Carmen Nicoleta DEBELEAC

MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE
TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

Galaţi University Press

2019
Copyright  2019 Galaţi University Press
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicaţii nu poate fi
reprodusă în nicio formă fără acordul scris al editurii.

Colecția Științe Inginerești

Galati University Press – Cod CNCSIS 281

Editura Universităţii “Dunărea de Jos”
Str. Domnească, nr. 47, 800008 – Galaţi, ROMANIA
Tel. 0336 13 01 39; Fax: 00 40 236 46 13 53
gup@ugal.ro

Referenți științifici:
Prof. Dr. Ing. Polidor Paul BRATU
Prof. Dr. Ing. Cristian PAVEL

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DEBELEAC, CARMEN
Mașini și echipamente tehnologice pentru construcții / Carmen
Nicoleta Debeleac - Galaţi : Galaţi University Press, 2019
Conține bibliografie
ISBN 978-606-696-173-8

62

ISBN 978-606-696-173-8
Tipărit la Editura Universității “Dunărea de Jos” din Galaţi
 7. EXCAVATOARE CU O CUPĂ

7.1 Definiție. Domeniu de utilizare. Clasificare

Excavatorul cu o cupă este un utilaj de construcţii cu funcţionare

ciclică, autopropulsat, care realizează săparea pământului (atât sub, cât și
deasupra bazei de sprijin) cu ajutorul unei singure cupe cu muchia tăietoare
prevăzută cu dinți (care asigură penetrarea cupei în pământ). Utilajul se
poate deplasa pe roţi sau şenile pe terenuri neamenajate (unde aderența este
redusă). Echipamentul de lucru al exacavatorului este format din: braț,
balansier (mâner), cupă și cilindrii hidraulici de acționare a acestora.
Folosirea pe scară largă a excavatoarelor, în domenii de activitate
precum construcţii şi industrie, a determinat apariţia unui mare de tipuri de
excavatoare, clasificabile după mai multe criterii:
a) După sistemul de acţionare:
• excavatoare cu acţionare hidraulică;
• excavatoare cu acţionare electrică;
• excavatoare cu acţionare mecanică.
b) După numărul echipamentului de lucru ataşabil pe maşină:
• excavatoare cu un număr mare de echipamente interschimbabile;
• excavatoare cu un număr redus de echipamente de lucru;
• excavatoare cu un singur echipament specializat.
c) După sistemul de deplasare:
• excavatoare pe roţi cu pneuri (fig.7.1a);
• excavatoare pe şenile (fig.7.1b);
• excavatoare pe şine de cale ferată;
• excavatoare păşitoare;
• excavatoare plutitoare;
d) După construcţia standard a echipamentului de lucru (de
săpare):
• excavatoare cu echipament cupă dreaptă (fig. 7.1a);
• excavatoare cu echipament cupă întoarsă (fig. 7.1b);
• excavatoare cu echipament de draglină (fig. 7.1c);
• excavatoare cu echipament de graifăr (fig. 7.1d);
• excavatoare cu cupă cu braț telescopic (fig. 7.1e).
133
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

a) b) c)

d) e)

Fig. 7.1 Exemple constructive ale excavatoarelor

e) După greutatea de exploatare:

• excavatoare uşoare (cu masa de exploatare 0,5…10 t);
• excavatoare normale (cu masa de exploatare 11… 22 t);
• excavatoare grele (cu masa de exploatare 23…77 t);
• excavatoare foarte grele (cu masa de exploatare 80…525 t).
Excavatoarele cu un număr mare de echipamente denumite şi
multifuncţionale au volumul cupei sub 0,6 m3 şi sunt destinate şantierelor cu
cantităţi relativ mici de lucrări, dar cu activități tehnologice variate. Ele pot
avea în jur de 40 de echipamente de schimb. Câteva exemple constructive
de cupe care se pot monta pe excavatoare sunt date în figura 7.2.
Excavatoarele cu un număr redus de echipamente au volumul cupei cuprins
în limitele 0,6 … 2,0 m3 şi sunt destinate şantierelor cu cantităţi mijlocii de
lucrări. Ele au trei – patru echipamente de schimb. Excavatoarele cu un
singur echipament de lucru denumite excavatoare specializate au volumul
cupei cuprins în limitele 2…33 m3 şi sunt destinate şantierelor cu cantităţi
mari de săpături. Toate soluţiile constructive adoptate pentru aceste

134
 Excavatoare cu o cupă

excavatoare urmăresc realizarea unei productivităţi maxime şi un cost scăzut

al lucrărilor executate.

Fig. 7.2 Exemple de cupe care se montează pe excavator

Montarea altor echipamente de lucru în locul cupei standard de

excavator se face prin intermediul unor cuple rapide, brevetate de fiecare
producător de utilaje în parte, câteva variante constructive fiind ilustrate în
figura 7.3.

