăria Municipiului In baza adresei Nr. 15864 din 1936
a Jud. ocol 8 Bucureşti, se publică spre
cererilor şi acestea au fost respinse. de plasare I.O.V. din Direcţiunea cunoştinţa generală că în ziua de 16
M ai su n t de făcu t ultim ile rap o arte şi Muncii. PLOEŞTI Iunie 1936, dela orele 12 din zi înainte,
anch eta ju d icară se închee după care se va vinde la licitaţie publică în Bu­
cureşti str. Maria Hagi Moscu Nr. 22, a-
Publtcatiune verea mobilă urm ărită a debit. Anghel
Rădulescu, care se compune din una
A dunarea g en erală
a Asociaţiei profesorilor din învăţă-
Se aduce la cunoştinţa gene­
rală că în ziua de 23 Iunie 1936,
orele 11a. m., se va ţine licita­
ţie publică cu termen scurt, în
sufragerie lemn furnir culoare nuc şi
altele anume specificate în procesul
verbal de urmărire, spre despăgubirea
credit. Marin T. Ionescu.
Publ. Nr. 30249.— Dos. 6248 din 1936
localul Primăriei Municipiului
■muftiii U
flHBMBBfi
Ploeşti, pentru închirierea pră­ In baza adresei cu Nr. 28872 din
mântui comercial secundar văliilor, standurilor şi boxelor 1936 a Jud. ocol 5 Bucureşti, se publi­
că spre cunoştinţa generală că în ziua
goale, din Halele Centrale ale de 13 Iunie 1936, dela orele 12 din zi
Adunarea generală a profesorilor din • secundar şi ale profesorilor să fie a Oraşului. înainte, se va vinde prin licitaţie pu­
învăţământul comercial, s’a ţinut ia se­ parate de Asociaţia generală a profeso­ Termenul închirierei este de blică la loc., str. Sf. Vineri Nr. 33, Bu­
diul Asociaţiei din str. Traian Nr. 165 rilor din învăţăm ântul secundar.
(şcoala comercială „Marele Voevod Mi- Trecându-se la alegerea comitetului trei ani începător dela 25 Iunie cureşti, ayerea mobilă urm ărită a de­
hai"). sunt aleşi prin aclamaţie : 1936. bit. D. Iacobsohn, compusă din un gar-
Preşedinte, Vasiie Dimitriu; vice-pre- derob, vopsit maro, cu oglindă şi altele
Şedinţa a fost deschisă de d. V. DI- Licitaţia se va ţine prin oferte
MITRIU, preşedintele Asociaţiei, care a şedinţi : Dem. Rădulescu şi I. Constan­ anume specificate în procesul verbal de
depus mandatul Consiliului de admini­ tinescu; secretar general: I. I. Mărcu- închise şi sigilate. urmărire, spre despăgubirea credit. L.
straţie fiind ajuns la termen şi propu­ lescu; membri: d-na Friedmann Gheor­ Supra oferte nu se primesc. Steinberg.
ne să se aleagă un alt consiliu. ghiu, Ştefan Ţenov, Scarlat Dinescu, Publ. Nr. 30125.— Dos. 8903 din 1936
D. prof. COSTACHE DIMA propune Jean Petrescu, Costache Dima, Al. Giu- Domnii amatori sunt invitaţi
să se desfiinţeze această Asociaţie în­ glea.
Adunarea generală deleagă pe d-nii
ca în susmenţionata zi şi oră, In baza adresei cu Nr. 20826 din 1936
trucât obiectul el se încadrează în acel să se prezinte la licitaţie cu ga­
al Asociaţiei generale a profesorilor se­ Ştefan Ţenov, Jean Popescu şi Al. Giu- a Jud. 1 urbană Bucureşti, se publică
cundari. glea cu redactarea statutelor şi cu în­ ranţia de 5% din valoarea ofer­ spre cunoştinţa generală că în ziua de
D-na directoare FRIEDMANN GHEOR deplinirea formelor legale de constitui­ tei în numerar sau efecte publi­ 12 Iunie 1936, dela orele 8 dimineaţa
GHEIU arată că profesorii din învăţă­ re ale Asociaţiei profesorilor din învă­ înainte, se va vinde prin licitaţie publi­
mântul comercial deşi sunt membri ai ţământul comercial. ce. Scrisurile funciare se pri­
că la loc., str. Lăzureanu -Nr. 56 bis,

! C urtea, fă ră a in tra în fondul ei, a
-0ecis în p rincipiu inadm isibilitatea a-
«pelului, după p ledoaria defuncţilor C.
■B. Penescu (fostul preşedinte al comi-
ttetu lu i te a tra l, după vechea lege a
teatrelor), şi a a lo c a tu lu i fost decan TEATRELE
$1 B aroului, A tanase At, Gheorghiu.
D upă doi an i au to rii au publicat Bucureştiul cântă“ (premieră).
u n fragm ent d in „Irozii“, în revista restaurant,
AZI la RADIO
c o le :
Prof. Rădulescu M otru: In ce cred
ce când se v a face istoricul junim is­
m ului politic. eu. ...
P etre C o m arn escu : In tre autohto­
C. SATEANU
nism şi occidentalism.
D. B o d in : L egături spirituale în tre
R om ânia şi Italia. .........v-
D an Sm ântânescu t L ite ra tu ra po­
porană şi Eminescu.
TEATRUL NOU. — „Bucureştiul râde, P au l L a h o v a ri: K ristin L av ran s-
datter.
STRANDUL KISELEFF, plajă solară,
jazz, dans. Louis B á r r a l: D aţi-ne un Em inescu
adevărat.
Prof. M. Dragomirescu, M ircea Elia-
de, M. G. Constantinescu, O vidiu P a-
padim a, Pericle M artinescu răsp u n d
în problem a rom anului rom ânesc.
, Asociaţiei generale a profesorilor se­
cundari totuşi sunt interese speciale ale
învăţământului comercial care reclamă
menţinerea acestei Asociaţii.
D. director IOAN I. MARCULESCU
scoate în relief importanţa Asociaţiei
profesorilor din învăţământul comer­
cial, arătând activitatea ei prin înfăp­ .A m ic ii S ta te lo r U n ite “ ş i a „ I n ­
tuirile reale concretizate în legea de or­ s ti t u t u l u i A m e r ic a n “ a a v u t loc
ganizare a învăţământului comercial.
D-sa crede că Asociaţia trebue să exi­
ste şl de acum înainte pentru a duce la
îndeplinire şi a supraveghea buna apli­
care a dispoziţiunilor din sus menţio­
nata lege.
D. prof. ŞTEFAN ŢENOV spune că
Asociaţia profesorilor din învăţământul
comercial este mai necesară azi mai
mult ca oricând.
D. prof. JEAN POPESCU relevă că
miisisiieoiir'ci
mesc la valoarea prevăzută în
Legea Conversiunei.
Efectele vor fi însoţite de ti­
tlul de proprietate.
A d u n a r e a G e n e ra lă a S o c ie tă ţii Caetul -de sarcini şi planurile,
se pot vedea în zilele şi orele
de serviciu la Direcţia Compta-
bilităţii acestui Municipiu.
Licitaţia se va ţine cu respec­
tul art. 88—110 inclusiv din L.
C. P. şi dispoziţiunile Legii Ad­
ministrative.
Preşedinte, Indescifrabil
p. Directorul comptabilităţii,
Indescifrabil
Bucureşti, averea mobilă urm ărită a
debit. Maria şi D. Teodorescu, compusă
din un strung mecanic cu curele de
transmisiune şl un electromotor de 3
cai putere şi altele anume specificate
în procesul verbal de urmărire, spre
despăgubirea credit. Banca Naţională , a,
României S. A. Bucureşti.
Publ. Nr. 30118.— Dos. 23506 din 1936
In baza adresei cu Nr. 20478 din 1936
a Trib. Ilfov secţia notariat, şi conform
jurnalului Nr. 13810 din 1936, a aceluiaş
Tribunal, se publică spre cunoştinţa ge­
nerală că s’a urm ărit de noi, venitu­
rile generale ale imobilului din comu­
na Dobreni, jud. Ilfov, proprietatea de­
bitorului Ghiţă Dumitru T. Voicu.

18.00 C oncertul F an farei Reg. 5
G răn iceri-B răila condus de la. Poli-,
carp : M arsul regt. 5 G răniceri de tl.
P olisarp; U v ertu ră la M aeştrii cân tă­
reţi de W agner; B răila vals de lt. Po-
licarp ; Din am in tirile laşului potpuriu
d e H. Popescu; F loarea Rom âniei pot­
p u riu de Paschill.
19.00 O ra. M ersul vrem ii. A ctualităţi
19.15 Concert de cântec de noapte.
O rch estra R adio dir. de Th. Rogalski,
N octurnă din V isul u nei nopţi de v ară
de M endelssohn; N octurnă din Suita
liric ă de Grieg; Noapte, tablou sim ­
fonic de Clem us; S erenadă de M ozart
UNIVERSITATEA RADIO
20.00 G uşa în Rom ânia de Prof. dr.
Danielopol.
20.20 M uzica apelor. O rchestra R a­
dio: Pe m alurile N ilului de P laten
H artw ig; Pe alb astrele ape H aw ayen-
ne de K etelbey; Cascada de Bergée;
Jo c u ri de ape Rusch.
logos (canto R ada M oldovanu, Jenny
Boerescu, M ielu C onstanitnescu şi
Sandu Stelian): T e-am iu b it prea
m ult tango de E lly Rom an; A fost o
m ică aven tu ră slox de H alm ; în flo ­
reau tran d afirii tango de Corologos;
Despotism fox de Robin; S u n t singur
tango de Halm ; P louă în Cuba Rum ba
de E lly Rom an; C ânt p en tru tine cea
din urm ă serenadă tango de Corolo­
gos; Iubirea este v ia ţa m ea tango de
D endrino; Să nu spui nici odată nu,
tango de Seno; P ăcat fox de Elling­
ton; P en tru b an i tango de Corologos;
N oaptea sub clar de lu n ă tango de
Corologos; M i-a în flo rit g răd in iţa tan
go de Dendrino.
22.30 Radio ju rn al. Sport.
22.45 Concert noctu rn al orchestrei
U rziceanu, tran sm isiu n e dela restau ­
ra n tu l Mircea.
23.45 Ju rn a lu l p en tru străin ăta te
în lim ba franceză şi germ ană.
OiPOüliisil pensie
Cercul de studii penale, peniten­
ciare şi de poliţie ştiinţifică, va ţine
şedinţă publică, Duminică 7 Iunie,
ora 11 precis în sala No. 1 a Facul­
tăţii de Drept (Noul local, intrarea
prin Bulevardul Academiei).
D-l dr. C. Parhon, profesor la Fa­
cultatea de Medicină din Bucureşti
va vorbi despre : Raportul Psihia­
triei cu ştiinţa dreptului şi crimina-
logia.
printre alte preocupări ale Asociaţiei
să fie de a lămuri publicul de necesi­ Aceasta până la concurenţa sumei de
No. 16122/3052 F'936. 56.000 lei cu procente şi cheltueli, cât
tatea şcoalelor comerciale pentru pro­
movarea vieţii noastre economice, în­ 4 Iunie 1936 Alexandru Mihai pretinde dela Ghiţă
demnând pe părinţi şi copii să se în­ Dumitru T. Voicu, în baza acţiunei in­
drepte către învăţământul comercial. tentate la Trib. Ilfov secţia I. C. C. do­
D. prof. AL. COSTACHE subliniază Primăria Oraşului sar Nr. 4415 din 1936 şi a unei cauţiuni
interesele speciale ale învăţământului de 18.700 lei depuşi cu recipisa Casei de
comercial care nu pot fi susţinute cu
succes decât de Asociaţia profesorilor
Focşani Depuneri Nr. 54793 din 1936.
— — Publ. Nr. 30032.— Dos. 9542 din 1936
din învăţământul comercial. La această
părere se asociază şi d. prof. ŞTEFAN
NICULESCU.
D. VASILE DIMITRIU, preşedinte, re­
Pubflcaflune CIRC. 15 PO LIŢIE
Conform adresei No. 28566/936 &
zumând discuţiunile avute relevă ro­ Se aduce la cunoştinţa celor in te­ d -lu i Jud. Ocol. 5 Bucureşti.
stul acestei Asociaţiuni, care nu are alt resaţi că în zilele m ai jos arătate, se Se publică spre cunoştinţa generala
scop decât numai susţinerea şi apăra­ vor ţine licitaţii publice cu oferte în ­ că în ziua de 17 Iunie a. c. se va
rea intereselor strict profesionale ale chise şi sigilate, în localul Prim ăriei, vinde p rin licitaţie publică averea
învăţământului comercial, rămânând ca — astfel :
interesele generale ale învăţământului m obilă a d-lui A lexandru Cotoran,
In ziua de 2 Iulie 1936, orele 10 d in str. Popa Nan Nr. 141, p entru
a. m. despăgubirea d-lui P etre D inuliu di)
OROMULU P en tru rep araţiu n ile necesare la lo­ S tr. T rifoi No. 21 de sum a de 295i
cuinţa groparilor din : lei.
M U Z iC H V ânzarea va avea loc la domiciliul
e r i la s e d iu l I n s t i t u t u t l u i su b a) C im itirul Nordic.
p r e ş e d in ţia d o m n u lu i M ih a il O ro- b) C im itirul Sudic. debitorului şi va începe la orele 8
In ziua de I Iulie 1936, orele 10 dim ineaţa.

2-.00 P oşta technică de Ing. Em.
P ătraşcu.
21.15 M uzică de dans. Jazzul Coro -
REGAL. — Hotel Savoy 217 cu Hans
Albers şi jurnal Paramount.
SELECT. — Iubesc toate femeile şi
23.55 U ltim ele ştiri.
I 24.-1.00 Concert n o cturn transm is dela
I resta u ran tu l Cina.
Monto Carlo şi O crimă pe bord.
VOLTA BUZEŞTI. — Mireasa lui
Frankenstein cu Boris Harloff şi înge­
nai n u
— Diriginte, d-l Mircean wBârsan —
a
Un sim fonic ex trao rd in ar al Soc.
„Radio” a înscris în program , câteva
lu crări interesante, d atorite compozi­
to rilo r moldoveni. Este cunoscut că
Moldova, are o cultură m uzicală, m ai
veche de cât M untenia. Ea n e-a d at
o serie de talente, cari s’au afirm at
p u tern ic şi au ajuns chiar la o ca­
rie ră m ondială. A stfel George E nes-
m u lu .
I n p r im u l r â n d s’a f ă c u t recep - a. m.
P en tru construirea canalului protec
ţiu n e a n o u ilo r m e m b ri în co m i­
t e t î n t r e c a r i d o m n ii : I. M. S ad o - to r conurilor de dejecţiune la punctul Municipiul Bucureşti
V ărsătura pe lungim e de 30 m. 1. pe
v e a n u , I o n D ra g ii, S a n d u A lb u ,
canalul M ihail Sturza-V odă. PRIMĂRIA
M rin
p ro f. D r ă e e a ş i d o a m n e le S e v e ra
şi caracteristică, cu aten ţie în ansam ­
b lu şi detaliu, din p arte a orchestrei
S ih le a n u , L u c ia C osm a.
D u p ă ce C o m ite tu l a p r im it d es­
c ă r c a r e a p e n t r u g e s tiu n e a f in a n ­
c ia r a d in a n u l 3935—d o m n u l p r e ­
In ziua de 2 Iu lie 1936, orele 11
a. m.
P en tru aprovizionarea cu 2000 m.
c. lem ne de foc.
in ßDasiri!
Serviciul Administrativ
L icitaţiile se vor ţin e în conform i­
„Radio” condusă cu pricepere do d. şe d in te a f ă c u t o d a r e de se a m ă tate cu art. 88—110 inclusiv din le­
M. Bârsan. Acesta s’a v ăd it în afară
d e-a fi un diriginte conştiincios, faţă
de p a rtitu ră şi p rin acea că ştie să
a a c t i v i t ă ţ i i S o c ie tă ţii „ A m ic ii
S ta te lo r U n ite “ ş i „ I n s titu tu lu i
A m e ric a n “ î n d e c u rs de zece a n i
gea contabilităţii publice, regulam en­
tului Oficiului C entral de L icitaţii şi
Pwfeficafiune
N orm ele publicate în M onitorul O fi­ Se aduce la cunoştinţa g enerală că
caracterizeze fondul fiecărei compozi­ d e la c o n s titu ir e 1926—1936. cial Nr. 127 din 4 Iu n ie 1931. | în ziua de 3 lu n a Iulie 1936, orele 11
ţii. să scoată efectele cerute, şi ca un
Toate persoanele cari v o r lu a p arte se va ţin e în localul acestei prim ării
sp iritu al compozitor. A prezen tat un la licitaţie vor depune pe lângă ofer- j d in calea Rahovei N r. 39, licitaţiunc

