Capitolul 7 cuprinde-I maretia intr-0 i cae = 1901, Jim: White, un Cowboy din N, : zarit ceva ciudat care se Tidica de Ja pamant la cer. me in New Mexico, a fum, dar nu vedea niciun foc. Ce si fie a - Inifial a crezut ca era Mai tarziu, Jim 451 amintea: ,,In viata mea la ene aa fed ru A juri de preerie, insa acesta nu se migca: a rimas in acelasi loc a varte- sus. L-am privit vreo jumatate de ora, pana cand curio rotindu-se in fnceput s4 investighez.* zitatea a invins si am es cee descoperit a fost o gauri mare in pamant, de und numar nesfarsit de lilieci pe cerul noptii : le zbura un aburand. Nu stiu cati erau, probabil chiev miloane Glan vd ae les & oO gaura ca asta, care putea gazdui o asa armata, ae fae inte- grota subterana. M-am furisat printre cactusi, pana am ajuns e —— ° tiei si m-am uitat in jos. Stiusem de-atatia ani de locul acela, dar cee am fost si vad. Nu i se vedea capatul! N-o sa uit niciodats vim; cuprins.“! capatul! N-o sa uit niciodata uimirea ce m-a »Uimirea“ data de cele vazute a crescut si mai mult cind a reusit s& co- boare in subteran. Ceea ce Jim White a vazut dincolo de suprafata i-a schimbat cursui vietii: »M-am intors la grot& cu niste unelte si o lampa cu petrol. Am taiat lemne dintr-un lastaris si am facut o scar din franghii ca sa cobor in grota." C4nd a ajuns la capatul franghiei, White a aprins lampa si a vazut un tunel la dreapta, mai jos cu vreo 6 metri. Sprijinindu-se de stdnci a coborat intr-o galerie imensa:,,,Am explorat tunelul din partea stanga, unde am gasit hruba liliecilor. Apoi am revenit la grota mare si am apucat-o prin tune- lul din dreapta, unde am descoperit un taram de basm. Stalagmite enorme se ridicau din podea, hitp://pbs.org/weekendexplorer/new/mexico/carlsbad_white-htm (accesat 9/27/08)ciorchine de s ite intr- ime de culori atarnau de sus gj 7 , stalactite intr-o multi si Pretutng luceau ochiurt u de onix pline cu ap limpede.“ . Jim White descoperise Pesterile eanerad A reat din nou g rimanand deseori $i cAte trei zile tnduntru, i eT e din urma a hot a va ocupa de atunci incolo de explorarea acelor aoe Anii Petrecuy adancul pesterilor au facut din el o autoritate in speo! logie. ; n fns& cowboy-ul n-a vrut sa pastreze descoperirea pentru sine, Cy cat y, sea mai multe in addncimi, cu atat voia sa le arate $i altora. ‘A construit astfel o serie de scari gi cdi de acces care 88 faca Pesterile accesibile. Ba chiar a inventat ,,un lift in forma de cupa“ pentru a oferi a tatorilor acces deplin la minunile de jos. Cei ce nu aveau bani puteay Vit pesterile gratis. Jim White nu le putea ascunde: Se simfea obligat 5 ate oamenilor frumusetea pe care 0 descoperise dincolo de suprafata, ca Sj ajute sa aprecieze maretia ascunsa ochilor. : ; Predicatorii profunzi fac cu textul biblic ce a facut Jim White cu Pesterile Carlsbad. Ca el, nu ne multumim cu suprafata textului. Predicatorij Profunz; coboara in adanc si petrec timp explorand frumusetea textului, care De taie respiratia. Nu ne mulfumim sd citim c&rti si si vedem documentare despre explorarile altora, ci dim din timpul si energia noastra ca sa ne intalnim per. sonal cu profunzimile minunilor lui Dumnezeu, spre folosul altora. Predicatorii profunzi cuprind cu privirea maretia adanca a Cuvéntului uj Dumnezeu, pentru ca si altii si priveasca uimiti lucrarea migéloasa a lui Dumnezeu. Uneltele de care avem nevoie pentru a cobori in adancul bogitiilor Cu- vantului lui Dumnezeu nu sunt scari din franghii si lampi. Pentru ce exple- ram noi, e nevoie de disciplinele spirituale clasice; munca din odaita este 0 condifie pentru predicarea profunda. 1 din oy Frica de odaiti Multi predicatori au o mare team’ de odaita sufletului. ,,Frica de odaité“ m inseamné claustrofobie, pentru cd nu ne cere si ne inchidem in dulap! Fre de odaifa este teama de ticere. Ne temem de munca din odaitd, pentru chm suntem obisnuifi cu singuratatea, Bemie Krause este specialist in bioacustic3, El inregistreazA sunete m= rale facute, de pilda, de animale, tunete, valuri revarsate pe falezi, front Suflate de vant si altele asemenea. {ntr-un interviu din 2007, Krause SPU »Aproximativ 30% din colectia mea de 30 de ani provine din habitate be pelt Scum nu mai putem inregistra, pentru c& nu mai gésim oie Aa intémplat cu ‘Sunetele naturale? Au fost distruse es istreze chante) ete devine tot mai galagioasa. Cine incearch Sistreze cantecul unui macdleandru — ira zgomote de masini sau pice™Predicarea profunda ge furc’. in 1968, cfnd am inceput, inregistram cam 14 sau 15 ore ult age 9 of de material neperturbat de sunete de fundal. Astazi am nevoie pen” an de inregistrari pentru acelasi material. ~ pernie Krause igi petrece viata cutreierfnd locuri indepartate gi incercand aseascd tacerea. Daca ii trebuie un an sa puna laolalta 0 ora de tacere, jst sanse ca tu si eu si dim de ceva liniste sptimana asta? Suntem inun- existe zgomot. Traim intt-o huruit continuy, Cand mai oprim iPod-ul sau scoatem bateria din telefonul mobil? Oare ne