Carmen Nicoleta DEBELEAC MASINI SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCTIL Galafi University Press 2019Copyright © 2019 Galati University Press Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicajii nu poate fi reprodusd in nicio forma fara acordul scris al editurii. Galati University Press — Cod CNCSIS 281 Editura Universitafii “Dunarea de Jo: Str, Domneasca, nr. 47, 800008 - Galati, ROMANIA, Tel. 0336 13 01 39; Fax: 00 40 236 46 13 53 stiintifici: Prof Dr H.C Dr. Ing Polidor Paul BRATU Prof. Dr. Ing. Cristian PAVEL, ‘Tehnoredactare computerizata: Carmen Nicoleta DEBELEAC Descrierea CIP a Bibliote DEBELEAC, CARMEN Masini si echipamente tehnologice pentru constru Carmen Nicoleta - Galati : Galati University Press, 2019 Contine bibliografie ISBN 978-606-696-173-8 Nafionale a Romdniei 62 Tiparit la E din Galati itura Galati University Press, Universitatea “Dundrea de J8, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU COMPACTAREA PAMANTURILOR SI MIXTURILOR ASFALTICE 8.1 Definitie. Domeniu de utilizare. Principii de lucru. Clasificare Compactarea reprezinti operatia de indesare a pamantului (sau a oricarui material de umplutura), ca rezultat al actiunii echipamentelor tehnologice. Actiunea acestor echipamente const in aplicarea cielicd a unor sarcini exterioare, statice sau dinamice, in functie de principiul de functionare al acestora.Actiunea statica asupra paméntului se realizeaza prin presiunea provocati de rostogolirea unui cilindru sau a unei roti cu pneu, inainte si inapoi pe suprafaa materialului, operatie care se numeste cilindrare, La prima trecere, adncimea de patrundere a cilindrului este mare si ca urmare suprafefele de sprijin sunt tot mai mari, deci presiunile unitare care se transmit materialului sunt mai mici. Odata cu cresterea numarului de treceri scade adancimea de patrundere si, respectiv, suprafata de sprijin. in azul cilindrilor compactori cu pneuri are loc in acelasi timp si o deformare i uniforma a presiunilor. Actiunea asupra paméntului se realizeaz4 in doua moduri: prin batere si prin vibrare. Compactarea prin batere se objine la caderea periodica de la 0 anumita inaltime ha unui corp de masa m asupra materialului, In acest caz, compactarea are loc sub actiunea impulsurilor transmise materialului prin undele periodice de compresiune provocate de soc. Compactarea prin vibrare se realizeazi cu. ajutorul unor vibratoare de suprafata sau de adincime care transmit unde de compresiune succesive unidirectionale sau circulare, masei de material invecinate. Prin vibrari repetate, granulele de ‘material sunt puse in migcare de forte de inertie proportionale cu masele lor, reducanduese frecarea dintre acestea, ceea ce permite 0 asezare mai densa pe masura micsorarii golurilor. Compactarea prin vibrare di rezultate foarte bune in cazul unor materiale neomogene si necoezive sau slab coezive. In cazul in care raportul 147Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice dintre forta perturbatoare a vibratorului de suprafatd si greutatea acestuia depigeste 0 anumita valoare, are loc desprinderea periodicd a corpului vibratorului, de material, producdndu-se astfel, pe langé vibratii, si lovituri periodice. Trebuie mentionat faptul ca atét la compactarea prin vibratii, cat si la compactarea staticd, prin utilizarea unor cilindri metalici prevazuti cu proeminente pe suprafata tamburilor, apare si fenomenul de frimantare care introduce pe Kinga fortele de compresiune si forte de forfecare, ce contribuie la invingerea fortelor inteme de coeziune. Obiectivele compactarii terenurilor sunt urmatoarele: a) in cazul paménturilor: - cresterea densititii si portantei straturilor, - scdderea compresibilititi si a permeabilititii, b) in cazul mixturilor asfaltice: - cresterea densitati + cresterea stabilitat - cresterea rezistentei la uzurd. Compactarea paménturilor, in general, si in special compactarea suprafejelor cu functii complexe (rezistentd, rigiditate, etansare, stabilitate in timp) pune probleme deosebite specialistilor din proiectare si mecanizare. Asa cum am precizat anterior, masinile de compactat sunt cele care compacteazi materiale, ca de exemplu anrocamente, suprafete de pimant sau asfalt, prin actiunea de cilindrare prin rulare, batere sau vibrare a organului de lucru, Aceste masini pot fi autopropulsate, tractate, montate pe alta magind ca echipament complementar sau cu post de conducere la sol. Maginile de compactat se clasificd astfel: a) Compactoare cu post de conducere purtat: masini de compactat autopropulsate echipate cu unul sau mai mulfi cilindri metalici sau cu pneuri, postul de conducere fiind parte integranta a masinii b) Compactoate cu post de conducere Ia sol: masini de compactat autopropulsate echipate cu unul sau mai multi cilindri metalici sau pneuri, la care comenzile pentru deplasare, directie, frénare si vibrare sunt dispuse astfel incdt comanda masinii este asigurata de un conductor pedestru cu ajutorul unei telecomenzi; ©) Compactoare tractate: magini de compactat prevazute cu unul sau mai mulfi cilindri metalici sau pneuri, care nu au sistem de propulsie propriu si al edror post de conducere se afla pe un vehicul de tractare; 4) Placi si maiuri vibrante: masini de compactat cu organ de luctu cao placa plana care este pusd in migcare vibratorie. Aceste placi sunt 148Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice comandate de un conductor pedestru sau sunt utilizate ca accesorii ale unui vehicul de tractare. 8.2. Proprietatile pimanturilor care influenteazi procesul de compactare Pamantul se prezinté sub forma unui mediu dispers aledtuit din trei faze: solida (scheletul natural), lichida (apa) si gazoasa (aerul si alte gaze), Compactarea paménturilor este procesul prin care se obtine o crestere a procentului fazei solide in unitatea de volum a materialului. Acest lucru este realizat prin expulzarea parfialé a aerului si apei, in paralel cu reasezarea particulelor solide si reducerea volumului golurilor sub actiunea ciclicd a satcinilor exterioare. La actiunea sarcinilor exterioare, in zona de contact se produce stratului de material supus compactirii. Deformatia are doud deforma componente: una remanent si alta clasticd, La randul ei, deformatia remanent se poate prezenta sub dowd aspecte: cu micgorarea volumului pamantului prin reasezarea particulelor si reducerea porilor si cu modificarea formei, volumul mentindndu-se constant. La forte exterioare relativ mici predomina deformatia cu micgorare de volum, iar la forte mari au loc tasari si refulari de pamant de sub organul de Iucru al utilajului de compactare. Deformatia elastic’ apare datorita proprietatilor elastice ale pamantului. dati cu incetarea solicitirii exterioare, deformatia elastic dispare, stratul de pamant riménand cu deformatia remanent, Proprietajile fizice ale pamanturilor se referd la fazele constitutive ale paménturilor si la interactiunea acestora. in cele ce urmeaza, se vor enumera acele proprietiti care influenteazi procesul de compactare Distributia gramulometricd indicd repartizarea cantitativa (in greulate), pe intervale de dimensiuni, a particulclor solide ce alcatuiesc paméntul. Trasarea distributiei granulometrice este primul pas in identificarea si clasificarea unui anumit tip de pamant. Prin ridicarea curbelor distributiei granulometrice se poate face o apreciere initial asupra compactibiltiti paméntului ceea ce este foarte important. Densitatea paméntului variaza in principal cu natura pamantului, cu marimea umiditatii si cu gradul de indesare. Astfel, cresterea densitati si implicit a greutdtii volumetrice a materialului compactat semnifica efectul procesului de compactare. 149Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Gradul de compactare reprezinti raportul dintre greutatea volumetric medie in stare uscata si greutatea volumetric maxima in stare scat, obfinuté in laborator prin incercarea de compactare (metoda standard) si se exprima in procente. Porozitatea paméntului este data de raportul dintre volumul porilor si volumul aparent al paméntului si se masoara in procente. Porozitatea ide proportional cu gradul de compactare obtinut. Umiditatea reprezinti raportul dintre masa apei si masa scheletului confinut intr-un volum de pamant. Aceasti proprietate a pimantului joaca un rol deosebit de important in procesul de compactare influentand densitatea uscati obtinuta pentru un anumit pamdnt la sfarsitul procesului Pe masurd ce umiditatea creste, densitatea descreste datorita fragmentirii, reaseziri particulelor, a reducerii frecarii si coeziunii. Caracteristicile mecanice ale pamanturilor care influenteaz& procesul de compactare sunt compresibilitatea si rezistenta la forfecare. Compresibilitatea reprezint’ proprietatea paméntului de a se deforma, adic de a-si reduce volumul porilor, sub actiunea unor solicitari exterioare de compresiune. Rezistenta la forfecare a paméntului reprezinta efortul unitar maxim care se dezvolta intr-o sectiune a acestuia in momentul ruperii prin forfecare dupa acea sectiune, Accasta rezistenté se noteazi cu ty si este data de expresia: 1, -Chaige, 1) unde C este coeziunea paméntului; o - efortul unitar normal pe sectiunea consideratd in momentul ruperii; - unghiul de frecare interioard, 8.3. Compactoare autopropulsate 8.3.1. Clasificare. Deseriere Efectuind un studiu cu privire la solutiile constructive ale echipamentelor de compactat autotractate, se disting urmatoarele categorii constructive: = compactoare cu rulouri netede (vibratoare/statice), cu sasiu monobloc sau atticulat; = compactoare pe pneuri; = compactoare mixte (cu un rulou vibrator si cu pneuri); = compactoare cu rulouri profilate (cu crampoane), 150Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Principalele tipuri de compactoare clasificate anterior sunt date in figura 8.1 5 2 hy Fig. 8.1 Tipurile constructive ale utlajelor de compactat autopropulsate: )eu rulouri netede; b) cu roji cu pneuri;e) mixt; d) cu rulourt vibratoare; e) cu pneu si rulow ‘eu crampoane; {) minicompactor cu un singur rulou; g)minicompactor eu dout rulour 1h) minicompactortelecomandat cu rulouri cu crampoane, Funefiile de definire ale compactoarelor vibratoare autopropulsate sunt: generarea fortei perturbatoare si implicit a vibratiilor pentru realizarea procesului de compactare a terenului; realizarea tractiunii pentru deplasarea in frontul de lucru si intre punctele de lucru. in general, un compactor vibrator autopropulsat este format din urmatoarele subansamble constructive principale: - _ sistemul de rezistenta (sasiul) care reprezinta o constructie sudatd, cu grad ridicat de rigiditate pe care sunt montate restul subansamblelor masini; 151Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice - sistemul de deplasare care poate fi alcdtuit fie numai din pneuri, sau din pneuri si rulouri sau numai din rulouri. Acesta poate realiza tracfiunea fie numai cu un singur rulou, fie pe ambele; - sistemul de vibrare are in componenfa sa generatorul de vibratii si transmisia. in mod uzual, se utilizeaza vibratoare cu mase excentrice care genereazi vibratii unidirectionale, circulare sau oscilatii (fig. 8.2). fogeneratorul cu mase excentrice, sau cel cu ax excentric sunt cele mai cunoscute si ulilizate vibratoare . ( @ = 2) vibra ezcuare St — Soe Mog Ces 1) vibratiunigivectionale PD Ne Sk o € ) oscilatii ic) Fig. 8.2 Metode de generare a vibratilor [38] istemul de actionare al acestor vibratoare inertiale poate fi mecanic sau hidrostatic. Exemple de scheme de actionare ale sistemului de Fig. 83 Solu constructive de aetionare a ruloului vibrator [55} 2} ca un singur motor; b) eu dows motoare L.ralou vibrator; 20x eu mase excentrice: 3. cad: 4, sistem antivibratl; 5. tansmisie ew bandS in V; 6, ransmisie eu lant; 7. motor; 8 reducter; 9. ambria; 10. motor hdralic; 11. eansmisie ca rot dinate 152Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice - sistemul de actionare este, de regula, cel hidrostatic care rispunde cerinfelor impuse de functionarea masinilor de compactat. Astfel, pentru realizarea funcfiei de deplasare si de vibrare, energia necesara este preluaté de la motorul termic prin intermediul transmisiei hidrostatice formati dintr-o pompa cu cilindree variabila, motor hidrostatic cu cilindree constant& pentru vibrare si motor hidrostatic cu cilindree variabila pentru deplasare; = sistemul de izolare a vibrafiilor are rolul de a amortiza vibratiile transmise de la rulou la postul de comanda si in structura masinii. Cele mai uzuale sisteme de izolare la vibratii sunt cele formate din tampoane de cauciue 8 funetionali Principalii parametti constructivi ai unui compactor autopropulsat sunt ilustrati in figura 8.4 si au urmatoarele semnificatii: ampatament (4); litimea totali (B); garda la sol (D); inaltimea totalg (#1); diametrul ruloului (1); lungimea totala (2); raza interioara de viraj (R); raza exterioard de viraj (Ri); kitimea de lucru (7); kitimea ruloului (177); unghiul de directie (. Calculul parametrilor constructivi, tehmologici i Fig. 84 Parametriiconstructivi ai unui inedreitorautopropulsat [40] Calitatea procesului de compactare este direct influentati de parametrii constructivi, tehnologici si functionali ai masinii de compactat, caracterizati prin: diametrul ruloului, litimea acestuia, puterea necesard actionarii, forta perturbatoare, amplitudinca vibratilor, freeventa vibratiilor, viteza de deplasare a masini, incdrcarea static’, raza de virare interioara, 153Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice puterea motorului. in continuare sunt date relafiile de caleul pentru acesti parametr, astfl: «@) diametrul ruloului. ~ pentru rulou metalic neted: D=(17+22)q , (static) (8.2) D=(15+25)q , (vibrator) (8.3) unde g este incdrcarea specified liniard ~ pentru rulou metalic cu erampoane: D=(6+9)h 84) unde hi este inaltimea activa a eramponului 4) latimea ruloului: - pentru rulou metalic neted B=(1.1+1.6)D, (static) (85) B= (1.0+1.8)D, (vibrator) 8.6) = pentru rulou metalic cu crampoane: Ba(11+12)D. 7) ©) puterea necesaré actiondrii masinii in cazul ruloului tractat cu actiune statica avem: Ey 3607, unde F; este forta de tractare, [daN]; v — viteza de tractare, [km/h]; 7,- randamentul lagarelor ruloului Pentru ca masina si se deplaseze, fortele pe directia migérii trebuie sf indeplineasea urmatoarea relatie: F2ER, 89) [kw]. (8.8) unde SR reprezinta suma fortelor care se opun deplasirii compactorului VR=R/ +R +R +R, (8.10) unde Rreste rezistenta la rulare: SGcose, ll) 154Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice unde G este greutatea repartizati pe rulou; a declivitatea terenului; f— coeficientul de rezistena la rulare al ruloului metalic neted. AR, reprezinta rezistenta opusa de fortele de inertie ale masinii: (8.12) unde ta este timpul de demarare; 4, = 2+5s; Av/ta- acceleratia la demarare a utilajului. Re reprezinta rezistenta la viraj R=hG, (8.13) unde f, este coeficientul de rezistenta la viraj (f= 0.3 pentru piatra sparta; 0.2 pentru piatra spart& compactata). R, reprezinta rezistenfa intémpinata la deplasarea masinii in rampa: R, =Gsina (8.14) in cazul compactorului autotractat cu actiune dinamic’, puterea necesara actionarii este suma dintre puterea necesara deplasarii masinii Pa, si puterea pentru actionarea generatorului de vibratii Py P =P, +P, [kW] (8.15) Puterea necesara deplasirii compactorului va fi ,__# Posehn Wh (8.16) in care F; este forta de tractiune, in daN; v — viteza de deplasare a compactorului, in km/h; 74+ randamentul mecanismului de deplasare. Conditia impusi forfelor care actioneaz’ asupra masinii pentru ca aceasta sa se deplaseze in frontul de lucru este: EsFy. (8.17) iar la limita: EM = Ray, (8.18) Fy =Gyy cos, (8.19) unde Fay este fr i; Gad ~ greutatea aderenta (greutatea care se repartizeaza puntii motoare); a - declivitatea terenului 155Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Forfa de tractiune se determina in mod similar ca in cazul ruloului tractat cu actiune static. Puterea necesard actionarii generatorului de vibratii Py, se calculeaza cu formula: .0014M 207 2 kw), (8.20) mn in care @ este pulsaia fortei perturbatoare, in rad/s; m — masa ruloului vibrator, in kg; 7,- randamentul generatorului de vibratii; M, - momentul static al pieselor excentrice din construcfia ruloului vibrator, in kgm: Me=mr, 21) unde mo este masa excitatoare; r — excentricitatea. @ forta perturbatoare este parametrul care contribuie la apatitia vibratiilor. Pentru obtinerea unei compactiri eficiente, raportul dintre fora perturbatoare si greutatea ruloului vibrator trebuie si ‘indeplineasca condita: Fi, =kyG (8.22) unde Ao reprezinta un coeficient care fine seama de natura terenului de compactat, precum si de regimul de vibratii al generatorului (ky =2+2.3 pentru mixturd asfaltieas k, = 3. 