Stop domestic UA | violence ty against women Gq Lansarea Campaniei paneuropene de combatere a violentei impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice Scurtét prezentare »Violen{a impotriva femeilor, inclusiv violenta domestic’, reprezinti rezultatul unui dezechilibru de putere in societate”, aceasta este una din concluziile analistilor si speciailistilor in domeniu. Acest fenomen constituie 0 violare a drepturilor omului si un obstacol major in invingerea inegalitatii dintre femei si barbafi. in ciuda progreselor legislative, a politicilor si bunelor practici, violen{a inci se mai produce in fiecare din statele membre ale Consiliului Europei si la toate nivelurile sociale. Pentru a contribui la constientizarea si la identificarea solutiilor potentiale acestei situatii, sefii de state si de guverne ale celor 46 de state membre ale Consiliului Europei au decis lansarea unei Campanii paneuropene de combatere a violentei impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice, pentru perioada noiembrie 2006 ~ martie 2008. Campania urmireste: © SA creased inti o incdlcare a drepturi * s& indemne statele membre sd demonstreze vointa politic’ prin asigurarea unor resurse adecvate in vederea obtinerii unor rezultate concrete de incetare a violenfei fata de femei; * s& promoveze implementarea Recomandarii Consiliului Europei privind protecfia femeilor impotriva violenfei Rec (2002)5 prin misuri eficiente la nivel national, atat sub aspect legislativ, cat si prin adoptarea de planuri de actiune, precum si monitorizarea progreselor obfinute. Campania are trei dimensiuni: interguvernamentali, parlamentara, locala si regional’. Lansarea campaniei la nivel parlamentar s-a produs prin adoptarea Rezolutiei 1512 (2006) a A.P.C.E. ,Parlamentele unite in combaterea violentei domestice impotriva femeilo in data de 28 iunie 2006, in urma prezentarii raportului .Parlamentele unite in combaterea violentei domestice impotriva femeilor” a doamnei deputati Minodora CLIVETI, membra a Delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pregedinta Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati a A.P.C.E. Parlamentul Rominiei este reprezentant in campanie, din partea Senatului, de doamna senatoare Cornelia CAZACU, _,,parlamentar de referinti” ce asigura legatura intre legislativul roman si A.P.C.E., si de doamna deputati Minodora CLIVETI, presedinta Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati a A.P.C.E. si coordonatoarea campaniei la nivelul Adunérii Parlamentare a Consiliului Europ: Totodatd, Parlamentul Roméniei si-a exprimat sustinerea prin organizarea unei sedinfe comune a Camerelor reunite, in data de 23 noiembrie 2006, pe a carei ordine de zi este introdus un punct distinct de marcare si sustinere a Campaniei paneuropene. Delegenia Partamentule Romane’ Ja Adunarea Parkamen 2 Consult BurnpedCOMISIA PENTRU EGALITATEA DE $ANSE. COMISIA PENTRU EGALITATEA PENTRU FEME! $1 BARBATI DE SANSE COMUNICAT DE PRESA Mari, 7 noiembrie 2006, s-a desfagurat, la Palatul Parlamentului, reuniunea comund a celor dou’ Comisii parlamentare pentru egalitatea de sanse, care a avut drept scop: - lansarea dezbaterii privind Campania paneuropeana de combatere a violentei impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice”, initiati de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si adresati parlamentelor nationale; - identificarea rolului parlamentarilor in atingerea obiectivelor propuse de campanie. La eveniment au participat parlamentari, membri ai Delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentari a Consiliului Europei, reprezentanti ai institutiilor publice guvernamentale, organizafiilor non-guvernamentale, mediului academic, precum siai_mass-media. Reuniunea a fost prezidati de doamna deputati Minodora Cliveti, coordonatoarea campaniei din partea Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, si de doamna senatoare Comelia Cazacu, parlamentar de referinté pentru Romania in cadrul acestei campanii, ce se da derula in perioada noiembrie 2006- martie 2008. Dezbaterile au pus in evident necesitatea colaboririi institutiilor implicate in domeniu cu societatea civila pentru identificarea de solutii nafionale, adaptate specificului Toménesc, care si contribuie la combaterea violenfei impotriva femeilor, inclusiv a violenfei domestice Doamna presedinti Minodora Cliveti a recomandat ca, pentru desfaigurarea si monitorizarea campaniei, sA se constituie, din persoanele prezente, un Grup de lucru ad- hoc, lista acestora ramanind deschis’. De asemenea, domnia-sa a considerat necesar un parteneriat intre Parlamentul Roméniei, Radiodifuziunea gi Televiziunea publica, pentru ca aceasta campanie sa aiba vizibilitate si eficienta. Doamna presedinti Cornelia Cazacu si-a declarat sustinerea, fata de aceste propuneri, si a recomandat, la randul sau, organizarea de actiuni si activitati in teritoriu, in cadrul ,Campaniei paneuropene de combatere a violentei impotriva femeilor, inclusiv a violenfei domestice”. PRESEDINTA, PRESEDINTA deputaté Minodora CLIVETI senatoare Cornelia CAZACUParlamentul Roméniei Senat Comisia pentru egalitatea de sanse Bucuresti, 23 noiembrie 2006 PARLAMENTELE UNITE PENTRU COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE IMPOTRIVA FEMEIL Joi, 23 noiembrie 2006, s-a desfagurat la Palatul Parlamentului sedinja comund a Camerei Deputafilor si a Senatului, care a avut drept scop lansarea dimensiunii parlamentare a Campaniei paneuropene de combatere a violen{ei, inclusiv a violentei domestice: PARLAMENTELE UNITE PENTRU COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE iMPOTRIVA FEMEIL La eveniment au participat senatori, deputati, dl. Mihai Hardau - Ministrul Educafiei, dna. Secretar de Stat Maria Muga ~ Ministerul Muncii Solidaritaii Sociale si Familiei, dna. Mihaela Mostavi — presedinta Agentici Nationale pentru Protecfia Familiei, dna. Maria Moja - presedinta Agenfiei Nafionale pentru Egalitatea de Sanse, dl. Bogdan Panait — presedintele Autorita}ii Nafionale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptiei, dl. Csaba Ferenc Asztalos ~ presedintele Consiliului Nafional pentru Combaterea Dis Umane, reprezentanti ai ONG-urilor, sindicatelor, patronatelor $i ai mediului academic. Doamna senator Cornelia CAZACU, presedinta Comisiei pentru egalitatea de sanse, in calitate de parlamentar de referint& al Campaniei, desemnat de Parlamentul Romfniei, a afirmat c&, pentru reusita iminarii, dl. Dumitru Licsandru ~ pregedintele Agentiei Nationale de Prevenire a Traficului de Fiinfe acesteia, este nevoie de coeziune si colaborare efectivé intre toate forfele politice si tofi factorii implicati in prevenirea si combaterea violentei impotriva femeii, pentru ca intreaga societate si aiba sansa de a deveni mai dreapta si mai sigur”. Parlamentul Rominiei a adoptat in unanimitate declaratia solemna, angajindu-se s& sprijine si s contribuie, prin toate mijloacele de care dispune, la buna desfsurare a Campaniei de combatere a violenfei impotriva femeilor, inclusiv a violenfei domestice, inijiata de Consiliul Europei si a cirei lansare la nivel european va avea loc luni, 27 noiembrie 2006, Pentru informafi suplimentare, va rugim contactati Comisia pentru egalitatea de sanse din Senat, tel 401.27.32, fax 312.10.23 PRESEDINTE, senator Cornelia CAZACUPARLAMENTUL ROMANIEI SENAT CAMERA DEPUTATILOR DECLARATIE 1. Noi, membrii Parlamentului Romaniei, am jurat, la preluarea mandatului, si aparam democratia, drepturile si libertitile fundamentale ale cetatenilor. Condamnam, in mod public si fara rezerve, violenta impotriva femeilor, inclusiv violenta domestica. Acest tip de violent nu cunoaste limite geografice, de varsta, sau de natura etnica si poate apare in orice tip de relatie familial si in orice mediu social. 2. Violenta domestica impotriva femeilor implica costuri uriase pentru societate. 2.1. Cele care decurg din cresterea cheltuielilor cu ingrijirile medicale, cu protectia, cu sistemul de justitie si politie si cele cu serviciile sociale; 2.2. Un cost individual suportat de femeile victime ale acestui gen de violena, prin lezarea integritatii si demnitatii lor ca fiinte umane;2.3. Cele pe termen lung, care privesc copiii, victimele colaterale ale acestui tip de violenta; 3. Avem convingerea ca succesul luptei impotriva violentei asupra femeilor, inclusiv a violentei in familie contribuie la construirea unei societati in care drepturile fundamentale ale tuturor cetitenilor, femei si barbati deopotriva, sunt respectate. 4. Noi, senatorii si deputatii, reprezentanti alesi ai poporului roman, afirmim ca lupta pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor constituie o prioritate pe agenda noastra de lucru, atat in forul legislativ, ct si in teritoriu, in circumscriptiile noastre electorale. 5. Parlamentul Rominiei sprijind si contribuie, prin toate mijloacele de care dispune, la buna desfasurare a campaniei de combatere a violentei impotriva femeilor, inclusiv a violentei domestice, initiaté de Consiliul Europei, a cdrei lansare va avea loc la data de 27 noiembrie 2006, la Madrid. Adoptat& in sedina comund din data de 23 noiembrie 2006 de Senat si Camera Deputafilor, potrivit prevederilor Art. 1 pet.22, din Regulamentul sedintelor comune PRESEDINTE PRESEDINTE NICOLAE VACAROIU BOGDAN OLTEANUDECLARATION SOLENNELLE DU PARLEMENT DE LA ROUMANIE 1. Nous, parlementaires de la Roumanie, avons juré, au début de notre mandat, de protéger la démocratie, les droits et les libertés fondamentales des citoyens. Nous condamnons publiquement et sans réserve la violence a I’égard des femmes, y compris la violence domestique. Ce type de violence ne connait ni frontitre géographique, ni limite d’age, ni origine ethnique, et peut apparaitre dans toutes les relations famili les et toute type de milieu social. 2. La violence a I’égard des femmes implique des cotits énormes pour la société : 2.1. Celles qui découlent de l’augmentation des dépenses pour les soins médicaux, pour la justice et pour les services sociaux ; 2.2. Un coiit personnel pour les femmes victimes de ce type de violence qui atteinte l’intégrité physique et leur dignité humaine ; 2.3. Celles @ long terme en visant les enfants — victimes collatérales de la violence domestique. 3. Nous avons la conviction que la lutte contre la violence a Il’égard des femmes y compris la violence domestique contribue & construire une société dont les droits fondamentaux des tous les citoyens, hommes et femmes, sont respectés. 