mai poate Dumnezeu vorbi tandru, sau jl izgonim prin viata noastra zgomotoasa? Nu doar de tacere avem nevoie in odaita sufletului; nu doar ea ne infrico- ea. Ne temem si de puterea ei de a ne face si ne concentram. Odaita su- fletului nu ne izoleaza doar de zgomotul vietii, dar este si singurul loc in ca- re nu putem face mai multe lucruri deodat’é. Odaita ne obliga s4 ne concen- trim asupra unui singur lucru. $i asta ni se pare ciudat. fndeletnicirile multiple definesc viata in secolul nostru. Nu stim cum sa facem un singur lucru odata. Pretuim eficienta si vrem sa ne folosim indoit timpul. De ce doar s& sofezi, cand iti poti verifica si apelurile? La sedinte iti duci si iPhone-ul ca, daca lucrurile merg lent, sA rispunzi mesajelor din in- box. Nu mergi la plaja fari BlackBerry, iar seara, cand te uiti la televizor, mai scrii si un memo. Un sfert din zi, parintii care lucreaza fac mai multe lucruri deodata. Dotati cu te- lefoane mobile, conducem masinile ca niste bezmetici; si morti, tot raspundem la apeluri. Mesageria instant $i butonul de pauz4 sunt mijloace de comunicare perfecte pentru o astfel de viaté. Peste jumatate dintre utilizatori spun cA folo- sesc mesageria instant in timp ce cautd pe internet, se uit la televizor, vorbesc la telefon sau se joacd pe computer.” Ne traim viata precum controlorii de trafic, jmpartindu-ne intre sutele de destinafii ce roiesc in jurul nostru $i rareori concentrandu-ne asupra unei singure sarcini. Aversiunea culturii noastre fafi de tacere gi concentrare nu 1e lasé si intrim in odaifa sufletului. Sa invatim de la Isus sd cautém locurile tainice, ca si ne concentram supra lucrurilor duhovnicesti. ,Jsus S-a inconjurat de tacere... Invafitura si Slujirea Sa erau mereu intrerupte de perioade de singuritate."° a Tsus $i-a inceput lucrarea in pustiu.* $i-a ales ucenicii dupa ce a stat o apte singur in rugdciune. Isus a cdulat alinarea singuratait dup’ moartea OO : uaa Jackson, Distracted: The Erosion of Attention and the Coming Dark Age 3 Dee NY: Prometheus Books 2008), 74. : ; om, A Center of Quiet: Hearing God When Life Is Noisy (Downers LL: InterVarsity Press, 1990), 4. |J, KENT EDWARDS. n Botezitorul® si nu S-a dus la cruce fara sf stea mai ing Ghetimani.” Toat& viafa a cdutat si puna deoparte timp pentry inh . Dumnezeul Sau $i Sia invatat ucenicii s& faca la fel. Mites Ca sf aiba profunzime, predicatorul trebuie sa fie mai ase, : lui Ioat ii i ape Men, si mai pufin asemenea culturii. Predicarea profunda iji cere 94 o lui Ontr, turii, pentru c& te cheama la linistea gi concentrarea din odaita Spirit Ce vei duce ou tine in odaita? Lasa afar gadget-urile care te dist tru munca din odaita nu ai nevoie decat de disciplinele spirituale Clasicg, ce i) intelegerea disciplinelor spirituale Biblia spune c oamenii lui Dumnezeu practica regulat disciplinele Spi le. Acestea sunt randuieli care ar trebui sa facd parte din viata fiecsri tin gi frebuie s& facd parte din viata predicatorului. Daca ascultatorii ny a ticd aceste discipline, saracesc spiritual, dar daca predicatorul nu le Pract, intreaga congregatie sufera. in contextul practicilor spirituale contemporane, disciplinele acestz, a, valoare incontestabila. Discipline precum meditatia, rugaciunea si postul 4 Joc indiscutabil in viata crestinului. Cu tofii suntem de parere ca lista ar p,. tea creste, nicidecum’ c& s-ar putea micgora. Meditatia, rugaciunea si post sunt practici fundamentale ale vietii crestine, care trebuie sd ne caracterize. ze. : Meditatia Meditatia biblicd nu -inseamna exegez’ sau incercarea de a intelege ce co municd textul. Meditatia incepe cand exegeza se incheie. Sensul de baz al cuvintelor ebraice traduse prin meditatie este . scazut, ca murmurul de porumbel (Is. 38:14, 59:11) sau ca mugetul levli asupra prizii (Is. 31:4).' A medita inseamna a ramane asupra textulul as cum face leul asupra prazii rapuse. Leii icnesc multumiti asupr stil dup o vanatoare izbutité; torc de parca s-ar felicita de fiecare dati cand iz imbuc&tura. Leul exultd in pozitia de cuceritor, de ,,rege al animalelo" * . de cate ori savureazi din prada haituita, si ionetul tine cét dureaz® ons a uneori zile sau s&ptiméni. Dumnezeu ne cheama sa meditim east Scripturii asa cum ramne leul asupra pr: sunt 4 Mat. 4:1-11. 5 Luca 6:12, 6 Mat. 14:13. 