Fig. 7.3 Cuple rapide

Măsurarea capacității cupei de excavator se determină în

conformitate cu normele SAE (Society of Automotive Engineers),
dimensiunile cupei fiind prezentate în figura 7.4.

135
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

Fig. 7.4 Determinarea capacității nominale a cupei de excavator

Capacitatea utilă a cupei este diferită (A, B, C conform fig. 7.5) în

funcție de natura materialului încărcat în aceasta. Tabelul 7.1 conține
valorile coeficientului de umplere a cupei dat ca procent din capacitatea
maximă de încărcare a acesteia.

Tabelul 7.1
Tipul materialului Coeficientul de
încărcat umplere
Mâl umed sau argilă A=100...110 %
nisipoasă
Nisip și pietriș B= 95%...110 %

Argilă dură, tenace C=80...90 %

Roci bine fragmentate C=60...75 %

Roci de râu fragmentate C=40...50 % Fig. 7.5 Gradul de umplere al cupei

7.2. Caracteristicile constructive, funcţionale şi

tehnologice

Calităţile utilitare de fabricaţie şi de exploatare ale excavatoarelor

sunt conferite de particularităţile lor constructive şi funcţionale denumite şi
caracteristici tehnice şi de performanţă. Dintre caracteristicile tehnice mai
importante, care pot defini, în general un utilaj sau echipament şi care pot da
o imagine concludentă, se amintesc: gabaritul maşinii – mărimi
dimensionale şi masice, puterea instalată, viteze, forţe şi presiuni.

136
 Excavatoare cu o cupă

Performanţele sunt acei parametri prin care se pun în evidenţă

competenţele utilajelor sau echipamentelor de a executa lucrările pentru care
sunt concepute, respectiv de a satisface funcţiile pentru care sunt destinate.
Performanţa de bază a unui utilaj sau echipament este definită de valoarea
de întrebuinţare; acesteia i se pot asocia performanţe complementare. Astfel
dacă performanţa de bază a unui excavator este forţa de rupere, performanţe
complementare pot fi considerate productivitatea, viteza de deplasare,
consumul de combustibil, masa specifică.
Performanţa unui produs este într-un continuu progres astfel că
randamentul, fiabilitatea, durabilitatea sunt în continuă creştere, pe când
consumul specific, masele specifice sunt în continuă scădere.

a) Caracteristici constructive
Totalitatea mărimilor geometrice care definesc gabaritul, poziţia
relativă dintre anumite subansamble şi poziţia lor absolută faţă de planul de
sprijin alcătuiesc parametrii constructivi. Având în vedere posibilităţile de
grupare a soluţiilor constructive se deosebesc următoarele:
- şasiul şi sistemul de deplasare cu organe de rulare – tracţiune
diferite;
- amplasarea motorului de acţionare;
- realizarea direcţiei de deplasare a maşinii;
- amplasarea echipamentului la maşina de bază.
Principalii parametri constructivi ai excavatoarelor pe pneuri și,
respectiv, pe șenile sunt ilustrați în figurile 7.6. și 7.7.

Fig. 7.6 Principalele dimensiuni constructive ale excavatorului pe pneuri

137
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

Fig. 7.7 Principalele dimensiuni constructive ale excavatorului pe șenile

b) Caracteristici funcţionale
Prin caracteristici funcţionale se înţelege totalitatea performanţelor
mecanice ale utilajului care asigură îndeplinirea parametrilor tehnologici. În
consecinţă, realizarea parametrilor funcţionali la nivelul de performanţă
cerut, într-un anumit interval de timp, evidenţiază capacitatea utilajului de a
fi apt pentru obţinerea parametrilor tehnologici în frontul de lucru.
Parametrii funcţionali caracteristici sunt:
- turaţia de regim şi puterea motorului de acţionare;
- vitezele de deplasare ale tijelor cilindrilor hidraulici la
mecanismele echipamentului de lucru;
- viteza de rotire a platformei;
- viteza de deplasare a utilajului;
- forţele maxime în cilindrii hidraulici ai cupei, mânerul şi braţul;
- presiunea, debitul şi temperatura uleiului hidraulic pentru diverse
puncte ale sistemului de acţionare;
- eforturile unitare în elementele de rezistenţă cu solicitări
semnificative;
- încărcările în regim static şi dinamic pe punţile şi organele de
deplasare;
- presiunea specifică pe teren sub organele de rulare;
- rampa/panta maximă pentru a realiza deplasarea utilajului;
- eficacitatea frânelor.

c) Caracteristici tehnologice şi de exploatare

Prin caracteristicile tehnologice se înţelege totalitatea parametrilor
funcţionali şi constructivi care determină în mod direct parametrii în frontul
de lucru. Aceştia sunt:
- lăţimea cupei;

138
 Excavatoare cu o cupă

- capacitatea cupei standard (după SAE);