Casta Diva.
VOX. — „Codul Secret“ cu W iliam
Bowel şi R evista Luna... Crizei.
BD. PALACE. — Clo-Clo cu Martha
Eggerth şi Caravana cu Charles Boyer.
ARO. — Dominoul verde cu Danielle
Darieux.
SAVOY. — Prim ul film francez cu
’Anny Ondra în Anny se amuză şi corn
plectare.
TRIANON. — Liane Haid şi Paul
Hörbeiger în O vizită nocturnă. Jurnal
şi completare.
rul cu Margaret Sullavan.
ORFEU. — Ultimele zlie ale oraşului
Pompeiu şi Schirley Temple în Fetiţa
noastră.
TOMIS. — 2 filme: Uniţi pe vecie cu
Dick Powell, Ruby Kellev şi Copilul
străzii cu Sybil Jason.
REX. — Ultimul păgân şi Becky
Sharp.
FRANKLIN. — Un strigăt sălbatec şi
Circul Barmen.
MIA. — (Fost Lido). — Gelozie şi
Dansatoarea.
DIANA. — Crinul din mocirlă cu Syl­
cu, Giovanni D im itrescu-tenor de-o
celebritate m are, Ed. C audella (com­
pozitor), G. Muzicescu ş. a. A ctual­
m ente v ia ţa m uzicală la Iaşi se p re­
zintă sub interesante aspecte. In a -
fa ră de m ultiple concerte, v a ria te ca
gen, sunt de relev at şi şedinţele
sim fonice date de grupările in stru ­
m entale, conduse de A. Ciolan şi
M ircea B ârsan. Acest din urm ă, u n
ap reciat m uzician, violonist şi compo­
ciclu de p a tru epigram e m uzicale la
adresa lui: G. Enescu, A. A lessan-
drescu, D. Cuclin şi M. Jora, sub titlu
„T urbinca lui Iv an ”... Pagini de un
v ăd it um or muzical, bine definit şi cu
interesante arm onii.
H. G.
Reuniunea
íülfsil li Miit!
Au sosit in localitate 40 eleve dela
liceul de fete din Alba-Iulia, spre a
vizita C onstanţa şi împrejurimile.
Sub co nducerea profesoarelor dela
liceul „Domniţa Ilean a" din localitate,
excursionistele au vizitat portul, bazi­
nul petrolifer şi celelalte instalaţiuni,
iar d u p ă am iază, au vizitat M amaia.
tă şi garanţia de 5 la su tă din valoa­ publică prin oferte închise şi sigilate
rea furniturei, ia r ofertele se vor face p en tru aprovizionarea primăriei- sec­
num ai în conform itate cu caetele de torului cu cantitatea de 700 (şapte
sarcini, cari p ot fi v ăzute în fiecare sute) vagoane lem ne de foc conform
zi de lucru, dela orele 9—12 a. m, în condiţiunilor speciale care se pot v e­
localul P rim ăriei, serviciul arhivei. dea în orice zi de lucru în tre orele
P reşedinte, M aior, P au l Tomescu 11—13 la sérveiül adm inistrativ din
S ecretar G -l, I. Rom anoai calea Rahovei No. 39.
Nr. 7979, 7980, 3674, 7871. G aranţia privizorie 5% asu p ra ofer-
1936, Iunie, 3. fertei în n um erar sau efecte de sta t
însoţite de borderoul lor.

CAPITOL şi ROXY. — Biletul de o
Q e e cu Georges Milton şi Gaby Mor-
r**- «Jurnal şi complectare.
rEM Ina. — Cei 4 jumătate muşche­
tari şi Spionaj în Dardanele.
A. R. P. A. — Biroul 2 de spionaj
cu Je an M urat şi com plectare.
SULENDID. — Mâţa’n sac şi Şan
Francisco.
OMNIA. — Samson cu Harry Baur
şi Raza ucigătoare.
MARNA. — Două filme: Cuibul dra­
gostei şi Duşmanul invizibil.
BIZANTIN. — învingătorul şi Parada
modei..
SCALA. — Charles Boyer în Tumul­
tes cu Florelle, Armand Bernard şi Jur
nai Paramount.
FORUM. — Samson cu Harry Baur
şi Bucle de aur cu Shirley Temple.
CORSO. — Sunt un evadat cu Paul
Muni şi Miracolul vieţii, şi revista Pa­
rada filmului.
GRADINA MARCONI (Griviţei). —
Duminică premiera „La iarbă verde“.
AIDA. — Echipajul şi Dragostea în
Taxi.
DARLY. — 2 filme: Tovarăşii cu Irene
de Zilahy şi In fiecare seară la orele
B, cu George Raft.
MANÓN, Doamnei 11. — .Annabella
în : Armele veghiază şi Gustav Froolich
în: Barcarola.
AMERICAN Grădină şi Sală. — Dora
Nelson şi Rende-vous la Viena.
SEX. — Omul care a spart banca la
via Sidney şi Un strigăt în junglă cu
Harry Piei.
MILANO. — Mayerling şi Dorinţa cu
Jean Harlow,
LIZEANU. — Datorie şi iubire. Abi­
sinia şi trupă de reviste.
LIA. — Luntraşii depe Volga şi Balul
dela Oneră.
MODEL. — Dansul morţii şi Camera
Groazei cu Boris Karloff.
RAHOVA. — Ultimul păgân cu Mala
şi Lotus şi Medicul femeilor cu Che­
ster Morris.
PACHE. — Egoista şi Răzbunarea
Mării.
ORFEU. — Iubirea lor şi Stan Şi
Bran poliţişti.
GRADINA CINEMA „ŞIC“ (Mihail
Ghica) No. 85). — Armele veghează eu
Annabela şi Iubetşe-ţi vecina cu Bing
Grosby.
VENUS. — Suprema iubire şi Zongo
spaima Africei.
REGELE FERDINAND — Visul unei
nopţi de vară şi Convoiul în flăcări.
CENTRAL. — Circul Barnum şi Mi­
steriosul Mr. Wong.
COTROCENI. — Bengali şi Singură
pe lume cu Shirley Temple
DORY. — Drumul vieţii. Un fiu din
America şi trupa Florescu.
PAX. Grădină şi sală. — La calul
bălan şi Aventurile din Monte Carlo.
IZBANDA. — Misterul celor 13 şi Con
tele Obligado. Revista Beau-Beau.
zitor, a condus concertul sim fonic re ­
cent, dela „Radio” care a început cu
U v ertu ra la opera „F ata Răzeşului”
de Ed. Caudella, o lu c ra re de nobilă
inspiraţie melodică, în care se îm ple­
tesc tem e lirice, cu arm onii viguroase,
un colorit în orchestraţie, care tr ă ­
dează in flu en ţa şcoalei germ ane —
u rm ată de autor. — Caudella, a fost
un fecund compozitor, relev ân d u -se
cu lu c ră ri de-o reală valoare m uzi­
cală, cum a r fi operile : „P etru R a-
reş”, H atm anul B altag”, „O lteanca”,
„Beizadea E pam inonda”, ş. a. Apoi un
ciclu de melodii — îngerul liedului
germ an — din care două au aju n s o
m are po p u laritate : „M ama — v ersu ri
de C arm en Sylva — şi „S ergentul”
v m c tso llu il _
— v ersu ri de V. Alecsandri. — C au-
della a fost prim ul profesor de v io a-
ră, al m aestru lu i G. Enescu şi acela
ce a descoperit talen tu l acestui geniu
m uzical rom ân. A u rm at apoi o in te­
resan tă Suită de Cântece m oldove­
neşti, d ato rită lu i Al. Ziva, un in te li­
gent m uzician, care a u tilizat tem e
din folclor şi de dans, p relu crate p rin
o o rch estraţie rafin ată şi u n colorit
sugestiv. Su*ta No. 1 de G. E nescu şi
două pagini lirice: „N oapte de v a ră ”
şi Scherzo de M. Jora, au com plectat
program a acestui simfonic, care s’a
b u cu rat de o execuţie p lin ă de avânt,
t
Apoi, excursionistele, însoţite de un Art. 88—110 din legea asu p ra con­
p r o m o ţie i 1926 <s li- num
eros grup de profesoare şi eleve tab ilităţii publice sunt aplicabile a«
d ela liceul nostru d e tete, a u plecat cestei întreprinderi.
te u lu i B ă ic e s e u “ cu autobuzele să viziteze Balcicul. p. P rim ar, A urel N. Lascu
# If p. Secretar g-l, Gh. D. Gheorghiu
Promoţia anului 1926 a liceului „Ni- Un grup d e studenţi ai A cadem iei Nr. 16798/3377/B/936
colae Bălcescu şi a Şcolii superioare de de A gricultură din Cluj, sub conduce­ 1936, luna Iunie 4.
comerţ din Brăila“, a hotărît să serbe­ rea prof. Saita, au sosit în localitate,
ze în zilele de 28 şi 29 Iunie a. c. (Sft. într’o călăto rie de studii.
Studenţii a u vizitat instalaţiunile
m é TRIB. VLAŞCA SECŢIA I-a
Petru aniversarea a 10 ani dela absol­ Direcţia Huncii EXTRACT
vire, pentru a-şi aminti anii frumoşi pe­ portului, g a ra maritim ă, bazinul p e ­
P rin acţiunea în reg istrată la rs.-,
trecuţi împreună şi a păstra prieteniile. trolifer, u scăto ria de porumb şi silo­ Serviciul învăţământului 26522 din 1935, de T ribunalul Vlaşca
zurile.
D-nii profesori, colegii cari fac par­ Excursioniştii au fost conduşi prin S. I-a, M arin D ragne Dima, in ten tea­
te din această promoţie cum şi priete­ port, de d. N. Sever C ărpinişeanu, zia­ muncitoresc ză acţiune de divorţ contra soţiei salf
nii cari vor să mărturisească o afini­ rist şi şeful serviciului de informaiiuni Ilinca M arin D ragne Dima, am bii a-
tate sufletească cu ei şi vor să ia parte a l C am erei d e Comerţ. P u b lic a tio n ® gricultori din O inac-Vlaşca.
c'iPa aceasta de aducere aminte sunt L icitaţia care a av u t loc în ziua de Din căsătorie a rezu ltat copila Ni-
culina.
jrugaţi să înştiinţeze până la 15 Iunie a. GREFA TRIB. TUTOVA 2 Mai, a. c. p e n tru d area în execuţie
Soţia p â râ tă posedă în com una Oi«
c. comitetul de organizare din Brăila, a lu crărilo r de in stala ţiu n i san itare nac-V laşca :
EXTRACT
comunicând adeziunea lor, pentru a ii se şi încălziri cen trale dela căm inul de 1. U n hectar, şi 25 arii loc arab il ve
comunica amănunte, cei cari au absolvit D -l Spirache C ondurache din C ri-
veşti cu cererea reg. No. 23430 din ucenici din H unedoara, fiin d anulată, cin cu: Gh. Ju ru b iţă , D. M uscalu, 1&
liceul la d. avocat Şerban Stroe, str. 25 M ai 1935 a introdus acţiune de di­ capete drum uri;
se aduce la cu n o ştin ţa celor in teresaţi
Teatrului 6, iar cei cari au urm at co­ v o rţ soţiei sale Ioana Sp. Condurache 2. A p a tra p arte din te re n u l de ca­
că s’a fix at o nouă licitaţie publică să şi casa depe loc, su p rafaţa de uns
m erţul superior la d. Cornel Rădulescu, p e n tru cazuri d eterm in ate de lege.
p en tru ziua de 26 Iu n ie a. c. ora 9, m ie m. p., am bele răm ase pe urm?
str. Călăraşi Nr. 169. D in căsătorie a re z u lta t copilul
în aceleaşi condiţiuni, în localul Mi­ defunctului său ta tă S tan I. B ădană
La călătoria pe cfr. dus şi întors, se G heorghe de u n an şi jum ătate. S’a fix a t ziua de 26 Iunie 1936 p en tru
beneficiază de o reducere de 75 la sută, T erm enul de fond la 16 Iunie 1936. n isteru lu i din Calea G riviţei No. 64.
G refier, Indescifrabil p ronunţare. <
comemorarea având loc cu ocazia Lu- p. D irector G eneral, Indescifrabil G refier, Nicolae D. Ion.
nei Brăilei. No. 21690. D irector, Indescifrabil Nr. 18240. 1936 Iu n ie 4.