4. Nous, sénateurs et députées, représentants élus du peuple, affirmons que la lutte pour combattre la violence a I’égard des femmes est une prioritéde notre agenda politique, tant au niveau national que de nos circonscriptions locales. Le Parlement de la Roumanie soutienne et concourt, par tous les moyens parlementaires 4 notre disposition, 4 la mise en ceuvre de la Campagne du Conseil de lEurope pour combattre la violence a l’égard des femmes y compris la violence domestique qui se lancera le 27 novembre 2006. Adoptée dans la séance commune du 23 novembre 2006 par le Sénat et la Chambre des Députés.Parliamentary Assembly Assemblée pariementaire Rezolutia 1512 (2006) Parlamentele unite pentru combaterea violenfei domestice asupra femeilor. Adunarea parlamentara deplinge recidivarea violenfei domestice cu privire la femei in Europa, fenomen care priveste adunarea statelor membre ale Consiliului Europei si care are ca urmari_ viokiri grave ale drepturilor fiinfelor umane. Ea subliniaza c4 violenfa domestica nu cunoaste nici limite geografice, nici limite de varstd, de rasa si afecteaza toate tipurile de relafii familiale si toate tipurile de cercuri sociale. Violenfa domestica se caracterizeaza prin diferite comportamente violente, de natura fizicd, sexuala, psihologic sau printr-o dependenfé financiar’. Ea reprezinta una din violatile cele mai rispandite ale drepturilor omului si trebuie combétutd in toate statele membre ale Consiliului Europei. Adunarea respinge toate formele de relativism cultural sau religios care aduc statele in postura de a se sustrage de la obligafia lor de a elimina toate formele de violent impotriva femeilor. telor membre Adunarea se felicité pentru faptul ci sefii de stat si de guvem ai s ale Consiliului Europei au urmatit recomandarile sale si au inclus in Planul de actiune al Sommet-ului de la Varsovia (16 si 17 mai 2005) organizarea unei campanii paneuropene pentru combaterea violenfei in ce priveste femeile, incluznd violenta domestica si pentru decizia Comitetului de Ministri de ao ansa, la finele anului 2006. Adunarea hotaraste sa se aliture acestei initiative si, in special, s& dezvolte inifiativa parlamentara in acest context, convinsd de rolul esential pe care il pot juca parlamentele nafionale in materie de prevenire a violenfei domestice, de asistengé pentru victime si de informare a publicului larg, Adunarea parlamentar’ hotar’ te sd dezvolte 0 actiune intitulata ,,Parlamentele unite pentru combaterea violenfei domestice asupra femeilor’, in cooperare cu parlamentele nationale ale statelor membre, cu parlamentele statelor cu statutul de observator pe ling adu are, cu Parlamentul european si Consiliul nordic, actiune ce va constitu contributiaparlamentelor la campania Consiliului Europei. Ea salut, cu acest prilej, decizia luati de Congresul mexican in iulie 2005 de a se altura acestei actiuni a Adunatii parlamentare. Ca urmare, Adunarea invita parlamentele nationale ale statelor membre al Consiliului Europei si pe cele cu statut de observator pe langé Adunarea parlamentara la: 5.1. organizarea unei zile de actiune a parlamentelor pentru a combate violenfa domestica asupra femeilor in data de 24 noiembrie 2006, zi de lansare a campaniei paneuropene Consiliului Europei in cadrul intalnirii statelor membre ale Consiliului Europei, gi Ja inscrierea problematicii luptei impotriva violenjei domestice privitoare la femei ca si tema principald a Zilei Internationale pentru eliminarea actelor de violenfi comise asupra femeilor in 2006; 5.2, adoptarea, in data de 24 noiembrie 2006, a unei declaraii solemne care sa afirme voin{a parlamentelor nationale de a combate violenfa domestica privitoare la femei; 5.3. participarea activa la actiunile pregatitoare, la lansarea efectiva si punerea in aplicare a initiativei parlamentare prin campania paneuropeana ce se va desfasura intre 2006 si 2008, definitivand, in acest cadru, un calendar de activitasi pentru combaterea violenjei domestice asupra femeilor, 5.4. incurajarea membrilor parlamentelor de a lua, individual si public, pozitii impotriva violentei domestice asupra femeilor, imediat ce acestora li se ofera o astfel de ocazie; 5.5. organizarea unor dezbateri publice si parlamentare care si denunje violenja domestica si a unor audieri parlamentare cu scopul de a examina si a evalua eficienja legislafiilor si luarea de alte masuri care si se ocupe de violenta in interiorul familiei; 5.6. asigurarea adoptirii de masuri legislative si bugetare corespunzatoare si de planuri nationale pentru a pune capat violenfei domestice asupra femeilor, previzind indeobste, in cazul in care aceste misuri nu exist deja, controlarea si penalizarea violului intre sofi in aceeasi maniera cu cea a violului intre non-sofi, si, deopotriva, {ndepartarea partenerului violent; 5.7. asigurarea verificdii bunei aplicari a legilor si a masurilor deja adoptate, iar in caz de esec, cooperarea cu actorii publici si organizatiile non-guvernamentale care opereazd in acest domeniu, 5.8. incurajarea autoritatilor publice in luarea de masuri care se impun pentru a lupta ficient si in mod public impotriva violenfei domestice, in principal prin crearea de adposturi pentru victimele violenfei domestice si pentru copii acestora, prin crearea, in cadrul birourilor de politie, a unor structuri de primire si consiliere a victimelor violenjei domestice, prin formarea unui personal specializat (in domeniul sanatatiipolitiei, justifiei, serviciilor sociale si educationale, etc.), prin luarea in serios a plangerilor depuse de femei la autoritatile politienesti, prin construirea de centre de terapie pentru autorii actelor de violent domestica si prin striingerea de date clare, pe sexe, pe tip de violenta si pe tip de relatie intre autorul actului violent si victima; 5.9. identificarea piedicilor care apar in aplicarea normelor prevazute in Recomandarea Rec(2002)5 a Comitetului de Ministri ai statelor membre referitoare la protectia femeilor impotriva violentei; 5.10. lansarea, 1a nivel national, a unei campanii de sensibilizare si de prevenire a rViciilor de sinitate, a unei violenfei domestice si, cu ajutorul personalului s campanii de depistare a victimelor violenfei domestice; 5.11, punerea in aplicare a tuturor mijloacelor de a face cunoscute publicului larg toate masurile legislative adoptate si dispozitivele existente, pentru a putea veni in ajutorul victimelor violentei domestice; 5.12. acordarea unei atentii deosebite grupurilor de femei expuse in mod pregnant la riscuri sila consecinfe ale violenjei domestice, mai ales acelor femei care aparfin sau provin din comunitati de imigranji, femei rome, femei care aparjin sau provin din comunitafi etnice minoritare, femei insdreinate, femei cu handicapuri sau vulnerabile, femei aflate in situafii precare, ori femei confruntate cu probleme de alcool si droguri: 6. Adunarea cere parlamentelor nafionale ale statelor membre ale Consiliului Europei si parlamentelor care au statutul de observator pe langd Adunarea parlamentari si sprijine campania paneuropeand a Consiliului Europei de combatere a violenfei asupra femeilor, inclusiv violenfa domestica, in special 6.1. finanjand proiecte nationale i europene specifice la nivel interguvernamental, parlamentar, local si regional; 6.2. oferind instructiuni guvernelor lor in finantarea proiectelor de lupta impotriva violenfei domestica si de ajutorare a victimelor la nivel national si in includerea, in programele sale de cooperare international, a sprijinului pentru punerea in aplicare sau pentru intarirea dispozitivelor de lupta impotriva violenfei domestice in statele membre si observatoare ale Consiliului Europei; 6.3. aducand un sprijin ONG-urilor locale care lupté impotriva violentei domestice gi veghind la asigurarea participarii acestora din urma la dezbateri parlamentare ce vizeazi elaborarea de legi si de msuri reglementatorii; 6.4. propundnd vizite de studiu membrilor parlamentelor nationale si observatoare ale Consiliului Europei, in vederea efectuarii de schimburi de bune practici si/sau65, 66. 67. furnizind © asistenfi tehnicd parlamentelor care dorese ameliorarea cadrului lor juridic, pentru combaterea violentei domestice; desemnand un parlamentar referent, care va actiona atét ca un intermediar intre parlamentul(cle) national(e) al(e) fiecdrui stat membru si Adunare, gi care va juea un rol fundamental in promovarea punerii in aplicare a campanici Adunarii la nivel nafional, veghind la realizarea dispozitiilor sale de catre un secretariat specializat; incurajand autoritafile locale si regionale s puna in aplicare campania paneuropeansi a Consiliului Europei ta nivel local si regional si organizdnd seminarii eu personalul corpului medical si paramedical, cu personalul din educatie, cu polifisti, cu grupurile socioprofesionale care lucreaz in special cu femei, cu reprezentanjii sindicatelor gi organizatiilor nonguvernamentale, pe tema violenjei domestice; incurajand mass-media s& sprijine campania paneuropean a Consiliului Europei, fAcdndu-le constiente de faptul c& utilizarea de imagini stereotipe ale femeii este un factor ce poate conduce la banalizarea violentei domestice; Adunarea salut rezolufia adoptati la 2 februarie 2006, de citre Parlamentul European, referitoare 1a situaia actual’ a luptei impotriva violenfei asupra femeilor si la demararea unei acfiuni viitoare si il invita si se alature actiunii Adunirii Parlamentare ,Parlamentele unite pentru. combaterea _violenjei domestice asupra femeilor” pentru denuntarea violenfei domestice ca si violare inaceeptabila a drepturilor persoanei, De asemenea, invita Parlamentul European la sensil ilizarea autoritatilor publice si a publicului larg al Uniunii Europene fata de lupta impotriva violenjei domestice asupra femeilor, Adunarea inviti organizafiile interparlamentare internafionale sau regionale i, mai ales, Uniunea interparlamentard, Consiliul Nordic, Adunarea parlamentelor statelor europene mici si organizajia femeilor parlamentare a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est s se alature actiunii Adunarii parlamentare -Parlamentele unite pentru combaterea violenfei domestice asupra femeilor”CONSILIUL EUROPE! a Bn COMITETUL MINISTRILOR a Recomandarea (2002)5 a Comitetului Ministrilor cAtre statele membre referitoare la protectia femeilor impotriva violenfei! (adoptati de Comitetul Ministrilor la 30 aprilie 2002, la cea de-a 794-a reuniune a Delegatilor Ministrilor) Comitetul Ministrilor, in conformitate cu articolul 15.b al Statutului Consiliului Europei, Reafirménd ca violenfa impotriva femeilor este rezultatul raporturilor inegale de forfé intre bbarbati si femei si conduce la o grava discriminare a sexului feminin atat in cadrul societifii cit si in familie; Afitmand c& violenfa impotriva femeilor afecteaza drepturile gi libertaile lor fundamentale si impiedica partial sau total exercitarea acestor drepturi; Constaténd c& violenfa impotriva femeilor le afecteazi integritatea fizica, psihicd si/sau sexual Constatind cu ingrijorare c& femeile sunt adesea subiectul multiplelor discriminari bazate pe genul si pe originea lor si ca ele sunt, de asemenea, victime ale practicilor tradifionale sau cutumiare incompatibile cu drepturile omului si cu libertajile fundamentale ale acestora; Considerand ca violenfa impotriva femeilor se opune instauririi egalitaii si pacii si constituie un obstacol major pentru securitatea cetafenilor $i a democr: Europa; Estiménd cd este urgent s& combatem acest fenomen ce afecteaza toate societafile europene si care priveste tofi membrii acestora; Reamintind Declarafia finali adoptata la cel de-al 2-lea Summit al Consiliului Europei (Strasbourg, 1997) in care sefii de stat si de guvern ai statelor membre si-au afirmat determinarea in combaterea violenfei impotriva femeilor si a tuturor formele de exploatare sexual’ a femeilor; Avaind in vedere dispozitiile Conventiei europene a drepturilor omului (1950) si jurisprudenfa organismelor sale care garanteaz’, in special, dreptul 1a viaja si dreptul de a nu fi supus torturii si nici pedepselor sau tratamentelor inumane, dreptul la libertate si securitate precum si dreptul la un proces echitabil; Ludnd in considerare dispozitiile Cartei Sociale Europene (1961) si ale Cartei Sociale Revizuite (1996) si mai ales dispozitiile acestora privind egalitatea intre femei si barbafi referitoare la ocuparea forfei de munca, precum gi cele ale Protocolului adifional al Cartei sociale europene, care prevede un sistem de reclamafii colective; Reamintind urmitoarele recomandari ale Comitetului Ministrilor pentru statele membre din Consiliul Europei: Recomandarea R(79)17 cu privire la protectia copiilor impotriva "In conformitate cu articolul 10.2 ¢ al Regulamentului interior al Delegafilor Ministrilor, Suedia isi rezervi reptul de a se conforma sau nu paragrafului 54 al acestei Recomandari 1tratamentelor inumane, Recomandarea R(83)4 despre violenja in familie, Recomandarea R(85)11 privind pozifia victimei in cadrul dreptului si procedurii penale; Recomandarea R(87)21 privind asistenta victimelor si prevenirea victimizarii, Recomandarea R(90)2 privind masurile sociale referitoare la violenfa in familie, Recomandarea R(91)11 privind