- forţa de înfigere la dinţii cupei;
- forţa de dislocare la dinţii cupei;
- durata ciclului de lucru;
- productivitatea tehnică şi de exploatare;
- consumul de combustibil şi de lubrifianţi.
O comparație între două sau mai multe tipuri de excavatoare cu o
cupă se poate face pe baza diagramei de lucru care conține informații despre
performanțele operaționale ale utilajului supus evaluării calitative (precum:
adâncimea maximă de săpare, înălțimea maximă de săpare, raza maximă de
acțiune, distanța maximă de săpare/nivelare perete orizontal etc.).
Un exemplu de astfel de diagrame de lucru pentru excavatoare cu
cupă întoarsă, cu deplasare atât pe șenile, cât și pe pneuri, este ilustrat în
figura 7.8.

a) b)

Fig. 7.8 Diagramele de lucru ale excavatoarelor cu o cupă:

a) pe șenile; b) pe pneuri.

139
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

7.3. Structura mecanică a excavatoarelor hidraulice cu

o cupă

Orice excavator, indiferent de modelul constructiv, are la bază

schema bloc din figura 7.9, alcătuită pe module funcţionale. Combinaţia
dintre aceste module duce la alcătuirea structurii mecanice a oricărui tip de
excavator.

Fig. 7.9 Schema bloc a unui excavator hidraulic cu o cupă [16]:

MRH – motor rotativ hidraulic; EMT – element de mişcare translaţie; EMR – element de
mişcare rotaţie; MLH – motor liniar hidraulic; OL – organul de lucru; CD – cărucior
deplasare; PR – platformă rotitoare; MB – maşină de bază; B – braţ; M – mâner; C – cupă;
EL – echipament de lucru.

Pentru studierea cinematicii și construcţiei excavatoarelor universale

se va analiza pe module de mişcare soluţiile prezentate.

a ) Modulul de deplasare
Acest modul este conceput conform schemei bloc din figura 7.10.
Modulele de deplasare echipează şasiurile excavatoarelor şi sunt destinate
realizării funcţiei de deplasare între punctele de lucru. Modulul de deplasare
al excavatoarelor cuprinde totalitatea subansamblurilor, prin intermediul
cărora se realizează transmiterea fluxului energetic de la sursa de energie la
roţile motoare.

Fig. 7.10 Schema bloc a modulului de deplasare

Acţionarea dă posibilitatea modificării vitezelor de deplasare şi a

forţelor de tracţiune în concordanţă cu cerinţele şi condiţiile de exploatare
ale excavatoarelor. În figura 7.11 este prezentată o schemă bloc de acţionare
tipică pentru modulul de deplasare al excavatoarelor pe şenile. Sursa de
energie antrenează direct sau prin intermediul cutiei de distribuţie CDM
două pompe hidraulice PH cu volum specific variabil.
140
 Excavatoare cu o cupă

Fig. 7.11 Schema bloc de acţionare hidrostatică a modulului de deplasare [16]

Aceste pompe vehiculează agentul hidraulic de lucru prin circuitul

de legătură (format din traseul conducte – distribuitor – conducte)
motoarelor rotative hidraulice MRH cu volum specific constant, care
acționează roţile motoare RS ale şenilelor prin intermediul reductoarelor
mecanice RM.
Funcţiile asociate ale modulului de deplasare sunt:
- funcţie de sprijin la sol;
- funcţie de rulare tracţiune;
- funcţie de maniabilitate.
Preocuparea cea mai mare a fabricanţilor este integrarea modului de
deplasare într-un sistem global, unitar al excavatorului care să vizeze:
- realizarea vitezelor de deplasare mai mari;
- confortul sporit la schimbarea vitezelor;
- introducerea dispozitivelor electronice la reglajul pompelor şi
motoarelor rotative hidraulice;
- managementul acţionării;
- reducerea zgomotului în funcţionare;
- îmbunătăţirea condiţiilor de întreţinere.

b) Modulul de rotire al platformei

În prezent, la majoritatea excavatoarelor hidraulice moderne,
soluţiile constructive ale modulelor de rotire a platformelor sunt aproape
identice.
Modulul de rotire al excavatoarelor serveşte la deplasarea prin
rotație, în jurul unei axe verticale, a echipamentului de lucru. Mişcarea de
rotație aparţine ciclului de lucru al excavatorului. Modulul de rotire are în
alcătuire mecanismul de rotire şi rulmentul de sprijin şi rotire prin
intermediul căruia platforma rotitoare şi echipamentul de lucru se reazemă
pe şasiul excavatorului. Modulele de rotire ale excavatoarelor sunt alcătuite
dintr-un grup de acţionare (format din motor, reductor de turaţie, frână) şi o
141
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