5 pentru pamanturi argiloase). €). amplitudinea vibrajiilor este cea care produce efectul de compactare in adancime. in tabelul 8.5 sunt date valorile recomandate pentru amplitudinea vibrafiilor in functie de natura terenului de compactat A) frecventa vibrajiilor veste parametrul direct influentat de tehnologia ‘de compactare, precum si de solufiile constructive si functionale ale maginii, iar in tabelul 8.4 sunt date valorile recomandate in functie de natura materialului compacta. ®) viteza de deplasare a masini v=0.2Wv, [km/h]. (8.23) 8 funetionali @) Efortul unitar de compresiune in procesul de compactare in cazul compactirii prin actiune statica, efortul unitar maxim se determina cu relatia: Corelafii intre parametrii tehnologici, constructivi siFchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice (8.24) unde q este incdtcarea specific’ liniard a ruloului; E —modulul de deformare a pamantului; R - raza ruloului; oy -rezistenfa la rupere a stratului de compactat in tabelul 8.1 sunt date valorile rezistentei la rupere a diferitelor straturi ce necesita compactare. ‘Tabelul 8.1 Valorilerezistente la rupere ‘Natura pimantulal 6, daNiem?] PAmanturi necoezive gi slab coezive (nisipuri argiloase, prafurl) 30-60 ‘Pamdnturi cu coeziune mijlocie (argile nisipoase) 60-100 ‘Paiminturi cu coeziune ridicatd (arg nisipoase grele) 100-150 ‘Pamdnturi cu coeziune foarte ridicata (argiloas [150-180 incircarea specifica liniard a ruloului se calculeaza astfel: G z 8.25) 3 « in care G reprezint& greutatea masini de compactat care se repartizeaza pe rulou; B~ latimea ruloului compactor. in cazul compactarii cu actiune dinami compresiune are urmatoarea relatie de calcul cefortul unitar maxim de + _ fasPa nae = | 4 < 0.90, 8.26) ina = , (8.26) unde ki(Ey +G) 8.27) B (8.27) 4a in care Fo reprezinté amplitudinea forfei perturbatoare a ruloului; ks — coeficient dinamic de amplificare (pentru asfalt ky = 0,68...0,75); modulul de deformare a pimantului. In tabelul 8.2 sunt centralizate valorile modulului de elasticitate ‘Tabelul 8.2 Valorile modulului de elaticitae a pimdnturlor ‘Nature pimdatull E [daNien"] Satie Dinamie imi coszive 00 = 700 | 150 750 Paminturi necoszive To 180 | 430 400 Piatra spats 9 pet 300 1500 [1730-2800 157Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Relatiile (8.24) si (8.26) sunt valabile in situatia compactirii cu rulouri cu suprafaja netedi. Daci rulourile sunt profilate (cu crampoane) atunci relatia de calcul pentru efortul unitar de compresiune este: G <0.90,, (8.28) Smee = 50981 (8.28) unde n; este numarul crampoanelor pe un singur sir; A — aria de contact dintre un crampon si materialul compactat, conform figurii 8.5, a ») Fig. 8.5 Compactor autopropulsst echipat cu rulou cu erampoane: 4) rulou cu crampoane;b) detalii constructive ale eramponulu Daca utilajul de compactat este dotat cu pneuri, atunci efortul maxim de compactare se determina cu relatia: Gi ca96,+ (829) A unde G; este greutatea masini care se repartizeaz unui pneu; Ae — aria de contact dintre pneu si teren. 4-112, (830) P in care & este coeficientul de rigiditate al pneului; p ~ presiunea din pneu. in figura 8.6 sunt prezentate distribufiile efortului de compresiune sub pneurile unui compactor, in timpul desfigurarii procesului de lucru 158Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice a >) Fig8.6 Distributia pe adncime a efortului de compresiune sub pneurile compactorulut: 1) vedere generals 5) principiu de era, by Adéincimea de compactare ‘Acest parametru este in strinsi dependenta de valoarea umiditatii optime de compactare wo, a terenului, determinata cu ajutorul metodei Proctor pentru fiecare tip de teren in parte. ‘Adancimea zonei active de compactare Hs, se poate determina pe baza urmatoarclor relatii care iau in calcul modulele globale de deformatie ale terenutilor de compactare, astfel: - pentru rulou metalic neted: H, = 0.30 JgR , pentru pamanturi coezive; (8.31) ca H, = 0.35 JqR , pentru pimanturi necoezive; (8.32) Wo = pentru rulou metalic cu crampoane: Hy =(1-k, ht (2.5 +4]; (8.33) = pentru roti cu pneuri: 159Echipamentetehnologice pentru compactaresplminturitor si misturiorasfaice H, =0.18~JO,pe, (8.34) Wo in care w este umiditatea efectiva a terenului [%]; k,- 0.15+0.35 este coeficientul de affinare al terenului; h— inaltimea activa a cramponului; a — latura mica a suprafejei cramponului ©) Numarul de treceri Pentru realizarea unei bune compactiri, utilajul trebuie si treact de mai multe ori peste acelasi strat pan se obfine gradul de compactare optim. fn tabelul 8.3 sunt date indicatii pentru numarul de treceri ale masinii, in functie de terenul ce necesiti compactare. Tabelul 8.3 Valorile numirului de teceri ule compactorului Matera Numi Peninarafour netede [pentru rulour proflate Panini slab eoerive 46 35 amin coezve To..12 et TmbricSming asflice 25.50 = Pia spat [—a0.:60 = jin cazul in care compactorul are rulouri cu crampoane, numarul de treceri se calculeaza cu relatia na=134e, (835) unde A, reprezinta aria ruloului; 4 — aria de contact dintre rulou si teren; m— numarul total de crampoane al ruloului d) Incarcarea specifica liniara Pentru evitarea aparifiei fenomenului de infundare a rulourilor metalice netede in materialul de compactat, a fost introdus. parametrul 4=0/B denumit inciteare specifica liniard. Acesta exprima incdrcarea totald normal Q Ia suprafaja de rulare ce revine unui singur rulou cu latimea de lucru B a ruloului e de alta parte, procesul de compactare mai este influenfat si de alti factori tehnologici, cum ar fi: freevenja si amplitudinea vibratilor, fora perturbatoare si viteza de deplasare a echipamentului de compactare. ©) Frecvenja vibragiilor este parametrul direct influentat de tehnologi de compactare, precum si de solufile constructive si funcfionale ale 160Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice masinii, iar in tabelul 8.4 sunt date valorile recomandate in functie de natura materialului compacta. ‘Tabelul 8.4 Valorle recomandate ale freeventetvibratilor ‘Natura materaluli | Frecvenfa vibrator Hz] Pimanturi nesoedive 35.35 Pimintutleoezive 2030 [Wisco stain 35-50 1) Amplitudinea vibrafiilor este cea care produce efectul de compactare in adancime. in tabelul 8.5 sunt date valorile recomandate pentru amplitudinea vibrafiilor in functie de natura terenului de compactat. Yabolul 8.5 Valorile recomandate ale amplitudinii ibrar ‘Nature materialului_ | Amplitudinea vibratilor, [mm] Piminturi necoezive (0.30 0.82 Pamnturi coezive 1.50= 450 Mixturl asfalica 0300.67 g) Forta perturbatoare este parametrul care contribuie la aparitia vibrafiilor. Pentru obtinerea unei compactari eficiente, raportul dintre forta perturbatoare si greutatea ruloului vibrator trebuie si fie 2 — 2,3 pentru mixtura asfaltica si 3,5—5,5 pentru paimanturi argiloase. 8.3.4, Productivitatea compactoarelor Productivitatea teoreticdé a echipamentelor de compactat se determing in funcfie de natura terenului, astfel: )_ pentru pimanturi necoezive: 0, = 1000" min), (8.36) 7m unde v este viteza de deplasare, in knv/h; h — adancimea finali a stratului compactat, in m; B — létimea ruloului, in m; »—numarul de treceri, b) pentru asfalt bituminos: vhBp ” Q, = 1000. {wh}, (837) unde p este densitatea materialului, in Um®, Productivitatea tehnicd a compactoarelor se caleuleazi tindnd seama de eficienta lucrului caz in care relatiile (8.36) si (8.37) se inmultese cu coeficientul de utitizare a timpului ke: Q=ke9 Qo[m*hh]. (8.38) 161Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Valorile coeficientului , sunt precizate in tabelul 1.7. 