exploatarea sexual, pornografia, prostitutia, precum si traficul de copii si adolesceni, Recomandarea R(93)2_ privind aspectele medico-sociale ale abuzurilor fafi de copii, Recomandarea R(2000)1! privind lupta impotriva traficului de fiinje umane in scopul exploatirii sexuale si Recomandarea R(2001)16 privind protecfia copiilor impotriva exploatdirii sexuale; Reamintind, de asemenea, declarafile si rezolutiile adoptate de a 3-a Conferinf& ministeriala european privind egalitatea intre femei si barbafi, organizaté de Consiliul Europei (Roma, 1993); ‘Avand in vedere Declarafia Nafiunilor Unite privind eliminarea violenfei impotriva femeilor (1993), Conventia Nafiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor (1979), Convengia Nafiunilor Unite impotriva crimei organizate transnationale si Protocolul acestei convenfii vizdnd prevenirea, suprimarea si sancfionarea traficului de fiinfe umane, in special al femeilor si copiilor (2000), Programul de acfiune adoptat la cea de-a 4-a Conferinti mondiala a femeilor (Pekin,1995) si Rezolufia privind noile masuri si inifiative pentru implementarea Declarafiei si Programului de actiune Pekin, adoptate de Adunarea General a Nafiunilor Unite (a 23-a sesiune extraordinara, New York, 9 iunie 2000); vind in vedere Convengia Nafiunilor Unite asupra drepturilor copiilor (1981), precum si Protocolul optional al acesteia privind vanzarea copiilor, prostitufia si pommografia copiilor (2000); De asemenea, avand in vedere Convenfia nr. 182 a Organizafici Internationale a Muncii cu privire la interdicfia si acfiunile imediate pentru eliminarea celor mai rele forme de munc& pentru copii (1999) precum si Recomandarea (R 190) privind cele mai rele forme de mune pentru copii (1999); Reamintim principiile elementare ale dreptului umanitar international si in special a 4-a Convengie de la Geneva privind protectia persoanelor civile pe timp de razboi (1949) si primul si al doilea Protocol aditional la aceasta; Reamintind, de asemenea, si includerea crimelor legate de apartenenfa sexual si a violenfelor sexuale in statutul Curfii Penale Internationale (Roma, 17 iulie 1998); Recomanda guvernelor statelor membre: 1. Si-si revada legislatia gi politicile pentru a : 1. garanta femeilor recunoasterea, exercitarea, protectia si dreptul de a se bucura de drepturile si libertajile fundamentale ale omului; 2, lua, dacd este cazul, maisurile necesare pentru a permite femeilor exercitarea liber& si efectiva a drepturilor lor economice si sociale; 3, veghea ca toate masurile pe care le adopti sa fie coordonate la nivel nafional si centrate pe nevoile victimelor, asociind organismele publice si organizatiile nonguvemamentale competente in elaborarea si aplicarea masurilor necesare, in special a celor menfionate in prezenta recomandare;4, incuraja, la toate nivelurile, acfiunile ONG-urilor care lupt& impotriva violenfei fata de femei si pentru a stabili o cooperare activa cu aceste ONG-uri, care s4 includa o susfinere financiara si logistica adecvata; I. 8 recunoasca faptul cA statele au obligatia de a-si exercita cu seriozitate prerogativele pentru a preveni, investiga si sancfiona actele de violenfd, indiferent dacé aceste acte sunt sivarsite de care state sau persoane private, si pentru a proteja victimele; IIL s& recunoasc& faptul ca violenfa barbatilor impotriva femeilor constituie 0 problema structurald si majord a societafii, fondata pe relajii de putere inegala intre femei si barbati si, in consecinj&, s& incurajeze participarea activa a barbatilor in acfiuni ce vizeazi combaterea violenfei impotriva femeilor; IV. s8 incurajeze toate institufiile care trateazA violenfa impotriva femeilor (politia, profesiile medicale gi sociale) sa elaboreze planuri de actiune pe termen mediu gi lung, care si prevada activitiji pentru prevenirea violenfei si protecfia victimelor; V. si promoveze cercetarea, culegerea de date si crearea refelelor la nivel nafional si international; VI. s& susfind implementarea programelor de educaie superioara si a centrelor de cercetare, inclusiv a celor universitare pe tema egalitafii intre femei si barbaji si, mai ales, privind violenfa impotriva femeilor; VII. s& imbunatajeascd interactiunea dintre comunitatea stiintificd, ONG-urile ce isi desfiigoard activitatea in acest domeniu, legislatorul si organismele competente in materie de sinatate, educafie, politica social& si polifie, pentru a concepe acfiuni coordonate impotriva violentei; VILL. s& adopte $i s implementeze masurile descrise in anexa acestei recomandari in maniera pe care ei o considera cea mai potrivita, in lumina circumstanfelor si preferinfelor nafionale gi sh elaboreze in acest sens un plan national de actiune pentru combaterea violenfei impotriva femeilor; IX. s& informeze Consiliul Europei asupra urmarilor survenite la nivel najional dupa aplicarea dispozitiilor prezentei recomandari Anexa la Recomandarea R(2002)5 Definitie 1. in sensul prezentei recomandati, termenul de "violen{a impotriva femeilor" trebuie infeles ca orice act de violen{& care conduce sau este susceptibil si conduc& in cazul femeilor la daune sau suferinfe de natur& fizicd, sexual& sau psihologicd, inclusiv ameninjarea de a fi supus unor astfel de acte, constringerea, privarea arbitrard a libertajii, atat in viafa public’ cat si in viaja privat, Aceast& definigie se aplic’, dar nu este limitatd la actele urmatoare: a. violenja produsd in sdnul familiei sau al cdminului familial, incluzand, mai ales, agresiunile de natura fizicd sau psihicd, abuzurile de natura emofionala si psihica, violul si abuzul sexual, incestul, violul intre sofi, partenerii obisnuifi sau ocazionali concubini, crimele comise in numele onoarei, mutilarea organelor genitale sau sexuale feminine, precum sila celelalte practici tradifionale care prejudiciaza femeile, cum ar fi: cisatoriile forfate;b. violenfa produsé in comunitate, in general si mai ales violul, abuzul sexual, harfuirea sexuala si intimidarea la locul de muned, in institufii sau in alte locuri, traficul de femei in scopul exploatirii sexuale sau economice, cat si turismul sexual; c. violenfa produsa sau tolerati de stat sau de oficialii acestuia;, 4. incalcarea drepturilor fundamentale ale femeilor in situafia unui conflict armat, in special, Iuatea de ostateci, deplasarea forfatd, violul sistematic, sclavia sexuala, insdrcinarea forfata si traficul in scopul exploatirii sexuale sau economice; Masuri generale privind violenta impotriva femeilor 2, Este responsabilitatea $i interesul statelor, care trebuie si fact din aceasta o prioritate a politicilor lor nafionale, s& garanteze femeilor dreptul de a nu suferi nici o violenfi, indiferent de natura ei sau de autor. In acest sens, statele nu vor putea invoca cutuma, religia sau tradifia pentru a se sustrage acestei obligafii. 3, Statele trebuie si introducdi, st dezvolte si/sau si amelioreze, dupa caz, politicile nationale de luptd impotriva violenfei bazandu-se pe: a. securitatea maximal si protecfia victimelor; b. consolidarea capacitijii de a acjiona a femeilor, victime ale violenjei, prin crearea unor structuri optime de susfinere si de asistenf& care s& evite o victimizare secundard; c. amendarea dreptului penal si civil, inclusiv a procedurilor judiciare; 4, sensibilizarea publicului i educarea copiilor si tinerilor; ¢. formarea specializata a profesionistilor care se confrunté cu violenfa impotriva femeilor; f. prevenire in toate domeniile potrivite. 4, In acest cadru, va fi necesar s& se creeze la nivel nafional, ori unde este posibil, si in cooperare, daca este necesar, cu autoritafile regionale si/sau locale, institufii sau organisme guvernamentale care si implementeze masuri pentru combaterea violenjei impotriva femeilor si, de asemenea, pentru monitorizarea si evaluarea periodic& a oricarei reforme juridice sau a oricdrei noi forme de intervenjie in domeniul luptei impotriva violenjei, in consultare cu ONG-urile, institufiile academice sau altele. 5, Cercetarea, colectarea de date si crearea de refele nafionale si internafionale ar trebui s4 se dezvolte, mai ales in urmatoarele domenii: 1. elaborarea de statistici comparative pe sexe, statistici integrate si criterii comune pentru a evalua mai bine amploarea violenfei impotriva femeilor; b. consecinfele violenfei asupra victimelor, pe termen mediu si lung; c. consecinfele violenfei asupra martorilor acestora, in special, in mijlocul familiei; . costurile sanitare, sociale si economice ale violenei impotriva femeilor; ¢. evaluarea eficacitafii mecanismelor judiciare gi juridice in lupta impotriva violenfei fai de femei;f£. cauzele violenfei impotriva femeilor, de exemplu motivele pentru care barbafii ar putea fi violenfi gi motivele care fac ca societatea si admita aceasta violenfa;, g, claborarea de criterii etalon in domeniul violenfei. Informare, sensibilizare, educare si formare Statele membre trebuie: 6. si compileze, intr-o manierd adaptata, informatiile privind diferitele forme de violenfa $i consecinfele acestora pentru vietime, inclusiv datele statistice integrate, si si le difuzeze apoi ‘marelui public, folosind toate suporturile mediatice disponibile (presa, radio, televiziunea etc.) 7. s& mobilizeze opinia publica, organizand gi susfinénd conferinte si campanii de informare, astfel incdt societatea sa devind constientd de problema in cauzd si de efectele sale devastatoare pentru victima si societate in general, si s& facd posibil ca subiectul violenfei impotriva femeilor s poati fi abordat deschis, fra prejudecafi sau idei preconcepute; 8. si includi in cadrul formarii de bazd a membrilor polifiei, personalului judici personalului din sfera medicald si sociald, elementele importante privitoare la tratamentul violenfei domestice, precum si la alte forme de violenti ce afecteaz femeile; 9. si includa in programele de formare profesional a acestui personal, elemente de informare si formare pentru a le furniza acestora mijloacele necesare detectitii si gestionatrii situafiilor de criza si imbunatafirii modului in care victimele sunt primite, ascultate si sfatuite; 10. s& incurajeze participarea acestui personal la programe specializate de formare, integrate intr-un sistem de promovare profesional; 11, s& incurajeze includerea chestiunilor referitoare la violena impotriva femeilor in formarea magistratilor, 12, s& incurajeze profesiile care funcfioneazA prin autoreglementare, cum ar fi terapcutii, s& dezvolte strategii ce vizeazi combaterea abuzurilor sexuale care ar putea fi comise de persoane in pozifii de autoritate; 13, s8 organizeze campanii de sensibilizare pe tema violenfei masculine impotriva femeilor, subliniind c& barbajii ar trebui si-si asume responsabilitatea propriilor acte si incurajandu-i s& analizeze si si demonteze mecanismele violenfei si s& adopte un comportament diferit; 14 s& introducd sau si consolideze perspectiva egalitijii intre femei si barbafi in toate programele de educatie a drepturilor omului si s8 susfind programele de educafie sexuala, acordénd o importanf& particulard egalitijii intre sexe precum gi respectului reciproc; 15, s& asigure ca biiefii si fetele si primeascd o educaie de baz care eviti prejudecatile sociale si culturale, imaginile stereotipe ale rolului fiecdrui sex si si includa cursuri de formare ce permit dezvoltarea personalitsfii, acordénd o atenfie particular tinerilor cu dificultafi scolare; s4 formeze tofi membrii personalului didactic pentru a integra conceptul de educatie intre sexe in procesul lor de predare; 16. s& includ in programele scolare o informatie specifict despre drepturile copiilor, liniile telefonice de urgenfi, institufiile unde pot fi ajutafi si persoane in care pot avea incredere si Chrora lise pot adresa.Media Statele membre trebuie: 17, s& incurajeze mass-media pentru a promova o imagine a femeilor si barbatilor bazata pe respectul fa} de