7 Mat. 26:36-46. gi - By rook, 8 R Laird Harris, Gleason L. Archer, Bruce K, Waltke, Theological Wo i Old Testament, editie electroni i ; 1980, coe ett edie clectronict (Chicago, I: Moody, 120Fredicarea profunda a intelege ies imaginafi-v un puscag marin care-si slujeste jsiune peste hotare. Sa presupunem ca acesta decide, in singura mis 5 scrie o scrisoare iubitei din li 5 Shi > guratatea ii, sB-i sorte 0 SO iceu $i Sé-i propuna sa se marite 1, Cat qi va lua sa serie scrisoarea? Douizeci, treizeci de ore? Si oare de ow i Sova rescrie? De peste zece ori? Insa de fiecare daté cand va rescrie cit en obsesiV peste ce a scris deja. Oare s-a exprimat corect? Oare s-ar rex ima mai bine? Oare cum ise va parea:ei scrisoarea? S-ar putea si fie nevoie de o saptamana intreaga si 0 Tescrie, pana va fi multumit de acea foaie de hartie. Ce a facut soldatul cu scrisoarea suntem chemati si noi sa cea cand citim scrisoarea hui Dumnezeu. Obsesia lui fata de scrisoare se cheama in termeni biblici meditatie. Inseamna s4 cumpanesti gi s4 calculezi fiecare unghi posibil. . Meditafia biblica inseamna cd, dupa ce am descoperit semnificatia textu- m timp s& ram&nem asupra lui. Meditatia inseamna a depune tru a z4bovi asupra cuvintelor lui Dumnezeu — la fel cum nntul cand i se spune cd trebuie si aspire casa jnainte de a iesi cu prietenii. Ce fac adolescentii cand parintii le cer asa ceva? Se gan- desc la ce li s-a spus. imping aspiratorul, dar bombine la fiecare pas despre cit de nedreapta le e soarta. CAt dureazi aspiratul, murmura la fiecare gurd jn ui, ne face efort, energie pent murmura adolesce! de aer: Precis nu mai are nimeni parinfi rai ca at mei. Doar ce-am aspirat saptdmdna trecuta! Fratele meu nu-i pus la corvezi ca mine. Oare vor sta prietenii dupa mine? Covoarele nu trebuie aspirate. Scrie in instrucfiuni! Meditatia biblicd presupune sa-ti iei timp s4 analizezi adevarul biblic din fiecare unghi, pentru a lua in considerare implicatiile lui, pentru a recapitula, areflecta si a simfi textul gi pentru a-i patrunde emotia. i Cind I-a chemat pe Ezechiel si slujeasc israclitilor, Dumnezeu i-a in- manat un sul ce continea cuvintele Lui. insa porunca data de Dumnezeu pro- fetului difera de orice curs citit de mine. Dumnezeu nu i-a spus sa exe a asupra textului, si-1 memoreze sau Sa-i compare cuvintele cu alte s Un, ci, spune profetul, mananca sulul acesta dat sa mandnc su- Elmia zis: ,.Fiul omului, manancd ce vei gsi inaintea (@, feti maruntaiele $i du-te de vorbe: i lui 1 Am deschis gura si mira ste casei lui Israel!“ Am : Fi lul acesta. El mi-a zis: ,,Fiul omului, fpraneste-ti trupul $i umpJ. KENT EDWARDS L-am méncat, gi in gura mea a Os ire fi-1 dau!" ta, pe care f ulul acesta, PE cu sult cn mierea- secit nel Mle . ion mai mult decat intelegerea acadey, . ic De textul, sa-1 inghitim, s4-i ingiduim ge ay Meditatia trece de obiectivitate, de detas leving de unde este gi-l gustan. | tratam adevarul sn precum cei, care lo asa. Cand er , Mama fir rey inghetate ews i eee dintrvn vas gi lasindu-l la aintarit, oe hey Ranta sA scoata ,,sucul inghejat pe bag" din congelator, eg we tem bucura de el. Nu-1 mancam: al sorbeam: sorbeam din capzty, tiga cat de tare puteam, pana cand toatl culoarea gi gustul treceau, Sorbeam 5 cand pe baful de plastic nu mat ramanea decAt un firicel de gheag, me din timpul si energia noastra pentru fiecare strop de aroma pusi em acolo. Asa vrea Dumnezeu sa facem cu Cuvantul Sau: si-1 sorbim, s5 extragey | tot ce a pus acolo; vrea si punem pe limbile noastre adevarul Sau, SE gusty din plin tot ce contine textul. Despre acest lucru ni se vorbeste in Psalm Meditafia bibl inseamna SA interiot din ceea ce suntem. tam, luam adevarul Cand meditim, Map, are, Can rl a i Ngee, tr Ferice de omul care... isi gaseste placerea in Legea Domnuhui gi zi si noapte « get la Legea Lui! El este ca un pom sadit langa un izvor de api, care isi din. dul la vremea lui si ale c&rui frunze nu se vestejesc: tot ce incepe, duce la ba sfargit.!° } Omul fericit este cel ce-si gaseste plicerea in invattura Domnului. Peo el, citirea Scripturii nu este o datorie. Nu este 0 povara s& facd exegezi un text din Scriptura, ci o bucurie, 0 plicere. Este o delectare atat de mat incat mediteazi asupra lui ,zi si noapte“. Omul fericit nu poate sé Ln gandeasca la descoperirea facuta. ,. Murmura“ asupra ei in timp © - dreaptd spre munca. O contempla cand ia pranzul, O soarbe ca pe 0 bu de inghefata in cildura verii: ie vrea sa spund asta despre modul in care lucrez? fa trebui sa investesc in alta Parte? De ce spune Dumnezeu asta? ste spre binele meu sé ascult acest adevar?Fredicarea Profund4 i capitol voi propune 0 serie de intreb; jn entru moment s& vedem care g; ti sa meditam. El vrea sa reflectim cor i 1 et a subliniat specific in cazul lui Tosua j 1 5 4 ‘Sua importanta meditati nat Dupa moartea lui Moise, Dumnezeu S-a apropiat de pa en de Jui Israel si i-a promis ajutor in now eG I rol. Cat de lini ie sa a stitor trebuie fost pentru Josua si-L aud’ pe Dumnezeu spunand: ,,Nimeni nu va pest = tine, cum am fost cu Moise; nu te ri pe care unt asteptari] la Cuvantul le Poti folosi ta medita- le hui Dumnezeu cand ne Lui si sa-1 examinam pe fn acelasi timp, ins, Dumnezeu subliniaza rolul lui Josua in noua lor re- jatie. Responsabilitatea lui Josua este si mediteze asupra Scripturii: {ntireste-te, numai, si imbarbateazA-te, lucrnd cu credinciosie dupi toaté legea pe care fi-a dat-o robul Meu, Moise; nu te abate de la ea nici la dreapta, nici la stnga, ca SA izbutesti in tot ce vei face. Cartea aceasta a legii 8 nu se indepar- teze de gura ta; cugeta asupra ei zi si noapte, cautand sa faci tot ce este