You are on page 1of 33

MANAGEMENT ȘI

PRACTICA MANAGERIALĂ

CURS 2. MSS I

1
MANAGEMENT

D. Gustafson:

Procesul de a face munca prin


intermediul altora, realizată
corespunzător, la timp şi în
cadrul bugetului.

2
MANAGEMENT
MANAGEMENTUL este ştiinţa care studiază
procesele de management şi relaţiile pe
care le generează, în vederea descoperirii
de principii şi legităţi ce le guvernează şi
conceperii de instrumente, care să permită
realizarea obiectivelor organizației, în
conditii de eficientă.

Managementul prezintă trei dimensiuni:


dimensiunea teoretică - ce studiază?
dimensiunea metodologică - de ce ?
dimensiunea pragmatică - pentru ce ?

3
MANAGEMENT

 Managementul este un proces esential


pentru orice organizaţie in vederea atingerii
unor obiective prin intermediul altor
oameni.

 Managementul in sectorul sanitar se refera


la:
 obţinerea eficientei,
 alocarea resurselor fizice, financiare, materiale
 utilizarea eforturilor umane pentru realizarea
scopurilor propuse.

4
MANAGEMENTUL

 Exista mai multe definitii ale


managementului, dar caracteristicile
esentiale sunt aceleasi.
 latinul ,,manus” :
 ,,a tine un cal in frau”
 a conduce o căruță cu ajutorul haturilor.
 verbul englez ,,to manage”:
 a administra,
 a trata cu indulgenta,
 a duce ceva la bun sfarsit.

5
MANAGEMENTUL

 Henri Fayol :
 ,, a prevedea si a planifica, a organiza, a
conduce, a coordona si a controla”

 Hersey si Blanchard :
 ,,lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea
unor obiective organizationale”

 Brech :
 ,, asumarea raspunderii pentru deciderea,
planificare si reglementarea activitatii unor
oameni lucrand pentru un scop comun, astfel
incat rezultatul corect sa fie eficient si economic”

6
MANAGEMENTUL

 Caracteristici esentiale:
 managementul se desfasoara in organizatii
formale, care implica oameni in interactiuni
comune, organizate;
 include functia de conducere, facilitand munca
cu membrii organizatiei.

 Elemente principale, in procesul de


management:
 indeplinirea scopurilor si obiectivelor
organizationale;
 realizarea acestor activitati cu ajutorul resurselor
umane, materiale si financiare;
 se dezvolta in organizatiile formale.

7
MANAGEMENTUL

 David Gustafson:
 „Managementul este procesul prin care munca este
făcută prin intermediul altora – bine, la timp şi în limita
bugetului.”

 Peter Drucker:
 “Sarcina fundamentala a managementului este sa-i faca
pe oameni apti de o performanta colectiva“

 “ Esenta managementului decurge din:


 lucrul cu si prin intermediul altor persoane
 integrarea si imbunatatirea performantelor celorlalti
 facilitarea dezvoltarii, schimbarii si invatarii

8
EVOLUȚIE
Management
empiric

Generalizare,
teoretizare,
formulare de
metode și
tehnici

Management
științific (F.
Tylor)

Teoria modernă
a
managementul
ui operațional
(H. Fayol)

Disciplină de
învățământ
9
Principiile conducerii
formulate de Taylor
 Înlocuirea regulilor de ,,bun simţ” cu
ştiinţa (cunoaşterea organizată)
 Obţinerea armoniei în acţiunea de grup,
şi nu a discordiei
 Realizarea cooperării persoanelor şi nu
a individualismului haotic
 A lucra pentru output maximal şi nu
pentru output limitat
 Dezvoltarea tuturor lucrătorilor la
capacitate maximă pentru a obţine cel
mai înalt grad de prosperitate pentru ei
şi pentru companie
10
Principiile conducerii
formulate de Fayol :
 Diviziunea muncii
 Autoritatea şi responsabilitate
 Disciplina
 Unitatea de comandă
 Unitatea de direcţie
 Subordonarea interesului personal celui general
 Remunerarea
 Centralizarea
 Lanţul scalar
 Ordinea
 Echitatea
 Stabilitatea ocupării postului
 Iniţiativa
 Spiritul de ,,corp”