persoana umand si demnitatea umand si pentru a evita programele ce Geoviaza violenfa gi sexul; s& find cont, in misura posibilului, de aceste elemente si in domeniul noilor tehnologii de informare; 18, s& incurajeze mass-media si participe 1a campanii de informare pentru a alerta si sensibiliza marele public asupra violenfei impotriva femeilor, 19, s& incurajeze organizatiile de pregitire profesional si informeze si si alerteze profesionistii media in ceea ce priveste posibilele conseeinfe ale programelor care asociazi violena cu sexul; 20, sd incurajeze elaborarea de coduri de conduit& pentru profesionistii media, jindnd cont de problematica violenfei impotriva femeilor si s& incurajeze, in cadrul mandatului organizafiilor butonome de supraveghere a media, existente sau care urmeaza a fi create, includerea de responsabilitifi ce se refera la violenfa impotriva femeilor si la sexism. Amenajarea teritoriului si urbanism Statele membre trebuie: 21. s& incurajeze in cadrul politicilor de amenajare teritoriala si urbanism, necesitatea de a ‘nisi securitatea femeilor si de a preveni actele de violenf& care ar putea fi realizate in locuri publice; 22, sA ia, in misura posibilului, toate masurile necesare in ce priveste mai ales iluminatul public, organizarea transportului public, a servicitlor de taxi, amenajarea parcitilor si a zonelor de stafionare, precum si a imobilelor de locuit. Asistenfa si protectie pentru victime (primire, tratament si consiliere) Statele membre trebuie: 23, sf asigure ca vietimele si poats beneficia, fird nici-o discriminare, daca fac plangere sau nu, de o asistenf& imediat& gi a tot cuprinzAtoare furnizatt intr-o manier’ coordonata, tmultidisciplinara si profesional, cuprinzaind examina fécute de medici sau de medici legisti $i tratamente medicale, precum si o susfinere psihologicd, sociala post-traumatic’ si 0 sistent’ juridica; aceasta trebuie oferith confidential si gratuit si trebuie si fie permanent disponibila. 24, s& asigure, in special, ca toate serviciile si recursurile legale prevaizute pentru victimele Violenfei domestice sé fie furnizate femeilor imigrante, la cererea acestora; 25, st ia toate masurile necesare pentru a asigura ca elementele de proba din sfera medicinii legale si informariile s8 fie colectate conform unui protocol si prin ulilizarea unor formulare standard; 26. s& difuzeze documentele, concentrandu-se mai ales asupra vietimelor, cu scopul de a le informa clar si comprehensibil asupra drepturilor lor, serviciilor de care au beneficiat $i actiunilor pe care acestea le pot intreprinde, indiferent dacd inainteazA o plangere sau nu, 6precum si asupra posibilitatilor de a continua s& primeasca o susfinere psihologica, medical si sociala, precum gi o asisten juridica; 27. s& promoveze cooperarea intre serviciile de poligie, medicale, sociale gi sistemele judiciare pentru a acfiona intr-o manier§ coordonata; s8 incurajeze si sA sustind infiinjarea unei rejele de organizajii nonguvernamentale care si participe la acfiunile coordonate; 28. s& incurajeze formarea unor servicii de urgent’, cum ar fi liniile de urgent anonime gi gratuite pentru victimele violenfei si/sau persoanele confruntate sau ameninfate de situatii de violenf’; s& asigure o monitorizare regulata a apelurilor, precum si o evaluare a datelor objinute sia asistenfei furnizate ca urmare a respectirii regulilor referitoare la protectia datelor; 29. s& garanteze ca polijia, precum si alte servicii de anchet s& primeasc&, s& preia gi s& consilieze vietimele, bazandu-se pe respectul pentru persoana umana si demnitatea acesteia gi tratind plingerile confidential; victimele trebuie si fie ascultate neintarziat de persoane special pregatite si intr-un cadru amenajat ce permite stabilirea unei relatii de incredere intre victima gi agentul de politie gi, in masura posibilului s4 se asigure ca victimele violenfei si aiba posibilitatea de a fi ascultate de personal feminin de politie, daca dorese acest lucru; 30. in cele din urma, si mareasci numarul femeilor funcjionare in polifie, la toate nivelurile de responsabilitate; 31. si garanteze un tratament comprehensiv si adaptat copiilor de catre un personal specializat, la toate nivelurile (primire inifial8, politic, ministerul public, magistrati) $i si facd posibil ca asistenfa prevazuta si raspunda necesitijilor copiilor; 32, si prevada masurile necesare pentru. susinerea psihologicd si morala a copiilor victime ale violenjei, prin crearea unor facilitiji potrivite si asigurarea unui personal instruit pentru a trata copiii; aceste servicii trebuie sd fie gratuite; 33, sii ia misurile necesare pentru a evita ca vreuna dintre victimele violentei si sufere 0 victimizare secundari precum si pentru a evita orice tratament care nu fine cont de specificitatea sexului acestora din partea personalului politiei, personalului medical gi social insdrcinat cu asistenfa victimelor, precum si a personalului judiciar. Drept penal, drept civil si proceduri judiciare Drept penal Statele membre trebuie: 34, si asigure ca legislajia penalai s& prevada ca orice act de violent, in special psihic sau sexual impotriva unei persoane constituie un atentat la libertatea si integritatea psihicd, psihologica si/sau sexual a acelei persoane, nu numai o violare a moralitifii, onoarei sau decentei; 35, s prevada in legislafia nafionala masurile si sanctiunile potrivite care s& permitd o actiune rapida si eficace impotriva autorilor violen{elor, precum si repararea pagubelor provocate femeilor victime ale violentei. in special, legislafiile nafionale ar trebui: - si penalizeze actele de violenja sexual si violul intre sofi, parteneri obisnuifi, ocazionali sau- A penalizeze orice act cu caracter sexual comis asupra nei persoane care nu a consimit, chiar dact aceasta nu arat& semne de rezistenja; - si penalizeze orice act de penetrare sexual, indiferent de natura sa gi oricare ar fi mijloacele utilizate, sAvarsite impotriva unei persoane care nu a consimfit; - si penalizeze orice abuz asupra unei stiri de vulnerabilitate speciald a unei sarcini, a unei incapacitiji de a se apara, a unei boli, infirmitai, dficienge psihice ori mentale sau a unei stiri de dependentai - si penalizeze orice abuz de autoritate din partea autorului, mai ales daca este vorba de un adult ce abuzeazi de pozifia sa vis-a vis de un copil. Drept civil Statele membre trebuie: 436. sf asigure vietimelor, in cazurile in care faptele de violent au fost deja stablite, o justi reparare a prejudiciului material, psihologic, moral si social suferit, in funcfie de gravitatea sa, precum si o indemnizatie de cheltuieli facute in timpul actionarii in judecata; 37, si aiba in vedere stabilirea de mecanisme financiare ce vizeaz compensarea victimelor. Proceduri judiciare Statele membre trebui 438, s& asigure ca toate victimele violenfei s& fie capabile s& instituie proceduri juridice, precum si, daca este cazul, ca organizafii publice sau private de aparare a femeilor, dotate eu personalitate juridicd, sa actioneze fie alaturi de victime, fie in numele acestora; 39. si prevada ca o acfiune penalais& poatd fi angajata la cererea Ministerului Public; 40, s& incurajeze Ministerului Public (procurorii) si considere c& violena impotriva femeilor si a copiilor este un factor agravant sau decisiv atunci cdnd el decide eventualitatea de a judeca in interes public; 41, si prevad’ toate masurile necesare pentru a fine cont, in toate stadiile de proceduri, de starea psihicd si psihologicd a victimelor, care trebuie s& poat beneficia de asistenta medicala si psihologic’; 42, s& aib& in vedere instaurarea unor condifii speciale de audiere a victimelor sau martorilor tunei violente pentru a evita repetitia marturiilor si pentru a reduce efectele traumatizante ale procedurilor; 43. s& se asigure ci regulile procedurii permit evitarea interogatoriile deplasate si/sau tumilitoare pentru victime sau martorii violenfei, jindndu-se cont de traumatismele la care au fost supusi si pentru a evita alte traumatisme; 44, dacd este cazul, s& prevada misuri pentru a asigura protectia eficace a victimelor {impotriva ameninfatilor si riscurilor rizbunarii; 45, s& vegheze, prin masuri specifice, la protectia drepturilor copiilor in timpul procedurilor;46. si fac’ posibil ca minorul/ii s& fie insojiti in timpul oricdrei auditii de reprezentantul legal sau de o persoand major desemnat& de el/ei, cu excepfia unei decizii contrare motivate luate de un tribunal in numele acestei persoane; 47. s& asigure copiilor posibilitatea de a actiona in justitie prin intermediul reprezentantului lor legal, organizatiilor publice sau private, sau a unei persoane majore la alegerea acestora, acceptata de autoritijile judiciare si sA beneficieze, daca este cazul, de o asistenfi juridica gratuita; 48. s& prevada, pentru crimele si delictele de natura sexuala, ca orice amanare a ordinului de prescriere si inceapa la data la care victima implineste varsta majoratului; 49. s& prevada, in situafii excepfionale, o exceptare de la secretul profesional pentru persoanele cérora, in exercitarea funcfiei, li se aduc la cunostinfé, ca urmare a examindirii sau increderii acordate, unele cazuri de violen§ impotriva copiilor. Programe de interventie pentru autorii violenfelor Statele membre trebuie: 50. s& organizeze programe de intervenfie care si aibi drept obiectiv incurajarea autorilor violenjei in adoptarea unor comportamente lipsite de violent, permifindu-le acestora si devind constienti de actele lor si si-si recunoasca responsabilitatea; 51. s& propund autorilor violenfei posibilitatea de a urma un program de intervengie, nu ca 0 alternativa la inchisoare, ci ca o masurd suplimentard destinati prevenirii violenjei; participarea la acest program de intervenfie trebuie si aiba loc pe baz de voluntariat; 52. st asigure crearea de centre agreate de stat, specializate in programul de intervenfii pentru barbatii violenfi si centre de susfinere inifiate de ONG-uri si de asociafii in limita resurselor disponibile; 53, si asigure cooperarea si coordonarea intre programele de interventie focalizate pe barbafi si cele care au ca scop protectia femeilor. Masuri adifionale privind violenfa sexual Banca de date genetice Statele membre trebuie: 54, sf aiba in vedere crearea de banci de date nationale si europene care s confina profilul genetic al tuturor autorilor violenfelor sexuale identificaji sau nu, pentru a aplica o politica eficace de urmarire a infractorilor, de prevenire a recidivei i care s respecte normele fixate in acest domeniu de le; le nationale i de Consiliul Europei. Masuri adifionale privind violenta in familie Statele membre trebuie: 55. sa clasifice ca infractiune penala toate formele de violent ce au loc in sanul familiei;56. s& revizuie si/sau sii mareasct, daci este necesar, pedepsele prevazute pentru loviturile si Finile voluntare, dac& acestea sunt sAvarsite in sdnul familiei, indiferent ce membru al familiei implica; 57, si excluda idea c& adulterul poate fi refinut ca o justificare admis a violenfelor fizice sivarsite in familie; 58, si aiba in vedere posibilitatea de a lua masuri pentru: a. a permite forjelor de polifie sa intre in locuinfa in care o persoana este in pericol pentru a aresta autorul violenfei si a se asigura c& el va fi dat in judecatas b. a permite autoritajilor judiciare s& adopte misuri interimare in vederea protejatii victimelor, impiedicitii autorului violenfei de a intra in contact cu victimele, comunicarii cu sau apropierii de acestea, de a locui in anumite locuri specificate sau frecventarii anumitor Locuri; ©. a stabili un protocol obligatoriu de interventie pentru ca polifia, serviciile medicale si sociale s& urmeze aceleasi proceduri de interventi jativa de a 4. a promova crearea de servicii pro-active de protectie a victimelor care au i contacta victimele imediat dup ce un raport este transmis serviciilor de polifie; ¢, a garanta 0 bund cooperare a tuturor institufilor implicate, precum polifia, tribunalele gi serviciile de protectie a victimelor, pentru ca victima s& poatd folosi toate masurile juridice si practice necesare pentru a obfine ajutor si pentru a intenta o actiune impotriva agresorului in timpul limita corespunzator si fird a intra in contact cu agresorul s&u; £,a penaliza toate infracfiunile cu masurile impuse de cdtre autoritaji pentra agresor 59, s& aiba in vedere, acolo unde este nevoie, acordarea pentru femeile imigrante ce au Fost/sunt victime ale violenfei in familie, a dreptului de a avea o resedinf proprie, pentru a le permite acestora si se separe de soful agresor, frd a fi nevoite si paréseasca fara pe teritoriul cireia se afl, Masuri adifionale privind harfuirea sexual Statele membre trebuie: 60. si ia masuri pentru a interzice orice comportament cu conotafie sexual sau orice alt comportament bazat pe sex, care afecteaz’ demnitatea femeilor la locul de munc&, incluzénd comportamentul unui superior ierarhic sau al unui coleg: orice comportament cu conotafie sexual, in care autorul utilizeaz& 0 pozifie de autoritate, oriunde el apare inclusiv in cazul relatiilor de vecinatate, intre studenfi/te si profesori, harjuirii telefonice,ete. Aceste situatit constituie o violare a demnitifii persoanelor. 