transmisie dinţată finală (tip pinion – coroană dinţată). Mecanismele de

rotire trebuie să corespundă unor particularităţii şi cerinţe funcţionale care
le determină alcătuirea. Astfel, ele trebuie să pună în mişcare mase mari
(platforma rotitoare a excavatorului plus echipamentul de lucru cu
materialul din cupă) care generează momente de inerţie mari. În această
situaţie, acţionarea trebuie să asigure reglajul puterii (menținând-o
constantă) prin aplatizarea vârfurilor de putere instantanee cerută de la
sursă şi, de asemenea, controlul facil al mişcării. O particularitate o
constituie valoarea mică a vitezei de regim: 4 – 14 rot/min, în funcţie de
mărimea excavatorului. În aceste condiţii sunt utilizate reductoarele
planetare în una, două sau trei trepte. Reductoarele planetare prezintă o
serie de avantaje cum ar fi: rapoarte de transmitere mari la gabarite reduse,
ieşirea coaxială cu intrarea, transmiterea momentelor mari de torsiune,
complexitate constructivă, precizie de execuţie ridicată.
Transmisiile complexe se obţin prin legarea a două sau mai multor
unităţi planetare. Cea mai simplă şi, în acelaşi timp, cea mai utilizată
legătură este înserierea. În figura 7.12 este prezentată schema bloc de
acţionare hidrostatică şi variante cinematice pentru modulele de rotire ale
excavatoarelor.

Fig. 7.12 Schema bloc de acţionare hidrostatică a modulului de rotire [16]:

SE – sursa de energie; CDM – cutie de distribuţie mecanică; PH – pompă hidraulică cu
volum specific constant sau variabil; BD – componentă de distribuţie; MRH – motor rotativ
hidraulic cu volum specific constant; R – reductor planetar; P – platformă rotitoare.

În figura 7.13 este prezentată o schemă cinematică tipică pentru

modulele de rotire ale excavatoarelor cu acţionare diesel – hidrostatică.
Motorul rotativ hidraulic 1 transmite mişcarea prin intermediul elementului
de cuplare 2 roţii centrale 3 a primei unităţii planetare. De aici mişcarea se
transmite braţului portsateliţi 4 care o transmite roţii centrale 5 a celei de a
doua treaptă alcătuită similar celei dintâi.

142
 Excavatoare cu o cupă

Fig. 7.13 Modul de rotire cu un grup de acţionare [16]

Braţul portsateliţilor 6 antrenează arborele de ieşire 7 pe care se

găseşte pinionul 8. Oprirea mişcării se realizează cu ajutorul frânei cu saboţi
interiori 9.

c) Sistemele de acţionare şi control utilizate la excavatoarele

hidraulice
Sistemul hidraulic este un ansamblu de componente ce alcătuiesc o
transmisie, şi care serveşte la acţionarea hidrostatică a excavatorului.
Cerinţele procesului de lucru al excavatorului se realizează prin acţionare
hidrostatică, acestea asigurând puterea necesară şi condiţii de adaptare şi
reglare a parametrilor funcţionali în frontul de lucru sau în timpul
transportului. Din aceste considerente, Astfel, performanța sistemului de
acţionare hidrostatică are o influenţă deosebită asupra parametrilor
funcţionali, consumului de energie şi productivităţii. Mijloacele şi
procedeele de realizare a acţionărilor hidrostatice destinate excavatoarelor
sunt influenţate de principiile şi metodele de preluare a energiei, de la
motorul termic la transformările la care este supusă aceasta şi la modul cum
este ea transferată, în final, echipamentului, respectiv organului activ.

143
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

7.4. Calculul parametrilor constructivi ai echipamentului

de lucru

Calculul echipamentului de lucru, începe cu stabilirea parametrilor

constructivi evident, avându-se în vedere masa constructivă rezultată dintr-
un calcul de stabilitate efectuat iniţial. Stabilitatea utilajului s-a efectuat
ţinându-se seama de ipotezele defavorabile apărute în procesul de lucru.
Parametrii funcţionali se vor stabili în corelaţie cu cei ai maşinii de bază,
ţinându-se seama că puterea motorului termic se determină din condiţii de
deplasare. Cu alte cuvinte, parametri funcţionali, respectiv, cei de săpare vor
fi calculaţi în funcţie de puterea utilă rezultată din deplasarea utilajului în
condiţii grele de şantier.