11
PRINCIPII GENERALE ŞI
TENDINŢE ACTUALE
 Conducerea prin obiective
 Învăţarea din experienţă
 Diviziunea muncii
 Înlocuirea resurselor rare
 Convergenţa muncii
 Funcţiile determină structura
 Delegarea autorităţii
 Conducerea prin excepţie
 Utilizarea celui mai scurt drum,
până la decizie.

12
 Conducerea prin obiective
 Mager: ‘dacă nu sunteţi siguri încotro mergeţi riscaţi să ajungeţi aiurea fără
să ştiţi’
 Conducerea prin obiective permite atingerea eficacităţii manageriale:
măsura în care rezultatele aşteptate sunt atinse. Pentru aceasta este nevoie
să ştim unde suntem, unde mergem, cum ajungem.
 Stabilirea obiectivelor se face în cadrul planului de management – un
instrument specific în procesul de luare a deciziei.

 Invăţarea din experienţă


 ‘văzut şi făcut’ Se compară sistematic realizările cu obiectivele şi de
asemenea se compară planurile de personal şi cele bugetare cu execuţia.
Se replanifică pe bază de experienţă. Este considerată o metodă de
utilizare judicioasă a resurselor.
 Diviziunea muncii
 Convergenţa muncii
 Principii care stau la baza oricărei activităţi umane organizate. Persoanele
care urmăresc îndeplinirea aceluiaşi obiectiv formează o echipă. Diviziunea
muncii se referă la împărţirea sarcinilor în cadrul acestei echipe.
 Convergenţa muncii se realizează prin susţinerea reciprocă a activităţilor
care duc la îndeplinirea unui obiectiv.
 Funcţiile determină structura
 Delegarea autorităţii
 Structura (alocarae sarcinilor şi responsabilităţilor) este stabilită de
persoanele din organizaţie care au această autoritate (dreptul de a decide
sau a acţiona)
 Management prin exceptie

13
Managementul organizaţiei:

► reprezintă un proces complex care se


desfăşoară pe baza adoptării iterative a
deciziilor transpuse în activităţi,
► activitățile conduc la realizarea de
bunuri şi de servicii,
► scopul atingerea unor obiective
economico-sociale.

► Organizaţia (societatea comercială,


firma, compania, regia, instituţia,
spitalul, cabinetul medical)
► ansamblul structurilor umane, materiale,
tehnologice şi funcţionale
► scopul producerea de bunuri şi de
servicii.
14
15
► Pe lângă definiţia dată organizaţiei, mai pot fi
adăugate şi cele care urmează:
 “organizaţiile sunt sisteme de fiinţe umane” (Pugh);
 “organizaţiile reprezintă ansamblul strategiilor
complexe menite să atingă anumite obiective”
(Argyris);
 “organizaţiile sunt sisteme de activităţi umane
corelate” (Barnard).
► Pe baza definiţiilor prezentate pot fi identificate
caracteristicile organizaţiilor;
 acestea sunt orientate către atingerea unor
scopuri/obiective bine definite,
 sunt sisteme sociale şi tehnice, adică sunt sisteme
integratoare de activităţi structurate.
► Produsele finite ale managementului sunt deciziile;
adoptarea acestora este determinată de:
 culegerea şi prelucrarea informaţiilor,
 identificarea soluţiilor pentru atingerea scopului
 punerea acestora în practică.

16
Datele de intrare ale procesului managerial,
ieșirea fiind chiar obiectivul de atins

17
► “Managementul, ca proces,
 este o înlănţuire de eforturi de gândire şi de
acţiune
 prin care echipa managerială realizează
diagnoza, planificarea şi decizia,
organizarea, coodonarea şi controlul
procesului de transformare succesivă a
resurselor informaţionale, financiare şi
materiale, cu implicarea resursei umane,
 în scopul atingerii obiectivului strategic al
organizaţiei
 într-o măsură acţională eficace (cu
economie de timp) şi eficientă (cu câştig
maxim şi efort minim)”.