i

SUVERANUL MARILOR ÎNDEMNURI
I ^4jmém| m í
|fl. S. R egele C arol a l II-lea şi
Este eu adevărat o notă istorică
Ce va rămâne înscrisă alături de
mimeie Regelui Caro! 51, că a pu­
tut, în ceSe mai grele şi furtunoase
vremi, să fie şi să reuşească a se
Impune ca factor hotărâtor, ca pu­ mai interesantă coloratură istorică,
tere activă, în toate domeniile vie- acea care ar clasifica şi ar rânduî 1935, a I. P. S. mitropolit al Mol­
fei publice româneşti. în mari capitole de viafă, activi­ dovei şi Sucevei,, Nicodem, M. S.
De Ea urcarea Sa pe Tron, Rege­ tatea impunătoare a marelui nos­ Regele S'a adresat înaltului Prelat
le României s'a dovedit „şeful" tru Rege. Dacă acest studiu funda­ cu aceste cuvinte :
care ştie să com ande; animatorii!, mental, se va putea face Ea timpul
care poate să accelereze ritmul e- său, credem că suntem datori azi, i r e i a a d e v ă r a t u l e i r o l ş i a c e s t r o l
volujis! noastre ; spiritul înalt, ca­ în această zi de glorificare naţio­ ! n u p o a t e s ă ş i- l în d e p lin e a s c ă
re prevede în d epărtări; dipîo- nală, să ne oprim cel puţin la u- d e c â t p r i n e n e r g ia şi în ţe le a p tă
,«natul abil şi pasionatul sprijinitor I nele cir? aspectele regeştei bio­ în d r u m a r e a c o n d u c ă to r ilo r ei.
$1 oştirii; o fiinţă dinamică şi acti­ grafii şi augustei activităţi.
ML S. Regele
Din primele momente ale suirei
la ie pe Tron, li găsim ca promotor
activ şi tenace al culturii noastre.
Nu este manifestare spirituală ro­
mânească ; nu este un ceas şi un
loc în care se pune în lumină o
operă d e cultură, în care să nu
auzim glasul de îmbărbătare al M.
S. Regelui Carol II.
Exposiţii de pictură, întemeieri
d e şcoli, comemorări de creatori
spirituali; încurajări de cărţi, sus­
ţineri de creaţie literară ori artis­
tică, pretutindeni Şeful Statului este
present la o datorie, ce singur şi-a
crelat-o ca ctitor ai culturii.
lată cuvintele rostite de Majes-
tatea Sa Regele nostru, într'una
ifin cuvântările Sale, de o cardi­
nală însemnătate pentru orientarea
problemelor de cultură româ­
nească.
Astfel, cu prilejul sărbătoririi, de
la 3 NoembrSe 1931 a fui M. Sutzu
şi a lui lacob Negruzzi, Suveranul
a pronunţat această mărturisire, im­
presionantă prin limpezimea şi
pregnanţa e i :
„E u n u p o t concepe că o ţa ră
p o a te s ă în s e m n e z e c e v a , o r ic â t
a r f i d e m a r e p u t e r e a e i a r m a tă ,
d a c ă n u - ş i s p o r e ş te p â n ă l a e x ­
t r e m p a t r i m o n i u l in te le c tu a l. N u ­
m a i p r i n a c e s t a p o r t a d u s te z a u ­
r u l u i c u l t u r a l a l o m e n ir ii, o n a ­
ţ i u n e p o a te r ă m â n e a în s c r is ă , p e n
ir u t o td e a u n a , î n i s t o r ia c iv iliz a ­
ţie i.
I n te le c tu a lita te a ro m â n ă a re
d a t o r i a im p e r io a s ă d e a se p u n e
p e m u n c ă şi d e a - ş i p r e g ă t i a r ­
m e le , a s tf e l c a î n z iu a c â n d m i j ­
lo a c e le n e v o r p e r m ite , — ş i E u
/ ă d a c e a s tă z i a p r o p ii n d u - s e c u
p a ş i r e p e z i, — s ă p u te m d a lu p t a
îe a m a r e ş i s ă n ă to a s ă , p e n t r u l u ­
m in a m i n ţ i l o r ş i a s u f le t e lo r şi
Se n t r u c a s ă n e c u c e r im u n lo c
e f r u n t e în lu m e a î n a l t e l o r s f e ­
r e in t e l e c t u a l e a le o m e n ir ii.
C u ltu ra n o a s tră n u tr e b u e să
f ie n u m a i d e im p o r t, c i ş i p r o ­
d u s u l a c e s tu i n e a m , s p r i j i n i t ă p e
t r e c u t u l n o s t r u ş i p e in f in it e le
m ijlo a c e a le ţă r i i, p r e l u c r a t e cu
m ijlo a c e le p e c a r e t r e b u e s ă n i
ie p u n ă l a în d e m â n ă m in ţ ile l u ­
m in a te , o r i d e u n d e a r v e n i
e le “ .
Şi iată ce admirabil elogiu adu­
ce cărţii însăşi, Suveranul nostru
într'o cuvântare din 20 Mai 1933 :
„ C a r te a e s te a c e l m o to r d e v ia ­
ţă , a c e l m a r e î n d r u m ă t o r s p r e
fa p te , c a r e , d in f r a g e d a c o p ilă r ie ,
p â n ă l a a d â n c i b ă t r â n e ţ e , e s te u n
to v a r ă ş n e p r e ţ u i t a l o m u lu i. D e - REGELE NE-A INALŢAT INIMILE,
l a c o p ilu l m ic , c a r e r ă s f o e ş t e — FAGADUJNDU-NE A NE SPRIJINI
a d e s e a r u p â n d u - l e — fo ile , ş i p e
c a r e n u -1 a t r a g d e c â t p o z e le , p â ­
PE CAILE PRÖPULSIUNII SPIRITU­
n ă la a d o l e s c e n tu l p u r t a t d e r i t ­ ALE, Şl PANA ASTAZI, AU TRE­ i i. b. Regere in unUom>a Corpului grăniceresc şi M ăria Sa
m u l p o e z ie i, ş i p â n ă l a o m u l m a ­ CUT BOAR ŞASE ANI,
I j
si al s u p r e m e lo r î n f ă p t u i r i
|r
* > '% ■
i DUL Şl SPRUINUL, DIRECT Şl
„ C r e d in ţa s tr ă m o ş e a s c ă , c a să în f a ţ a n e v o ilo r v ie ţii m o d e r n e “ .
d e v ie d i n n o u a d e v ă r a t m â n t u i ­
to a r e , c a s ă d e v ie s p r i j i n u l d e tru pentru Biserica română o vom
to a te z ile le a l p o p o r u lu i n o s tr u , înţelege şi mai bine citindu-l în
d. Paul B onceur la 10 Mai 1935 t r e b u e să d e p ă ş e a s c ă z i d u r i le b i ­ cuvântarea rostită £a învestirea mi­
s e r ic ilo r c l ă d it e d e o m , s ă p ă ­ tropolitului Bucovinei, dela 30 Oc­
vă, deschizător de drumuri noui t r u n d ă în c e le m a i t r u f a ş e p a l a te tombrie 1935, această înaripată
pe cât este de respectuos de tra- c a ş i în c e le m a i u m ile c o lib e , şi spovedanie :
difia şi de moravurile străbune aie a c o lo să s e c u i b ă r e a s c ă p u te r n ic ,
(ării ce-o stăpâneşte. în a c e a b is e r i c ă c l ă d it ă d e D u m ­ şi a n e a m u lu i, d e c i ş i a R e g e lu i,
Ar fi desigur © cercetare de cea n e z e u : in im a o a m e n ilo r “ .
La învestirea, din 30 Ianuarie
„ B is e ric a , a s tă z i, t r e b u e s ă - ş i
ş l culturaP e n tm
t u r , c a r e c e te ş te c a s ă - ş i î n t ă ­
r e a s c ă s u f le t u l, c a r t e a r e p r e z i n t ă
î n t r e a g a d e s f ă ş u r a r e a v ie ţ i i o -
m e n e ş t i“ .
Câtă dară viziune nu cuprind
apoi, rândurile acestea, desprinse
dinfr'un discurs de recepţie la A-
cademia Română, rostit ia 25 Mai
1931 :
„ O r ic â t d e m a r e a r f i b o g ă ţia
m a t e r i a l ă a u n e i ţ ă r i ş i o r ic â t d e
p u t e r n i c ă a r f i p u t e r e a ei a r m a ­
tă , î n f a ţ a is t o r ie i o m e n ir ii a c e a
ţ a r ă n u v a a v e a n ic i o în s e m n ă ­
ta te , d a c ă n u v a a d u c e lu m i i a -
p o r tu l ei lite r a r , a r tis tic şi ş tiin ­
ţific . î n t r e g t r e c u t u l ţ ă r i i s e a -
d ă p o s te ş t e a c i, î n t r e a c e s te z i­
d u r i, s p r e a n e în d e m n a s ă c lă ­
d im p e te m e l iile r id ic a te i e r i şi
să p re g ă tim n e a m u lu i n o s tru u n
s t r ă l u c i t v i i t o r in te le c tu a l. N ’a
r e p r e z e n t a t o a r e î n m o d s im b o ­
lic A c a d e m ia R o m â n ă î n f ă p t u i ­
r e a U n ir ii, m a i î n a i n t e c a e a să
se fi în c h e g a t p r in v ite jia şi je r t­
f a a t â t o r e n e r g ii t i n e r e ? D in a -
c e a s tă m a r e s f o r ţ a r e c a r e n e - a
a d u s î n t r u c h i p a r e a v is u l u i t u t u ­
r o r R o m â n ilo r , t r e b u e s ă s e î n ­
ch e g e p e te re n u l c u ltu ra l r e a li­
z ă r i c a r e s ă f ie l a în ă l ţ i m e a s u ­
f e r i n ţ e l o r d in tr e c u t .
P o a t e c ă în t r e c u t u l n o s tr u
p r o b le m e le d e c o n s o lid a r e a le u -
n e i ţă r i în c o n ju r a te d e d u şm a n i
ş i c a r e t im p d e a t â t e a v e a c u r i a
t r e b u i t s ă l u p t e c u s a b ia în m â ­
n ă , s p r e a - ş i p ă s t r a c h ia r f iin ţa
e tn ic ă , a u f ă c u t s ă s e u i t e a d e s e a
=d e z v o lta r e a n o a s tră p e te re n u l
in te le c tu a l. D e a z i în a i n t e s u n t
j c o n v in s c ă t o ţ i a c e i c a r e v o r a -
v e a r e s p o n s a b ili ta te a c o n d u c e r ii
ţă r ii v o r d a to t a tâ ta a te n ţie a -
c e s to r p r o b le m e s u f le t e ş t i, c â t şi
c e lo r m a te r ia le ş i p u r p o litic e “ .
Indestructibil legat de pămân­
tul şi sufletul neamului nostru, M.
S. Regele Carol al ll-lea, S'a ştiut
totdeauna pe linia luminoasă a
sfintelor tradiţii strămoşeşti şl nu­
mai astfel putem înţelege mărtu­
risirea patetică făcută de Suveran
în cuvântarea ţinută la Universita­
tea din Văleni de Munte, în ziua
de 12 August 1930 :
„ C u m a m s p u s şi a m accen­
t u a t n e c o n te n it, în M in e b a t e a -
c e la ş s u f l e t r o m â n e s c şi, d u p ă
p ild a V o e v o z ilo r r o m â n i s u s ţ i n ă ­
t o r i a i c u l t u r i i n e a m u lu i r o m â ­
n e s c , î m i ia u a n g a j a m e n t u l să
f iu ş i u n V o e v o d a l c u l t u r i i r o ­
m â n e ş t i“ .
DE ATUNCI, DE CÂND M. S.
V oevodui M ihai. a s is tâ n d Ia o iestiv n u .e M ilitară
CATE REALIZĂRI TOTUŞI NU CALD, DĂRUITE LITERELOR, ŞTI­
AU ÎMBOGĂŢIT, IN ACEST SCURT INŢELOR Şl ARTELOR NOASTRE.
INTERVAL, PATRIMONIUL CUL­ CU DREPT CUVÂNT DECI, VOE-
TURII ROMANEŞTI, PRIN IMBOL­ VOD AL CULTURII ROMANEŞTI.
M. S. Regele şi Oştirea
Făcând din întărirea oştirei un
ideal, şi văzând în ea scutul ţării
de azi şi de mâine, M. S. Regele
Carol ii n'a scăpai nici-un prilej
de a-Şi arăta sentimentele Sale.
lată în ce vibrantă expresie, îşi
mărturiseşte Suveranul nostru dra­
gostea faţă de oastea soldaţilor
rom âni:
„ O ştir ea întriacl-âpesză
î n c e l m a i în a lt g r a d v ir ­
t u ţ i l e s tr ă m o ş e ş ti a le n e a ­
m u lu i : c r e d in ţa în Dem *
n ite r , d r a g o s te a d e s ă v â r ­
ş ită d e P a tr ie , s p ir itu l d e
j e r t f ă şi d e d is c ip lin ă n e ­
p r e c u p e ţită . P r in a c e a s ta
e a nu e s t e n u m a i p a v ă z a
S ugaram ul $i B ise r ic a
Creştin ortodox devotat şi con­
A s tă z i v i a ţ a n u m a i e c o n te m ­
vins, susţinător al Bisericei domi­
p la tiv ă , c a î n v r e m e a m a r i l o r ie ­
nante în stat, iubitor fanatic al tre­
r a r h i p r e m e r g ă t o r i a i I. P . S.
cutului nostru bisericesc, pe care
T a le ; a s tă z i s e t r ă i e ş t e in te n s ,
îl cunoaşte ea-un adevărat specia­
se t r ă e ş t e r e p e d e , a g i t a t ; b is e r i­
list, M. S. Regele Carol II ne-a
ca t r e b u e ş i e a s ă ţ i e p a s u l v r e ­
dat pilde, în cuvântările Sale, de
m ii, e a n u m a i p o a t e f i n u m a i
impunătorul sentiment ce'l stăpâ­
c o n te m p la tiv ă , e a t r e b u e s ă d e ­
neşte faţă de Biserica noastră.
v ie v ie , s ă s e a f ir m e c u p u t e r e
Dragostea vie a Suveranului nos­
„ B is e r ic a e s te a l u i D u m n e z e u
c a r e p r i n f a p t ă ş i le g e î n t r u c h i ­
h m m sta re a
C u n oscând profund v a lo a re a
econom ică şi fin a n c ia ră a ţării,
M. S. R egele a d a t în orî-ce o-
c a z ie d o v a d a felului cum EI
pune p e prim ul p la n a l p reo cu ­
p ărilo r S ale, m arele a s p e c t al
econom iei n o a stre n a ţio n a le .
M. S. R egele C arol a l îî-îe a a
urm ărit cu ochi veg h eto ri tot
c e e a c e a putut s ă d e a un im­
p u ls viu şi o v a lo a re sig u ră a c ­
tivităţii econom ice a ţării.
La d e sc h id e re a cursurilor Ä-
cad em iei ag ricole, din 3 Noem-
brie 1931, — dealtfel c a la to ate
festivităţile, cari a u fost în ain te
fl c a ri a u urm at d u p ă a c e a s tă
Educaţia tinerim eî
Cu spiritul Său limpede în care
tainele viitorului românesc pare-se
că nu mai au mistere M. S. Regele
a înţeles şi a căutat să-şi imprime
convingerile şi voinţa Sa că tine­
rimii de astăzi îi revine un mare
rol istoric.
Educaţia ei pe bazele sănătăţii
morale şi fizice, este astfel o ne­
cesitate, pe care Regele României
ne-a făcut s’o înţelegem, spriji­
nind şi încurajând strejăria, cerce-
tăşia, toate având la bază disci­
plina morală şi disciplina acţiunii.
lată cum înţelege M. S. Regele
nostru să fie îndrumat tineretul ro­
„ v i St o r u l «
g r a n iţe i, d a r şi o v e ş n ic ă
ş c o a lă m o r a lă c e tă ţe ­
n ească.
la t ă d e c e , su n t t o t d e a ­
u n a a t â t d e le g a t d e d â n ­
sa şi s u n t p r o fu n d m iş c a t
c â n d v ă d c ă Ţ a ra , p rin
r e p r e z e n ta n ţii e i e s t e h o ­
tă r â tă d e a o în tă r i, în
a ş a f e l , în c â t să d e v ie un
in s tr u m e n t p e r f e c t o r g a ­
n iz a t şi în z e s tr a t d u p ă
t o a t e c e r in ţ e le d e a zi.
O ştir e a p e u s c a t, p e
m ar© sa u în a e r n e e s t e
c e a m a i sig u r ă g a r a n ţie
că v o m p u te a m e n ţ in e
id e a lu l n o str u d e p a c e “.
p e a z ă n e a m u l; n u m a i lo r tr e b u e
s ă le s lu j e a s c ă B is e r ic a , ş i a c e a s ­
t a s p r e î n t ă r i r e a ş i d e m n ita te a
ei.
A m c e r u t în t r e c u t ş i v o i c e r e
în to td e a u n a ca B is e r ic a s ă f ie
v ie . C r e d i n ţa s ă n u f ie n u m a i p e
b u z e s a u în c h is ă î n t r e z id u r ile
b is e r ic ilo r , ci î n d e o s e b i în s u ­
f l e t u l f ie c ă r u i c r e d in c io s “ .
d a tă , M a je sîa te a Sa R egele a
sp u s t
„ D e a n i d e z ile, p r i n e x p e r ie n ­
ţ a M e a p e r s o n a lă , u r m ă r e s c p r o ­
b le m e le a g r ic o le d e la n o i d in ţ a ­
r ă ş i M i- a m dat seam a de
c o m p le x i ta t e a lo r, d a r M i-a m
d a t s e a m a , m a i a le s d e f r u ­
m u s e ţe a r e z u l t a t e l o r c e s e p o t
o b ţin e p r i n t r ’o m u n c ă s tă ru i­
to a r e ş i p lin ă d e n ă d e jd i. S u n t
z ile g r e le , s u n t m o m e n te c â n d
c re z i c ă n u v e i p u te a r e u ş i. P o t
s ă v ă a s ig u r că, d a c ă s e m u n c e ­
ş te c u s u f l e t ş i c u c o n v in g e r e ,
vom p u te a a ju n g e d e p a rte şi vom
p u t e a r id ic a n iv e lu l e c o n o m ie i
n o a s tr e n a ţ i o n a l e “ .
mân. Cuvântarea a fost rostită de
Suveran, la 1 Decembrie 1935, cu
prilejul inaugurării Orei străjerilor
ia Radio :
„ O f ic iu l d e e d u c a ţie a t i n e r e ­
tu lu i ro m â n a re sco p u l de în d r u ­
m a re , c o o rd o n a re şi s u p ra v e g h e ­
r e a t u t u r o r o r g a n iz a ţi ilo r d e e -
d u c a ţie a t in e r e tu lu i .
S t r ă j e r i a e s te m ijlo c u l p r i n c a ­
r e s e a d u c e la î n d e p lin ir e a c e s t
p ro g ra m .
D e u n d e a r ă s ă r i t n e v o ia d e a
c r e a a c e a s tă m iş c a re , c r e d că
e s te u ş o r d e g h ic it. E a e s te o u r ­
m a r e a r ă z b o iu lu i. T i n e r e t u l n o s ­
M. S. Regele la manevrele armatei
t r u c r e ş te a f ă r ă n ic i u n id e a l. A - s e r e z u m ă p r o g r a m u l n o s t r u d e n o s t r u d e e d u c a ţ ie ş i p r o g r a m u l
t â t e a m a n i f e s t a ţ i u n i m o r b id e s e e d u c a ţie . n o s tru d e m u n c ă . S ă n u u ită m că
a r ă ta u , c a r e p e n t r u a c e ia c u d r a ­ C r e d i n ţa : b a z a o r ic ă r e i a c ţiu n i; n e a d re să m în p rim u l râ n d u n o r
g o s te d e N e a m şi c u s im ţu l r ă s ­ t r e b u e d e c i s ă a r ă t ă m t i n e r e t u ­ e l e m e n te a l c ă r o r s u f le t , m e n t a ­
p u n d e r ii, p u n e a u o p r o b le m ă v i ­ lu i n o s t r u că, s p r e a p r o p ă ş i, t r e ­ l i t a t e ş i t r u p s u n t în p lin ă f o r ­
ta lă -: „ C e v a d e v e n i a c e a s tă ţ a r ă b u e s ă a ib ă î n a i n t e d e to a te c r e ­ m a ţie , — p r i n u r m a r e ş i m ijlo a ­
a t â t d e f r u m o a s ă , a t â t d e b o g a tă , d in ţă . C r e d i n ţă î n D u m n e z e u şi c e le n o a s tr e t r e b u e s ă f ie a le s e
d a c ă g e n e r a ţ i a d e m â in e t r ă i e ş t e î n B is e r ic a s tr ă m o ş e a s c ă , c r e d in ­ ca să c o re s p u n d ă m a te ria lu lu i
în a c e a s tă lip s ă d e a v â n t ş i d e ţ ă î n Ţ a r a lu i, c r e d in ţă î n A c e la ce-1 lu ă m î n p r i m i r e “ .
id e a l p e n t r u l u c r u r i l e f r u m o a s e c a r e î n tr u c h ip e a z ă P a t r i a : S u v e ­ FIGURA REGELUI ROMÂNIEI
şi u t i l e “ . r a n u l . D a r d a c ă a u a c e s t în d e m n SE DESPRINDE ASTFEL DIN TOATA
în s u f l e t u l lo r , e i m a i t r e b u e să ACTIVITATEA SA CA ACEEA A
C u S t r ă j e r i a v e n im s ă îm p l i­
î n v e ţe c ă f ă r ă a j u t o r u l c r e d in ţe i, UNUI MARE ŞEF, A UNUI MARE
n im a c e s t g o l. D e v iz a s t r ă j e r u l u i m u n c a n u p o a te d e s ă v â r ş i n im ic . CONDUCĂTOR, A UNUI MARE
e s te : „ C r e d in ţă ş i m u n c ă p e n t r u P le c â n d d e c i d e la a c e s te p r i n ­ ANIMATOR. >
Ţ a r ă ş i R e g e “ . I n a c e s te c u v i n te c ip ii te m e in c e , a m c l ă d it id e a lu l
capitală i i-iui nmi spam
.
ministrul de comunicaţii al Iugoslaviei
S o sire a d-hii Spafeo, m inistrul d e C o m u n icaţii a l iu g o sla v ie i în G a ra d e Nord
caţiilor, N. Tabacovici, preşedintele
D. Spaho, ministrul com unicaţiilor te a regiei C. F. R. ; I. V ardala, Ion
iugoslave, a sosit, a se a ră , la ora 7 M ihalache, Rudolf, Opran, Mihail Ni­ consiliului de adm inistraţie C. F. R.,
ing. C ezar M ereuţă, directorul gene
în C apitală, îm preună cu membrii d e ­ colau, directori generali şi directori în
legaţiei statului vecin, cari vor iua ministerul lucrărilor publice. Ministe­ ral al acestei regii, ing. Bruckner, di­
p arte la conferinţa iugo slav ă-ro m ân ă rul de externe a lost reprezentat de rectorul podurilor şi construcţiilor C.
pentru construirea podului p este Du­ d. ministru plenipotenţiar Christu. A- F. R. şi ing. A tanasescu, subdirector.
năre între Iugoslavia şi România. D-sa poi, d-nii Popovici, secretar al legaţiej Ministerul de externe v a fi repre­
a venit d ela g ran iţă într'un vagon sp e ­ iugoslave, Petrovici, a ta ş a t de p resă zentat prin d-nii ministru plenipoten­
cial a ta şa t la trenul ac celerat 102, în­ pe lâ n g ă ac eiaşi legaţie, O ciav A- ţiar Chrisiu şi consilier juridic Coty
soţit de d. O ctav Alexandri, director lexandrini şi Vranelici. Stoicescu.
de cabinet al d-lui ministru F ranaso- # *
vici. D elegaţia rom ână v a fi form ată din: La sfârşitul conferinţei se v a da un
La sosirea trenului în G ara de Nord, d. ministru Richard Franasovici, p re ­ com unicat d espre hotărârile luate.
d. Spaho a fost salu tat în numele şedinte ; iar membri d-nii ing. T raian
d-lui ministru al com unicaţiilor, care Pârvu, secretarul g eneral a l comuni­
a plecat la Jim bolia în în tâm pinarea
primului regent Paul, de către d. ing.
T raian Pârvu, secretarul g en eral al a-
cestui d e p a rta m e n t; d e d. Avakumo- Note biografice
vici, consilier a l legaţiei iugoslave
din Bucureşti; de d-nii N. Tabacovici,
preşedintele consiliului de adm inis­
traţie C. F. R., ing. C ezar Mereuţă, di­
rectorul g en eral al ac eleia şi institu­
Í M 4 H KROFTA,
ţii ; irig. Panaitopol, subdirector gene- _
ral C. F. R. ; ing. V ardala, directorul i
general a l P. C. A .; ing. Ion M ihala- ‘
IfßffS!] le 8Hfiî18 Si G8M8UiO[8i K Ä M M ® »»
ehe, directorul g en eral al dram urilor ;
Brukner, directorul podurilor şi cons­ D. Camil G rofta s’a născut la Plzen, profesor titu la r la această universi­
trucţiilor C. F. R .; ing. Mihail Nicolau, la 7 Iulie 1876. D upă ce a absolvit tate.
directorul serviciului tehnic din minis­ studiile secundare în oraşul său n a ­ In 1904 a fost ales m em bru cores­
pondent, m ai tâ rziu m em bru asociat
terul comunicaţiilor. tal, a u rm a t cursurile U niversităţii
şi în 1931, m em bru p erm anent al A-
La ieşirea din g ară, d eleg a ţia iu ­ cehe din Praga, apoi pe cele ale U ni­
g o slav ă a fost în tâm pinată de d. Ni- v ersităţii din Viena, unde s’a consa- cadem iei cehoslovace de ştiinţe şi a r-
colae Titulescu, ministrul de externe, cra t studiului istoriei. C urând deveni te. Dela 1905 j;ste de asem eni merm
care, reţinut de un exam en la d e p a r­ m em bru al In stitu tu lu i austriac p en ­ b ru al Societăţii regale cehe de şti­
tam entul său, a venit c â te v a clipe tru cercetări istorice. inţe.
In 1896, îşi lu ă la P rag a doctoratul După re sta u ra re a Statului- cehoslo
d u p ă so sirea trenului.
Dela G ara de Nord, d. ministru S pa­ în litere şi trecu apoi, în 1899, la V ie­ vac în 1918, a ocupat câtva tim p
ho a fost condus la le g a ţia iugoslavă, n a exam enul de stat p en tru cercetări funcţiunea de şef de serviciu al sec
de d. consilier Avakumovici. istorice. ţiei institutelor şi stabilim entelor
ştiinţifice din m inisterul de instrucţie
* I n cursul verilor din 1898 şi 1899 a
D elegaţia iu g o slav ă e iorm ată d u p ă lu c ra t la A rhivele S tatu lu i din B res­ publică. In 1920 a in tra t în serviciu]
cum urm ează : d. Spaho, p reşedinte ; lau (Prusia) şi începând din toam na diplom atic şi fu prim ul m inistru ple­
d-nii Naumovici, director g en eral al anului 1899 p ân ă în 1901, a fost în să r­ nipotenţiar al Cehoslovaciei pe lângă
c. f., Giurici, directorul construcţiilor cinat de Consiliul ţărilo r coroanei V atican. La sfârşin d anului 1921 a
fost tra n sfe ra t la viena, unde a r e ­
din ministerul com unicaţiilor, Bojovici, Boemiei de a face cercetări în a rh i­
inginer-director în a c e la ş m inister şi vele V aticanului asupra istoriei R ega­ prezentat ţa ra sa tim p de trei ani
Hagi Asan, secretar al d-lui Spaho. tu lu i Boemiei la sfârşitul secolului (1922—M artie 1925).
* al X IV -lea şi la începutul secolului Tim p de două sem estre, 1923-24 a
fost delegat de m inisterul de instruc­
A seară la ora 9, d. ing. T raian P âr­ X V-lea. ţie să ocupe catedra de istorie gene­
vu, secretarul g en eral al ministerului In 1901 a in tra t în serviciul A rh i­
rală, la U niversitatea „Kom ensky”
lucrărilor publice, a oferit la „Colo­ velor R egatului Boemiei la P rag a şi din B ratislava.
n ad e " un dineu d-lui ministru Spaho răm ase în această funcţie p ân ă în
Din M artie 1925 până în Februarie
şi d eleg aţiei iugoslave, în numele prim ele luni ale anului 1912. 1927, a ocupat postul de m inistru al
d-lui ministru Franasovici. D upă ce a trec u t agregaţia în isto­
La acest dineu au luat p arte d-nii ria au striacă la U niversitatea din
N. Tabacovici, C ezar M ereuţa, Alfred P raga, 1906, deveni la începutul a n u ­ (Continuare în pagina 4 a)
Fulga, Panaitopol, şi M acovei din p a r­ lui 1912, profesor supleant şi în 1919,
 „ v r i r o f t w