7.4.1. Determinarea maselor componentelor

Sunt necesare a fi cunoscute următoarele informații inițiale:
- masa constructivă a echipamentului de lucru: Me [kg];
- volumul cupei: V [ m3];
- caracteristicile pământului, în care se urmează a se executa
săparea:
 rezistenţa specifică la săpare: ks [daN/cm2];
 densitatea: γp [daN/m3] .
Cu acestea, în continuare, se pot determina prin calcul principalii
parametri constructive ai excavatorului cu o cupă.

a) Parametrii constructivi ai cupei

Calculul cupei constă în determinarea masei proprii şi a elementelor
care definesc forma şi dimensiunile acestora. Deoarece singurele date
iniţiale certe sunt masa echipamentului de lucru şi volumul iniţial, se vor
utiliza relații empirice. Astfel, vom avea:

Mc = (0,19…0,23) Me [kg]. (7.1)

Pentru determinarea lăţimii de tăiere se folosește o relaţie în funcție

de volumul cupei:

b = ( 0,68…1,26) 3 V [m]. (7.2)

Aria laterală a cupei este:

144
 Excavatoare cu o cupă

A = V [m2], (7.3)
bi
unde bi este lăţimea interioară a cupei.

b) Parametrii constructivi ai mânerului

Calculul parametrilor constructivi ai mânerului, se face din aceleaşi
considerente prezentate anterior, la care se mai adaugă unele elemente
stabilite iniţial:
- masa constructivă (include sistemul de basculare a cupei format
din cilindru hidraulic, balansier, tijă de basculare): Mm [kg];
- lungimea utilă: Lm [mm];
- lungimea totală: Ltm [mm];
- înălţimea: hm = (0,14…0,23) Lm [mm];
- lăţimea: lm = 0,58 hm [mm].
După definitivarea dimensiunilor geometrice ale braţului şi cupei,
lungimea utilă mânerului trebuie să verifice relaţia:

Lm = 1,05( R – X0) – (R0 + Lb) [m], (7.4)

unde R reprezintă raza maximă de acţionare a echipamentului de lucru; X0 –

distanţa de poziţionare a articulaţiei braţului faţă de axa de rotaţie a
platformei; R0 – raza rotirii cupei; Lb – lungimea braţului.

c) Parametrii constructivi ai braţului

Braţul echipamentului este o construcţie metalică, de secţiune tip
cheson aşezat în planul median al utilajului. Braţul este articulat la un capăt
la platforma utilajului, iar la celălalt capăt este prevăzut mânerul
(balansierul). Pe braţ sunt montate tijele cilindrilor hidraulici de acţionare a
acestuia şi cilindri hidraulici de manevrare a mânerului. Având în vedere
întregul ciclu de lucru al utilajului în procesul de săpare, braţul trebuie să
asigure prin forma şi dimensiunile sale următoarele condiţii: construcţie
compactă şi rigidă, realizarea parametrilor tehnologici şi funcţionali și, nu în
ultimul rând, rezistenţă şi stabilitate.
Principalii parametri constructivi ai braţului sunt următorii:
- masa constructivă: Mb [kg];
- lungimea: Lb [ mm];
- înălţimea: hb = (0,25…0,31)Lb [mm];
- lăţimea braţului: lb = (0,43…0,45)hb [mm].

145
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

După definitivarea calculelor lungimea braţului trebuie să verifice

relaţia
Lb = zs  zd, [mm], (7.5)

2  sin
2
unde: zs este adâncimea de săpare; z`d – înălţimea de descărcare minimă; φ –
cursa unghiulară a braţului.
Coordonatele de prindere a braţului la platforma rotitoare a
excavatorului sunt reprezentate în figura 7.14, astfel că
xo = xA - b·sinθ, (7.6)
unde:
xA = 0,275 3 M ex +0,8 [m], (7.7)

b = z0  z A , θ = 35°…45°, (7.8)
cos
zo =0,5 [z`d– zs+2(R+Lm)] [m], (7.9)

zA = 0,3 3 M ex +(0,25…0,30) [m]. (7.10)

În relaţiile (7.7) și (7.10) parametrul Mex se introduce în tone.

Fig. 7.14 Prinderea braţului la platforma rotitoare

Notaţiile utilizate sunt:

Mex – masa de exploatare a utilajului care se determină cu ajutorul
relației:
Gex  Go  Gcomb [daN] , (7.11)
în care: Gcomb reprezintă greutatea combustibilului; Go - greutatea
constructivă a utilajului.
146
 Excavatoare cu o cupă

7.4.2. Calculul parametrilor funcţionali ai echipamentului de

lucru
Pentru determinarea parametrilor funcţionali trebuie identificate
principalele forţe care îi definesc, şi anume:
- forţe de săpare la organul activ (cupă), care sunt condiţionate de
caracteristicile pământului asupra căruia se lucrează;
- forţe fortante, aici fiind incuse cele care susţin greutatea proprie
a maşini şi cele normale, exercitate de sol la contactul direct cu
utilajul;
- forţe motoare (forţe tangenţiale de tracţiune) la mecanismul de
deplasare şi la mecanismele echipamentului în procesul de lucru.