61. s& promoveze sensibilizarea, informarea si prevenirea in materie de harfuire sexual la ocul de munca, in legaturd cu locul de munca sau indiferent de loc, gi si ia toate misurile necesare pentru proteja femeile si barbafii impotriva unor astfel de comportamente. Misuri aditionale privind mutilarea organelor genitale Statele membre trebuie: 1062. si incrimineze orice mutilare a organelor genitale ale unei persoane de sex feminin, cu sau iri consimpimantul acesteia; prin mutilarea organelor genitale se infelege coaserea clitorisului, excizia, clitoriectomia, infibularea. (63. s& incrimineze orice persoand care in mod voluntar a practicat, facilitat sau favorizat orice forma de mutilare a organelor genitale ale unei persoane de sex feminin cu sau fir consimfamantul acesteia; astfel de acte trebuie pedepsite chiar dacd au fost savarsite numai parfial. 64, s& organizeze campanii de informare si prevenire pentru populafiile in cauzd, mai ales imigranfii si refugialii, campanii privind riscurile pentru sndtatea victimelor si consecintele penale pentru autori 65, s& sensibilizeze corpul medical si, in special, medicii insarcinafi cu efectuarea vizitelor medicale pre si postnatale precum gi cu monitorizarea sdnatatii copiilor; 66, s& prevada incheierea de sau consolidarea acordurilor bilaterale ce privesc prevenirea gi interdictia mutilarii organelor genitale ale unei persoane de sex feminin si acuzarea autorilor; 67. s& examineze posibilitatea de a acorda acestor femei o protectie special ca grup amet datoritd sexului lor. Masuri aditionale privind violenfa in situatii de conflict sau post-conflict Statele membre trebuie: 68. si incrimineze orice forma de violenf& impotriva femeilor si a copiilor aflaji in situafie de conflict, in conformitate cu dispozifiile dreptului umanitar internafional, daca este vorba de umiliti, torturi, sclavagism sexual sau moarte urmare a acestor acte; 69, si incrimineze violul, sclavagismul sexual, sarcina gi sterilizarea forfata sau oricare alte forme de violen{a sexual de o gravitate comparabila cu o violare intolerabilé a drepturilor persoanei umane, ca o crim impotriva umanitigii si cand sunt realizate in situafie de conflict armat cao crima de rizboi; 70. s& asigure protecfia vietimelor chemate ca martori in fafa tribunalelor nationale si a tribunalelor penale intemafionale ce judec genocidurile, crimele impotriva umanitifii gi crimele de rizboi, acordandu-le un permis de sejur, cel pufin pe durata procedutii; 71, si asigure o asisten{& socialé si juridic& tuturor martorilor citafi in fafa tribunalelor nafionale si tribunalelor penale intemajionale ce judecd genociduri, crime impotriva umanitigii si crime de razboi; 72, si aib’ intenfia de a acorda statutul de refugiat sau o protectie subsidiard. pentru persecufiile bazate pe apartenenfi sexuala si/sau s& acorde statutul de rezident pentru motive ‘umanitare femeilor ce sunt vietime ale violenei in timpul unui conflict; 73, s& sustind si sa finanfeze ONG-urile care consiliazA si ajuta victimele violenjei in situafii de conflict si post-conflict; 74. in situatiile post-conflict, si incurajeze luarea in calcul a problemelor specifice femeilor in procesul de reconstructie si reinnoire politica in zonele afectate; WW75. 1a nivel national si international, s& procedeze in asa fel incat toate interventiile efectuate in zonele afectate de un conflict si fie conduse de un personal cu pregatire in materia egalitayit {ntre femei gi barbafi; 76, si susjind sis finanfeze programe ce vizeaza asistenja pentru victimele contlictelor si sk contribuie la eforturile de reconstructie si de tepatriere ca urmare a conflictelor prin perspectiva egalitafii intre femei si barbati Masuri adifionale privind violenta in mediul institufional Statele membre trebuie: 71. s& inerimineze orice forma de violenfé fizica, sexual si psihologicd savarsiti sau tolerati de catre stat sau de oficialii acestuia, indiferent de loc si, in special, in inchisori sau in centrele de detentie, in institufiile psihiatrice sau altele; 78, s& incrimineze orice forma de violent fizicd sexuala si psihologicd sivarsitf sau toleratd fn contextul in care responsabilitatea statului sau a unui ter} poate fi invocata, de exemplu in scoli de corectie, intemnate, camine de batrani si alte institufi. Masuri adifionale privind nerespectarea dreptului de liber alegere in materia procrearii Statele membre trebuie: 79, s& interzica sterilizarile sau avorturile forjate, contracepfia impusd prin constrangere sau forfd si selectia prenatalt in functie de sex, si sd ia toate masurile necesare in acest scop. Masuri adifionale privind omorurile in numele onoarei Statele membre trebuic 80, s& incrimineze toate formele de violen|& fat de femei gi de copii, comise potrivit cutumei ,ucigand in numele onoarei"; 81. sa ia toate masurile necesare pentru a preveni “uciderea in numele onoarei", in special prin campanii de informare care si vizeze grupurile de populajie si profesiile in cauza, in particular, judecatorii si personalul judiciar, 82. s& incrimineze orice persoand care, in mod voluntar a participat, facilitat sau incurajat 0 ,ctima in numele onoarei"; 83, si susfin& ONG-urile sau alte grupuri care combat aceste practici Masuri aditionale privind cdsitoriile precoce Statele membre trebuie: 84, s& interzic& cAsdtoriile forfate, fcute fard consimyZmantul persoanelor in cauza; 85, sd ia masurile necesare pentru a preveni si impiedica practicile de vindere a copiilor. 12Secretariatul Comisiei pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbafi Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei MANUAL PENTRU UZUL PARLAMENTARILOR PARLAMENTELE UNITE PENTRU COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE IMPOTRIVA FEMEILOR Traducere in limba romana Cornelia CAZACU ~ senator Sultana AVRAM Lucretia LILIACCUPRINS Cuvant al Presedintelui Adundrii Parlamentare.................0.0ss0e4] p.3 Prezentare gemerala..............ssssseessessseececccscecesenseeeaseneeses see p.5 Linii directoare.. intrebari si raspunsuri Bune practici.CONSILIUL EUROPE] (www.coe.int) Consiliul Europei este cea mai veche organizatie politic de pe continent, Fondat in 1949, numard 46 de state membre, reprezentind mai mult de 800 de milioane de europeni si 5 {ari cu statut de observator (Canada, Vaticanul, Japonia, Mexic si Statele Unite ale Americii). Principalele obiective ale organizafiei sunt > Apararea drepturilor omului, a democratiei parlamentare si a prevalarii dreptului in toate statele membre; > Elaborarea de acorduri la nivelul continentului, in vederea alinierii practicilor sociale si juridice din statele membre; si > Promovarea trezirii constiinfei unei identitaji europene fondate pe valori comune, transcendand diferenfele culturale. incepind cu noiembrie 1990, aderarea a 21 de fari din Europa Central si de Est a conferit Consiliului Europei o real dimensiune paneuropeana. Principala lui sarcind este, de acum inainte, actioneze ca punct de ancorare si gardian al drepturilor omului in democrafiile europene postcomuniste, ajutdndu-le s& conduct eficient sis consolideze reformele politice, juridice si constitujionale in paralel cu reforma economica, i si dezvolte abilitaqi in domeniile drepturilor omului, democratiei locale, educafiei, culturii si mediului Consiliul Europei isi are sediul permanent la Strasbourg (Franja). Are 2 organe constitutive: Comitetul de Ministri, compus din ministrii de exteme ai statelor membre si Adunarea Parlamentara, constituita din delegatiile parlamentelor nafionale. 630 de persoane, barbafi si femei, care constituie APCE, provin din parlamentele statelor membre ale organizatiei si se reunese de 4 ori pe an pentru dezbaterea problemelor de actualitate, cerdnd guvemelor europene si se actioneze si si find cont de actele emise. Ei vorbesc in numele a 800 de milioane de europeni pe care ii reprezint’, pe subiectele pe care le-au ales, iar guvernele europene — reprezentate in Consiliul Europei de Comitetul de Ministri — sunt obligate sa le raspunda. Acesti parlamentari sunt constiinja democraticd a Mari Europe. CUVANTUL PRESEDINTELUI ADUNARI PARLAMENTARE Violenja domestica impotriva femeilor aduce o atingere grav demnitiii acestora. Ele sunt impiedicate si isi exercite drepturile fundamentale garantate prin Convenjia European. a Drepturilor Omului si prin tratatele internationale elaborate de Consiliul Europei si de Nafiunilesste trecuti sub tak Unite. Aceasti atingere adusi demnititii umane general, chiar in sdnul familiilor noastre. Fie ci suntem alesi la nivel national, regional sau local, ori simpli cetiteni, pe toti ne preocupa aceasta problema. Tine de responsabilitatea noastra individuals si colectiva sA spargem tacerea si sd actionam in numele valorilor aparate de Consiliul Europei, organizatie cu scop de apirare gi de promovare a drepturilor omului prin excelen{a. Violenta domestic’ impotriva femeilor rezulta din raporturile inegale de fora intre femei gi barbati, care genereazi o grava discriminare fata de femei si fete, atat in societate, cat si in familie. Acest fenomen - in recrudescenfi - atinge toate statele membre ale Consiliului Europei. Ciftele de care dispunem ~ care nu cuprind decat cazurile dovedite de violent domestica - sunt ingrijordtoare. Se confirma faptul c& violenta domestica impotriva femeilor, fie ci este de natura fizicd, sexual, psihologicd sau economicd, nu cunoaste nici frontiere geografice, nici limite de varsta, nici de origine etnica si afecteazi toate tipurile de relatii familiale gi toate tipurile de mediu social Parlamentarii pot juca un rol important pentru adoptarea de texte de legi care si califice violenfa domestica drept atingere grav gi inacceptabila a demnitagii umane, care s& reprime si si sancfioneze violenfa domestica, sa protejeze persoanele vulnerabile chiar si in sfera vietilor private, consolidand drepturile vietimelor si favorizind politicile de prevenire si sensibilizare a marelui se schimbe . pentru a face s sfargit mentalitafile. pul Pentru toate aceste ratiuni, Adunarea parlamentara a Consiliului Europei a decis s dezvolte, in cooperare cu parlamentele nationale ale statelor membre, ale statelor cu statut de observator, cu parlamentele regionale si intemationale( Parlamentul european, Consiliul Nordic si Uniunea Interparlamentara) 0 actiune intitulati PARLAMENTELE UNITE PENTRU COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE iMPOTRIVA FEMEILOR. Aceasti actiune constituie contributia parlamentelor in campania