MINISTERUL JU STIŢIEI
D irecţiunea Ju d iciară PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B U C U R E Ş T I
D. M ax I. Cohn, născut la 5 M ar­ PA R C U L REGELE CAROL It

P u p i l ;i artilirii maichuriior ne meine tie 1905 în B răila, dom iciliat în Bu­

Joc de b araj
Leonida — Stăruinţa, teren S. T. B.,
o ra 11, arb. d. Hornstein, aju tat de Se-
cu şan u Ion şi Neguţ Ion.
Rezerve D. N.
Juventus — Olympia, teren Venus,
o ra 8.30, arb. d. Rosenştein N, ajutat
d e M arcus Herman.
Amicale
V ergu — C. A. B., teren S. T. B., ora
9.15, arb. d. Alexandriu.
M etaloglobus — Dârlău, teren Colen-
tina, ora 10.30, arb. d. G eorgesou Va­
sile.
Militari — C artea Rom ânească, teren
Militari, ora 17.30 ,arb. d. Schwartz Va­
sile.
P ebe — Orieus, teren A. T. F., ora
9, arb. d. Secuşanu Ion.
Campionatul de pitici
M acabi — Militari, teren M acabi, ora
10, arb. d. Zamfirescu Nicolae.
CUPA ROMÂNIEI
Juventus — Unirea Tricolor, teren Ve­
nus, ora 15.30, arb. d. Mity Niculescu,
aju tat de d-nii Paulini H. şi lt. Cler-
mann.
U niversitatea — Ripensia, teren Ve­
nus, o ra 17.30, arb. d. Ionescu-Ţope,
aju ta t de d-nii D răgan Emil şi Stăn-
cureşti, str. E pureanu Nr. 18, a fă­
cu t cerere acestui M inister de a fi au ­
torizat să schimbe num ele său p a tro ­
nimic de Cohn, în acela de B ariu
spre a se num i Max Bariu.
L U N A
INSULA LACULUI H ERZSTRÁU
B U C U R E Ş T I L O R
SÂMBĂTĂ 6 IUNIE ORA 9 jum, SEARA
Rouen a netezit drum ul lui R. C. i secundă, este o m are cinste p entru
Ronbaix în detrim en tu l echipei S t . 1 sportul austriac. D -l Dr. M anfred I. Rosenmann, AL DOILEA CONCERT GRANDIOS DE MUZICA ROMANEASCA MODERNĂ
Etienne. Vienezii se îm barcă la 23 Iunie în născut la 21 Ian u arie 1908 în Cer­
D ar cum v a p u tea deveni St. Eti­ p o rtu l Genova pe v aporul de lux năuţi, dom iciliat în Bucureşti, P iaţa E XE CUT ANŢ I
enne u n eventual aran jam en t ? „Duilio“ al liniei „Ita lia“, cu desti­ Rosetti 4, a făcut cerere a c e lu i M i­
nister de a fi autorizat să schimbe
Este probabil că p en tru sezonul n aţia Capetown (via G ib raltar-D a­
viitor să se m odifice form ula campio­ kar) unde vor sosi la 9 Iulie, adică
natului, în fiin ţân d u -se divizia a treia. după 16 zile.
num ele său patronim ic de „Rosen-
m ann în acela de „R ostán”, spre a se
4 0 0 Şl C O R Ş C O L A R
eu orchestra palatului m ărita
4 0 0
Cele m ai m ulte goaluri a înscris P rim u l joc îl vor susţine la Cape­ num i „M anfred Rostán“.
în prim a divizie cam pionul din anul tow n contra selecţionatei „W estern
trecut, F. C. Sochaux (81), ia r în di­ P rovince”. De acolo vor pleca la D. T raian D. Ionescu, n ă sc u t la 12
vizia secundă F. C. Ronen (113). Kim berley, capitala diam antelor, unde Ian u a rie 1905 în G alaţi, d om iciliat
DL LT. COL. EGiZIO MASSINI COMPOZITORUL ION VASILESCU
Cele m ai p u ţin e puncte au înscris vor în tâln i echipa „G riqualand-W est”. în C ernăuţi, str. P itei No. 21 a
O lympique A lés (39) din prim a şi Va d irija c â te v a m e lo d ii p o p u la r e r o m â n e ş ti A c o m p u s s p e c ia l p e n tr u a c e s t con cert
Cel m ai greu joc îl vor susţine la făc u t cerere acestui m in iste r de a
F. C. N ancy (32) din secunda divizie. Iohannisbourg co n tra selecţionatei fi a u to rizat să adauge la n u m ele MARSUL 8 IUNIE ÎNCHINAT M. S. REGELUI CAROL II
Cele m ai m ulte puncte a p rim it „T ransvalului de S ud”. său p atro n im ic de Ionescu pe acela
M ulhouse (89), ia r cele m ai puţine C elelalte jocuri n u sunt încă fix a­ de B arbeţeanu, sp re a se n u m i
MARŞUL BUCUREŞTILOR DEDICAT D-LUI PRIMAR GENERAL ALEXANDRU D0NESCU
O lympique Lillois (32). te, d ar este probabil că vienezii vor Biletele se găsesc De vânzare la Alcalay, Feder. Scala Română, Mischontznikl,
T ra ia n Ionescu-B arbeţeanu.
G oal-geterii prim ei divizii s u n t: juca la P retoria, Bloem fontain, D ur­ Doina, şl la Casele din exteriorul şi interiorul expoziţiei
1. Roger Courtois (Lochaux) 34 ban, P ieterm aritzbourg şi în Rhode­ D-l A ndrei M. C onstantin, n ăscu t
puncte. sia. PREŢURI POPULARE
la 27 Sent- 1992 în c o m u n a H e r ă ş ti,
2. O. Rohr t(Srasbourg) 27 puncte. E xcursia vienezilor se term ină la jud. Ilfov, dom iciliat în B ucureşti, Locurile e u L e i 100, 65, 45, s u n t t o a t e n u m e r o t a t e
3. R. Conrad (R. C. Paris) 23 punc­ 21 A ugust când se v o r îm barca la str. Corabia Nr. 65 bis a făc u t ce­
te. Capetown p en tru E uropa şi vor sosi
re re acestu i m in iste r de a fi a u to ­
4. Franceschetti (Cannes) 23 puncte. la 5 Septem brie la Geneva. riz a t să schim be n um ele său p a tro ­
In divizia secundă goal-getterii
s u n t:
A lătu ri de călătoria echipei viene-
ze „W iener S portklub”, care a plecat
nim ic de C onstantin, în acela de
C onstantinescu, spre a se n u m i A n­
Municipiul Bucureşti EBS8
1. le an Nicolas (Ronen) 44 puncte. zilele acestea în Indiile olandeze, tu r ­ C E R E Ţ I A Z I:
2. Nicol (Ronbaix) 39 puncte. neului W. A. C. este o nouă dovadă
d rei M. C onstantinescu. PRIMĂRIA
3. Sepecht (ILens) 36 puncte. de m area apreciere in tern aţio n ală a D-l A lbert A, KleVn. n ă sc u t la 1 iii
ROMANUL PASIONAL EXOTIC
4. A llison (Calais) 22 puncte. footballului vienez.
O ctom brie 1894 în corn. G ăvana, jud. i\