scris in ea; cAci atunci vei izbandi in toate lucririle tale si atunci vei lucra cu intelepciu- 2 ne. Observati, din nou, cé meditatia este prin definitie un proces amplu. Mode- lul-standard dupa care am fost invatati si ne tinem timpul ,,devotional™ nici au se apropie de ceea ce Biblia numeste meditatie. Meditatia nu poate avea loc in ,,sapte minute cu Dumnezeu‘. Cele sapte minute pot fi minunate si benefice, dar nu includ meditatia. Meditatia incepe in singuratate, dar nu se opreste aici. Pe tot parcursul vietii purtam cu noi odaita sufletului. Meditam in timp ce reflectém asupra Scripturii de-a lungul zilei: sé nu incetam mict- cand si ne gandim la ea. . . Cei ata asupra Scripturii vor avea parte de seceris bogtt Medi- tafia isi cinsteste practicantii cu rasplati indoite: intelectuale si morale = mai Sub aspect intelectual, meditafia ifi ofera o injelegere super ial adéned ~ a textului biblic. Psalmistul evidentiaza aspectul 2° 119:97-99; se de mult iubesc Legea Ta! ata ziua ma gandesc la ea. ee Poruncile Tale ma fac mai injelept decat vrajmast mei Sci totdeauna le am cu mine.J. KENT EDWARDS > t mai invatat decét tofi inva{atorii mei, Sunt i la invataturile Tale.’ caci ma gandesc salmistului, cel mai bun mod de a infelege Biblia este , . =) megi textul, sa fii in minte invapaturiy anal, jelegere a Bibliei il va intrecc’ Ping“ © ali, Potrivit p: din toate unghiurile, sf ru maturare, Daca faci aga, gradul de tn J vatatorilor t&i sau pe AT scolilor in care predau ei Gandeste-te la asta inainte de a alerga la comentariile din bib de pe computer. Cénd sari peste meditatie, pierzi patrunderea p care vrea si-ti facd parte Duhul Sfant. ins meditatia nu va imp, tees Tofunds ° ata, intelectul. Meditatia aduce $i transformare morala. Textele biblice asupra ¢ oprim las o urma de.nesters in viata noastra. Continuand sa vorbes, pre meditatie in Psalmul 119;100-102, psalmistul trece de la cap |, Pig ior Se pare ci, pe masurd ce intelegem mai bine Scriptura, $i evlavia noastes de cAstigat: ay ator, SCA dg, Cum igi va tine tanarul curatd cérarea? indrepténdu-se dupa Cuvantul tau. Te caut din toati inima mea; nu mi lasa si ma abat de la poruncile Tale. Strang Cuvantul Tau in inima mea, ca si nu pacatuiesc impotriva Ta!'* Cu cat stam mai mult in meditatie, cu at&t mai adanc se sadesc adevarur: biblice in viafa noastr’. Meditatia face pentru suflet ceea ce face baitul pee- tru lemn. Dacé lucrezi cu lemnul, ai cateva optiuni cand trebuie sé apic baitul. Poti tuma bait peo piesa de mobild nefinisata gi s-o lustruiesti ied: at. Dacd faci asta, baiful nu prea are efect. Baitul care nu este lsat suficet timp, nu schimba semnificativ culoarea lemnului. Dar, daca iei o bucald= pinzk si ajufi baiful s& intre adanc in lemn, efectul va fi cu totul altul. fl in timpul si efortul tau, efectul baitului nu mai este de suprafata. = aa meditei asupra adevarului Scripturii, de fapt il ajuti s& pan vor fide na et, devii ca MAntuitorul tau, tot mai evlavios, iat rezulta* S& nu crezi Pa oo : cut Nimic eal IN ca disciplina spirituala este 0 sarcind nape of duce la ascultare ie asupra Scripturii duce la inteleger® SPO" "ys psalmistul in Psalmul 199610, luce la reusita sporitd in viata. De apt ,Predicarea profunda ile Domnului sunt adevirate, sunt drepte. am mai de pre{ decat aurul, decfit mult aur curat, sunt mai dulci decat mierea, decAt picurul din faguri, psalmistul afl la timpul sau de meditatie ceea ce a aflat 3i Ezechiel: Scrip- turile sunt plaicute! Este un adevarat ospat sA gustam din ideile lui Dumne- zeu, pentru c& le putem savura cu incredere. Nu doar cA oferd exact ce ne trebuie, dar ideile lui Dumnezeu nu sunt daunatoare. Dimpotriva, imboga- ese viala dincolo de orice asteptari. Pazirea lor atrage o mare rasplata! Au- torul Psalmului 1 incuviinteaza: ,,Tot ce [omul care mediteaza] incepe, duce ja bun sfargit.“!5 Meditatia asupra Scripturii a fost asemuitd cu felul in care rumega vitele, iar analogia se potriveste. Dupa Donna M. Amaral-Phillips, specialist in nu- trifia vacilor de lapte la University of Kentucky, atunci cand vitele rumega, de fapt regurgiteaza si reinghit hrana deja consumata. Oricat de neplacut su- na, vacile depun mult efort ca sa adune toate beneficiile hranei consumate. Cat efort? ,,Vacile de lapte rumega aproape 8 ore pe zi, adic de vreo 30.000 de ori." Asta da efort! Desi noi ne inghitim hrana o singura data, am putea invaja cate ceva de la patrupedele noastre cAnd vine vorba de Scriptura. Prea adesea infulecam adevarurile Scripturii ca pe hamburgerii de la fast-food. Cat de bine ne-ar fi si noua, si ascultatorilor nostri, dacd am incetini ritmul si am rumega adeva- tul citit?! Este vremea sa ne gandim serios la adevarul pe care-| predicam. Este vremea s& revenim la disciplina spiritual a meditatiei cand pregatim predica. Cat de mult timp trebuie s4 stim in meditatie? Depinde. Cand sotia mea Cumparé carne mai tare, o lasd mai mult la marinat. Regula este aceasta: cu cat mai tare carnea, cu atét mai mult trebuie lasati la marinat. Acelasi prin- Cipiu in cazul meditatiei: cu cat ifi este mai greu's cuprinzi un text cu min- ‘tea $i inima, cu atat mai mult timp ii vei aloca. lerité remarcat ci atat Psalmul 1:2, cat si losua 1:8 spun cd meditafia se face zi $i noapte“. Textele date nu vorbesc doar despre perioadele ,,de me~ ditatie din programul zilnic, o idee bund, de altfel, ins’ insuficient’ pentru bogttia invataturii acestor texte. in Psalinul | gi in Josua 1 suntem indemnagi Ps. 1:3, adduginea mi quant :3, addugirea imi apartine. : Donna’ M. ‘Amaral Phila, Extension Dairy Nutritionist, University of Kentucky. OIA W-uky.edu/Ag/AnimalSciences/dairy/extensiownut000|4 pdf (accesat 9/08), . \ . 