7.4.2.1. Calculul mecanismului de acţionare a mânerului

Calculul mecanismului se face pentru în situaţia în care utilajul
execută operaţia de săpare şi umplerea cupei. Acest calcul se face
întotdeauna după definitivarea diagramei de lucru a utilajului, după ce au
fost determinate lungimile de montaj şi cursele cilindrilor hidraulici care
deservesc echipamentul de lucru.
Puterea motorului termic şi a componentelor hidraulice specifice
acţionării se determină din condiţia de deplasare, motiv pentru care se vor
considera următoarele date iniţiale de calcul:
- puterea furnizată de pompă pentru realizarea săpării umplerii
cupei: Np [kW];
- turaţia pompei: np [rot/min];
- caracteristicile constructive ale echipamentului determinate la
subcapitolul anterior.
Parametrii funcţionali ai mecanismului de acţionare a mânerului
sunt:
- forţa dezvoltată în cilindru hidraulic de acţionare a mânerului în
perioada săpării – umplerii cupei;
- timpul de săpare – umplere cupă;
- presiunea maximă în circuitul hidraulic de acţionare a mânerului;
- viteza pistonului cilindrului hidraulic;
- debitul de ulei hidraulic, necesar cilindrului hidraulic, pentru
realizarea săpării – umplerii cupei în timpul de săpare TS.
În figura 6.12 este reprezentată configuraţia echipamentului de lucru,
astfel încât ansamblul mâner – cupă să execute săparea pământului, pe
traiectoria I, II, situaţie în care spre sfârşitul săpării în cilindru hidraulic
apare forţa Fcm .
147
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

Fig.7.15 Schema de calcul a mecanismului de acţionare a mânerului

a) Forţa dezvoltată în cilindrul de acţionare a mânerului

Aceasta se mai determină scriind ecuaţia momentelor forțelor faţă de
punctul O1 (articulaţie braţ – mâner).

M O1 0, (7.12)
de unde rezultă:
1
Fcm = (Rst · rst + Gm · rm + Gc+p · rc+p) [daN], (7.13)
rCM
unde Rst reprezintă rezistenţa tangenţială la săpare; Gm – greutatea
mânerului; Gc+p – greutatea cupei cu pământ; rCM, rst, rm, rc+p – distanţele de
la forţele respective la punctul O1.

Rst = ks ∙ b ∙ hmax [daN], (7.14)

hmax = ku  V [m]. (7.15)

ka  b  zs

În relaţiile (7.14) și (7.15) semnificaţia mărimilor este următoarea:

ks – rezistenţa specifică la săpare; b – lăţimea de tăiere a cupei; hmax –
grosimea brazdei săpate; ku – coeficientul de umplere a cupei; V – volumul
cupei; ka – coeficient de afânare; zs – adâncimea de săpare.
148
 Excavatoare cu o cupă

b) Diametrul pistonului cilindrului hidraulic

Diametrul pistonului cilindrului hidraulic se calculează cu relaţia:

4  Fcm
D  10  [mm], (7.16)
  Pmax

unde Pmax [bar] este presiunea maximă în circuitul hidraulic de acţionare a

mânerului, care se adoptă de către proiectantul utilajului.
După efectuarea calculelor se alege diametrul pistonului cilindrului
hidraulic din catalog astfel încât
Dcat ≥ D, Dcat [mm] (7.17)
și se va recalcula presiunea efectivă în circuitul hidraulic.

c) Debitul util în vederea realizării cursei efective pentru realizarea

săpării
Debitul necesar cilindrilor hidraulici se calculează cu formula:

612  N p  p
Qc  l / min  , (7.18)
Psp

unde: ηp reprezintă randamentul total la pompei hidraulic; Psp – presiunea

specifică la pompă.
Presiunea specifică a pompei se calculează cu formula:

Psp = Pef + Pp [bar], (7.19)

unde Pp reprezintă căderea de presiune în circuitul de acţionare a mânerului.

d) Timpul de săpare
Timpul de săpare se calculează cu formula:
Cef 60
ts  A1   s , (7.20)
Qc 1000

unde: A1 este aria forţei pistonului cilindrului hidraulic; Cef – cursa efectivă
necesară tijei pistonului pentru realizarea săpării – traiectoria I, II.

e) Diametrul nominal al conductei circuitului hidraulic

Acesta se calculează cu relaţia:
149
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

Qc
DN  4,6  mm , (7.21)
w
unde w reprezintă uleiul hidraulic în circuit.

7.4.2.2. Calcul mecanismului pentru bascularea cupei

Pentru calculul mecanismului de basculare a cupei trebuie cunoscută
categoria pământului în care se execută săparea și care este raza de rotire a
cupei R0 [mm].
Calculând rezistenţa tangenţială la săpare şi grosimea brazdei se
obţine:
k V
h'max  u  m , (7.22)
ka  b  R0

Rezistenţa tangenţială la săpare cu cupa, va fi:

R`st = ks · b · h`max [daN]. (7.23)

Procedând analog ca în cazul mânerului se va determina forţa

maximă în cilindrii de basculare a cupei: Fcc [daN].