8.3.5. Recomandari privind alegerea adecvati si utilizarea eficienta a echipamentelor de compactare vede sarcit Pentru indeplinirea scopului pentru care se face compactarea (in rea atingerii parametrilor prevazuti in proiectul de executie/caietul de ini) si pentru objinerea unei calititi corespunzatoare a terasamentelor trebuie indeplinite urmatoarele activitay alegerea piimdnturilor pentru execujie si cunoasterea caracteristicilor (prin studiul geotehnic) care influenjeaza realizarea sgradului de compactare prevazut in proiect/caiet de sarcini; alegerea tehnologiei de compactare prin stabilirea criteriilor de compactare in functie de fiecare strat de pamant in conformitate cu ‘scopul lucrari si cerinfele de comportare in timp; alegerea echipamentelor tehnologice de compactare si clasificarea acestora in functie de metoda de compactare utilizata, eft si de parametri tehnici si tehnologici In acest sens, in figura 8.7 sunt prezentate bune pract de aplicare a tehnologiei de compactare, tindnd seama de corelatia dintre tipul masinii de compactat si natura materialului care va fi supus compacta. Fig. 8.7 Corelarea dine tehnologie, wilaj gi materialul care necesté compactare 162Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Reglementirile tehnice din fara noastra cu privire la realizarea compactarii paménturilor prevad urmatoarele cerinfe esentiale pentru objinerea unei lucrai de calitate [20]: alegerea pentru umpluturile compactate a unor pamanturi usor compactabile; alegerea corecti a echipamentelor tehnologice pentru compactare in concordanfa cu caracteristicile pamanturilor; cresterea capacititii portante a terenurilor slabe de fundare prin compactarea acestora prin lovire pand la adincimi de circa 7m; “omogenitatea compactarii pe suprafata de compactat; executarea compactirii de proba in poligoane experimentale, cu scopul de a stabili echipamentul tehnologic cu care se va realiza compactarea, grosimea optima a stratului elementar, numarul minim de treceri pe fiecare strat; stratul supus compactirii si aibe o umiditate cét mai aproape de ‘umiditatea optima, care se determina prin incercati de laborator. La alegerea echipamentului tehnologic pentru realizarea operat lor de compactare trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte tehnologice: ta dac& frontul de lucru se desfigoaré pe suprafete mari si n volume mari de lucru se pot utiliza urmatoarele echipamente: Y compactoare cu un singur rulou (static sau vibrator); Y compactoare cu rulouri netede (vibratoare sau statice), cu sasiu monobloc sau articulat; Y compactoare cu rulouri profilate (cu erampoane). acd frontul de lucru este constituitintr-un spafiu ingust; Y placi vibratoare; Y — maiuri vibratoare. Pe de alti parte, valoarea presiunii de contact transmis in sol variaza in functie de caracteristicile terenului, dar si de forma organului de Iucra al compactorului. Pentru informare, in figura 8.8 sunt precizate valorile acestei presiuni pentru o gama variati de utilaje de compactare, in corelatie cu natura terenului. Pe baza informafiilor din acest tabel, obtine imagine de ansamblu privind aplicabilitatea optima a fiecdrei game constructive de compactoare (tractate si autopropulsate). 163Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice compector eu tulour eu erampoane compactor preumai¢ | _—_——— a compactor cu rlour vbratoare we compactor iractat —— 0 7 14 at 2% % Presiunea specifica pe teren(ka/em?) Spamact argios EEE pimart nisipos si pietris Fig. 88 Valorle presiuni specific pe sol in funcfe de echipamentul de Iucru utilizat De asemenea, numarul de treceri necesare pentru. indeplinirea gradului de compactare impus (prevaizut in proiectul tehnic al lucrarii respective), depinde de grosimea finali a stratului compactat, de presiunea de contact dintre rulou si teren si, nu in ultimul rand, de gradul de umiditate al terenului. In figurile 8.9 sunt date corelatii intre acesti parametri in vederea alegerii adecvate a tehnologiei si echipamentului de compactat pentru ca in final sa se realizeze lucrarea cu eficienta maxima. Numér de tocar ° so Tasarea medie cm) 28 6 Pig. 8.9 Corelaifntre numrul de trecer si tasarea medie pentru tipuri de compactoare Diversitatea materialelor care sunt supuse procesului de compactare (implicit caracteristicile fizico-mecanice ale acestora), precum si multiplele variante constructive ale echipamentelor de compactare fac destul de dificil alegerea adecvata si utilizarea eficienti a acestora. in acest sens, pentru usurarea selectirii echipamentului se recomanda indicatile din tabelul 8.6. ‘abelul 8.6 Valori uzale ale parametrilor specific echipamentelor de compactare [11] Nr. | Tip echipament Caracteristii spetilice cn. Material | Vito | Greutaie | Lajime | Numi de km/h) | rulou (kN) | rulow (mm) | _treceri 164Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice T_] Compactor eu rulow ] Mal, nisip, 30-100 | 10-25] 6-12 static pet Z| Compactor eurulow | Nisip in, | 3-6 | 50-100 | TS-25 | 4-8 vibrator noted pietr 3 | Compactor eu rulou | Mal, mil | 3-6 | 0-100 oe vibrator cu argilos crampoane | Compactor or Matargis, | 6-12 | 250-900 | 13-35 | 8-12 Compactor ex ane | se | Arg static cu crampoane Tn tabelul 8.7 sunt prezentate mai multe categorii de pamanturt supuse compacta tehnologice recomandate pentru compactarea acestora (decat cele din tabelul 8.6), precum si echipamentele Tabelul 8.7 Alegerca echipamentelor in funeyie de tipul pimantuh Nr ee Echipamentul tehnologic recomandat pentru compactare 1. | Blocuri din | rulourl ibratoare eu greutatea mai mare de 60 KN piatea, + placi vibratoare cu greutatea mai mare de 10 kN; anrocamente, | - compactoare eu pneuri cu greulatea mai mare de 250 kN; bolovani sir si pliei batitoare cu greutatea mai mare de 10..15 KN. 2.) Pieteg sau ~ rulourivibratoare cu greutatea mai mare de 60 KN; blast eu + rulouri netede eu greulatea mai mare de 80 kN; fractiuni fine | - pci vibratoare cu greutatea mai mare de 7,5 KN: puline sau fri | - compactoare eu pneuri cu greutatea mai mare de 250 kN; fractiuni fine | + mafuri cu greutatea mai mare de 10 KN. 3.) Pieri sibalast_[ = rulouri vibratoare cu greutatea mai mare de 60 KN argilos * rulouti netede eu greutatea mai mare de 80 kN; + pllci vibratoare cu greutatea mai mare de 6 KN: + compactoare eu pneuri cu greutatea mai mare de 250 KN: -maiuri cu greutatea mai mare de $ KN, 7) Nisipar ~ rulouri vibratoare cu greutalea mai mare de SO EN uniforme si | -rulouti netede cu greutatea mai mare de 80 kN; neuniformecu | - pic vibratoare eu greutatea mai mare de 6 kN; picts cu sau | - compactoare cu pncuri cu greutatea mai mare de 125 KN; ‘iri fracjuni | - maiuri eu greutatea mai mare de 5 KN. fine 3.) Nisipurl 7 rulouri vibratoare cu greutatea mal mare de 40 RNG prifoase si | - plici vibratoare cu greutatea mai mare de 4 KN; nisipur sompacioare cu pneuri eu greutatea mai mare de 100 KN: argiloase maui cu greutatea mai mare de 5 KN, 6] Prafur,nisipurt [-rulouripicior de oaie cu greutatea 60.160 RN; foarte fine, sompactoare cu pneuri cu grewtatea mai mare de 120..250kN; nisip fin prafos | - maiuri cu greutatea mai mare de $ KN. sau argilos eu 165Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Plasticore redusi 7 Argile oo ~ rilouri picior de oafe eu greutaiea 60 160 RN; plastictatea | -compactoare cu pneuri cu greutatea mai mare de 120,.250KN; redusi sau | « mafuri eu greutatea mai mare de 5 KN. medic, agile nisipoase sau prifoase “ArEile cu ~rlouri picior de oaie cu greutatca 60 160 KN; Plastictatea | - compactoare eu peut eu greutatea mai mare de 120.280 KN; ridicats + miaiuri cu greutatea mai mare de 5 KN, Raspunsul fa interactiunea dintre rulou si teren este diferit in functie de conditiile de lucru de pe santier. Multimea factorilor care influenteaza acest proces de interactiune si implicit eficienta procesului tehnologic de compactare se pot grupa in doud categorii distincte (tabelul 8.8), astfel: factori controlabili (factori care jin de managementul activitati desfaisurate pe santier); ~ factor’ incontrolabili (factori care sunt sp ici la fata locului) Tabelul 8.8 factor care influenteaz compactarea piméntului tor ineontrolabill > calegoriaterenului + starea tchnicd a cchipamentului | « efeetul emperaturiiridicate asigurata prin programul de + efectul actiun plo, zipeaii sia vantulut rmentenania + efectulalitudini asupra performantelor * eficienja Iucrului ‘unctionale ale motorului durata de vii aechipamentului | « dimensiunile riei de luera siefectuarea inspectiilor tenniee | « starea drumurior de acces pe santier + cerinte specifice impuse eric Compactoarele vibratoare autopropulsate din generatia nou’ sunt dotate cu sisteme de monitorizare si control in situ al parametrilor specifici procesului tehnologic in