125 >J. KENT EDWARDS meditatiei. Dupa ce am terminat exeger, | biblic ca pe o pralind, s4 ne lasam invaluig ; buie 3 sien eugeltim asupra lui, s4 stam asupra lui, sa discy ug ui, s am as ae di het Ceuteti face asta gi pe drum de la serviciu, st cAnd tundeti ig, cas lati vasele. Petreceti zilele cugetand la adever Sicva. der ¢ cand a spus si Moise poporului Israel si facd: ,,Punet v4, ar, in inj Peer aceste cuvinte pe care vi le spun. Legati-le caun fer de adc, gi i e mainile voastre gi si fie ca nigte fruntarii intre ochi. Nu temy, ail ed eitest capitolul biblic ce revine fiecdrei zile, dupa care iti vey; de ri i iua cele citite. treburi, Pastreaz& cu tine toata ziua cele 7 | 7 Merit meditafia tot acest efort? Inainte s-o lum mai usor cu discipjin, meditatiei, am face bine si ascultim cuvintele pastorului puritan Willizry Bates: a ne petrecem zilele in duhul : 8 tba, i Daca m-ar intreba cineva care este cel mai bun mod de a dezvolta abilitati, de a avea sacramente rodnice, de a face s& se inmulteasca harul, de a spori in mang. iere, de a ne sfinfi givaltele asemenea, as raspunde: meditatia, meditatia, meditz. fia."* De dragul sufletelor noastre gi al celor ce vor veni s ne asculte predicand, am da dovada de intelepciune si meditam la textele biblice pentru predica. Rugdciunea Ale scrie predicatorilor despre rugaciune este ca si cum le-ai vorbi banche- ilor despre bani. intrucat slujba noastra ne cere si ne rugam zilnic, credem ca am ajuns sa stim ce este Tugaciunea. Ne rugaim la amvon. Ne Tugam la masa de pranz cu enoriasii. Ne rugit cand facem vizite Ja spital. De-a lungul anilor am tinut multe predici despr* »Necesitatea Tugaciunii*, ,,Puterea rugaciunii si despre ,,Cum sa ne rug” Am citat din lacov 5:16 (Mare putere are Tugaciunea fierbinte a celui n prihanit*) atat de mult, incat versetul imi pare un cli sdicat cv mult entuziasm despre dem Pare un cliseu. Am pret mel. Enoriasii nostri ne c Fi tre 0! ; I le |, $i unii din unt de acord cu aceasts Perceptie. Dar oare ne Tugim? Oare tv te rogi? 17 Deut. 11:18, ° 18 Willi rend and Lead weourse of Devine Meditation, in The Works of the Late Few William Bates (London: B. Alymer and J, Robison, 1700: / Arbor: University Microfil i : a a veeaeatime 981, microfilm), 893, citat in G. K. Daniel, Divinity School, 1993), 34, “uSeMatie de masterat nepublicata, Trinity Eva"® Pu elicalPredicarea profunda A-ti ,spui rugaciunile’, dacg tigi: jatreb dack Pee fi-ai bite pa ; iii pe ziua de ai. Te intreb daca rugiciunea este un dene re at ine i tale. . . : rent spe- fife veh evanghelii c& viata hui Isus a fost presarata cu rupaci tim a caracterizat $1 biserica primara, insa, nu uitati Baciune, rugs. 5 » in No iu junea nu SC margineste 1a momente gi locatii, Cu toate c% an rane te speciale puse deoparte pentru fugiciune, rugaciunea n ae -a fost gi in cule atunci si acolo. Rugiciunea crestina Sparge li 5 ita i fa . Be limitele s, npulli Biserica Noului Testament s-a Tugat constant. La fel ar heir La i gem $1 N01. . i i fe en folosit cel mai des de autorii Noului Testament pentru a subli- Ps constant rugaciunii crestine este Proskartero. Cuvantul era folosit in jimbajul uzual din primul secol. Potrivit lui Kittel in Theological Dictionary ofthe New Testament, sensul de baz al cuvantului este ,,a sta lang’, .,a persista in‘, a raméne cu. | referitor la oameni inseamni ,,a fi loial cuiva‘ 2.referitor la obiecte inseamni (1). ,,a se ocupa cu srguinté de ceva", .a acorda atentie deosebit& cutarui lucru“.' in Romani 13:6, proskartero este folosit de apostolul Pavel pentru a explica de ce platim taxe la stat. Astfel, trebuie sd platim taxe pentru ca ,,dregatorii sunt niste slujitori ai lui Dumpezeu, facdnd necurmat tocmai slujba aceas- ta Argumentul apostolului este ca trebuie sA platim darile catre slujitori civili pentru c& ei nu au timp sa cAstige bani in alt mod. Ei sunt pe deplin si constant implicafi in responsabilitatile lor guvernamentale. Termenul proskartero este folosit de Isus in Marcu 3:9, cand nle-a. po- Tuncit ucenicilor s&-I tind la indemana o corabioara, ca si nu fie imbulzit de norod. De ce a cerut Isus corabioara? Comentatorii biblici spun cd ea a> ura ,un mijloc de retragere temporara‘?! in caz cd multimile ar fi on menintare, Corabioara era planul de sc&pare al lui Isus, dact ari Be is butt. Corabioara a fost pentru sus ca masina de scApare pentru sPFetN { bénci. fn Marcu 3:9, Isus le cere ucenicilor si tin’ corabioara tn store ‘ndemang. Porunca lui Isus insemna c& ucenicii vor tine corabioara te clerta cat timp predic& El. ————___ 4 ical Dictionary of Gethatd Kitel, Geoffrey W. Bromiley, Gerhard Frei eS x ReNew Testament (Grand Rapids, Ml: Eerdmans he Greek Tex % _2O™. 