cescu Al.
Joc calllicare camp, ligă
Telefon C lu b — C. F. R., teren Ve-
r."s, o ra 10.30, arb. d. V asilescu Bart,
c.. . .at de Bercovicl Matei.
DUMINICA 7 IUNIE 1936
Jocurile pentru Cupa Cooperajla
Terenul Stadionul Muncitoresc, orele
8 a. m., arbitri d-nii C aciuc Leonard,
C reţu Aurel, Ştefănesou Aurel, Bică
Iliescu, Mielu Petrescu, lt. Clermann,
Ştefănesou Coca, Elev Brandabur.
LUNI 8 IUNIE 1936
Divizia Naţională
Venus — C. F. R., teren Venus, ora
18, arb. d. Jean Petrescu, aju tat de
d-nii Bădescu Ilie şi Zamfirescu N.
„MAREATAINA“
* Aro-eş, de relig ie rom âno-catolic do­
F. C. Szeged a plecat în Finlanda. m iciliat în B ucureşti, str. R om a No. Sev. Administrativ
Echipa vieneză W. A. C. a fost P rim ul joc l-a u su sţin u t ungurii la
in v itată să joace în A frica de Sud. V arvaude, unde au învins cu 17, a fă c u t cerere acestui m in iste r
7:0
P en tru prim a oară va juca deci în (4:0).
Africa de Sud o echipă europeană *
de a fi a u to riz a t să schim be num ele
său p atro n im ic de K lein în acela Pubilcatlune
care n u face p arte din liga engleză Un rom ân din Ungaria, elevul Cér­ de M iclescu spre a sa n u m i A lbert Se aduce la cunoştinţa gen erală că
sau scoţiană. na din Békéscsaba a p articip a t D um i­ M iclescu. în ziua de 3 lu n a Iulie 1936, orele 11, D e c a r e n u tr e b u e s ă
Este interesant, că m atchurile au nică p en tru p rim a o ară la un m e­ Ministerul publică aceasta, conform se v a ţine în localul acestei prim ării
fost angajate în urm a succeselor eting de atletism şi a să rit fă ră efort art. 11 din legea asupra numelui spre din calea Bahovei No. 39, licitaţiu n e se vo rb ea scă ! N o i i
boxeurului vienez Havlicek, care a (şi fără antrenam ent) 1.86 în ă lţim e ! ştiinţa acelora cari ar voi să facă opo- publică p rin oferte închise şi sigilate
99 T r e i M u ş c h e ta r i“ a n-
ziţiune în termenul prevăzut de alinia­ p en tru fu rn izarea a 230.000 kgr. ovăz,
plăcut m ult publicului sud-african. C érna are 17 ani şi este com plect tul II al zisului articol.
In v itaţia echipei vieneză, care a m aghiarizat. P ă c a t! 70.000 kgr. orz, 350.000 kgr. m ei p ăsă­
fost an u l acesta retro g rad ată în liga .F . C.
resc (dughie) şi 250.000 kgr. pae de n o r a v e n tu r i fa n ta stic e »
i a F iiiir l i i i i g râu conform condiţiunilor speciale
ce se p o t vedea în orice zi de lu cru
în tre orele 11—13 la serviciul adm i­
n istra tiv d in calea Rahovei No. 39.
In In d o c h in a n e c u n o s­
c u tă . In c ă u ta r e a F e ­

Campionatul de ca iifi-
Dela inaugurarea
t care
In cadrul cam pionatului de califica­
re al capilor de serii din Divizia N a­
ţio n ală B., se dispută m âine două
— Cuvântarea d-îui Mihail Negură
xnatchuri.
La Tim işoara, lisa prim eşte exce­
le n ta formaţie b raşo v e an ă I. A. R. Re­ ţiei trandafirilo r, d. M ihail N egură a
zultatul acestui joc v a fi oarecem ho­ rostit u rm ăto area cuvântare:
tărâtor pentru veleităţile timişorenilor,
b ele puncte, întrebuinţându-se la m axi­ terului A griculturii şi Domeniilor să
d é a c e ia credem că-şi vor însuşi am-
mum.
La C onstanţa, Victoria îşi m ăso ară
forţele cu Franco-Rom âna din Brăila,
şi a r trebui să câştige, datorită a v a n ­
tajului terenului propriu.
* va în târzia să se întrevadă, cu re ­
Matchurile pentru semifinala „Cupei
României" vor începe la orele 15.30
şi 17.30, d u p ă cum anunţăm de alt­
fel în program ul matchurilor.
k Divizia Naţională A
In urm a victoriei „U niversităţii" a-
su p ra „Victoriei", C rişana a devenit
din nou c o d a şa clasam entului, d a r cu
d o u ă m atchuri jucate mai puţin.
Studenţii au confirmat p ă re re a n o a­
stră, c ă sunt în revenire de formă, şi
a u învins sigur pe concurenţii lor lo­
calnici.
-*-•......................... *
Macabi va ju c a mâine dimineaţă
la orele 11 pe teren propriu, cu meri­
tu o a sa echipă d ela „O noare" Gloria.
Cu a c e a s tă ocazie dudeştenii vor
în cerca nouie lor "chiziţiuni.
1u * de a valorifica produse horticole, care
C. F. R. conduce în clasam entul e-
chipelor bucureştene cu 4 victorii din
4 jocuri şi nu m ai poate fi întrecut de
niciun concurent.
expoziţiei trandafirilor
E ri cu p rile ju l in au g u rării expozi­
tele ce u rm ăriţi, în această însem ­
n a tă ram u ră a H orticulturii.
Ceia ce ne bucu ră în deosebi şi ne
Ingânduiţi-m i, ca în num ele M inis­
încurajază în acelaş tim p, este consta­
ta re a că la pasiunea nobilă a unor a-
nim atori s’au ra lia t cu însufleţire nu
num ai am atori, ci producători încer­
caţi şi apreciaţi, cari au de îm plinit
un r o l ; de u rm ărit u n ţel, care nu
zultate salutare.
A preciind in iţiativ a Dvs. ca un în ­
ceput dem n de lu a t în considerare,
ia r sp iritu l Dvs. de je rtfă ca u n semn
v ăd it de redresare, v ă asigurăm , că
M inisterul A griculturii n u v a lipsi
dela în d ato rirea firească, de a vă a -
corda în cu rajare şi a vă recunoaşte
m eritul, că aţi p o rn it curagios şi aţi
contribuit cu folos la prom ovarea in ­
tereselor acestei nobile ram u ri a agri­
culturii noastre.
In special vom u rm ări cu interes
şi sp rijin efectiv execuţiunea în fap t
a p lan u lu i ce aţi conceput în princi­
piu, de a în fiin ţa un rozariu, care va
fi o ad ev ărată podoapă a Capitalei,
v a fi o ad ev ărată salv are a producă­
to rilo r din această regiune.
Dorim, că acest bun început, să fie
Publicaţie
Se aduce la cunoştinţa generală că
în ziua de 25 Iulie 1936, Ora 11, se ţine
licitaţie publică la sediul Casei P ăd u -
durilor S tatu lu i — B ulevardul Tache
Ionescu No. 31 p e n tru vânzarea pe u -
n itate de produs fasonat — adică m e­
tru cub d e lem n de lu cru şi ster de
lem n de foc — a m aterialu lu i ce v a
rezulta din exploatarea parchetelor
No. 2-20, în su p rafaţă de 850,87 ha.,
ce constitue afectaţia I l- a din seria
I l-a G eam ăna P ăd u rea Lueăceşti —
Schitu-F rum oasa din ju d eţu l Bacău,
precum şi din exploatarea parcelelor
105 a; 106 a; 132 b; 107 c şi 108 c. din
aceiaşi serie şi pădure.
E xploatarea se v a face de cum pă­
ră to r conform prevederilor am en aja-
m entului, cu respectarea condiţiuni-
lor generale de exploatare a p ăd u ri­
lor S tatului, publicate în M. Of. No.
106/912 şi condiţiunilor speciale de
care am atorii p o t lu a cunoştinţă la
Casa P ădurilor Statului, D irecţia Co­
m ercială cât şi la D irecţia Regională
Silvică Bacău.
T erm enul de exploatare este de 15
ani cu începere dela 15 Septem brie
1936.
P re ţu l de strig are este de 70 (şapte
zeci) lei p e m. c. de răşinoase şi de
10 (zece) lei pe ste ru l de lem n de foc
de fag şi alte foioase.
P en tru a fi adm işi la licitaţie am a­
torii vor depune odată cu o ferta şi
recipisa Casei de D epuneri p rin care
să facă dovada că a depus d rep t ga­
ran ţie provizorie sum a de lei 750.000
(şapte sute cinci zeci de mii) lei în
num erar sau efecte de Stat.
O ferte condiţionate n u se primesc,
p. A dm inistrator,Indescifrabil
p. Director, Indescifrabil
No. 31693. — 4 Iunie 1936
s ci!iM ies'udîi
G aran ţia provizorie S% asu p ra o-
fertei în n u m erar sau efecte de stat,
însoţite de borderoul lor.
m e ilo r A l b e c a r e tr ă e s e
undeva, d i n c o l o d e
A rt. 88—110 din legea asu p ra con­
tab ilităţii publice su n t aplicabile a-
cestei întreprinderi. P ia tr a - c a r e - tr e m u r ă • ••**
P rim ar, Indescifrabil
p. Secretar g-1, ih, D. Gheorghiu
N r. 16797/3378/B/936 în „ R O M A N E L E C A P T IV A N T E “
1936, lu n a Iunie 4. 2 6 0 p a g in i — 1 5 l e i . L a c h i o ş c a r i ş f l ib r a r i ,
Priiierle- iiilclpiului
bucureşii Ministerul Industriei
Pubilcatlune şl Comerţului
Se aduce la cunoştinţa celor in te­ Direcţiunea Minelor
resaţi că în ziua de 19 Iunie 1936, o-
rele 11 dim., se v a ţine, în localul
M unicipiului din str. Vasile Boerescu
Nr. 13, a doua licitaţie publică, u rm a­
tă de concurenţă orală, p en tru :
PUBUCAŢIUNE
Se aduce la cunoştinţa generală 1) Perimetrul LXXIX, în supr. de
1) E xecutarea rep araţiilo r necesare
a futuror Íntreprindérilor petrolifere cea. 40.2250 Ha.
bisericii din com una B ăneasa şi
şi miniere, constituite în conformi­ 2) Perimetrul LXXX, în supr. de
2) A provizionarea cu 100 vagoane
tate cu art. 30 din legea minelor şi cca. 40.0000 Ha.
p ra f de calcar.
care posedă capacitatea technică şi 3) Perimetrul LXXXI, în supr, de
P e n tru orice inform aţiuni, caete d e
financiară cerută de art. 184 din a- cca. 45.4700 Ha.
sarcini şi condiţiuni speciale, cei in ­
ceiaş lege, că, prin deciziunea mi­ 4) Perimetrul LXXXII, în supr, de
teresaţi se pot adresa la Serviciul L i-
nisterială cu No. 18,110, din 30 Mai cca. 20.3750 Ha.
citaţiilor-M unicipiu, din str. Vasile 1936, Ministerul Industriei şi Comer­
5) Perimetrul LXXXIIÍ, în supr. de
Boerescu Nr. 13, în orele de birou.
ţului a hotărât tinerea unei licitatiuni cca. 10.7500 Ha.
N r. 375 L d in 5 Iu n ie 1936. publice, pentru concesionarea drep­
p. P rim aru l G eneral al M unicipiului, tului de exploatare, în limitele ur­ Licitafiunea se va fine în ziua de
(ss) V. VASILESCU Mirucuri, 22 Iulie 1936, ora 10, a. m.
mătoarelor perimetre petrolifere :
Şeful Serv. L icitaţii la Ministerul Industriei şi Comerţului,
A. Perimetre situate pe teritoriul
(ss) Nie. J. S arru
comunei Bucşani, judeful Dâmbovifa,
în cabinetul d-lui secretar general,
cari au fost delimitate, individualiza­ idn localul situat în Calea Victoriei,
GREFA TRIB. ILFOV S. X-a C. C. Nr. 133, Sectorul III Bucureşti, de că-
te şi declarate proprietatea minieră
EXTRAS
D -na M elania C. Dornescu, p rin p e­
concesionabilă, prin jurnalul consi- re comisiunea instituită prin deriziu­
nea°Aminsterială
J Z - cu Nr. 45.350, dif

* D -l M IH A IL N E G U R A
F. C. Hungania, cam p io an a U nga­
riei, c a re ne va vizita la 13 şi 14 Iu­
nie, este urm aşa celebrului M. T. K.
(M agyar T estgyakorlok Koere) şi este
a n tre n a tă de cel m ai celebru foot-
ballist continental, Spezi Schaffer, un
fost jucător al M. T. K.-ului.
Spre deosebire de afirm aţiunile ce
se fac în jurul acestei echipe, ţinem
s ă a ră tă m c ă actualm ente nu este în
formă, obosită fiind de m arile efor­
turi, n ec esare pentru câ ştig a re a cam ­
pionatului ungar. La un moment dat
e ra chiar vorba, să se interzică tur­
neul în România, pentru a nu obosi
şi m ai mult echipa, care este chem ată
să reprezinte U ngaria în C u p a Euro
p ei Centrale.
Incontestabil .echipa este totuşi în
stare să furnizeze un joc frumos, dar
d a c ă Juventus şi C. F. R. îşi vor pune
to a tă am biţia în joc, nu este exclus
c a H ungária să sufere do u ă înfrân­
geri dureroase, în ajunul jocurilor de
C upă.
Echipa v a fi însoţită de d. dr. Fo­
dor, ca re se va inform a a su p ra foot-
ballului nostru.
M atchurile se vor juca la O. N. E. F.
D .
exprim sim ţăm ântul de profundă re ­
cunoştinţă că p rin prezenţa A lteţei
V oastre aţi d a t atâta strălucire in au -
gurărei acestei adm irabile expoziţiuni,
a tâ ta în c u ra jare m orală celor ce tr u ­
desc pe acest tărâm de activitate ; să
exprim deasem eni iniţiatorilor din a-
sociaţia naţională de H orticultură re ­
gretul dom nului M inistru Sassu, sus­
tra s de în d ato riri ce nu îngăduiau
am ânare, că n u poate fi prezent azi,
rezervându-şi plăcerea de a vă vizi­
ta mai tâ r z iu ; să v ă felicit apoi pen ­
tr u m inunata ideie, să v ă m ulţum esc
p en tru im p o rtan ţa ce d aţi şi rezulta­
CAM5L KROFTA,
mmmum
înţeles com plect şi u rm at p ân ă la ca­
p ăt de acei ce urm ăresc propăşirea
m uncii şi sporirea av u ţiei naţionale.
Nu pot încheia cuvântul, decât ru -
U n grup de m edici francezi şi
g ân d u -v ă să ne în d rep tăm cu toţistrăin i cari urm ează la P aris cursurile
gândul şi năd ejd ia suprem ă către A- de specialitate la facultatea de m edi­
cel ce este şi răm ân e Statornicul o- cină de acolo — au făcu t zilele aces­
tea o călătorie de studii, sub condu­
crotitor al A griculturii, către M A JES-
cerea prof. dr. Lian, la cunoscuta sta­
TATEA SA REGELE CAROL AL
ţiune balneo-clim aterică franceză
II-LEA , u rân d u -i lungă şi rodnică B agnoles-de-l’Orne. P rin tre aceşti
Domnie. medici e de relev at prezenţa prof. ru s
TRAI AS CA REGELE, TRAIASCA dr. M. K ogan dela facultatea de m e­
dicină din Moscova.
ALTEŢA SA REGALA, T răiască Di­ F aţă de frum oasa p rim ire ce li s’a
nastia. făcut m edicilor străini, doctorul Ho-
(A dunarea aclam ă îndelung p rin raţiu Manolescu din Bucureşti, care
se afla p rin tre acei medici, a m u lţu ­
strig ăte de ura).
m it p rin tr’un frum os discurs, cu oca­
zia banchetului d at de oficialităţile
din Bagnole3 de l ’Orne. D -sa a a ră ta t
în acelaş tim p im p o rtan ţa staţiunii
Note biografice din punct de vedere m edical precum
şi folosul im ens adus de aceste călă­
torii de studii sub conducerea unui
prof. U niversitar — călătorii cari în
F ra n ţa se fac de m u lt — căutând a
se cunoaşte bogăţiile n atu ra le ale ţă ­
tiţia înreg. la No. 28743 d in 4 Iunie
1936, a cerut d esp ărţirea de C onstan-
tin D ornescu p en tru ofense grave.
D in căsătorie au rezu ltat copii: Vio­
rica şi M ircea am bii m ajori.
Soţul posedă imobil în B ârlad str.
M aior V rânceanu, 1.
T erm en a I l- a conciliere la 10 Iu ­
nie 1936.
G refier, M. Paraschivescu
No. 47768 — 1936 Iunie 5
D osar No. 4789 din 1936
GREFA TRIB. BUZĂU SECŢIA I-a
EXTRACT
D -na Voica Gh. V. M unteanu a in ­
te n ta t divorţ contra soţului său G heor
ghe Vasile M unteanu, p rin p e tiţia în ­
reg istrată la Nr. 14685 din 26 M artie
1936.
D in căsătorie a rezu ltat un copil a-
num e Nicolae.
T erm en la 18 Iunie 1936.
G refier, Indescifrabil.
Nr. 25900. 1936 Iunie 4.
lutul de Miniştri cu Nr. 424, din 5
A/Urho t__ _r..i 13 August 1935.
Martie 1936, modificat prin jurnalul
consililui de miniştri cu Na. 963 din
Condiţiunile în care se va ţine li-
citaţiunea şi cele în care se vor ins­
20 Mai 1936.
titui şi acorda cnocesiunile perim a
1) Perimetrul LXII, în supr. cca. trelor sus menţionate, sunt cele sta­
40 Ha.
bilite prin Jurnalele Consiliului da
2) Perimetrul LXIX, în supr. cca. Miniştri, prin care aceste perimetre
40 Ha. au fost delimitate, individualizate şi
3) Perimetrul LXXII, în supr. cca. declarate proprietate minieră conce»
40 Ha. sionabjlă, precum şi cele înscrise îrf
4) Perimetrul LXXIII, în supr. cca. caetele de sarcini aprobate prin a-
40 Ha., 3125 m. p. cele jurnale şi aflate la dosarul în­
B. Perimetre situate pe teritoriul tocmit pentru fiecare perimetru în
comunelor Pleaşa şi Hârsa, judeful parte.
Ofertele pentru obţinerea conce­
Prahova, cari au fost delimitate, in­
dividualizate şi declarate proprieta­ siunilor respective vor fi întocmite
te minieră concesionabilă, prin jur­ pe coli timbrate, în valoare de lei
nalul consiliului de miniştri cu Nr. 1.320, conform art. 4, paragraful 32,
din legea timbrului, cu modificările
457 10 III 1936.
sale ulterioare şi vor fi însoţite de
1) Perimetrul LII, „Valea Bucove- o garanţie de 20% din preţul total
lului I”, în supr. de 40.000 Ha. oferit, în efecte publice, admise de