Consiliului Europei pentru combaterea violenfei asupra femeilor (2006- 2008) care a fost decisa 1a al 3-lea Sommet al sefilor de stat si de guvern, de la Vargovia, in luna mai 2005. Prezentul manual se doreste a fi un ghid util care se adreseazi parlamentarilor. El vizeazi propunerea de directii de lucru pentru alesii care doresc s& participe la desftigurarea campaniei gi la lupta concreti impotriva flagelului violengei domestice fai de femei, El se compune dintr-o ‘teva exemple de bune abordare a acestei probleme, dintr-o serie de intrebari si rispunsuri, di practici parlamentare si dintr-o bibliografie a lucrarilor Consiliului Europei pe aceast’ tema. Sa rupem ticerea in parlamentele noastre si si actiondm impottiva violenfei domestice asupra femeilor! René van der Linden Presedintele Adundirii parlamentare a Consiliului Europei 4PREZENTARE GENERALA Y Definitia violentei impotriva femeilor! Termenul de violent impotriva femeilor” desemneaza orice act de violent bazat pe apartenenta sexual, care afecteazi sau poate afecta femeile care sunt tinta vatamarilor ori suferinfelor de natura fizicd, sexuald sau psihologicd, inclusiv a pericolului de a se lisa prada unor astfel de acte, constrangerii, privarii arbitrare de libertate, fie ca se manifesta in viata publica, fie in cea privata, Aceasti definijie se aplicd, in special, violenfei din snul familiei sau al céminului, mai ales agresiunile de natura fizicd sau psihicd, abuzurile de naturi emofionala si psihologic’, violul si abuzul sexual, incestul, violul intre sofi, parteneri stabili, parteneri ocazionali sau coabitanti, crimele comise in numele onoarei, mutilarea organelor genitale sau sexuale feminine, ca si cAsdtoriile forfate Y Violenta domestica este un atentat la demnitatea umana. Este recunoscut la nivel international faptul c& folosirea violenfei impotriva femeilor, inclusiv violenta domestica, reprezint un atentat la demnitatea umand. Aceast& problema mondial a fost tratat& incepand cu conferinfele internationale (Conferinfa Najiunilor Unite pentru drepturile omului, Viena, 1993; Declaratia pentru eradicarea violentei asupra femeilor, a Adunarii Generale a Natiunilor Unite din 20 decembrie 1993; cea de-a 4-a Conferinté mondial a femeilor, Beijing, 1995) si a contribuit decisiv la numirea unei raportoare speciale in domeniul violenfei impotriva femeilor, la identificarea cauzelor si a consecinfelor acesteia, sub egida Organizafiei Natiunilor Unite. Referitor 1a acestea, raportoarea special’ actual, Dna. Yakin Erturk, a declarat cu ocazi Zilei Internationale pentru eliminarea violenfei impotriva femeii ca, in ciuda deceniilor de luptd impotriva violenfei asupra femeilor, rimane poate cea mai rispanditd violare a drepturilor omului” Aceasti problemi a drepturilor omului a fost abordata in aceeasi misuri in moduri diferite la nivelul Consiliului Europei, pe parcursul timpului. in data de 30 aprilie 2002, Comitetul de Ministri a adoptat Recomandarea nr. 5 pe 2002 privind protectia femeilor impotriva violenfei, care stabileste cadrul pentru o abordare globala. urs: anexa la Recomandarea Rec nr. 5 pe 2002 a Comitetului de Ministr ai statelor membre, cu privite la protectia femeilor impotriva violentei.Y Amploarea fenomenului violentei domestice in Europa incepand cu anul 1995, statele membre au comandat, din ce in ce mai des, sondaje de mari dimensiuni, pentru a evalua amploarea violenfei in familie impotriva femeilor. Cifrele objinute (adici procentajul femeilor care au fost supuse violengei din totalul populaiei) variaza in functie de metodologia utilizatd, ins o analiza globald arata cd, in orice far, de la 0 cincime pan la un sfert din femei sunt supuse violentelor fizice cel putin odata in timpul viefii lor de adult si mai mult de 0 zecime din femei au trait experienfe sexuale prin utilizarea forfei. Majoritatea actelor de violent sunt comise de barbafi care fac parte din anturajul intim al femeilor, cel mai des fiind chiar parteneri sau fosti parteneri, Un numr semnificativ de femei este supuse abuzurilor in familie, definite ca un ansamblu de violente fizice, psihice gi sexuale repetate, riscdnd si cauzeze si cauzand un sentiment de team sau de disperare si, foarte adesea, tulburari de sinatate. Conform studiilor ce se efectueazi in mai multe tari, intre 12% si 15% dintre femei au fost supuse abuzurilor in familie dupa ce au ‘implinit 16 ani. Cazurile de violenfa fizicd gi sexual comise de un fost partener dupa o despartire sunt vizibil mai freevente, ceea ce demonstreazi ci nu se garanteaza protectia femeilor, chiar dack acestea pun capiit unei relatii abuzive?, Trebuie notat faptul c4, din nefericire, aceste cifre nu reflecti intreaga realitate care priveste violenta domestic asupra femeilor si nu reprezinté decat partea vizibi aaisberg-ului. Y Statele au obligatia de a lupta impotriva violen{ei asupra femeilor. Toate statele membre ale Consiliului Europei au ratificat Convenjia Najiunilor Unite pentru eliminarea oricdrei forme de discriminare fafi de femei. In contextul generat care a urmat punerii in aplicare a acestei conventii, Comitetul pentru eliminarea discrimingrilor cu privire la femei, in Recomandarea sa general nr. 12 din 6 martie 1989 privind violenfa in familie, a amintit c& dispozitiile conventiei obliga statele parfi sé ia masuri pentru protejarea femeilor de toate formele de violenta care se pot manifesta in familie De asemenea, in Recomandarea generala nr. 19 din 29 ianuarie 1992, comitetul aminteste faptul cd, ,in virtutea normelor de drept international in general, gi a tratatelor privind drepturile omului, statele pot fi in egala misura responsabile de actele din sfera privat daci nu depun toate eforturile pentru prevenirea incdlcArii drepturilor sau pentru cercetarea, pedepsirea si eliminarea actelor de violenja”, Astfel, comitetul recomanda ca statele membre si ia masurile necesare si eficiente pentru eliminarea oricirei forme de violenfa generat de sex, fie cd este vorba de un act in spatiul public ori cel privat” ® Sursds CDEG nr-3 pe 2006, Studiu al bilanfului misurilor si actiunilor intreprinse pentru combaterea violenfei ‘impotriva femeilor in statele membre ale Consiliului Europei, Dr. Carol Hagemann-White, universitatea din Osnabruck, Germania, Directia generala a drepturilor omului, Strasbourg, 2006, p. 7-8 6Curtea european a drepturilor omului aminteste in mod constant statelor membre ale Consiliului Europei faptul cd, in virtutea dispozitiilor Conventiei europene pentru drepturile omului, acestora le revine obligatia de a adopta legi si de a le aplica efectiv, pentru a respecta drepturile prevazute de Conventie, inclusiv adoptand ,,masuri care vizeaz respectarea vietii private pand la relatiile particulare dintre indivizi™. in fine, participantii la cea de-a treia Conferinf european pentru egalitatea intre femei si barbati (Roma, 21-22 octombrie 1993), organizati de Consiliul Europei, au adoptat o declaratie, in care au subliniat faptul c& ,responsabilitatea statelor este asumata cfnd este vorba de acte de violent savarsite de actori publici si trebuie invocata, daca este vorba de acte de violenta personale, ‘in cazul in care statul nu ia masuri rapide pentru prevenirea incdlcarii drepturilor, anchetarea actelor {in cauza si sanctionarea acestora, furnizarea de ajutor victimelor” Y Violenta domestica asupra femeilor are un cost mare pentru societate Violenja bazati pe apartenenja sexual afecteaz nu numai fiecare victima in parte, ci si intreaga societate. Costul ridicat de violen{a bazata pe apartenenja sexual nu mai este o problema privat, ci una social, publica si implica rezolvarea de urgent a acesteia, deoarece acest cost apasii pe umerii intregii societati, ai guvernului, ai indivizilor, ai organizatiilor gi ai intreprinderilor. in unele state membre ale Consiliului Europei au fost ficute niste calcule estimative. Majoritatea acestor studii sunt centrate in principal pe violenta domestica asupra femeilor, definita ca violenja fizica, psihologica si sexual exercitata de barbati impotriva femeilor. Costul violenfei se face resimfit intr-o serie de domenii: serviciile de sinitate, cele sociale, rezultate economice, polifie, justitie penal& si civild, locuinje. Este dificil de formulat concluzii generale plecand de la aceste studii, date find cele trei mari diferenje de metodologie si zona de aplicare. Daca rejinem indicatorul costului anual pe cap de locuitor si dacd ludm in considerare, provizoriu, valoarea medie de 40 de euro ca si cea mai probabila estimare de care dispunem la acest moment, incdrcdtura financiard pe care o presupune violenfa asupra femeilor in familie intr-o far de 10 milioane de locuitori, in conditiile intervenirii in activitatile politienesti, de servicii de ingrijire gi de sanatate, va ajunge la valoarea de 400 de milioane de euro pe an’, * urs: CEDH, Affaire X et Vc. Tarile de Jos, nr. 897898 * Sursa: CDEG ar. 3 pe 2006, op.cit.p. 10-11LINII DIRECTOARE Parlamentarii pot actiona si se pot angaja in lupta impotriva violenfei domestice indreptate asupra femeilor. Ei pot juca in mod real un rol esenfial, asigurand susfinerea campaniilor de prevenire, asistenta pentru victime gi / sau supraviefuitorilor atacurilor, sensibilizarea publicului larg in ceea ce priveste demnitatea umana si, totodata, adoptand legi restrictive care si condamne actele de violent domestica. Voinja politica este o conditie premergitoare pentru interzicerea violenfei domestice si conduce la evolufia mentalitafilor. Se poate interveni la mai multe niveluri: Luarea unei pozifii ferme si explicite impotriva violentei domestice asupra femeilor * Aducerea problemei luptei impotriva violenjei domestice asupra femeilor pe ordinea de zi a lueratilor parlamentare; + Organizarea, in acest scop, a unor dezbateri publice si parlamentare in care si se denunye violenfa domestica, si a unor discufii parlamentare menite si examineze si si evalueze eficienta legislatiilor si a altor masuri luate care vizeaza violenfa din sanul familie’; * Luarea de pozitii politice si publice impotriva violenfei domestice, cum ar fi adoptarea unei declarajii solemne care sa afirme voinja parlamentelor nationale de a lupta impotriva violenfei domestice, sau semnarea unei declaratii scrise de citre parlamentarii care se angajeaz si lupte impotriva acestui fenomen. Promovarea unui proces legislativ si a unei actiuni normative Ce pot face parlamentul si parlamentarii: Ratificarea unor instrumente internationale Parlamentele pot cere guvernului si le informeze constant despre tot cea ce este necesar pentru a ratifica gi a pune in aplicare instrumentele internationale implicate in aceasta problematica Daci un anumit instrument are nevoie de aprobarea parlamentari inainte de a fi ratificat, parlamentul poate recomanda imediat guvernului s& reuneascd parlamentul a finele ratificarii. Astfel, acesta poate grabi ratificarea si poate asigura o intrare rapid in vigoare a instrumentelor. Armonizarea legislafiei nationale cu dreptul international Parlamentarii pot veghea ca toate textele emise de citre guvem si supune spre dezbatere parlamentului sa fie compatibile cu normele internafionale. Pe Inga acest aspect, parlamentarii vor fi stimulati sa se foloseasca de prerogativele lor constitutionale de inifiativa legislativa, supunand spre examinare si adoptare de catre Parlament a proiectelor de lege. in acest context, parlamentarii pot: % SA adopte misuri legislative si bugetare adecvate si planuri nationale pentru a pune capat violenfei domestice asupra femeilor, care s& prevada:© Penalizarea si pedepsirea violului intre sofi in aceeasi misurd in care sunt pedepsite violurile intre necdsatorifi, ca si eliminarea coabitarii violente (in cazul in care nu exist deja astfel de masuri); . infiintarea de centre care si adiposteasci victimele violenfei domestice si copiii acestora; . Formarea si perfectionarea personalului implicat (din sanitate, politie, justitie, asistent& social’, educatie, ete.); + Crearea de centre de terapie destinate autorilor actelor de violent domesticd; * — Strdngerea de date statistice in functie de sex, de tipul violengei si de relatia dintre autorul actului de violenga si victima acestuia; > Si propund implementarea de misuri eficiente de prevenire si de lupta impotriva violenfei asupra femeilor, prin intermediul legislafiei si al planurilor nafionale de actiune inspirate din Recomandarea Rec.