13:6, sublinierea mea. Commentary 01 Me A Bend Ric 1 of Mark: A Com ids/Carlisle: New aes France, Te Sere Comaeniny (an ™ans/Paternoster, 2002), 154.J. KENT EDWARDS Asa trebuie si ne rugdm — tot timpul, constant, far8 incetare pauzi. Termenul proskartero este folosit de zece ori in Noy ey iy mare parte in legatura cu rugdciunea. ey, in Faptele Apostolilor 1:4 se spune despre credinciosii din bis : mara c& ,,staruiau (proskartero) cu un cuget in Tugaciune gi in cere hi | und cu femeile si cu aria, mama tui Isus, $i cu fratii Luj.22 Aici 7 tero este folosit cu referire la rugaciune. Accentul pus de Luca nel, rugiciune a acestor oameni este evident. Ei nu aveau cateva momen te tionale, ci se dedicasera rugiciunii constante. Si asta nu doar pentry dey, * 0 me! Citim in Faptele Apostolilor 2:42 ca ,,staruiau (proskartero) in inva apostolilor, in legitura frateasca, in frangerea painii si in rugaciunj.«2 a Luca accentueazi natura continua a actiunilor lor. Biserica de dupa Rusa : pe care o admiram atat de mult, era foarte serioasa in privinta igiciu, Credinciogii nu se multumeau cu ,,mersul la biserica‘, ci luau biserica cue in calatoria prin viata. Daca crezi cumva ca aspectul constant al rugaciunii a fost o anomalis; bisericii primare — la fel cum prima dragoste il face pe ténar s& sune sig trimita mereu mesaje — vorbind despre rugaciune, apostolul Pavel trece ac | centul de pe natura descriptiva a rugaciunii pe cea prescriptiva. in Romani 12:11-12, apostolul le spune cititorilor sai: win sarguinti, fara preget. Fifi plini de ravna cu duhul. Slujiti Domnului. Bucurati-va it nadejde. Fiti rabdatori in necaz. Staruiti (proskartero) in rugiciune."™ Se subliniazi importanta, prioritatea rugaciunii gi in Coloseni 4:2, unde apost” lul ne invata: ,,Staruiti (proskartero) in rugiciune, vegheati in ea cu mul miri.‘?> Aici se accentueaza indoit importanta, nevoia de a acorda atent speciala rugaciunii; suntem chemati la rugaciune constanta, continu. Pavel stia implicatiile ce decurg din faptul c& ascultatorii sai vor oe asemenea prerogative vietii de rugaciune, intrucat el practica ce predica. vel traia viata de rugaciune pe care le-o cerea, iar in Efeseni 1:15-19 sone , iy Test Yo. Ve. eft De aceea gi eu, de cand am auzit despre credinta in Domnul Isus oa voi, si despre dragostea voastri pentru tofi sfintii, nu incetez 4 aduc mil pentru voi cnd va pomenesc in rugiciunile mele. Si mi roe uae Domnului nostru Isus Cristos, Tatal slavei, si va dea un duh de inter de descoperire in cunoasterea Lui, si sa vé lumineze ochii inimil, © inst care este nidejdea chemarii Lui, care este bogatia slavei mostem!"!Predicarea profunda este fata de noi, credinciogii, nemarginita may ost tae ee an ji tariei Lui.’ ime @ puterii Sale, dupa tu- sc te tradus prin »incetez inseamna ef a Pao . »@ ajunge la fing - erm jntentionata” Pavel spune ca nu ‘nal, a face pauza, o ze intentional Hs ‘ “4 oprit niciodata si mite sai din Efes gi igi aminteste in continuy Fett. Este, oare, 0 exceptic sau o regula aceasta st re felul cum se retrage el in odait caovignuita? Nu cred. Din Coloseni 1 84 Se roage pen- de ¢1 inaintea Tatalui marturisire a | E lui Pavel ; ite Oare 0 anomalie fata de practi- -10 strabate acelasi sentiment: De aceea $i nol, din ziua cand am auzit aceste luct ii seen gs cerem s8 V8 ummpleli de cunostinja vo Lata ones fle tae Jepciune $i pricepere duhovniceasea, pentru ca astfel s4 va purtai int mn ete vrednic de Domnul, ca si-I fiti plicuti in orice lucru: aducdnd roade i ar fl i fapte bune si crescand in cunostinfa lui Dumnezeu* ren Pavel nu doar igi rostea rugaciunile la final de zi; Pavel se ruga pana la fina~ jul zilei, traia intr-o legatura constant, prin rugaciune, cu Dumnezeul pe care-L iubea; vorbea cu Dumnezeu la fel de constant cum unii dintre noi trimit mesaje prietenilor. Pavel ne cere s4-i urmam viata de rugiciune. Pavel afirma clar in epistole ca tiparul sau de rugaciune neintrerupta tre- buie si devind practica noastra: Faceti in toaté vremea, prin Duhul, tot felul de rugioiunt si cereri. Vegheati la 7 . A +5 os 26 aceasta cu toatd staruinfa $i rugaciune pentru tofi sfintii-’ Nu vi ingrijorati de nimie; ci fn orice lueru adueet eerie vous lo cunostin- i Vaciuni $i i, in i ui ezeu, fa lui Dumnezeu, prin rugdciunt $1 cereri, Cu mulfurmiri. Si pce ‘ Dan ne care intrece orice pricepere, V4 V2 pazi inimile st gandurile in : nifi lui Dumnezeu peatrs m neincetat. Mult s, cu privire la ai Cristos Iu Bucurati-vi intotdeauna. Rugati- toate lucrurile; caci aceasta este voia