CORPUL PORT.* TRIB. ILFOV

2) Perimetrul LIII,. „Valea Buco- legea contabilităţi publice la lici­
velului II", în supr. de 40.000 ha. taţie, socotite la valoarea lor nomi­
*• rii şi a le pune în valoare. 3) Perimetrul LIV, „Valea Buco- nală, sau de o recipisă de consem­
Crişana a fost su sp en d ată p â n ă la
p la ta sumei de 18.000 lei, către gru­
p a re a D acia Unirea I. G., Brăila.
ministrul ne emerne al CBiwsioiiac’Bi Rom ânia, ţa ră a tâ t de bogată şi
plină de resu rse n atu rale, urm ând P u b llc a tlu itl velului III", în supr. de 40.000 Ha. nare în numerar la Cassa de Depu­
4) Perimetrul LV, „Valea Bucove- neri şi Consemnaţiuni reprezentând
exem plul F ranţei, a r p u tea cu succes
O rădenii d ato rează a c e a s tă sum ă
pentru jucătorii Pop şi Bonaţiu şi vor (C ontinuare d in p a g . > a ) să pue în tr ’o lum ină deosebită, fru ­ Vânzări mobiliare lului IV", supr. de 28.500 ha. 10% din preţul total oferit.
m useţea şi valoarea staţiu n ilo r sale In cazul când ofertele respective
trebui să achite datoria p â n ă Mier­ In baza adresei cu No. 13602 din C Perimetrul situat în regiunea
curi, întrucât Joi a u de ju cat cu Ju­ Cehoslovaciei la Berlin, de unde a p en tru studiul problem elor p riv ito a­ balneo-clim aterice a tâ t de fericit în ­ 1936 a Ju d e Ocol. VII U rban B ucu­ Ceptura, pe moşia Statului lordă- nu vor fi întocmite pe coli timbrate,
ventus m atchul de cam pionat. fost chem at la P rag a şi însărcinat, în re la m in orităţile naţionale, al cărei zestrate de natu ră. reşti, se publică spre cunoştinţa ge­
calitate de m inistru plenipotenţiar, preşed in te este. n erală că în ziua de 9 Iunie 1936, de cheanu, din comuna Gornef-Cricov, astfel cum se arată în aliniatul pre­
Este în să probabil că li se v a a-
cu funcţia de director în m inisterul D. Camil K rofta, au to r a num eroase judeful Prahova, care a fost delimi­ cedent, ele vor fi însoţite de coli fim
co rd a o am ânare.
*
F inala Cupei Italiei se v a juca la
de externe. lu c ră ri istorice asu p ra Europei şi a
In 1927, a negociat la Roma un mo­ Boemiei, în special în epoca husită, s iio F ia ir c i.B . la ora 12 din zi înainte, se v a vinde
la licitaţie publică în Bucureşti, P a r­
cul R ahova str. C. No. 10, averea
tat, individualizat şi declarat proprie­ brate în valoare de lei 1320, sau de
tatea concesionabilă prin jurnalul Nr. o recipisă de vărsare a acestei sume
11 Iunie, pe stadionul naţional din dus vivendi, cu V aticanul. L ui se da- este dela 1931 şi editor al revistei bi­ a expulzaţilor, aîisnaţilor, m obilă u rm ă rită a debitoarei A nge-
458, din 10 Martie 1936. la Administraţia Financiară, pentru
Roma. toreşte în cea m ai m are p arte înche­ lu n are „P rag er R undschau”. lena Santacono, care se com pune din
Finaliştii sunt : F. C. A lessandria, ierea acordului cu G erm ania, referi­ In 1928 d. Camil K ro fta ocupă pos­ t r i m i ş i la u r m a 70 tab lo u ri diferite p ictu ri şi altele Perimetrul l'Jordăcheanu", în su- fiecare ofertă în parte.
care s 'a calificat, învingând F. C. Mi­ to r la zona lib eră cehoslovacă în por­ tu l de secretar general al m in isteru ­ anum e specificate în procesul v erb al prafafă de cca. 34.8595 Ha. Dosarele perimetrelor scoase la
lano cu 1:0 şi F. C. Torino, ca re a tu l Ham burg. A asistat de asem eni la lui de externe, substituind valoros pe de u rm ărire, spre dspăgubirea credit. D. Perimetre situate pe teritoriul licitaţiune, cuprinde fiecare o co­
câteva conferinţe din Geneva. fostul m in istru de externe, d. Beneş, Expulzaţii, ex trăd aţii, isgoniţii pe
Vivins Fiorentina cu ac elaş scor. C. luca, din Bucureşti. comunei Teis, judeful Dâmbovifa, pie depe jurnalul Consiliului de Mi­
Favoritul întâlnirii este Torino. P rin tre alte servicii rem arcabile pe ori de câte ori acesta lipsea din ţară. cale adm inistrativă, indivizii trim işi Publ. No. 29224.
cari le-a adus, treb u e n o tată organi­ La 29 F eb ru arie 1936, d -sa a fost la urm a lor, bolnavii alienaţi şi înso­ Dos. 735 din 1936 cari au fost delimitate, individualizate niştri, prin care perimetrul respectiv
ţitorii lor, şom eurii, deţinuţii, arestaţii
Sezonul francez s 'a term inat cu o zarea In stitu tu lu i slav din Praga, al num it m in istru de externe. şi declarate proprietate minieră con­ a fost delimitat, individualizat şi de­
întârziere. Cam __pion naţional şi în a-1 cărui m em bru este dela fu ndare în D. C. K ro fta vine p en tru în tâ ia oa- sau cedaţii de au to rităţile ad m in stra- In baza adresi cu No. 15231 din 1936 cesionabilă, prin jurnalul Consliului clarat proprietate minieră concesio­
tive şi poliţieneşti, num ai dacă sunt
celaş timp deţinător aŢ Cupei* F ranţei 11928 51 crearea, în 1929, a S o c ie tă ţii1ră în Rom ânia, excortaţi, precum şi însoţitorii lor, a Ju d e Ocol V III U rban B ucureşti, de miniştri cu Nr. 855 din 6 Mai nabilă, caetele de sarcini referitoare
este „Racing Club Paris" cu 44 pu n c­ vor călători pe baza u n u i bilet de se publicâ spre cunoştinţa generală, la condiţiunile generale şi speciale
1936.
te din 30 jocuri. Al doilea s 'a c la sa t
„O lym pique Lillois" cu 41 puncte.
Mai interesantă în să este c o a d a
D. MEHMED SPAHO călătorie, elib erat individual de m i­
nisterul de in tern e sau al Muncii, S ă­
n ătăţii şi O crotirilor sociale.
că în ziua de 11 Iunie 1936, dela ora
12 din zi înainte, se v a vinde la li­
citaţie publică în Bucureşti, stra d a
1) Perimetrul LXXVII, în supr. de
cca. 40.0000 ha.
în care se va ţine licitaţiunea şi se
va insitui şi acorda concesiunea de
clasam entului, unde se g ă se sc 3 e-
chipe la eg alitate de puncte şi cu di­
ferenţe minime de g o al-a v erag e :
Red Star-Olym pique Paris = goal-
iisifü l o m iin io r io iipsloii însoţitorii vor p u tea călătorii şi pe
baza altor legitim aţii de călătorie, v a­
labile.
Călătorii de m ai sus, cari v o r călă­
M anu No. 55, azi B anul A ndronache,
C artieru l Floreasca, averea m obilă
u rm ărită a debitorului S telian P an ai-
tescu, care se com pune din două spre
2) Perimetrul LXXVIII, în supr. de exploatare, planul perimetrului şi
cca. 41.1000 Ha. toate actele în legătură cu fiecare
perimetru, vor fi ţinute de Direcţiu­
E. Perimetre situate pe teritoriul nea Minelor la dispoziţiunea ţuturor
a v e rag e 0.72. D. dr. M ehm ed Spaho s’a născut m erţ. In 1921, a fost ales şef al p a r­ tori fă ră însoţitor, vor fi consideraţi zece mese de cârcium ă şi altele a n u ­
U. S. V alenciennes = g o al-a v erag e la 18 M artie .1883, la Sarajevo. me specificate în procesul v erb a l de comunelor Viforâta şi Valea Voivozi­ întreprinderilor petrolifere care vor
tid u lu i iugoslav. D upă alegerile din ca fă ră legitim aţie şi supuşi am enzi­ lor, judeful Dâmbovifa, cari au fost dori să ia parte la licitaţiune.
0.65. Ş i-a făcu t studiile p rim are şi se­ 18 M artie 1923, d. dr. Spaho a in tra t lor şi tax elo r tarifare, ia r biletul se u rm ărire, spre d espăgubjreaa credit,
O lympique Alés = g o al-a v erag e 0.54. cundare în acest oraş, apoi a studiat în p arlam en t îm p reu n ă cu 18 depu­ va confisca. soc. „Vinicola“ S. A. R. p rin reprez. delimitate, individualizate şi decla­
D atorită unui quotient cu 0.07 m ai drep tu l la u n iv ersitatea din Viena. ta ţi din p artid u l să u E xcortaţii se v o r legitim a p rin car­ săi legali, din Bucureşti. rate proprietate minieră concesiona- DIRECŢIUNEA MINELOR.
bun, parisienii răm ân în prim a divizie. D upă ce şi-a luat, licenţa a fost func­ A în ch eiat atu n ci u n acord de netul de id en titate de ja n d arm sau de Publ. No. 29217.
Nu m ai puţin interesant este că ţio n ar la trib u n alu l din Sarajevo, a - prin cip iu cu p artid u l ţărăn esc croat. agent de poliţie. Dos. 2641 din 1936 biă, prin jurnalul Consiliului de Mi­ Şeful Serviciului,
prom ovarea în prim a divizie a depins poi secretarul Cam erei de com erţ din S’a stră d u it să în făptuiască u n acord wM uşcaţii de anim ale tu rb ate vor că­ niştri cu Nr. 935, din 15 Mai 1936. (ss), Nieu E. Ionescu.
d ea sem en ea de fracţiuni infime la acest oraş. în tre sărbi, croaţi şi sloveni ceeace a lători neexcortaţi, cu bilete speciale In baza adresei No. 32617 din 1936,
go al-average. In 1917, a făcu t p arte din m işcarea făcu t cu p u tin ţă reîn to arcerea depu­ p en tru dus şi întors. a Ju d e Ocol. III B ucureşti se publică
In fru n te a clasam entului diviziei p en tru independenţa Iugoslaviei. La ta ţilo r croaţi în Scupcină, în Mai spre cunoştinţa generală că în ziua GREFA TRIB. CONSTANŢA S. I-a A ct dotai nu au. Soţul p â râ t posedă
La ducere biletul n u v a fi valabil de 12 Iunie 1936, dela ora 12 din zi,
secunde se găsesc 3 echipe la egali- sfârşitul războiului, a fost m em bru 1924, în tim p u l g u v ern u lu i rad ical o- decât cu certificatu l m edicului p ri­ avere: Un corp de case în str. M ihail
Î8f-> de n u n c te : al A dunării naţio n ale bosniace şi mogen. în ain te ,se v a vinde la licitaţie p u b li­ EXTRACT Coiciu 75, în indiviziune cu soţia.
m ar al oraşului, ju d eţu lu i sau al m e­
F. C. Rouen cu 52 puncte secretar p e n tru com unicaţii în gu­ In Iu lie 1924, d. Spaho a devenit dicului de circum scripţie, u rb an ă sau că în Bucureşti, B -dul D om niţei No. D -na M ariţa T udor Ionescu, din 2) Un corp de case în C onstanţa
K. C. K oubaix cu 52 puncte. v ern u l naţional provizoriu. C urând m in istru a l fin an ţelo r în guvernul ru ra lă ; ia r la înapoiere cu acelaş cer­ 30 etaj III, averea m obilă u rm ă rită a Constanţa, str. iM hail Coiciu 75, p rin str. Ş tefan M ihăileanu 91 .
A. S. St. E tienne cu 52 puncte. după proclam area u n ită ţii iugoslave, d -lu i Davidovici. debit. Iacob Kannicer care se com­ p etiţia înreg. la No. 20910 din 29 Mai Term en la 16 Iunie 1936.
tificat vizat de in stitu tu l antirabic,
F. C. R ouen m a are însă u n m atch a in tra t în guvernul P rotici ca m i­ A fost pe u rm ă m in istru al com er­ unde s’a făcu t tratam en tu l. pune din u n a sufragerie şi altei an u ­ 1936, a in te n ta t acţiune de divorţ con­ P rezentul ex tract se publică con­
de jucat. n istru al p ăd u rilo r şi al m inelor. A ţu lu i şi in d u striei în g u v ern u l d -lu i Aceste bilete su n t valabile p en tru me specificate în procesul v erb a l de tr a soţului său T udor Ionescu cu a- form. art. 285 c. civ.
Se zice că St. E tienne va v ere a n ­ fost ales d ep u tat al A dunării consti­ V ukitcevici. D. Spaho şi-a p u s can­ ducere şi înapoere tim p de 30 zile. u rm ărire ,spre despăgubirea credit. celaş dom iciliu p en tru m otive d eter­ No. 26513 — 1936 Iunie 4.
chetarea m atchului R ouen-R onbaix tu a n te în d istrictu l Sarajevo. In M ar­ d id atu ra la ultim ele alegeri, d a r n ’a D ispoziţiunile in tră în vigoare dela Banca de Credit Mărunt Galaţi. m inate de lege. D in căsătorie au re ­ Dos. 3994 din 1936
(echipe vecine şi prietene) care s’a tie 1921, a in tra t în guvernul de coa­ fost ales, deşi a în tru n it m ajo ritatea 15 cor. Publ. No. 29760. zu ltat copii: Ion de 15 ani, G heorghe G refier, St. Cazacu
te rm in at cu 0:0, pretinzând că astfel liţie al lu i Pasici ca m in istru de co­ absolută de 12 ani şi C onstantin de 7 ani.