(2002)5 a Consiliului de Ministri si pot cere evaluarea constant a acestor reglementari; > Sh creeze niste comisii multipartidiste ad hoc in interiorul parlamentelor, orientate pe violenfa domestica si insarcinate cu propunerea de initiative si cu asigurarea urmititii dispozitiilor adoptate, Sprijinirea elaborarii planurilor najionale de actiune Parlamentarii, atat in calitate de reprezentanti ai poporului cat si ca rezultat al societii civile, sunt pusi s4 reprezinte gi s sustind interesele celor care i-au mandatat. Ei intrefin contacte strnse cu electorii lor si sunt, astfel, foarte constienti de problemele cu care se confrunta acestia din urma, Tot ei pot juca un rol important participdnd la elaborarea de planuti nafionale de acfiune care si onoreze obligatiile legale ale farii in domeniul dreptului najional si internajional. in acest mod, planurile astfel concepute, au sanse mai mari si reflecte nevoile si preocuparile reale ale populatiei. Ele pot: > Scheme toate ONG-urile de la nivel national si local care lupt impotriva violenjei domestice gi si le asigure acestora participarea la dezbaterile parlamentare ce vizeaza elaborarea de legi si de masuri care si reglementeze aceasta problema; Sa organizeze seminarii pe tematica violenjei domestice cu personalul corpul medical, cu personalul din educafie, cu polifistii, cu grupurile socio-profesionale care lucreazi in special cu femeile, cu reprezentanti sindicatelor gi ai organizafiilor non-guvenamentale, > — SAacorde o atentie deosebitd grupurilor de femei care sunt cel mai expuse riscurilor si consecinfelor violenfei in familie, cu precddere femeile imigrante, femeile rome, femeile ce fac parte din alte grupuri etnice minoritare, femeile insarcinate, femeile handicapate sau vulnerabile,femeile aflate in situatii precare sau femeile care se confrunti cu problema alcoolismului si a consumului de droguri Ajutor pentru indeplinirea angajamentelor de a prezenta raporturi Un numar de instrumente intemationale cer autoritatilor nafionale ca acestea si le prezinte, periodic, niste rapoarte asupra actiunii in care sunt implicate, pentru a se achita de ile obligafiile contractate. in calitate de reprezentanti ai poporului, parlamentarii pot controla lucr’ executivului inca din momentul elaborarii acestor rapoarte. Exercitarea controlului parlamentar Parlamentul igi exercité functia sa de control in mai multe moduri: prin examinarea raporturilor periodice ale executivului asupra activitafilor acestuia; prin formularea de intrebari gi realizarea de interpelari indreptate cAtre membrii executivului; infiinfarea unor comisii speciale gi organizarea de vizite in teritoriu, pentru a investiga actiunile executivului gi pentru a propune misuri de corectie, etc. Ce pot face parlamentul si parlamentarii? > Pot face presiuni asupra guvernelor, pentru ca acestea si respecte obligafile statului referitoare la dreptul international; > Pot obliga guvemul sd raspunda la intrebari referitoare la misurile luate in vederea aplicarii legilor gi la resursele alocate pentru lupta impotriva violenjei domestice; Pot face campanie pentru alegerea unui comisar parlamentar/ombudsman in domeniul violenjei impotriva femeilor; Pot promova dezbaterea in parlament a dosarelor care privese acfiunea Adunatii Parlamentare in materie de violent domestica; > Se pot asigura dact au fost folosite toate mijloacele pentru a aduce la cunostinja publicului larg masurile legislative adoptate si mecanismele existente pentru a veni in sprijinul victimelor violenfei domestice; > Pot participa la audierea/evaluarea actiunii executivului in domeniile violenjei domestice si pot promova, astfel, reformele care se impun; % Pot aduce lupta impotriva violenjei domestice asupra femeilor pe ordinea de zi a vizitelor de studiu propuse membrilor parlamentelor, in vederea schimbului de experienta gi de bune practici si/sau pot furniza asistenta tehnica acelor parlamente care doresc ameliorarea cadrului lor juridic al luptei impotriva violenjei domestice. Mobilizarea resurselor financiare necesare la nivelul parlamentelor ‘in majoritatea farilor, bugetul najional trebuie aprobat de catre parlament, care, astfel, are ultimul cuvant de spus la capitolul alocarea banilor publiCe pot face parlamentul si parlamentarii? > Pot veghea la alocarea unor sume substanfiale acelor sectoare care manifesta un interes fai de lupta impotriva violenfei domestice, parlamentele fiind, in cele mai multe cazuri, abilitate sii propund amendamente la proiectul bugetului national, in limitele prevederilor generale; parlamentarii pot astfel sd se asigure ci sumele necesare sunt alocate in special acestui domeniu; Pot pune in practicd un fond pentru indemnizarea victimelor, alimentat de amenzile plitite de autorii actelor de violenja domestic’; > Pot incuraja executivul si concentreze contributiile voluntarilor la acfiunile de cooperare internationala pentru lupta impotriva violenfei domestice asupra femeilor; aceste contributii trebuie prevaizute in forme legale in bugetul national; > Pot incuraja executivul si finanjeze proiecte nationale si europene specifice la nivelurile interguvernamental, parlamentar, local si regional Punerea exercifiului parlamentar in slujba luptei impotriva violentei domestice asupra femeilor, la toate nivelurile de interventie si de reprezentare Parlamentarii sunt, inainte de orice, reprezentanti alesi ai poporului si arondaji_ unei circumscriptii locale. Ei vegheaza la respectarea intereselor concetafenilor lor, inclusiv in materie de aparare a drepturilor fiintei umane. Calitatea lor de parlamentar si de membru intr-un partid politic le permite s4 inijieze schimbari, grafie influenfei de care dispun, Alte funcfii pe care parlamentarii sunt adesea chemafi si le exercite la nivel local si rejelele pe care le construiese in regiunea lor cu agenjii economici, actorii sociali, culturali, apropie decidengii de concetafenii lor § de problemele - fie ele gi private - cu care se pot confrunta acestia zi de zi. Ce pot face parlamentul si parlamentarii? > Pot propune actiuni care vizeazi publicul larg — subliniind faptul c& violenfa impotriva femeilor reprezinté 0 atingere a demnitijii umane in statele membre ale Consiliului Europei — si pot incuraja tofi cetafenii sa o combat > Pot lansa, susfine si asigura finangarea proiectelor de combatere a violenfei, dupa ce identifica nevoile si interesele si tipul de proiect care urmeazi a fi intreprins; si susfind gi st participe la punerea in aplicare a acestor proiecte; parlamentarii pot fi excelenfi promotori ai unor astfel de initiative; > Pot incuraja implicarea parlamentarilor in actiunile ONG-urilor si ale colectivitatilor locale gi regionale orientate pe lupta impotriva violenfei domestice; ile locale, incurajandu-le si lupte contra Pot promova dialogul cu colectivi violenfei domestice gi pot convinge decidentii si finanfatorii si le susfind aceste acfiuni;% Pot face apel la mijloacele de comunicare in masa pentru a le constientiza asupra faptului cd difuzarea de imagini stereotipe ale femeii constituie un factor care poate duce la banalizarea problematicii violentei domestice; > Pot veghea la includerea, in platforma partidului din care fac parte si in alte documente directoare, a problemelor legate de violen{a domestica si la promovarea drepturilor omuluiINTREBARI $I RASPUNSURI Anturajul dumneavoastra nu este convins de actiunea pe care dorifi sa 0 conducefi pentru a lupta impotriva violenjei domestice asupra femeilor? lati citeva obiectii ridicate freevent, si céteva argumente cu care le puteti elimina. > —__,,.Misurile care se prefigureazi pentru a lupta impotriva violentei domestice cost’ prea mult” intr-adevar, oferirea unei protectii victimelor violenfei domestice si furnizarea de servicii sociale adeevate costi mult. Administrarea consecinfelor financiare ale actelor de violenta domestica produce totusi niste costuri ined ridicate pentru societate: cheltuieli de judecata, cu ingrijirea medical, absenteismul la locul de muncd, adiposturile de urgent’, asistenfa juridic’ gi psihologicd a victimelor, ete. Finanjarea misurilor de prevenire a violentei domestice va permite diminuarea consecinjelor financiare ale actelor de violenta domestic’ si continuarea luptei pentru mai mult egalitate intre barbati si femei. >, ,Acest fenomen se manifesta in toate statele din Europa? Nu se limiteazi la a afecta anumite clase sociale sau minoritati etnice?” Violenja domestics impotriva femeilor este un fenomen care cuprinde ansamblul statelor membre ale Consiliului Europei si care reuseste si afecteze grav demnitatea umani. Violenfa domestica nu cunoaste nici frontiere geografice, nici limit de varsta, ori origine etnicd, gi afecteazi toate tipurile de relafii familiale i toate mediile sociale. Mai mult, Adunarea respinge orice forma de raportare Ia cultura sau religie care ar putea permite statelor membre s& se sustraga obligafiei lor de a elimina toate formele de violena ‘impotriva femeilor’, Statisticile nu par si indice faptul ci violenfa domestica este mai rspanditd in comunitafile de imigranti. Totusi, femeile imigrante victime ale violenfei domestice se confrunta cu dificultafi suplimentare legate de barierele lingvistice, de presiunile familiale si, uneori, legate de absenfa statutului juridic, independent de cel al sofului cAruia au venit si i se aldture. Asadar, trebuiesc Iuate masuri specifice, asigurarea accesului egal si efectiv al femeilor imigrante vietime idic’ enfei domestice la justitie sila protect ju ale > De ce nu se vorbeste niciodata despre violenfa la care sunt supusi barbafi, inclusiv cea din interiorul ciminului? 