vederea maximizarii eficientei acestuia. Altfel spus, se doreste atingerea valorii gradului de compactare impus lucrarii respective dupa un numar minim de treceri ale utilajului pe zona respectiva. in figura 8.10 se prezint& schema unui sistem complex de control a procesului compactarii, care cuprinde [14 = sistem de masura format din doua traductoare de acceleratie, unitate de masurare a distantei parcurse de masina in timpul lucrului, bloc electronic de calcul, panou de comanda si afisare: 166Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice - sistem de inregistrare gi prelucrare a datelor (documentare) privind procesul de compactare, format din calculator PC cu ecran ce asigura ‘comenzi prin atingere (touch screen), memorie stick USB, software; - calculator PC pentru analiza in birou a procesului de compactare pe baza transferului datelor din memoria sticks USB. Sistemul stabileste, de asemenea, coresponden{a fntre mirimea masuratd (rigiditatea dinamica a terenului Ey) $i marimile utilizate la testele convenfionale (gradul de compactare, modulul de deformatie) si identificd apoi zonele insuficient compactate (fig. 8.11), precum gi neregularititile terenului, cu scopul de a reduce riscurile de supracompactare. Fig8.10 Schema unui sistem de vontrol continual procesului de eompactare [8] Sistemul de contro! continuu al procesului de compactare prin metoda raspunsului dinamic are urmatoarele posibilitati: = realizarea unui numar mare de masurari (la fiecare 10 em); 167Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Fig. 8.11 Detalil privind monitorizarea compact in situ [8] = reprezentarea pe ecran a gradului de compactare folosind culori, fiecare culoare corespunzand unui domeniu de valori (fig. 8.12); - posibilitatea reprezentarii unei diagrame de variatie @ gradului de ‘compactare in functie de distanfa parcursd de utilaj (fig. 8.13); Fig. 8.12 Nomograme pentru aprecierea Fig, 8.13 Modalitatea de imprimare sadiului compact 8 documentelor - _avertizarea operatorului deservent la scdderea drasticd a gradului de compactare, cu posibilitatea localizirii cu ugurinti a zonelor caracterizate prin densitate redusa; - inregistrarea datelor privind procesul de compactare, inclusiv datele privind pozifia masini si impul cand se face masurarea; = transfer usor al datelor intre compactor si un PC, utilizind dispozitive de memorie; 168Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice - calibrare usoara datorita existentei unui program special de calibrare, care permite stabilirea corespondentei intre valorile masurate ale sistemului si rezultatele testelor conventionale: - rezistenta sistemului la vibrati. 8.3.6. Verificarea starii tehnice a compactoarelor autopropulsate tchnice a compactorului static/dinamic/tractat! autopropulsat cuprinde inspectia urmatoarelor componente [20] = sasiu si capotaje; - grupul de actionare cu motor diesel si grup hidraulic de pompare (la cel autopropulsat); = mecanismul de deplasare; = instalatia hidraulica; - _ sistemul de deplasare (rulouri si/sau pneuri); = echipamentul de lucru (rulow cilindric sau poligonal, cu ‘crampoane sau neted; pneuri; mixt format din pneurirulou); = cabina si postul de conducere cu aparatura de control, monitorizare proces de lucru (acolo unde este cazul), ‘monitorizare parametri functionali ai masinii si semmalizare. 8.4, Compactoare tractate 8.4.1. Definitie. Descriere. Funetionare ‘Compactoarele tractate sunt acele echipamente tehnologice utilizate Ja compactatea pamantutilor, la care tractiunea este asigurata de alte utilaje, precum tractoare sau masini multifunctionale, conform figurii 8.14. ae Fig.8.14 Masini de bazi echipaté cu rulou compactor tractat, Elementele componente ale acestor echipamente sunt: = ruloul care poate fi pe pneuri (fig. 8.15a), metalic cu suprafaja neteda (fig.8.15b) sau profilata (fig. 8.15c), sau in varianté mixta sau combinata (fig. 8.16); 169Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Fig. 8.15 Exemple de compactoare tractate [55] 4) cu pneu; b) cu rulou nefed; e) eu rulou profilt; Fig. 8.16 Varianta de combinare @ compactoarelor tractate pe peut [85] - cadrul care sustine prin intermediul a doud lagdre ruloul metalic; = greutifile suplimentare pentru lestare. Compactorul static cu crampoane (fig. 8.17) se utilizeazé in cazul compactarii pimanturilor coezive si are urmatorii parametri constructivi numdrul, forma, suprafata, lungimea, si dispunerea crampoanelor pe rulou. Fig, 8.17 Forme constructive ale crampoanelor ‘Compactoarele tractate pe pneuri prezintd unele avantaje comparativ cu restul echipamentelor de compactat, si anume: = grad diferit de deformabilitate a pneului (mic la inceputul compacta straturilor affinate si mare la sfarsitul compactarii); - posibilitatea compactarii terenurilor coezive si cu umiditate ridicatas = adaptabilitate ridicati la deplasarea pe terenuri neamenajate cu posibilitatea actionarii independente a pneului/sistemului i 170Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Principalii parametri care influenteaz& procesul de compactare sunt: grosimea optima a stratului ce necesiti compactare, numarul de treceri, 1atimea de compactare, gradul de acoperire si productivitatea. 8.4.2. Caleulul parametrilor speci compactor tractat Puterea necesara actionarii echipamentelor de compactat tractate este asigurata de masina de bazii. Forfa de tractare “Fy se determina in functie de © serie de parametri, precum: rezistenta la rulare WF, forja de revistenta la viraj Rs, forta rezistentd la demarare Re si forta de rezistenta la urcarea in rampai Gi (fig.8.18). i la deplasarea ruloului (agar tou cada ___ Fig.8.18 Fortele care aetioneaz asupra unui rulowtractat in continuare sunt prezentate relatiile de calcul ale parametrilor specitici deplasirii echipamentelor de compactat prin rulare tractate. N= mg cosa, (8.39) W,= IN, (8.40) Fa rpyPwN Penturuloumeicneted, (8.41 R, ; @agN ~ pentru rofi cu pneuri, (8.42) G, =mgsin, (8.43) (8.44) Fy =W,+G,+R,+R,, (8.45) Fm =e wy, 8.46 "3605 [kW], (8.46) unde feste coeficient de rezistenti la rulare; g,,- coeficient de aderenta; B —latimea ruloului; Ri ~ raza interioard a virajului; v—viteza de deplasare, in imFchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice km/h; Fir ~ forta tractata/impinsa, in daN; Jo ~ moment de inertie al maselor exeentrice; 77- randamentul transmisiei. 8.5. Compactare dinamica 8.5.1. Principii de lucru Se disting patru princi diferite de lucru care stau la baza metodelor de compactare dinamica. Acestea sunt ilustrate in figura 8.19. CNG) (el) 2) Fig. 819 Metoe de compacts pin impact 8) compactare cu vibra vibrocompactare); b) compactare dinamied; €) compactare prin impact rapid (prin batere); d) compaetare de mare impact eu ralouri profile. Vibrocompactarea este o tehnicd de imbunatitire a densitatii —solului prin reorganizarea particulelor acestuia utilizand vibratii, Un vibrator atémnat de 0 macara este coborét in pamant (fig.8.20), penetrarea acestuia find ajutata, de obicei, cu jeturi de api. Energia transmis de vibrafii reduce fortele intergranulare dintre _particulele solului, ffcdndurle mai dense pe masura ce vibratorul este ridicat si coborat alternativ. Se completeaz’ apoi cu nisip locul, pentru compensareasciderii_volumului —solului Vibratorul este ridicat teptat pana cand se ajunge la nivelul solului. Tig. 8.20 Vibrocompactare Echipamentele de vibrocompactare pot fi complet echipate cu un sistem de achizitie a datelor la bord. Datele din sistem, cum ar fi amperajul si viteza de ridicare, pot fi apoi inregistrate si afisate in timp real, alituri de valorile impuse specificate pe un monitor in cabind, Aceasté monitorizare permite operatorului sd cotecteze orice abateri in timp real in desfasurarea imFchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice procesului tehnologic pentru menfinerea vibrocompactarii in conformitate cu speciticatiile proiectului tehnic. Compactarea dinamica implica c&derea repetaté a unei mase de 10 pana la 30 de tone, de mai multe ori, de la inaltimi de 15 pana la 30 m (fig. 8.21), avand la baz principiul transformaii energiei potentiale intr-un efect de compresiune a particulelor solului. Fig. 821 Principiul de ucru al compactii dinamice Compactarea prin batere se obtine prin cAderea periodic de la 0 anumité inaltime a unui corp de mas m asupra solului. in acest caz, compactarea straturilor are loc sub actiunea impulsurilor transmise in structura solului prin unde periodice de compresiune generate de socul interactiunii sol — berbec (organul de batere). in mod concret, compactarea prin impact rapid (prin batere) este o tehnicd de imbunatatire a caracteristicilor solului constind dintr-un ciocan hidraulic montat pe un excavator cu masa intre 9 ~ 16 tone, ridicat hidraulic si apoi lsat si cada liber (fig. 8.22). Astfel, energia cineticd creata la impactul berbec - sol are ca efect rearanjarea particulelor acestuia ntr-o stare mai densi. Aceasta metoda este aseminatoare compactarii dinamice intrucdt utilizeaza acelasi principiu (o greutate care cade pe sol), dar intr-o manieri mai controlati {inaltime de cddere mai mic, greutate mai mica, dar impact mai rapid). 13Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Fig. 8.22 Compactare prin batere [31] ‘Compactarea de mare impact cu rulouri profilate reprezinta o tehnica de compactare ,,dinamica” constind dintr-o ,roata” de forma triunghiulard, dreptunghiularé sau hexagonala (fig. 8.23), cu masa intre 8 ~ 12 t, montata pe un cadra care este tras de un tractor cu 0 vitez8 constanta, realizénd mai multe treceri pe sol. Efectul vitezei combinat cu rostogolirea neregulata a rofii creeazd un efect ondulatoriu care densifica particulele din sol. peo po pro crear finer aueot Fig. 823 Actiunea diferitelor forme constructive ale rofi asupra terenulu in figura 8.24 sunt prezentate exemple de variante constructive ale ruloul metalic folosit la compactarea cu impact mare a solului. a) ») Fig, 8.24 Soluji constructive ale ruloului wtilizat fn eazal compacta prin impact: a) rulou eu tre fee; b)rulou cu cine’ fete. 14Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Migcarea pe care o efectueaz ruloul face ca acesta si lucteze pe rand, cu latura si apoi cu muchia, ca in figura 8.25 realizand compactarea alternati cu sfirdmarea stratului. SOB O a) Fig.8.25 Rostogolirea ruloull 4) rulou cu tei fej; b)rulou eu patra fet, Adancimea de compactare este mai mic decét cea objinuti prin compactarea dinamica sau cea rapid’ de impact, ceea ce face ca aceasta ‘metoda si fie considerata una de compactare superficial. 8.5.2. Considerafii privind transmiterea efectului de compactare in adaneime In cazul utilizarii _unor vibrocompactoare de putere_medie, adancimea Ia care se transmite in teren efectul de compactare este intre 4,5 — 15 m, in cazuri exceptionale putdndu-se ajunge pana la 35 de m. Distanta maxima la care se resimte efectul compactari utilizarii metodei de compactare dinamica este data de relatia: pag = 2NGH [mm], (847) in care G este greutatea masei care cade, in N; ‘hr iniljimea de la care cade masa, in m; ‘n= 0,5 pentru soluri coezive; m= 0,9 pentru soluri necoezive. Efectul undelor de compresiune transmise in teren la utilizarea metodei de compactare prin impact rapid (prin batere) se face simtit pana la adancimi de aproximativ 12 m. La compactarea de mare impact, adancimea pana la care se resimte efectul compactirii este intre 1,5 - 2,0 m (maxim). 8.5.3, Recomandiri compactare dinamici Utilizarea vibrocompactirii este adeevata dacii se foloseste la: lucrari de consolidare a terenurilor, terasamente rutiere si feroviare, coloane de piatra pentru terasamente pe soluri moi. Aceasti metoda are o eficienta 175 privind alegerea adecvati a metodelor deFchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice diminuat& daca solul are nisip cu un continut de parti fine intre 10% - 15% si este ineficienta daca continutul de parti fine depaiseste 15%. Metoda de compactare dinamica prin cdderea unei mase de la 0 anumité indltime se recomanda a fi utilizata cu eficienta la urmatoarele tipuri de activitati: Iucrari de reconsolidare a terenurilor, compactarea umpluturilor sau a deseurilor miniere, a solurilor aflate in colaps, a depozitelor sanitare, Metoda functioneaza cel mai bine pe solurile granulare unde gradul de saturafie este scazut, permeabilitatea este ridicata si drenajul este foarte bun, Aceasti metoda nu se recomanda daca: = adéncimea la care isi face prezenta apei nu este mai mica de 1,5 m; fine mai mare de 20%; in partea superioari a straturilor se gisesc soluri moi si coezive; = constructiile din zonele adiacente sunt sensibile la acfiunea vibratiilor transmise prin sol; — existd in apropiere lucrari subterane. Metoda de compactare prin impact rapid (prin batere) este recomandati ca eficientd in urmatoarele activitati: la majoritatea lucrarilor de reconsolidare a terenurilor; la pozarea conductelor, la terasamentele rutiere si feroviare; Ia lucrari de infrastructura in general, dar cu limitare in ceea ce priveste adancimea de compactare. Este 0 metoda rapida, relativ ieflind, are ca efect cresterea rapidi a capacititii portante a solului prin deranjarea minima a straturilor de suprafata si este eficienta atunci cand solurile au un confinut de parti fine peste 25%. ‘Compactarea de mate impact cu rulouti profilate se constituie ca fiind un mod economic si rapid de crestere a densitatii terenurilor cu suprafefe foarte mari, cdnd aproximativ 1,5 m = 2,0 m trebuie si fie compactati in urma unui singur efort transmis de organul de Tucru. Folosita ca tehnicd de compactare a solurilor superficiale, complementara vibrocompactirii si compactarii dinamice, aceasti metoda este recomandati afi aplicabila in lucrari de consolidare a terenurilor, la terasamente rutiere si feroviare, la Iueriri de infrastructura in general. Metoda nu este eficienta pentru lucrati mici (mai pufin de I ha), deoarece necesita o anumita viteza de deplasare a utilajului de bazd, precum si un ciclu de lucru in bucla, 8.6. Plici compactoare vibratoare 8.6.1.Principii de lueru, Descriere constructiva 176Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice La executarea lucrarilor de compactare a piménturilor in spatii inguste se folosesc plicile vibratoare. Acestea au un principiu constructiv simplu si posibilitafi reduse de autoreglare a parametrilor tehnologici in situ. Placile vibratoare au masa uzuald intre 70 - 800 kg si suprafata talpi cuprinsd intre 0,16 - 0,5 cm?, Modelele constructive de dimensiuni mici sunt ghidate manual, sunt recomandate pentru compactarea zonelor inguste unde rnu sunt accesibile alte tipuri de echipamente de compactat, iar viteza lor poate ajunge pana la 0,4 mis. Clasificarea plicilor compactoare vibratoare se face dupa mai multe criterii si anume: a) dupa modul de deplasare: - ghidate manual (fig.8.26a): = reversibile (fig.8.27a); + _ireversibile (fig. 8.27b); + tractate (fig. 8.26b); - telecomandate (fig. 8.26¢); 'b) dupa sistemul de vibrar ratii circulare (fig.8.27a); atii unidirectionale (fig. 8.27a). 6 Fig, 826 Tipuri de plici vibratoare: 4) ghidate manual; b) tractate; c)telecomandate. 17Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice » Fig. 8.27 Princip de vibrare a plcitor compactoare [55] 4) cu vibra circulae (prin schimbarea direotei de rotate); b) cu vibra unidirectionale (prin schimbarea unghiului de direefie). Ca accesorii, plicile compactoare vibratoare se mai pot monta in ocul organului clasie de lucru pe masini de baz’, precum: excavatoare (mari sau mini — fig. 8.28a) sau incareatoare compacte (fig. 8.28b). em » ae Fig, 828 Plc vibratoare montate ca accesoriu de lucru [29, 30, 35} a) pe excavator; b) pe nearer. 8.6.2. Caleulul parametrilor constructivi, funefionali si tehnologic Principalii parametri constructivi si funefionali ai plicilor vibratoare sunt (fig. 8.29): greutatea placii, greutatea maselor excenttice, aria plicii compactoare, forfa perturbatoare, frecventa vibratiilor si amplitudinea lor, puterea motorului de actionare. 178Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Fig. 8.29 Principalii parametri constructvi ai une plici vibvatoare ghidate manual ‘in ceea ce priveste functionarea unei placi vibratoare, principiul este urmatorul: migcarea se transmite de la motorul de acjionare, montat pe cadrul superior, la vibrator prin intermediul transmisiilor, fie cu curele trapezoidale sau in V, fie cu angrenaje cu roti dintate (fig. 8.30). Vibratorul poate genera o fort rotitoare sau unidirectionals. 