CONSOLIDAREA MALURILOR
de Kord-Est ale Constante
— Asigurarea m ijloacelor financiare —
Adjudecarea lucrării
In tr’un articol precedent, am făcut
un scu rt istoric al problem ei consoli­
dării m alurilor şi am făgăduit că voi
continua cu elucidarea tu tu ro r discu-
ţiunilor provocate de cercuri rău voi­
toare şi interesate în leg ătu ră cu a-
ceasta.
E xistenţa unui proces de conten­
cios, pendinte înaintea C urţii de Apel
Constanţa, având drept obiect tocm ai
chipul cum prim ăria m unicipiului
Constanţa a concesionat această lu ­
crare, m i-a im pus elem entara decen­
ţă, de a n u continua p rin presă o dis-
cuţiune, ce se p u rta Ia b ara justiţiei,
Şi_ de a aştep ta soluţia judecătoreas­
că, m ai înainte de a continua polem i­
ca politică.
în adevăr, d. F rancisc Lescovar, a
cărui concesie dinainte de război, p ri­
vind o lucrare de consolidare p arţială
a m alurilor, fusese la tim p şi defini­
tiv lichidată im ediat după război,
conform dispoziţiunilor legale în v i­
goare, — a atacat în contencios, de-
ciziunea prim ăriei m unicipiului Con­
stanţa, prin care se concesiona d-lor
Ioanovci şi Theodoru, lu crarea com­
plectă de consolidarea m alurilor, —
după ce procesul identic fusese p ier­
dut şi la Com itetul central de rev i­
zuire din Bucureşti.
în a in te a C urţii de A pel C onstanţa,
s’a desbătut în chip am plu şi com­
plect procesul şi prin deciziunea sa
dela 29 Mai 1935, C urtea a respins ca
nefondată acţiunea d -lu i Francisc
Lescovar, confirm ând încă odată şi pe
această cale h o tărârea consiliului m u­
nicipal dela Constanţa.
Reiau deci astăzi şi nestingherit, fi­
ru l preocupărilor mele, de a lăm uri
opinia publică şi de a restabili ad e­
vărul în'reg.
Mijloacele financiare
Când în toam na anului 1933, gu­
vernul naţioîial-Iiberal a lu a t condu­
cerea treburilor publice, situaţia fi­
n anciară a m unicipului C onstanţa era
din cele m ai critice.
Cu p rileju l votării legi finanţelor
locale, din cauza lipsei de grije şi de
au to ritate politică a fru n taşilo r n a-
ţio n al-ţărăn işti dela C onstanţa, gu­
vernul de atunci, în vitregia lui faţă
de interesele dobrogene, legate de
cele-----
ale, ţă rii întregi, a suprim at ta -
Avnnrt»,,
---------
i,- u„_
.cari unele au fost înlăturate, în-
•
exportau prin portul nostru, ia r bu trucat nu se prezentau dovezile
getul exerciţiului 1933—1934 s’a sol­ de capacitate sau garanţia anun­
d at cu un deficit de încasări de ţată prin publicaţie, iar altele au
26.409.313 lei, ceeace reprezenta un fost îndepărtate nefiind conve­
procent de 26 din totalul bugetului
respectiv.
T oate acestea s’au petrecut, deşi în
tim p u til şi cu m u lt înainte de vota­ pal dela 6 Iulie 1935, luându-se
rea legii finanţelor locale, d. S carlat în discuţiune rezultatul acestui
H uhulescu şi cu mine, în calitate de
rep rezentanţi ai m inorităţii Consiliu­ concurs de oferte, a fost apro­
lui în delegaţiunea perm anentă, am bată oferta d-lor loanovici şi
in v itat în mod form al pe conducătorii Theodoru, fiind socotită drept
de pe atunci ai com unei, să se sezize cea m ai serioasă şi mai convena­
de însem nătatea chestiunii şi să stă-
ruiască p e n tru a nu se consum a o a- bilă pentru comună.
ta re gravă am putare a drepturilor
m unicipiului Constanţa.
Abia după venirea noastră declaraţie scrisă, a recunoscut că
în fruntea comunei, am reluat „modificarea survenită — în a-
problema şi în special dela cea ofertă, — cu privire atât la
data când d. Horia P. Grigore-
scu a venit la conducerea pri­
măriei, cu sprijinul hotărâtor al
d-lui ministru Vasile P. Sassu,
preşedintele organizaţiei noa­
stre politice, cu solicitudinea
ntregukii guvern şi cu grija
parlamentarilor, am reuşit ca
prin legea din Martie 1934, să
fie repus Municipiul Constanţa
în drepturile sale legitime, de a
percepe taxele pe produsele
petrolifere, cari aveau să îm­
bunătăţească în chip sensibil,
situaţia financiară a comunei.
Odată rezolvată cu bine pri­
ma etapă, a dobândirii mijloa­
celor financiare, — s’a putut a-
viza la darea în concesiune a
lucrărilor de consolidarea ma­
lurilor de N. E. ale Constanţei,
în conformitate cu planurile în­
tocmite de d. inginer Zahariade
şi aprobate de consiliul technic
superior.
In adevăr, în complectarea
legii speciale din 29 Aprilie
1913, care autoriza primăria să
' contracteze prin bună învoială
lucrarea această de interes pri­
mordial pentru oraşul nostru. Ia
16 Mai 1935, se promulgă o
nouă lege specială, prin care
se autoriză municipiul să con­
tracteze un împrumut sau lu­
crări prin plată de anuiiăţi,
până la suma de lei 400.000.000,
iar prin art. VI din această lege
se dispune că anuităţile res­
pective vor fi înscrise în buge­
tele anuale ale primăriei, con­
stituind cheltueli obligatorii şi
vor fi garantate prin venitul
taxelor asupra produselor pe­
trolifere şi printr'un privilegiu
în favoarea împrumutâtorului,
în prim rang, asupra terenuri­
lor pentru construcţiuni, rezul­
tate din consolidarea malurilor.
Adjudecarea lucrării
Pregătirea soluţiei financiare,
uşura acum rezolvarea definitivă
a consolidării malurilor, dând
posibilitatea antreprenorilor se­
rioşi, de a reflebta şi de a face
oferte, dem ne de a fi luate în
seamă.
Deşi legea din 29 Aprilie 1913,
prin art. V prevedea categoric
că „lucrările pentru consolidarea
malurilor făcând parte din lucră­
rile speciale, comuna Constanţa
va fi autorizată a angaja acele lu­
crări prin bună învoială, alegând
antreprenorul ce va crede mai ca­
pabil de a aduce proectul la bun
fin it“, totuşi d. Horia P. Grigores-
cu, prim arul m unicipiului, din do-
T ip ă r it in a t e lie r e le „ I M F B 'W t R I ILE
d e T R A I AN
rinţa de a realiza pentru oraş o
concesiune din cele mai serioa­
se şi mai favorabile, prin publi-
caţiunea cu No. 13545 din 18 Mai
1935, publică un concurs de ofer­
te pentru ziua de 15 Iunie 1935,
invitând pe toţi doritorii ca sub
anum ite condiţiuni de garanţii
serioase, să se angajeze la execu­
tarea lucrărilor de consolidare
în valoare de lei 356.699.552, a-
dăugând prin publicaţie că — fa ­
ţă de legea din 1913 care o auto­
riza să contracteze lucrarea şi
D. HORIA GRIGORESCU
prin bună învoială — „primăria
nu-şi ia nici o răspundere faţă
de ofertanţi, chiar dacă nu ar a-
proba nici una din ofertele pri­
m ite ”.
La dat concursului s’au pre­
zentat m ai m ulte oferte dintre
nabile pentru comună.
In şedinţa consiliului m unici­
Subliniez că m inoritatea na-
ţional-ţărănistă din consiliu, prin
TIMP FRUMOS
D im ineaţa tim pul a fost în Capitală
frum os, cu uşoare defilări de nori pe
fondul unui cer alb astru ca pe ţă r ­
m ul Adriaticei.
Au căzut p recipitaţiuni în regiunile
muntoase, în Dobrogea şi B asarabia.
A stă noapte a plouat in câm pia M un­
teniei, inclusiv la Bucureşti. A erul e
curat.
Situaţia generală e în curs de tra n ­
sform are. Ciclul ploilor find în faza
finală, norii ce vin dinspre W est vor
fi tot m ai subţiri, de form a alto-cu-
m ulus şi cirrus.
M axim ul barom etric al Oceanului
A tlantic începe să se deplaseze spre
continent şi e de aştep tat să avem o
perioadă de tim p frumos.
In ţa ra no astră presiunea creşte,
variind în tre 761 m ilim etri pe Insula
Şerpilor şi 757 m ilim etri la R. V âl­
cea.
C reşterea presiunei pe M area N ea­
gră va perm ite in terv en ţia v ântului
din direcţia Sud-Est. Acest vânt, care
n ’a mai bătu t de m ultă vrem e, v a a-
Moartea
lui u m » Goriiiescu
A încetat d in v iaţă după o lungă
suferinţă, A thanase Corlătescu, fostul
diriginte din G ara de N ord al oficiu­
lui P. T. T. şi al am bulanţelor po­
ştale.
In această calitate a adus im por­
ta n te servicii presei, organizând în
bune condiţii expedierea ziarelor pe
în treaga reţe a C. F. R. m ai ales în
vrem urile grele de după răsboiu,
când vagoanele erau insuficiente, iar
personalul restrâns.
A fost un b u n p rieten al presei.
înm o rm ân tarea se va face Dumi­
nică la ora 5 d. a. în cim itirul „Re­
învierea”.
BRUXELLES 6 (Rador). — D. V an- 295.447.000.
IMPIESIIliHTA
sinucidere din Brăila 11.
dervelde a acceptat să form eze noul
guvern belgian.
D-sa a fost prim it în au d ien ţă de extraordinare “
Regele Leopold azi dim ineaţă la ora lei 3.515.133.
P ărăsind P ala tu l Regal, şeful p a rti­
Brăila. — Ieri s’a produs în oraşul dului socialist a a n u n ţat oficial că a ordine a fo s t
nostru o im presionantă sinucidere, a acceptat m isiunea de a form a noul sum a de 78.500.000 lei,
cărei eroină e d-ra Elisabeta Zavedis, guvern.
in etate de 18 ani. Ea a disolvat în -
Teatrul CĂRĂBUŞ Director C. Tănase
Vineri 12 Iunie PREMIERA
FAST — MUZICĂ — MONTARE
B A R C A P E
Biletele la casă
IM D E P E P O E N T A “, s tr . R- P o in c a r é N o. 17 (f o s tă A c a d e m ie i).
B E R B E R IA N U
Deputat de Constanţa
term enul de executare cât şi a
condiţiunilor de finanţarea lu ­
crărilor, este făcută în interesul
real al m unicipiului“ şi a votat şi
angajarea d-lui ing. Zahariade,
pentru supraveghierea lucrărilor,
şi este de neînţeles cum, cu toate
acestea, tocmai „Dreptatea“, ofi­
ciosul partidului naţional-ţără-
nesc, s’a făcut ecoul unei cam­
panii tendenţioase, rău voitoare
şi neîntem eiată, ajungând până
la injurii şi calomnii la adresa
distinsului nostru prim ar Horia
P Grigorescu, — asupra cărora
toate voi reveni pe larg şi la
tim p.
In contra dcciziunei con­
siliului m unicipal dela O
Iulie 1035, s’au fă c u t m ai
m u lte acţiuni de anulare,
înaintea com itetelor de
revizuire din B ucureşti,
de către m inoritatea na-
fional-ţărănistă din con­
siliu, Francisc Lascovar şi
unii din tre ceilalţi o fe r ­
tanţi înlăturaţi de co­
mună.
După desbateri am ple,
com itetul central de re v i­
zuire, suprem a instanţă
adm inistrativă, prin d eci­
ziunea sa dela 5 D ecem ­
brie 1935, fo a rte pe larg
şi eloquent docum entată,
a respins to a te acţiunile
în anulare şi a declarat
valabilă şi legală deciziu­
nea consiliului m unicipal
dela Constanţa, privitoa­
re la contractarea lucră­
rilor p en tru consolidarea
m alurilor.
Deciziunea aceasta fiin d
executorie, comuna, după
ce a lăsat să se epuizeze
această filie ră adm inis­
trativă, a încheiat con­
tractul de concesiune, în
condiţiunile pe cari le voi
exam ina cu alt prilej, p e n ­
tru a dovedi că, acţiunea
desfăşurată la Constanţa,
pentru soluţionarea aces­
tei vechi şi spinoase pro­
blem e, departe de a p u ­
tea f i criticată din vre-un
punct de vedere, EA CON-
ST IT U E UN TITLU DE
GLORIE PENTRU TOŢI
ACEIA CARI AU CON­
T R IB U IT LA ÎNCUNUNA­
REA E I CU CEL MAI
FRUMOS SUCCES.
Cum e vremea
duce ae r cald şi vapori de ap ă din
largul M ării Negre.
T em epraturile m axim e de e r i :
P red eal 17 grade
Craiova 25 „
B ucureşti 27 „
Seceleanu 28 „
Din cifrele de mai sus, în reg istrate
la um bră, se constată m enţinerea
verii tim purii, cu toată abu n d en ţa
ploilor din ultim ele zile.
N opţile su n t suficient de căld u ­
roase. P e lito ralu l m ării s’a înregis­
tra t azi în zorii zilei o m inim ă de
16 grade, ia r Ia P redeal şi Topliţa
m inim e de plus 5 grade.
Tim pul în ţările învecinate e dea-
sem enea în cu rs de transform are.
Vremea devine frum oasă în Polonia
şi Cehosolvacia, în U ngaria şi Ju g o ­
slavia tran sit de nori, în B ulgaria
tendinţă de înseninare, în R usia a-
verse p arţiale.
Tim pul p ro b a b il: sfârşitul ploilor,
v ân t de Sud-Est, tem p eratu ra în creş­
tere.
L. FLORIN
tr ’un pahar sodă caustică şl tinctură
de iod, apoi a înghiţit conţinutul.
Cuprinsă de arsuri a început să
ţipe. Vecinii, intervenind în grabă,
au transportat-o la spitalul Comunal,
însă cu toate îngrijirile ce i-au fost
adm inistrate nefericita a încetat din
viaţă.
M otivele cari au determ inat pe
Elisabeta Zavedis să recurgă la actul
disperat sunt de natură sentim enta­
lă.
D-LniELDE
va con stitu i n o u l Su m ele au fo s t rep a rti­
g u v e r n b e lg ia n
V A L U R I
Telefon 355.03
„V I I TORUL"
Diferite ştiri telegrafice
In ajunul zilei de Sâmbătă, — când noul guvern francez se va
prezenta înaintea Camerei, — preşedintele consiliului d-l Leon Blum a
socotit util să dea opiniei publice unele lămuriri asupra liniilor generale
ale programului de guvernământ p e care guvernul este hotărât să-l a-
plice.
Expunerea d-lui Blum este vădit influenfată de greva muncitorească,
care pare să se întindă.
Astfel şeful guvernului anunţă că printre primele proecte pe cari
le va depune în parlament sunt cele destinate să rezolve în mod favora­
bil revendicările de ordin economic ale muncitorilor pământului şi ale
celor din uzine.
Dar d-l Blum insistă asupra atmosferei de securitate şi de linişte in
care este indispensabil să se desfăşoare acţiunea guvernului pentru a
putea da rezultate positive. Primele trei reforme anunţate su n t: săp­
tămâna de 40 de ore, contractele colective şi concediile plătite.
Ca concluzie, preşedintele consiliului cere muncitorimei să aibe în­
credere în legile ce se vor vota, să păstreze ordinea, iar patronilor să
examineze revendicările într'un spirit de echitate.
— Secretariatul general al Ligei Naţiunilor a anunţat că viitoarea
sesiune se va deschide la Geneva, Marţi 30 Iunie.
— Nu a transpirat nimic asupra înfrevederei dintre cancelarul
Schuschnigg şi d. Mussolini. Un comunicat oficial se mulţumeşte să con­
state că între cei doi oameni de Stat s’a desfăşurat o cordială convor­
bire de două ore.
Peste 200 m ii grevişti la Paris —