5 Documentul 10934 (19 mai 2006): ,Parlamentele unite pentru combaterea violengei domestice impotriva femeilor”, Adunarea Parlamentard a Consiliului Europei”, Dna. Cliveti 13Consiliul Europei nu neagi faptul ci barbatii pot fi supusi in aceeasi misura la acte de violent psihologicd sau fizied in interiorul cuplului sau al familiei din care fac parte (a se vedea expunerea de motive din Recomandarea nr. 5 pe 2006 a Comitetului de Ministri catre statele membre privind protectia femeilor impotriva violentei). Totusi, studiile efectuate in anumite state A faptul ca privind cazurile in care barbatii sunt victime ale violenjei exercitate de catre femei indi acest fenomen ramane minoritar pentru moment, din punctul de vedere al statisticilor. fn plus, lupta impotriva violenjei domestice asupra femeilor gi a fetelor este legitimat prin caracteristicile particulare ale actelor de violenta savarsite impotriva femeilor, care le diferentiaza de alte tipuri de violent. Aceste caracteristici denota expresia unui raport de dominarea unui sex din partea celuilalt si sunt adesea tolerate intr-o msurd mai mare de societate; violenjele este indreptati impotriva fetifelor sunt, de cele mai multe ori, manifestari ale tradifiilor culturale sau religioase, care reiau aceleasi linii generale®, Astfel, in Declaratia pentru eliminarea violenjei asupra femeilor, a Adunarii generale a Natiunilor Unite, din 20 decembrie 1993, este clar stabilit faptul c& ,,violenfa impotriva femeilor reflect raporturile inegale de fort dintre femei si barbafi, de-a lungul istoriei, ce au condus la dominarea si discriminarea din partea barbatilor si la frdnarea emanciparii femeilor, si care se numar& printre principalele mecanisme sociale c&rora li se datoreazt subordonarea femeilor de catre barbati”. Mai mult, conform spuselor lui Zakin Erturk, raportoarea special in ceea ce priveste violenta impotriva femeilor, intr-un raport remis Comitetului Economic si Social al Nafiunilor are ridacinile in sistemul patriarhal, in centrul caruia Unite, acest fenomen universal i salasluieste interesul unui grup social de a intrefine si de a controla directiile de perpetuate a speciei acceptate 1a nivel societal. in acest context, in calitate de mecanism social institutionalizat, puterea masculina si-a facut un obicei din controlarea calitatii de a procrea si sexualitajii femeilor. Acest principiu fundamental al ordinii patriarhale bazat pe sex reprezint un punct comun al culturilor, unde violenfa sau ameninjarea cu acte de violen{a au fost utilizate ca mijloc legitim de impunere si mentinere a acestui sistem de dominare”. Acestea sunt, intre altele, motivele pentru care Consiliul Europei a decis s-si stabileasc’, rept tint a campaniei sale, violenta impotriva femeilor. Sursa: Comitetul Economic gi Social al Nafiunilor Unite, doc. Nr. 66 E/CN.4/2004, 26 smbrie 2003, > — ,Violenta domestic’ nu este o tema ,,comerciala” care si intereseze presa ori alegitorii mei” * Recomandarea nr. $ pe 2002 a Comitetului de Ministri care statele membre privind protectia femeilor impotriva violentei, adoptaté pe 30 aprilie 2002, expunerea de motive. paragraful 24 14Condamnarea violenjei domestice impottiva femeilor presupune actionarea in scopul promovarii drepturilor omului si a demnitafii fiecdruia. Violenta domestica este un fenomen care afecteaza realitatea cotidiana a electoratului. Parlamentarii au posibilitatea s4 rupa ticerea si sa fact din aceasta problema 0 tema de lucru pe durata mandatului lor ~ gi sa schimbe traiul de zi cu zi al alegitorilor lor. Condamnarea violentei domestice impotriva femeilor presupune lupta pentru o real egalitate intre femei si barbagi. inseamna lupta impotriva unei culturi patriarhale care menfine barbayii si femeile in relajii de putere si de control social. Succesul luptei impotriva violenfei domestice reprezint& o mizi pentru societate, care va aduce beneficii atat femeilor cat si barbatilor, si societajii in ansamblul ei Mifjloacele de comunicare in masa se constituie in locul unde igi gsesc ecou dramele zilnice traite in interiorul cdminelor, ceea ce atesta incapacitatea decidentilor publici de a-si proteja cetatenii, Lupta contra violenjei domestice implicit demonstrarea acestor media, de catre cei alesi, a capacitiii lor de a nu se resemna si accepte o situafie intolerabild intr-un stat de drept. tarea de prop! > — Lotusi, nu este posibila indep: locuinté a celui care a comis actul de lent domestica: este o atingere a dreptului la proprietate!” Articolul 1 al Protocolului aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede c& ,nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa cu exceptia cazurilor de necesitate publica si in conditiile legii ca si ale principiilor generale ale dreptului international” in situajia cazurilor de violent domestica, fortele de politie ar trebui si actioneze in asa fel incat, cu atat mai mult daca o persoand se aflé in pericol, autorul actului de violeni sa fie obligat si-si pariseascd imediat domiciliul, chiar daci este proprietarul locuinjei si fir sd se find cont de eventualele obiecfii ale altor persoane care locuiese aléturi de el Dispozitiile Recomandarii nr. 5 pe 2002 prevad interdicjia, pentru autorul actului de in timp ce, in legislayiile de tip violenfi, de a se apropia de resedinja victimei si/sau de alte locuri clasic, victima era cea care-si parisea domiciliul). Acest tip de dispozitie, bazati pe dorinja de a locuinte, este in proteja victima si de a o feri de traumatismele generate de pirisirea propris vigoare in unele state membre ale Consiliului Europei, Cu titlu de exemplu, in legislafia austriacd, evacuarea efectuati de ctre forfele de ordine constituie o masuri de ordin administrativ, care trebuie, in continuare, confirmata printr-o hotrare judecdtoreasca. 15BUNE PRACTICI: ACTIUNI PARLAMENTARE SPECIFICE - CATEVA EXEMPLE Violenta domestics, problemi grav Franta: Legea nr. 2006-399 din 4 aprilie 2006, care intdreste prevenirea si combaterea actelor de violenta din interiorul cuplului si cele savarsite impotriva minorilor. Legea prevede o pedeapst mai grava in cazurile de delicte comise de catre fostul partene! cel actual, sau de catre oricare alt partener. Spania: Legea organicd nr. 1/2004 cu privire la masurile de protectie integrala impotriva violenjei de gen. Violenta manifestatd in interiorul cuplului reprezinta o circumstanfa agravantd, care necesita sancfiuni mult mai serioase. De exemplu, articolul 147 din Codul Penal, privitor la agresiune gi ins, in cazul in care Hinire, prevede in lege, o condamnare la inchisoare intre 6 luni si 3 a violenfa se manifesta in interiorul cuplului, sanctiunea poate urca de la 2 la 5 ani de inchisoare. Cipru: Legea pentru violenya ,,in sdnul familie’. Legea cipriota prevede in mod clar c, daca violenja are loc in sénul familiei, aceasta reprezintd o circumstanfai agravanta gi cere o pedeapsi mai serioasi decat pentru celelalte forme de violent condamnate prin Codul Penal Ad&posturi si locuinte rezervate victimelor violentei domestice. Legislatie cu privire la locuire/contracte de arendare Marea Britanie: Legea locuinjelor - 1996, Legea pentru cei féird domiciliu stabil ~ 2002, Legea pentru cei fiird domiciliu stabil (care au nevoie prioritard de locuina) (Anglia), Ordonanya 2002 completatit de Codul de conduitd. Conform articolului 6 din legea pentru persoanele far domiciliu stabil, categoria de persoane care au nevoie urgent de locuinja cuprinde: ,orice persoandi devenita vulnerabila in urma abandonarii propriului domiciliu din motive de acte de violent& sau din cauza ameningairilor iminente cu violenfa din partea unei alte persoane”. Codul de conduiti arati faptul c, pentru a aplica legea si pentru a determina daci o persoana se afl in pericol, ,,autoritifile locale nu trebuie sa incerce sa strnga dovezi ale actelor de 16violenfa, sau s& incerce s& ia legdtura cu autorul faptelor. Efectele violenfei domestice pot fi cumulative, incidentele repetindu-se in timp, putand face victima sA igi piarda increderea in sine si, astfel, contribuind la transformarea acesteia intr-o fiinf& vulnerabila”. Canada: Amendament la articolul 174 din Codul Civil al Quebec-ului in cazurile de violena domestica sau de agresiune sexuala, care ameninj4 siguranta victimei sau a copiilor acesteia, articolul 174, alineatul 1 din Codul Civil al Quebec-ului poate fi aplicat in i efecti dup’ vederea anularii prevederilor din contractul de arenda. Anularea arendei va dever expirarea preavizului de 3 ani trimis proprietarului. Preavizul trebuie insofit de o adeverinta care si confirme existenfa unui pericol si care trebuie semnati de un functionar sau un reprezentant numit de Ministrul de Justitie. Inainte de a o semna, funcfionarul trebuie si ia act de declarafia pe proprie raspundere din partea victimei, care expune riscul la care este sau a fost supusa, Toate acestea vor fi ‘insofite de diferite documente doveditoare aduse din partea persoanelor care au cunostinfd despre situatia persoanei in cauzi, Franfa: Circulara Ministerului pentru Locuinfe si a Ministerului pentru Drepturile Femeit Privitoare la asigurarea de locuinfe pentru femeile victime ale violentei, aceasta circulard expediata directorilor de servicii, le solicité acestora si acorde prioritate nevoilor speciale ale femeilor aflate in situafie de profund’ deznidejde, inclusiv femeilor - cap de familie (familii monoparentale) gi femeilor victime ale violenjei domestice care au copii, cu att mai mult cu cat acesti directori pregitese viitorul plan de acfiune pentru serviciile lor dedicate persoanelor dezavantajate, Punerea la dispozitie de adiposturi pentru femei si copii Turcia: Legea pentru municipalirayi Articolul 14 din legea cu privire 1a municipalitat vigoare la 24 Legea nr. 5272, intrata de adiposturi pentru femei si pentru copii, Direcfia generald pentru statutul femeilor pregateste un brie 2004, impune marilor orase si celor cu mai mult de 50 000 de locuitori si creeze model de serviciu standard, pentru a ghida autoritafile locale in sensul furnizarii de servicii destinate femeilor, conform obligatiilor prevazute de lege. Acest model a fost trimis tuturor municipalitifilor, ca si administrafiilor locale. Ca sé menfind un anumit nivel de calitate al acestor case-refugiu, au fost stabilite niste norme si impuse apoi marilor orase. Eliminarea violen{ei din cupluAustria: Legea federala pentru protectia impotriva violenjei in sanul familiei, 1 mai 1997, ‘amendaté in 2003 (intratd in vigoare la 1 ianuarie 2004). Aceasti lege permite politiei si expulzeze 0 persoand care amenin{i alte persoane din ima sau cu drepturile sale de proprietate Amin, indiferent de relatia pe care 0 are aceasta cu vi asupra resedinfei, pentru o perioada de 10 zile, aceasta putand fi prelungita la solicitarea victimei. Modificarea legii in 2003 extinde aceasta masura de protectic la toate persoanele care locuiesc sau au locuit cu potenfialul autor al actului de violenfa din sanul familiei ori din interioral de oricirei rela familial. Politia este singura abilitata s4 puna in aplicare aceste masuri, independent de victim’. Decizia impiedica autorul violenfei si se intoarcd la domiciliu sau in locurile frecventate de victima (loc de munca, scoala copiilor, etc), definit& prin ,nevoile victimei efectiva” pentru o protect Chiar dacd autorul violenfelor este refinut, poliia trebuie s& objind un ordin de interdictie, atta timp cat acel autor poate fi eliberat in orice moment. Daca ordinul de interdictie este anulat, victima va fi informata imediat apropierea victimei in mai pujin de 24 Agentii de politie efectueaza controale in spatiul di de ore si transmit cazul centrului de intervengie din zona implicatd, care va trebui apoi si intre in legaturd cu victima, pentru a-i furniza consiliere gratuit cu privire la modul in care ii sunt respectate drepturile si pentru a o asista gratuit in timpul procedurii judiciare. Politia, primul interlocutor institutional al victimelor violentei domestice Polifia este, ca reguli general, cel dintai interlocutor institutional citre care se indreapta femeile victime ale violentei. Ori, plingerile depuse de citre femeile care au fost supuse la acte de violen}& nu sunt intotdeauna tratate de polifie cu seriozitatea care s-ar impune. in anumite (Ari, in virtutea unor traditii si mentalitai specifice, unele forme de violenf& asupra femeilor continua sé fie considerate drept acte ce fin strict de sfera privat. Aceste atitudini conduc la 0 denigrare a justi si la o descurajare a femeilor in a mai inainta plangeri pentru a denunfa violenfele pe care le indurd. Conform studiilor, intre 2% si 20% dintre femeile care sunt supuse la acte de violenfa depun plangeri sau nu depun plingeri decét dupa ce au fost supuse in mod repetat la astfel de agresiuni Femeile victime ale violenfei in sénul familiei tebuie si gaseasci ascultare si ajutor la e ca femeile care se hoti denunfe abuzurile la care birourile politiei de proximitate. Trebui sunt supuse sd fie tratate cu respect, si beneficieze de sprijin si de protectie din partea politiei si sa fie informate aga cum se cuvine in legatur& cu procedura care se va desfaigura. Este imperios necesar indreptate se garanteze vietimei violenfei domestice faptul ca actiunile ce se impun vor impotriva autorilor actelor de violent asupra femeilor. Trebuie s& existe o procedura de urmarire si sancjionare a politistilor care dovedesc un comportament incompatibil cu respectarea drepturilor omului sau cu protecfia victimelor. Aceste mecanisme se pot inspira din structurile existente in 18