Tu! Dumnezeu, 2 voi! ee ed % : y Testamen! Sublink ‘tionary: New 1 27 Sblinierea mea. ord Study DIMMS 1998) 8 G9 Spitos Zodhiates, The Complete z 7 HF tishers, 201 4 Clectonica (Chattanooga, 7: AMG Publis 2% Sublinierea mea. yy Ef.6:18, sublinierea mea. 6-7, sublinierea mea. 1 Tes. 5:16-18, sublinierea me— J. KENT EDWARDS renuntém la viafa amatoare de rugaciune: vm si s& tratim rugaciunea ca discip} fsa atitudines Je re week-end" cind vine vorba de tenis say 1 Putem fi ine Pavel ne spune si uitim de intervalele de Being mu side ugtcun sine cere si facem din rugdciune atmosferg y? # ein in duhul ei, $i rugaciunea sa feving la fel de natural" respiratia. Rugaciunea trebuie sa fie un el ement autonom al vierii a spirituale, parte din tot ce facem, atat de escntial incat oprirea gj Sieg ze cu moartea noastra. : oo. Val Pavel vrea ca rugaciunea sa fie mai mult decat intalnirea de NUgécj miercuri seara si cere sa »practicam prezenta lui Cristos‘, ne cheamg . im intr-o atitudine de rugaciune. ; tu De unde a invatat Pavel sa fie strict in ce priveste rugaciunea? Cred Ia Isus. in Luca 18, Isus da pilda vaduvei perseverente si ne inourajex, fim perseverenti in rugdciune. Nu te opri, spune, de fapt, Isus, Conta Rami in rugaciune! Persevereaza in rugaciune! ant De retinut cd una dintre putinele situatii in care Isus $i-a pierdut cunp; tul a fost cand poporul lui Dumnezeu a desconsiderat rugaciunea. Luc; spune c4, dupa intrarea Sa triumfala in Ierusalim, Isus " ne cheama sé renunyt’ Pavel simpatizantt a intrat in templu si 4 inceput sd-i scoata afara pe cei ce vindeau si cumpixai: el. Si le-a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea va fi o casa de rugaciune. Dar voi afi cx din ea o pestera de talhari! Isus S-a maniat cand oamenii au sacrificat practica rug&ciunii in favow: treburilor viefii. Isus vrea sd tratim rugaciunea cu seriozitate — $i s-0 p= cam constant - cum a facut El. Asadar, s4 facem si noi ca Pavel, nu doar stim ce a spus Pavel. Chemarea lui Dumnezeu la rugiciune constanta se aplica tuturor copili” Lui. Dar este important mai ales ca predicatorii si traiascd in rugéciult:° ce? Uitafi-va la rolul rugaciunii in predicarea bisericii primare. Viafa de rugaciune a predicatorului des Primele capitole ale cari Faptele Apostolilor primim informal! os f una dintre cele mai inc&ntatoare perioade din istoria bisericii- Sunten 5 slujirii pline de putere a apostolilor, care se bucura de react i tim cae exponential. Necredinciogii se pocdiesc si-si an yo oe “istos cu miile, iar credinciosii fac pasi mari spre pos 8. De ce? Un motiv major este predicarea plina de putere oe 32 Luca 19:45-46,BARNES POTN GA cunosti predica fara egal a lui Petru de } ie apte 2: Aceasta predic a jucat un rol incontenata consem- atl Hi Noul Testament. Cu toate o8 ne impresioneaza fant tone bise- cil ao raspuns 3000 de oameni, near trebui sa are C4 intr-o sin- agi n-a fost singura din acele zile de inceput Predica de |a Fa apabil -42 citim ca primii credinciogi i te 2:4 ci im ¢ I im credinciogi »Staéruiau in inv rs jegatura frateasca, in frangerea painii gi in Tugaciuni.“ Jot vedic regulat. Biserica aceasta se bucura de o hrana a € Atatura apostoli- * Este evident c& msister gabe ; ois jn Fapte 3 citim ca Petru a finut © predica la Colonada lui Solomon si gvut UD asemenea impact, incat ia terifiat pe liderii religiosi. in Papte 4 acestia apa atat de infricogati de cuvintele lui Petru, incat cred cA singura cale de ai limita puterea este sd-l arunce in inchisoare alaturi de loan: 7 pe cand vorbeau Petru si loan norodului, au venit la ei pe neasteptate preotii, cépitanul templului si saducheii, foarte necajifi ci invajau norodul si vesteau in Jsus invierea din morti. Au pus miainile pe ei si i-au aruncat in temnita pana a dova zi; cAci se inserase. {ns& multi dintre cei ce auzisera cuvantarea, au crezut; si numarul barbatilor credinciosi s-a ridicat la aproape cinci mii.” : Aici este vorba despre predicarea cu putere! Cand a fost ultima daté cand autoritatilor le-a fost teama de predicile tale? CAt-timp a trecut de cand ne-a folosit Dumnezeu cuvintele pentru a transforma comunitatile? Predicarea puternicd era la ordinea zilei cand vorbeau apostolii. in Faptele Apostolilor 4 aflam ca strategia arestului folosit’ de liderii re- ligiosi s-a intors impotriva lor. Chiar a doua zi, Petru si-a folosit drepturile legale pentru a tine o alta predica. jn aceasta predica, ,plin de Duhul Sfint'*, Petru proclama: ,din nimeni altul nu este méantuire: cdci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor, in care trebuie s& fim mantuiti.“°° $i 02- Meni au fost uimiti. Zi de zi, apostolii tineau predici remarcabile. Au finut predici atét de pli- r ate in scrierile sfinte. ne de putere, incat a meritat s4 fie consemn oe ecpuns vizeazi TU- Care este secretul predicilor lor puternice? Li fin valiurat credincio- Sires, La eliberarea din inchisoare, Petru gi Ioan sa el s-a cutremu- wt si au finut o intdlnire de rugdciune: .Dupa al Sit gi vesteau Cur aaa ul 4 F cul unde erau adunafi; toti s-au umplut de + marturiseal ¢U multd pu- ‘0tul lui Dumnezeu cu indrazneald.