18
► Caact managerial, adoptarea
deciziei se regăseşte în toate
fazele enumerate:
 previziunea permite adoptarea
planurilor,
 organizarea este precedată de
luarea deciziilor privind
eşalonarea activităţilor şi
alocarea resurselor,
 coordonarea presupune decizii
punctuale pentru concertarea
activităţilor,
 antrenarea implică decizii
privind motivarea personalului,
 controlul conduce la decizii
necesare corectării proceselor
deja desfăşurate.
19
Prezentarea procesului managerial permite
identificarea legăturilor interne din cadrul
organizaţiei şi ale acesteia cu mediul exterior

20
Concepte care definesc şcolile
şi sistemele de management
 a) MANAGEMENTUL ŞTIINŢIFIC (F.W. Taylor)
este caracterizat prin:
 analiza ştiinţifică a sarcinilor,
 planificarea activităţilor,
 selecţia ştiinţifică a forţei de muncă,
 instruirea şi dezvoltarea personalului
 cooperarea permanentă între manageri şi
personal.
 În concepţia lui Taylor, omul este comparat cu o
maşină care poate fi programată să dea
randament maxim.
 Sistematizarea conceptelor cu care operează
managementul ştiinţific se datorează lui Henri
Fayol – “părintele managementului”.

21
Managementul ştiinţific
 F.W. Taylor a identificat grupele de activităţi
care se desfăşoară în cadrul unei organizaţii şi
a formulat principiile managementului:
 diviziunea muncii;
 autoritate şi responsabilitate;
 unitate de comandă;
 subordonarea intereselor particulare în favoarea
intereselor de grup;
 salarizare adecvată rezultatelor;
 raport optim centralizare/descentralizare;
 înlănţuirea raţională a nivelelor ierarhice;
 conformitate salariat/post;
 iniţiativă şi spirit de echipă.

22
23
Concepte care definesc şcolile
şi sistemele de management
• b) ŞCOALA SOCIOLOGICĂ (behavioristă, a relaţiilor
umane) - ai cărei promotori au fost E. Mayo, Ch.
Argyris, C. Handy, H. Maslow, D. Mc Gregor şi F.
Herzberg – situează resursele umane ale organizaţiei
în primul plan al procesului managerial.

• ”Relaţioniştii” susţin ideea că omul ar putea fi


determinat să muncescă mai productiv, dacă îi sunt
satisfăcute nevoile de ordin psiho-social.

• Motivarea prin satisfacerea nevoilor esenţiale/primare,


a nevoilor de securitate, afecţiune, respect, stimă şi
autodezvoltare conduce la atingerea obiectivelor
economice ale firmei şi la realizarea nevoilor sociale.
24
Concepte care definesc şcolile
şi sistemele de management
 c) ŞCOALA CANTITATIVĂ
promovată de A. Kaufman şi J.
Starr asociază managementului
modele şi metode matematice şi
statistice.

 Pentru procesul managerial sunt


considerate a fi predominante
următoarele funcţii şi activităţi:
 funcţia de previziune;
 funcţia de organizare;
 activitatea de cercetare-dezvoltare;
 activitatea de producţie;
 activitatea de marketing.
25
Concepte care definesc şcolile
şi sistemele de management
 d) ŞCOALA SISTEMICĂ/MANAGEMENTUL
DESCHIS (C. Barnard, H.A. Simon, P. Druker) pune în
valoare componentele care asigură funcţionalitatea
unei structuri complexe materiale şi umane:
 integralitatea conexiunilor;
 ierarhizarea;
 dinamismul mediului în care se se dezvoltă organizaţia;
 conformitatea dintre organizaţie şi mediu.
 Managementul deschis adoptă ciclul cu feedback,
iterativ:
 mărimi de intrare – activităţi – mărimi de ieşire – corecţii
– mărimi de intrare - activităţi – mărimi de ieşire –
ş.a.m.d.
 Ca urmare, procesul managerial
 este adaptiv, dinamic,
 conduce la adoptarea deciziilor strategice,
 utilizează principiul delegării competenţelor
 promovează dezvoltarea pe baze strategice şi 26
operaţionale.
Concepte care definesc şcolile
şi sistemele de management
 e) ŞCOALA CONTEXTUALĂ
(M. Porter)
 a fost dezvoltată de managerii
care au promovat ideea că nu
există o singură modalitate/reţetă
de a conduce.