2 EE 2 6 7 Fig. £30 Construfa sistemulul de genera a virailorransmise pls [SS motor 2 rnsmiseeu band nV; 3, mave excenrce; 4 sem de olare a ibrar, Stala pli vibraoue; 6. transmis uot dinate, 7. sistem de generre a vibra axl dentate fn redastor. Relatiile de calcul ale parametrilor constructivi si functionali ai plicilor vibratoare, care influenteaza in mod direct parametrii tehnologici dezvoltati in frontul de Iucru sunt date alaturat. Greutatea placii vibratoare se determina cu relatia: Gz ps [N}. (8.48) 19Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice unde S este suprafaa plicii, in m? - uzual are valori intre 350-800 mm 9 500-1000 mm; p — presiunea statici a plicii pe materialul care trebuie compactat, in Nim?; p=2000 N/m? pentru betoane asfaltice cu grosimea stratului intre 20-25 mm; p=10000-20000 N/m? pentru nisipuri argiloase cu umiditate optima; p~6000-10000 N/m? pentru nisipuri cu umiditate optima ‘in mod uzual, masa placilor compactoare are valori intre 70 — 200 kg pentru cele ireversibile (cu 0 singura mas& execentricd) si intre 200 — 800 kg pentru cele reversibile (cu dou mase excentrice. Forta perturbatoare dezvoltata de placa vibratoare este: Fy =koS IN]. (8.49) in care ky este un cocticient care fine seama de freeventa oscilatilor; ky = 9 - 10 dacd'n = 700 ~ 1500 rot/min.; k= 10 » 14 dacd n = 1500 » 3000 rot/min.; a= 14 - 23 dacd n= 3000 - 5000 rot/min, in mod uzual, aceasta forta are valori cuprinse intre 8 ~ 30 KN pentru plicile cu o singura masa excentricd si respectiv, intre 40 ~ 80 KN pentru plicile cu doud mase excentrce. in cazul compactarii betoanelor asfaltice, forta perturbatoare trebuie sii fie egalé cu dublul greutafi placii vibratoare. Greutatea maselor excentrice se caleuleazi in functie de forfa perturbatoare a plici vibratoare astfel: 2 _ Gor Fy =mgrar? = 0" | g (8.50) (8.51) unde 7 este turatia maselor excentrice, in rot’min; r — excentticitatea mast mo, in. Unual, frecventa vibragiilor generate de placile vibratoare este de 70 - 90 Hz pentru placile cu o singura mas& excentricd si 40 - 90 Hz. pentru plcile cu dou mase excentrice. Amplitudinea vibratiilor generate de placile vibratoare este dependent de tipul materialului compactat, astfel: pentru paménturi coezive: 4o~ 1,5 — 5,0 mm; pentru pimanturi necoezive: 4o= 0,3 - 0,8 mm; pentru mixturi asfaltice: Ao~ 0,25 — 0,40 mm, Lungimea bazei de sprijin a placii vibratoare trebuie si fie mai mare decat grosimea stratului de material supus compactérii in timp ce lafimea placii se adopta din considerente tehnologice. 180Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Experimental s-a demonstat c& adéncimea maxima de compactare este egal cu dimensiunea minima a talpii de bazd. Viteza de deplasare poate atinge valori intre 15 = 25 m/min. Puterea necesara actionarii motorului are valori uzuale intre 2 - 4 KW pentru placile cu o singura masa excentricd si 4 ~ 10 kW pentru plicile cu doud mase excentrice. Relatia de calcul a puterii este identicd cu cea preventati la subcapitolul despre compactoare vibratoare. 8.6.3. Recomandiri privind alegerea adecvati a plicilor compactoare vibratoare jin mod specific, utilizarea adecvati a placilor vibratoare compactoare este indicat atunci cénd zonele care necesita’ compactare au dimensiuni reduse si mu pot fi folosite alte echipamente tehnologice de compactare de dimensiuni mai mari. Utilizarea plicilor compactoare vibratoare performante asigura: = compactarea tuturor categoriilor de pimant, asfaltului si pavelelor (placa pentru compactarea pavelelor este disponib fig. 8.31); Fig, 8.31 Covor pentru compactarea pavelelor It de confort pentru utilizator (avand sisteme patentate pentru amortizarea vibratiilor transmise la manerul operatorului); ~rezistentd ta uzurd si la fisurare (chiar si in conditiile unei utilizari continue), intruedt placa de bazd poate fi fabricata dintr-un ofel deosebit de rezistent (Hardox); ~ rezistenta la socuri mecanice prin echiparea cu un cadru de protectie solid; = deplasarea facilai de la un punct de lucru a altul prin echiparea cu rofi (fig. 8.32); 181Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Se Fig. 832 Deplasarea pe roi a plc ~ umezirea suprafefei care va fi compactati avand rezervor cu api gi instalatie de stropire (care sunt disponibile ca accesorii, fig. 8.33). @s Fig. 833 Sister de stropire ev apa $i pe aceste tipuri de echipamente se pot monta sisteme pentru monitorizarea lor prin GPS sau GSM, cele mai moderne plici vibratoare compactoare asigurdnd aceasta functie. Principiul de lucru este prezentat in figura 8.34. Fig. 834 Monitorizarea pozitiei de luru eu placa vibratoare [53] La compactarea pe suprafefe inclinate (cum este cazul pantelor sau a taluzurilor), se vor avea in vedere urmatoarele aspecte: ~ abordarea rampelor numai din partea de jos (0 rampa care poate fi abordati cu succes in sens ascendent, poate fi parcursd fara 182Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice probleme si in sens descendent), caz in care operatorul nu are voie si stea pe directia de coborare; - efectuarea lucrului astfel incét sa nu se depaseasca pozitia oblica maxim admisa precizata in cartea tehnica a fiecdrei placi (un astfel de exemplu de bund practica este dat in fig. 8.35). Depagirea acestei pozifii oblice duce la scoaterea din functiune a sistemului de lubrifiere a motorului, ceea ce duce necondigionat Ja defectarea pieselor importante ale acestuia, &% gh Fig. 8.35 Compactarea corecti a pantelor eu placa vibratoare jn figura 8.36 sunt ilustrate cazuri de buna practic’, precum gi aplicabilitatea acestor echipamente de constructii (tabelul 8.9). Fig. 836 Operafi tehnologice realizate cu plivile compactoare vibratoare ‘Tabelul 8.9 Aplicabiliateapldcilor compactoare [ Solur-granulare [isi siargli | Argilépicioass | Asfalt Plici__] Foarte ficient | Tesare yi daci © | Nu se recomand | — Foarte vibratoare ‘azul aplcate ficient Plici | Tesiareqidache | Toure elicient | —Foavie ecient | — Nuse reversibile | azul aplicare recomanda 8.6.4, Verificarea _ stit compactoare tehnice a plicilor vibratoare 183,Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Verificarea stiri tehnice a plicilor vibratoare cuprinde inspectia urmatoarelor componente [20]. = talpa (lalpa propriu-zisa, sudurd, elemente de prindere motor, elemente de prindere vibrator, elemente de prindete maner); - manerul de conducere (cadrul manerului, amortizoare din cauciuc); = motorul de actionare si placa de rezemare (motorul propriu-zis, sistemul de pornire manuala, placa motorului, tampoane de cauciue dintre placa motorului si talpa, cadrul de ridicare si protectie); = vibratorul (carcasa, capace, elemente de prindere, mase excentrice); ~ transmisia (cuplaj, curele, roti curea, apardtoare).. 8 Maiuri compactoare vibratoare 8,7.1.Principii de Iueru. Deseriere constructivi Maiurile vibratoare fac parte din categoria echipamentelor usoare pentru compactarea terenurilor. Acestea au suprafata activa de dimensiuni mici, prin care se transmit terenului forte de impact. Uzual, aria bazei acestui echipament de compactare poate avea dimensiunile: 15 em 9 15 cm, 20 em 9 20 em, 30 em 9 30 em sau mai mari. Principalele elemente componente ale unui mai vibrator sunt date in figura 8.37. ») Fig. 837 Variante de actionare ale maiurilorvibratoare compactoae: 8) diesel [46] ;b) elect [52 |Lmecanism biela-manivela; 2 sistem de ghidare; 3. arcu; 4 ja cu piston; 5, carass; 6. alpa; 7. suport pentru elementele de comands si ghidare; 8, motor; 9. burdut Fazele componente ale unui ciclu de Iucru cu maiul vibrator sunt ilustrate in figura 8.38, pentru o mai bund infelegere a modului de actiune a 184Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice mecanismului bieli-manivela care transmite migcarea de rotatie de la motor intro miscare de translatie a piciorului maiului, generdnd astfel alteranta dintre tasarea terenului si saltul spre noua povitie de lueru, Tor fat ioe ge Pig. 8.38 Principiul de lucra al unui mai vibrator [45] Indiferent de tipul actiondrii echipamentului, indltimea maxima faté de sol la care sare talpa maiului este de aproximativ 15 — 20 em. Piciorul maiului este inclinat cu pufin peste 7° astfel neat dupa faza de saritura, urmatoarea pozitie si fie usor deplasata spre inainte (in felul acesta realizindu-se autodeplasarea lui). 