7.4.2.3. Calculul mecanismului pentru acţionarea braţului

Calculul acestui mecanism se elaborează pentru două situaţii
defavorabile şi anume:
- cupa se află spre sfârşitul săpării, când în cilindrii de acţionare ai
mânerului se induc forţe interioare;
- echipamentul este extins la raza maximă, cupa fiind goală.
Pentru primul caz scriind ecuaţia de momente faţă de punctul O, de
prindere a braţului la platforma rotitoare, conform din figura 7.15 se obţine
forţa maximă în cilindrii: Fcm [daN].
Deoarece valoarea acestei forţe este mai mare decât în situaţia
echipamentului extins, dimensionarea cilindrilor, se va face pe baza
acesteia. Forţa de calcul dintr-un singur cilindru va fi:

1
F`cb = Fcb [daN]. (7.24)
2

150
 Excavatoare cu o cupă

7.5. Productivitatea excavatoarelor

Productivitatea teoretică se calculează cu formula:
60V
Pt  [m3/oră], (7.25)
Tc

unde Tc este durata ciclului de lucru a excavatorului.

Consumul orar de combustibil (teoretic) se calculează cu formula:

Cc = 10-3 ∙ cs ∙ N [kg/oră], (7.26)

unde cs este consumul specific de combustibil (luat din diagrama motorului

termic); N – puterea motorului termic.

7.6. Recomandări pentru alegerea eficientă a excavatoarelor.

Management de șantier.

Excavatoarele cu control automat al procesului de lucru sunt

destinate lucrărilor de drumuri, taluzuri (pante) la drumuri, diguri
subacvatice şi alte aplicaţii de dislocare a pământului. Prin specificul
lucrărilor sale, excavatorul este un echipament tehnologic care se utilizează
în principal la excavări, încărcarea materialului săpat, dar şi la operații de
nivelare fină a suprafeței de lucru. Toate componentele aflate în mişcare
sunt controlate (prin măsurarea parametrilor specifici mișcării executate) cu
ajutorul unor senzori de înaltă precizie, montaţi în zone sigure pe braț,
mâner şi cupă. Atunci când utilajul este utilizat la finisarea taluzurilor mari,
se folosesc excavatoarele cu cupe speciale pentru nivelare - finisare.
Monitorizarea în timp real a lucrărilor de săpare se poate efectua în
cazul excavatoarelor echipate cu sisteme de supraveghere şi comandă
automată asigurându-se următoarele aspecte în timpul lucrului [20]:
a) supravegherea şi controlul utilajului cu înregistrarea, vizualizarea
şi armonizarea principalilor parametri, compararea valorilor măsurate cu
cele prescrise şi avertizarea operatorului la depăşirea valorilor periculoase.
Pe baza valorilor măsurate se poate face şi o diagnoză eficientă, pentru
stabilirea stării tehnice a utilajului la un moment dat;
b) controlul poziţiei organului de lucru astfel încât în timp real,
operatorul să vizualizeze poziţia dinţilor cupei faţă de suprafaţa la care
trebuie să ajungă la finalul lucrului, element util atunci când se execută
151
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

săpături adânci, la care operatorul nu poate vedea direct suprafaţa de săpat,

sau când săpătura are loc în jurul unor structuri existente. În acest scop se
utilizează sisteme de dirijare 2D și/sau 3D upgradabile (dezvoltate pentru
maşinile de construcţii utilizând staţii totale, GPS & GLONASS),
concomitent cu sisteme pentru monitorizarea parametrilor de funcţionare ai
utilajului. Cu ajutorul display-ului, operatorul poate vedea finisarea finală,
precum şi distanţa dintre aceasta şi muchia tăietoare a cupei excavatorului.
Folosirea acestor sisteme face ca operațiile de lucru să se desfăşoare la
parametri de calitate cu valori ridicate.
c) comanda automată limitată doar pentru unele faze ale ciclului de
lucru, precum:
- deplasarea cupei pe orizontală;
- menţinerea constantă a unghiului de înclinare a cupei la ridicarea
echipamentului cu cupa plină;
- coborârea automată a cupei în poziţia de început a săpării;
- comanda automată a rotirii platformei la un unghi de rotire
prestabilit;
- realizarea traiectoriei impuse a cupei printr-o singură comandă.
De asemenea, obținerea unui proces tehnologic cu eficiență maximă
cu excavatoarele cu o cupă se realizează numai prin utilizarea acelor
excavatoare care au posibilitatea selectării regimului de lucru, minimizând
în acest fel consumul de combustibil în raport cu performanţa operațională a
utilajului. De exemplu, la excavatoarele Volvo, se poate opta regimul de
lucru cel mai potrivit pentru sarcina pe care o are de efectuat prin selectarea
următoarelor variante (fig. 7.17): I (Ralanti), F (Uşor), G (General), H
(Greu) şi P (Putere maximă).