27
28
29
DEFINIȚIA MANAGEMENTULUI AUTORUL
O disciplină distinctă și determinată care K. Heyel
conduce la rezolvarea unor obiective
prealabile, utilizând în modul cel mai eficient
potențialul uman și material
Procesul în care managerul operează cu trei J. Mackennsie
elemente fundamentale: idei, lucruri și
oameni – realizând prin alții obiectivele
propuse
Procesul prin care un grup cooperativ I.L. Massie
orientează activitățile către scopuri comune
Procesul de management reprezintă R. Cândea
ansamblul integrat al acțiunilor de
prevedere, organizare, coordonare,
antrenare a personalului și control – reglare,
exercitate de sistemul conducător în
vederea stabilirii și realizării obiectivelor
organizației
30
DEFINIȚIA MANAGEMENTULUI AUTORUL
Arta conducătorilor de a realiza unele lucruri I.L. Massie
folosind eforturile altor oameni
Principala și poate singura sarcină a P.F. Drucker
managementului este de a mobiliza energiile
unității economice (în general ale
organizației) pentru îndeplinirea sarcinilor
cunoscute și definite, ..., și pentru obținerea
unei eficiente ridicate și adaptarea la
modificările din exterior
Managementul desemnează, deopotrivă, O. Gelenier
conducerea și organizarea și presupune un
efort conștient, metodic și științific, pentru
realizarea condițiilor de funcționare ale unui
system
Ansamblul elementelor cu caracter O. Nicolescu
decizional, organizatoric, informațional și
motivațional din cadrul unei organizații, prin
intermediul cărora exercită procesele și 31
relațiile manageriale
Caracteristicile managementului ştiinţific şi
managementului empiric (managementul ca
artă) sunt profund distincte
Managementul științific Managementul empiric
Informare completă, efectuață cu Informare sumară
mijloace științifice
Analiza sistematică a proceselor și Acțiune spontană, de oportunitate:
fenomenelor conexiunile proceselor sunt anticipate
Cunoașterea interdependențelor Cunoașterea interdependențelor
interne ale organizației și ale celor cu interne ale organizației, conexiunile cu
mediul exterior, este anterioară mediul exterior sunt realizate în funcție
acțiunilor de necesități
Realizarea previziunii prin modele și Previziunea este realizată pe baza
tehnologii avansate experienței anterioare
Obiectivele sunt asumate pe termen Obiectivele sunt asumate pe termen
lung scurt
Managerii au capacitate de analiză și Managerii se bazează pe intuiție,
de sinteză, precum și de a decide în talent, capacitate de reacție, bun simț
32
condiții obiective, fiind caracterizați prin
profesionalism
COMPONENTELE SISTEMULUI
DE MANAGEMENT
1. Subsistemul metodologic
- instrumentarul managerial
- elementele metodologice pentru functionarea celorlalte
sisteme

2. Subsistemul decizional
- ansamblul deciziilor
- mecanismele de fundamentare şi adoptare a deciziilor

3. Subsistemul informational
- asigură materialul informaţional necesar fundamentării
şi
adoptării de decizii

4. Subsistemul organizatoric
- organizarea formală : acte normative, reglementări cu
caracter intern, fişa postului, etc.
- organizarea informală : constituirea grupurilor informale
şi a relaţiilor dintre acestea. 33

You might also like