P A R IS , 6 (R a d o r).—C on­
s iliu l m u n ic ip a l a l P a r is u ­
lu i a h o tă r â t să a c o r d e a-
J u to a r e fa m iliilo r c e lo r
c a ri a u d e c la r a t g r e v ă .
A se a r ă n u m ă r u l g r e v iş ­
tilo r e r a e v a lu a t fa 2 1 0
m ii la P a r is , 3 0 .0 0 0 în r e ­
g iu n e a L ille şi 9 0 .0 0 0 în
d e p a r ta m e n tu l N o r d u lu i.
asuzi au auarui M
ziarele pariziene
PARIS, 6 (Rador). — Azi dlml-
neaţă au apărut toate ziarele pa­
riziene, ele nu au putut fi însă tri­
mise în provincie din cauză că
personalul dela „Messageries Ha-
chette" ţi şoferii deîa concesiunile
întreprinderilor de transportat zia­
re continuă greva „braţelor încru­
cişate".
La periferia capitalei ziarele au
fost transportate cu mijloace Im­
provizate şi vândute de copii pe
străzi, deoarece toate chioşcurile
de ziare erau închise.
Problema aprovizionării Parisu-
tul cu păcură şi ulei greu nu a fost
încă rezolvată deoarece delegaţia
patronală nu s'a prezentat eri la
ministerul Muncii. După toate pro­
babilităţile delegaţia se va pre­
zenta azi înainte de amiază pen­
tru a discuta cererile muncitorilor.
Declaraţiile de eri ale d-lui Jou-
haux, secretarul general al Confe­
deraţiei generale a Muncii, dau a-
Ultime in f o r m a t lu n l
B e le P a la t
M a re ş a lu l C u r ţii R e g a le face O Iu n ie la orele obişnuite.
c u n o s c u t u r m ă to a r e le :
in ziua de 5 iunie 1936, m. S. de­
sele a primit In audien|ă de lucru pe;
D-i Gh. Tălărescu, Preşedintele Con­
siliului de miniştri.
D-l n. Tituiescu, ministrul Afacerilor
sirene, pe care ra reţinut apoi la
dejun.
După amiază m. S. Regele a primit
In audienţa de lucru pe d-l l. itistor
ministrul muncit, Sănătăţii şi Ocrotirilor
Sociale, după care a vizitat la Acade­
mia de Arhitectură expoziţia de Icoane
a pictorilor Paşcanu şl unea.
Plata salariilor pe
n g g n H o n n H uua* aamamenmm
luna iunie
Azi. a apărut în „Monito­
rul Oficial“ d ecretul regal
p en tru plata salariilor şi
a m aterialelor pe luna Iu ­
nie.
zate :
La titlu l I. „Cheltueli
ordinare “ sum a d e lei
La titlu l II. „Cheltueli
sum a de
P entru operaţiuni de
prevăzută
iar pentru plata de crean­
ţe din exerciţii închise
din 1034-1035, 24.553.734
lei, din 1035-1030, lei
400.375.
Ca u rm are a conferinţei, D uminică
14 Iunie 1936, se v a face excursie la
M ănăstirea Cozia ju d e ţu l Vâlcea, sub
conducerea d -lu i profesor Nicolae
Iorga.
în scrierile la „Liga C u ltu rală“, B u­
lev ard u l Schitul M ăgureanu No. 1.
Buletin extern
I francez
sigurări că aprovizionarea cu ali­
mente nu va suferi.
Conflictul de muncă dela aba­
toarele La Villetfe, este aproape
de soluţionare, astfel că oraşul nu
va suferi de lipsa de carne.
Grevele se înteţesc
PA R IS 6 (Rador). — A genţia H a­
vas transm ite:
G revele se înteţesc, — an u n ţă
ziarele, care au ap ă ru t azi norm al şi
publică d esfăşurarea m işcării greviste
din ultim ele 48 ore.
„P etit P árisién “ traduce astfel p ă ­
rerea m aréi m ajo rităţi a presei: G re­
vele din în trep rin d erile p articu lare
stingheresc prea p u ţin ansam blul po­
pulaţiei. A provizionarea C apitalei nu
poate provoca nici o îngrijorare. A -
ceastă v astă m işcare de grevă este
caracterizată p rin calm ul, sângele re ­
ce şi disciplina tu tu ro r greviştilor.
„La P opulaire“, oficiosul socialist
scrie: V oinţa populară este lăm u rită.
Ea v reasă îm bunătăţească sta re a o-
mcnească. Revendicările m uncitoreşti
vor fi obţinute în linişte, ordine şi
, disciplină. In plin acord cu organiza­
ţiile sindicale guvernul a asig u rat ser-
viicie v itale p en tr unaţiune.
„L’O cuvre“ constată că ordinea a
fost deplin respectată în cursul g re­
velor actuale. Cu au to ritatea legală
pe care i-o dau ultim ele alegeri, gu­
v ernul se pregăteşte să realizeze şi
să im pună m ăsurile prevăzute în p ro ­
gram ul F ro n tu lu i P opular.
„Echo de P aris“ stăru e să vorbească
N um ărul viitor al ziaru­
lui nostru va apare Marţi
„M o nito ru l O fic ia l" de azi pub li­
că numele mai multor persoane că­
rora le-a fost conferit medalia
„M e ritu l comercial şi industrial"
Luni 8 Iunie, fiind sărbă­
toare legală, toate institu­
ţiile publice şi particulare
vor fi închise. Şcolile nu
vor ţine cursuri, iar maga­
zinele sunt închise.
Călătoria pe C. F. R. a mem-
brllor 0. E. T. R-ulul
Direcţiunea generală c. f. r. a
dispus ca m em brii O. E. T. R.-u-
lui, participanţi la serbările R es­
tauraţiei, posesori ai certificate­
lor de călătorie speciale se pot
înapoia din Bucureşti în zilele de
9 sau 10 cor. pe baza acelor cer­
tificate, fără vre-o viză din par­
tea staţiilor din Bucureşti.
Certificatele vor fi prevăzute
num ai cu viza staţiilor de plecare
şi O. E. T. R. că posesorul a luat
parte la serbări.
In a n tu ra ju l N egusului dom neşte
o m a re desam ăgire în urm a atitu d i-
nei guvernului englez şi corpului d i-
plom atic faţă de îm p ă rat. Se subli-*
niază fa p tu l că cei m ai m ulţi m em -
b ri ai corpului diplom atic au refu zat
in v itaţia la recepţie ce v a fi m âine
la legaţia Abisiniei.
Cei cari au acceptat su n t m ai ales
m em brii asiatici d in corpul diplo­
matic.
In şedinţa de V ineri 5 Iunie c. T i­
neretul naţional-liberal luănd in dis­
cuţie situaţia câtorva m em b ri ai t i ­
neretului ce s’au fă cu t vin o va ţi de
grave abateri dela disciplină în una­ D. profesor Agricola Cordaş a fost
n im ita te a hotărât excluderea u rm ă ­ confirmat în postul de decan al Fa­
torilor : D im itrie Gâlea, Nicolae M a- cultăţii de ştiinţe agricole din Chişi­
rinescu şi G. Dragomir,
nău.
5
despre o „situaţie rev oluţionară“. D. sunt legitim e. F ebra revoluţionară ac
K erillis declară: „Noul guvern este la trebui deci să cadă. D ar nu. D. H it­
p utere. EI răsp u n d e dorinţei form al ler supraveghează dram a, g ata să fo­
ex p rim ate de m assele m nucitoreşti şi losească orice ocazie nesperată. Dacă*
ru ra le ale ţă rii şi le aduce reform ele situ aţia n u se în d rea p tă in p uţina
pe cari le-au solicitat şi din care unele zile, avem răsboiul sigur“.
G i n i ş i w z f ß ü u i iz i in lain e a n e i ti u i u l
Paris, G. (Rador). — Gu­ va în tin d e şi la această
vern u l se prezintă azi du­ corporaţie.
pă am iază în fa ţa parla­
m entului. Consiliul de m i­
niştri, în tru n it la E lysee
0-1 Labeyrle
sub preşedinţia d-lui Le- a fost numit guvernator
brun, a aprobat d e fin itiv
aTBănejT?ranfeT fn locul
az dim ineaţă te x tu l d e ­ EE; 3E!S2K£SW 583^flK— B— EH—
claraţiei m inisteriale, e- d-lui Tannery
laborată în consiliul de U B B H M B B B B nB I
cabinet de eri după a- P a r is , 6 . (R a d o r ). — C on
miază. silitul d e m in iş tr i ţ in u t a zi
Declaraţia enunţă în d im in e a ţă Ea E S ysée a n u ­
te rm e n i precişi r e fo r m e ­ m it p e do L a b e y r ie în p o ­
le ceru te de lucrători: s tu l d e g u v e r n a to r a l B a n
c e i F r a n ţe i.
contractul colectiv de
m uncă, concediul plătit, D -sa v a a s ig u r a c o n d u ­
săptăm âna de 40 ore de c e r e a B ă n c e i F r a n ţe i în
m uncă, am nistia, naţiona Secul d -lu i J e a n T a n n e r y ,
f o s tu l g u v e r n a to r a l B ă n ­
lizarea industriilor de
războiu, revizuirea d ecre­ c e i.
telo r legi care ating în D . L a b e y r ie a f o s t p â n ă
special pe m uncitorii din la n u m ir e a sa c a g u v e r n a ­
to r a l B ă n c e i F r a n ţ e i,
serviciile publice.
T o a te aceste proecte p r o c u r o r g e n e r a l la
vor f i depuse în ziua de 9 C u rtea d e C o n tu ri.
Iu n ie pe biroul parlam en­ O. J e a n T a n n e r y , f o s t u l
g u v e r n a to r , a f o s t n u m it
tului. După ce vor f i exa­
m in a te de com isiunile g u v e r n a to r o n o r if ic a l
respective, guvernul va B ă n c e i F r a n ţ e i.
cere discuţia im ediată cu
procedura de extrem ă u r­
genţă. PESTE S T
A zi după amiază, după
citirea declaraţiei m in i­ m arii (ie laam e in China
steriale, d. B lum va răs­
P e k in g , 6 . (R a d o r). —
p unde celor 11 interpe- F o a m e t e a d in p r o v in c ia
latori înscrişi.
K a n su s e în t in d e .
E ste cert că. în aceste In u lt im e le 15 z ile , a u
îm p reju ră ri Camera va m u r it p e s t e 1009 p e r s o a ­
voi să te rm in e cât m ai re ­ n e d in ’* c a u z a f o a m e t e i
pede discuţia, p rin tr’un n u m a i în lo c a lit a t e a L an g
vo t de încredere acor­
C iu, c a p ita la p r o v in c ie i
dând o largă m a jo rita te K a n su .
guvernului.
L u c ră to rii III m s M M S K B S
din Franţa au fost ghiloti-
d in uxin^e^C Itroeni
naţi doi asasini
a u o c u p a t a t e lie r e le PARIS, 6 (Rador). — La închisoa­
rea din oraşul Coutances, din dep ar­
P A R IS , 6 (Rador).— Ca tam entul M anche, au fost executaţi
prin ghilotină la u n in terv al de câte­
urm are a eşecului nego­
cierilor d in tre direcţia u- va m inute doi condam naţi la m oarte.
Cei executaţi su n t Louis C ourcaud
zinelor Citroen şi lucră­
şi Victor Duchemin, cari a 6 M artie
torii dela această în tre ­ 1936 au asasinat pe o femeie.
prindere, personalul a în ­ A ceastă dublă execuţie p rin ghilo­
ceta t lucrul şi a octipat a- tin ă este fă ră precedent în analele
telierele. justiţiei franceze.
C onflictul de m uncă de Louis C ourcaud a refuzat să bea
la abatoarele La V iliette tradiţionalul p ah a r de rom, în tim p
este pe punctul d e a fi ce Victor D uchem in a b ău t câteva pi­
soluţionat. După toate cături.
P rim ul a fost executat Victor D u­
probabilităţile se va a ju n ­ chemin care a leşinat în m om entul
ge la am iază la un acord.
U ltim ele în tru n iri sindi­
când ajutoarele călăului l-a u fo rţat
să pu n ă capul sub ghilotină. Louis
cale ale personalului ce
Courcaud s’a lu p ta t cu ajutoarele că­
serveşte în ca fen ele, ho­ lăului şi num ai cu m are g reutate a
telu ri şi restaurante par p u tu t fi potolit şi îm pins sub cuţitul
să indice că greva nu se ghilotinei.
M inisterul apărării naţionale ne Eri, Vineri 5 Iunie, a a vu t loc In
trim ite urm ătorul com unicat : Focşani în tru n irea C om itetului ju d e­
ţean.
„In unele ziare d e dimineaţă, au
A u fost aleşi delegaţi p en tru Con­
apărut articole referitoare la lu­ gresul general al partidului d -n iip a rv
crările comisiei însărcinată cu pro­ la m e n tă ri: Radu Săveanu, deputat, V.
blema armonizării salariilor, unde Antonescu, senator, Ignat Pascu, se<
printre alte chestiuni, se vorbeşte nator, Victor Dim itriu, deputat, V. GH,
şi despre soldele ofiţerilor şl sub­ Ispir, profesor universitar, D. Haină
ofiţerilor, alocaţii de hrană, indem­ Roşie, preşedintele Camerei de agri­
nizaţii de activitate, solde d e răz­ cultură, Paul Tomescu, P reotul GK.
boi etc. Popescu, P etru Ion, învăţător şi d.
Ministerul apărării naţionale face Leon, preşedintele Camerei de co«■
cunoscut că această comislune nu m erţ.
are căderea să se ocupe d e sol­ Com itetul judeţean a alee ca p re­
dele ofiţerilor şl subofiţerilor, de şedinte activ al partidului pe d. d e­
oarece ele intră sub un regim spe­ putat R adu Săveanu, v ice-preşedinte
cial, care este d e resortul exclusiv prof. V. Gh. Ispir. Delegaţia per­
al acelui departament". m anentă a fo st autorizată să coopteze
noi m em bri şi să aleagă şi alţi doi
„Monitorul Ofical" de azi publică
vice-preşedinţi.
D. N. N. Săveanu, preşedintele Adm*
numele secretarilor generali de oraş, nării deputaţilor a rămas preşedinte
reşedinţe de judeţ, cari au fost d e­ de onoare al organizaţiei P. N. L. din
finitivaţi în funcţiune.
P utna, fj
D irecţiunea generală cfr. ne comu­
nică urm ătoarele: : Prelungirea reducerii pe c.f.r
Un ziar de d im ineaţă an u n ţă că
Regia autonom ă cfr. a în ch iriat un
im obil în str. Academiei, p en tru p re ­
ţu l de lei 22.000.000 anual. Inform a-
pentru „lu n a Bucureştilor“
D irecţiunea generală O.
ţiu n ea este inexactă. Regia autono­
m ă cfr., p en tru m otive de gospodă­ f. r. a avizat to a te orga­
rie, de bigienă, — şi p ân ă la construi­ nele sale, că reducerea dă
rea p alatu lu i ei ad m in istrativ , care călătorie acordată vizita­
este com plet stu d iat şi ale căru i lu-
cră ri încep în cursul an u lu i curent,—
a h o tă rît o concentrare p a rţia lă a ser
viciilor sale.
In acest scop ea a în ch iriat u n îmo
torilor „Lunei B u cu reşti­
lor'“ a fo s t p relungită în
aceleaşi condiţiuni până
la O Iu lie inclusiv.
b il în Bul. Academ iei cu p reţu l de
lei 7.500.000 anual, în care in tră în ­
călzitul şi fo rţa m otrice. Astăzi la orele 4 d. a. se va d e s.
In acest fel ea plăteşte cu 1,000.000 chide în sala de recepţii a m inisteru­
Iei m ai m u lt decât azi p en tru o serie lui com unicaţiilor conferinţa p en tru
de imobile răsp ân d ite în d iferite pune construirea podului peste D unăre în<
te ale C apitalei şi în p arte insalubre.
A ceastă d iferen ţă de chirie este larg tre Rom ânia şi Jugoslavia.
în tre cu tă de economiile ce se vor face
p rin reducerea de personal de servi­ D irecţiunea generală a poştelor, $
ciu şi altele.
-- •••---
făcut o em isiune de m ărci ju b iliare
cu p rilejul serb ărilo r R estauraţiei.
M ărcile de diverse culori şi m ă­
rim i reprezintă diferite costum e n a­
ţionale din ţin u tu rile Rom âniei.
S’au emis în to tal 100.000 serii. Se
vând num ai serii com plecte, a căror
v alabilitate este de 90 de zile.
Seria costă 90 Iei.
R e d a c to r resp cn sa feil C O N ST A N TIN STAN