Fig. 7.17 Prezentarea regimurilor de lucru cu excavatorul cu o cupă

Un alt exemplu privind lucrul cu diferite moduri prestabilite este cel

al utilajelor firmei Komatsu. În acest sens, în tabelul 7.2 sunt date detalii
privind avantajele utilizării fiecărui mod de lucru selectat de către operator.

152
 Excavatoare cu o cupă

Tabelul 7.2 Descrierea aplicabilității fiecărui mod de lucru [41]

Modul Aplicabilitate Avantaje
de lucru
P Modul Power  productivitate maximă / putere maximă
 durată scurtă a ciclului de lucru
E Modul  durată bună a ciclului de lucru
Economic  economie semnificativă de combustibil
L Modul Ridicare  viteza de ridicare adecvată accesoriului de lucru
B Modul Frânare  optimizarea turației la axul motorului și a debitului
de ulei hidraulic
ATT Modul  optimizarea turației la axul motorului și a debitului
Accesorii de de ulei hidraulic pentru acționarea a două accesorii
lucru de lucru

Spre exemplu, selectarea primelor două moduri de lucru cu brațul

excavatorului se face în concordanță cu sarcina care se dezvoltă la dinții
cupei în procesul de săpare, fapt ilustrat în figura 7.18.

a) b)
Fig. 7.18 Ilustrarea modurilor de lucru pentru brațul excavatorului [41]:
a) Modul Economic (forțe mici la săpare); b) Modul Power (putere maximă).

De asemenea, modul de lucru ECO, implementat pe excavatoarele

moderne, optimizează randamentul sistemului hidraulic prin reducerea
pierderilor de debit și presiune având ca rezultat creşterea eficienţei
consumului de combustibil, fără diminuarea performanţei în majoritatea
condiţiilor de operare. Modul ECO este selectat automat, însă poate fi oprit
de la tastatură. Un excavator cu funcția ECO are un indicator în cabină al
consumului de combustibil instantaneu care este limitat astfel încât
funcționarea utilajului să se afle în zona verde a scalei indicatorului (fig.
7.19), monitorizându-se în felul acesta consumul de combustibil în diferite
faze ale ciclului de lucru.

153
 MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCȚII

Fig. 7.19 Monitorizarea consumului instantaneu de combustibil cu modulul ECO [43]

În acest fel se reduce, în mod controlat, emisia de CO2 a motorului

excavatorului în mediul înconjurător (respectând cerințele de mediu impuse
de legislația în vigoare).

7.7. Verificarea stării tehnice a excavatoarelor cu o

cupă

Verificarea capabilității tehnologice în timp sau după operațiile de

mentenanță ale excavatorului cu o cupă se face prin inspecții tehnice care au
ca obiectiv măsurarea parametrilor semnificativi ai procesului de lucru
exprimați prin nivel de prag stabilit pe baza documentelor de referinţă: caiet
de sarcini, standarde, normative în vigoare.
Verificarea stării tehnice a excavatorului cu o cupă cuprinde
inspecția următoarelor componente:
- șasiul și capotajele;
- grupul de acționare cu motor diesel și pompe hidraulice;
- mecanismul de rotire a platformei superioare;
- transmisia mecanismului de deplasare;
- instalația hidraulică;
- sistemul de deplasare (șenile sau pneuri);
- sistemul de calare (dacă este cazul);
- echipamentul de lucru de bază (cu cupă dreaptă, cu cupă inversă,
draglină, braț telescopic, etc.);
- cabina și postul de conducere cu aparatura de control,
monitorizare proces de lucru (acolo unde este cazul),
monitorizare parametri funcţionali ai maşinii și semnalizare.
Verificările privind mentenanţa excavatorului cu o cupă se referă la:

154
 Excavatoare cu o cupă

- măsurile operaţionale de înlocuire rapidă a componentelor

defecte;
- operaţiile de mentenanţă adoptate, în mod special, pentru
asigurarea conservării parametrilor funcţionali inițiali;
- înregistrări privind operaţiile de mentenanţă efectuate (fişa de
evidenţă).
Verificarea sistemelor inteligente montate pe excavatorul cu o cupă
constă în identificarea și constatarea funcționalității echipamentului
tehnologic astfel încât etapele de analiză și control să asigure următoarele
activități tehnice:
- identificarea poziției (GPS) în timpul lucrului pe baza sistemelor
și componentelor electronice;
- identificarea mișcărilor simultane ale brațului, mânerului și cupei
în frontul de lucru pentru realizarea tehnologiei (pe baza
senzorilor cu laser sau a traductorilor unghiulari operaționali în
timp real);
- identificarea poziției cupei în frontul de lucru pentru realizarea
cotelor de execuție finală a profilului terasamentului (pe baza
senzorilor operaționali în timp real);
- verificarea conformității rezultatelor măsurărilor în timp real și în
situ pe baza sistemelor pentru achiziție, prelucrare și stocare.

155