8.7.2. Caleulul parametrilor constructivi, functional si tehnologici In figura 8,39 sunt prezentati principalii parametti constructivi ai unui mai vibrator. ai unui mai vibrator Fig.8.39 Principat purametri construct Performantele functionale si tehnologice ale maiului vibrator sunt asigurate prin urmatorii parametri: amplitudinea si freeventa vibratiilor, 185Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice forta de apaisare, masa operationala, viteza de deplasare, incdrcarea statica, puterea motorului, nivelul de putere acusticd, nivelul vibratiilor la méner. Orientativ, in continuare, se vor preciza valori uzuale pentru o parte dintre acestiparametri, Masa maiurilor vibratoare variaza intre 30-100 kg. Frecventa vibratiilor generate de maiurile vibratoare este cuprinsi in intervalul 2 - 15 Hz. Puterea motorului de actionare variaza intre 2,2 - 3,2 KW. Viteza de deplasare poate atinge valori pana la 13 m/min. 8.7.3. Recomandari privind alegerea adecvati a maiurilor compactoare vibratoare Lucrarile care implica utilizarea maiurilor compactoare sunt cele care sunt delimitate in spatii foarte restranse, pe lng marginea bordurilor, pe linga canalizari, in sanfuri de latimi mici Cateva exemple de bund Practicd cu aceste tipuri de echipamente sunt ilustrate in figura 8.40. Fig. 840 Opera tehnolo ice realizate eu maiul compactor vibrator Utilizarea maiurilor vibratoare este recomandati, cu foarte mare 4, la compactarea solurilor coezive (tabelul 8.10). ‘Tabelul 8.10 Aplicabilitatea maiurilor compactoare vibratoate Solu | Nisipsaraila aot | granule Nuse | Tesaregidacbe xe | recomands | caval uplicare | _eficieat | recomands Noutatea solutiilor implementate pe maiurile performante consté in: utilizarea unor materiale extrem de rezistente la constructia piciorului si in special a talpii; confectionarea burdufului din cauciue cu proprietati superioare de amortizare a vibratiilor; sisteme de actionare care genereaz forte de apisare foarte mari cu un necesar energetic scazut; stabilitate in functionare; nivel de vibratii aproape imperceptibil la manerul de dirijare. 186Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Pentru usurinta manipularii de la un punct de lueru la altul al maiului compactor, producitorii de echipamente de constructii asigura si sisteme de deplasare pe roti (ca accesoriu suplimentar, fig. 8.41). 7 Fig. 8.41 Mai compactor vibrator echipat cu sistem de deplasare pe roi 8.7.4. Verificarea stiri tehnice a maiurilor vibratoare compactoare Verificarea stiri tehnice a maiului vibrator cuprinde inspectia urmatoarelor componente [20] = corp mais = motorul de actionare; = manerul de conducere; = transmisia mecanismului de batere; = suspensia mecanismului de batere gi a talpii, 8.8. Controlul de calitate a lucrarilor de compactare jin general, controlul de calitate a lucrdrilor de compactare cuprinde dou componente: -area tehnologiei de compactare; area compactarii in timpul executiei terasamentului. ‘Tehnologia de compactare si alegerea echipamentelor tehnologice trebuie si fie conforma cu precizarile din proiectul de executie/eaietul de sarcini si este la latitudinea executantului, iar organele de control si beneficiarul au obligativitatea verificarii tehnologiilor propuse de proiectant sau de executant. Pentru inceput se fac verificdri pe sector experimental sau. pe primul strat al terasamentului pus in opera. Verificarea tehnologiei de compactare implica realizarea urmatoarelor obiective 187Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice - grosimea stratului de astemere a paméntului si cea a stratului dupa compactare; = numarul minim de treceri necesar realizarii gradului de compactare; - _ parametrii tehnologici ai echipamentului de compactare; = gradul de compactare rezultat. Verificarile compactarii terasamentelor se fac in urmiatoarele faze: = inainte de inceperea exec = pe parcursul executiei; = in-vederea receptiei finale Verificarea parametrilor compactarii se poate face in dou’ modu = verificarea compactarii primelor straturi de pamant puse in lucrare, pe baza cirora se alege grosimea optima a stratului compactat sia ‘numarului minim de treceri necesare prin care se realizea7a gradul de compactare prescris, pentru un echipament tehnologic de compactat ales fn funcfie de natura si starea pimantuluis = verificarea compactirii de proba pe pista si platforma de incercare. Aceasta verificare se face numai in cazul unor lucrari de terasamente cu volume de peste 5.000 m?. Paméntul pe care se face compactarea de proba trebuie si aiba aceeasi natura cu cel ce urmeazaia fi utilizat la executarea terasamentelor. Numérul sectoarelor de incercare pe care se excoutii compactarea de probé rezulti din numarul parametrilor variabili care pot interveni in tehnologia propriu-zisa. Acesti parametri sunt: tipul echipamentului tehnologic de compactat; natura pamintuluis umiditatea pamintului; grosimea stratului ce se ‘compacteaza. Avand la baz rezultatele objinute in urma_experimentirilor efectuate pe primele straturi de pamint pus in opera sau de pe pista de incercare, verificarea parametrilor compactatii se continua pe toata durata executiei lucrarii controlindu-se: = umiditatea de compactare a pamantului; = grosimea stratului de pamant compactat; - numarul de treceri ale utilajului de compactare. Frecventa verificarilor umiditatii de compactare si a grosimii stratului compactat este de minimum 3 incercéri la 2 000 m? strat sau 500 1m} de pamant pus in opera 8.9, Studii de caz. Apli 188Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Aplicatia 1. Sd se estimeze care este productivitatea unui compactor static cu rulou cu crampoane care realizeazé 0 lucrare in urmétorele conditii: viteza medie de deplasare, Ymei = 7,8 kwh; adancimea final de compactare: h = 20 cm; latimea ruloului cramponat: D = 2m; numadrul de treceri: z = 6; eficienja lucrului este de 50 min./h. Rezolvare Relatia de calcul a productivitatiitehni Q= (10009 D9 vnea9 9 ke)! La o eficienta a lucrului de 50 min./h se adopt coeficientul de utilizare a timpului ke = 0,83 (conform tabelului 1.7). Se obtine: = (1000 9 2.9 7,8 9 0,2 9 0,83) /6 =433, este: 6 m‘h. Aplicatia 2. Sa se estimeze productivitatea echipamentelor de compactare folosite pentru cele dowd tipuri de lucrari, cunoscdndu-se informatiile din tabelul 8.A1. abelul SAL Caracteristicile lucriri [Cungimea drumulei 10 km 22 km Tipul echipamentului de lucru | BW212D-2A (Bomag), | L&T 1104 (Bomag), compactor pe pneuri | compactor pe pneu Modul de compactare LLitimea roloulul Prin vibrare Prin vibrare Diametrl rulouluipneului 24m 215m Masa de exploatare 13m 1m 10176 ke 10430 kg Condit specifice ale Toculul si de management Ore de lucrwii 10/24 ore (un schimb) | 10 24 ore (un schimb) Categoria terenuli argili nisi fin Vechimea echipamentulul Sani 6 ani Expetienfa operatorulu Sani (ke= 0,7) S ani (ke=0,7) ‘Numirul de trecer 1 6 Dimensiunile zonel de lacra Lungime 100m 180m Lavime 16m Rm Grosimea stratuui de compactat, 025m 025 m Vitera medie de deplasare km/s Rezolvare: 189Fchipamentetehnologice pentra compactarea plmdnturilor $1 mixturilor asfatice Productivitatea specified pe unitatea de suprafafd pentru echipamentul BW212D-2A. q=0,7 9 2,40 94,0 9 1000 / 7 = 960 m'sh Productivitatea specifica pe unitatea de suprafata pentru echipamentul L&T 1104: q= 0,7 92,15 9 3,8 9 1000 /6 = 953,16 m’/h Productivitatea tehnicd volumicd pentru echipamentul BW212D-2A: Q=49 gros. strat Q= 960 9 0,25 = 240 m'/h Productivitatea tehnica volumica pentru echipamentul L&T 1104: Q= 953 9 0,25 = 238,25 msh Discupii: Avand in vedere cele doud cazuri prezentate, se observa ca productia orara a compactarii paméntului in cazul 2 (953,16 m°/h) este cu putin mai micd decdt cea rezultaté pentru cazul 1 (960 m°/h). Litimea de compactare in cazul 2 este mai mica fafa de cea din cazul 1. Eficienta compactorului este invers proportional cu numérul de trecerile efectuate, deoarece fiecare trecere suplimentaré creste durata de executie si costul lucrarii, De asemenea, varsta echipamentului in cazul 1 este de 3 ani, in timp ce in cazul 2 este de 6 ani, ceea ce inseamnd ca echipamentele noi asiguré: objinerea unei productii ridicate (din cauza problemelor de intrefinere care apar rar) in comparatie cu cele invechite (la care rata de aparitie a defectiunilor este foarte mare)