“** Apostoliomnului Isus. Si un mare har era peste to4; jnfluenta homiletica a rugdciunii, lhe. om Pie, 0 a re invierea D greseala sa subestima dreptate $4 afirme © spandirea faimei Sale sa atérne de : Dummezeu 2 fet hi Sau sa atarne de rogiciuile stint CUvang oe mu va avea toc in absen{a rugaciunii.” Or... Trig nea singurd nu explica pe deplin de ce predicarea apost ficient’. Unii dintre cei mai marl razboinici ai rugaeh ta pot conduce studiul biblic, daramite sa predice. Aga iar uy a fost predicarea apostolica atat de profunda? Secretul lor? Evident ce deo fost ,norocul incepatorului*. Ma La finalul capitolului 5 si inceputul capitolului 6 din Faptele Apostoi suntem trecuti de ceva vreme de episodul Rusaliilor. Apostolii ee lucrarea istovitoare de predicare: »Si in fiecare zi, in templu $i acasi, mu i cetau sé-i invete pe oameni si si vesteascd Evanghelia lui Isus Cristos" pastrandu-si totodata puterea $i eficienta: ,,in zilele acelea, cand s-a inmultt numérul ucenicilor...“. : La acest punct probabil c& epuizarea i-a ajuns si pe ei, $i au predicat deja tot ce ,,stocasera pe vremea cand il ascultau pe Isus predicand. De acun erau pe cont propriu. Aga cum orice pastor ne poate spune, este foarte greu s predici ,,de nota 10“ saptamana de saptamana. Daca urci la amvon 0 dati la sase saptamani, ar trebui.sa poti predica rezonabil. Dar cum s4 tii predic remarcabile in fiecare saptamana? Cum au reusit apostolii? Cum de au pre dicat si cu regularitate si cu putere? Nu este neaparat un secret. Apostolii si-au anunfat public modus op randi in Faptele Apostolilor 6:2-4: fnsa rugaciu fost atat de © noscuti mie nu Nu este potrivit pentru noi sa lasam Cuvantul lui Dumnez se. De aceea, fratilor, alegefi dintre voi sapte barbati, vorbiti de bine? Duhul Sfant si intelepciune, pe care fi vom pune la slujba aceast@ " stdrui necurmat in rugdciune $i in propovaduirea Cuvantului.” Co FA Pie peediciel constante, profunde si eficiente a apostolilor apare Mak Ot unde apostolii isi declara limpede prioritatile ce vor asigura M°Predicarea Profunda nae plina de putere: se vor debarasq d utere: le alt i pr rabile, abat atentia, $i vor face loc celor y importante oa iver ace nai importante sarcin ‘o1 a i rtante s; nok ant” doua responsabilitati primare: ‘intai Tugaciunea, aa H van. “ful lui Dumnezeu. eis Semnificatia cuvantului ,,rugticiune" din vaou atentie la expresia tradusa prin »Propo wesc din spatele acestei sintagme este un, de fapt, apostolii $i Luca, cel ce le-a Consemnat cuvintele? Care este mai exact lucrarea cuvéntului, in care se implicau apostolii cu regularitate? intrucat logos este folosit in alta parte din Faptele Apostolilor cu referire Ia actul predicarii,” putem spune legitim c& inseamna predicare. insa logos nueste folosit de regula fn F.A. cu referire la predicare. De fapt, cand Luca se refer specific la actul rostirii predicii, alege de obicei un numar de cuvinte ce implica aceasta sarcina.“* Atunci de ce ar fo- losi aici un cuvant relativ rar cu referire la predicare, indeosebi cand cititorii stiu c4 loges este de regula intrebuintat in Faptele Apostolilor cu referire la Scriptura? Ce se intmpla in acest text? Apostolii se dedica in continuu rugaciunii si Scripturii, sau rugaciunii si predicarii? Raspunsul este ,,da“. Cred c& termenul Jogos a fost intentionat ales in F.A. 6:4, deoarece este destul de cuprinzator pentru a include accentul pus de apostoli pe ideea de a petrece timpul in Scriptura si prioritatea data de ei proclaméarii Scripturii Termenul /ogos este suficient de cuprinzator pentru a include si meditatia si predicarea Scripturii. . Daca principala prioritate a apostolilor a fost sd se roage continuu, a doua Prioritate este s& trdiascd adanciti in cuvant — in Scripturi — imbibandu-se in ele, meditand asupra Jor si mai apoi predicand din abundenta. ee Cand Luca ne spune in F.A. 6:4 cd apostolii isi petreceau aa " aa Cetare (proskartero) in cuvant (logos), de fapt impleteste cee este fap- fici cu sarcina predicarii. Secretul predicarii puternice ami ‘ul cd foloseau disciplinele spirituale ale rugdciunii si meet ae nist", ca Apostolii nu s-au apropiat de Scriptura ca Eee de pe paginile © Se retrag acasd vinerea seara incercénd ees ey cuibul ca sa prinda pturii. Apostolii nu sunt niste vulturi care-gi parases! versetul 4 este clara, dar uitati- vaduirea Cuvantului* Termenul gos, adica literal ,,cuvant, Ce ee 2 Dy 43 Dinnou este folosit aici cuvantul proskarter™: 9 9 Ex: FA. 2:41: 4:4: 10:44; 13:15; 14:12; 17:11 * ea in cartea F.A. sunt k 4 Cuvinteie Soke de otic pentru a eon : engines de Toate 4g; 1433 a te oni katangello, de 11 ori; eee 1; 12:24; 13:5, 7, 44, 46 4° EX: FA. 1:1; 4:29, 31; 6:7; 8:4, 14, 293 i> 39 (eruss0o,—_ J. KENT EDWARDS aim in atmosfera rugiciunii deplasandu-ne natural, nefortat, deg hs Trait : aciune si inapoi. : F “tig, fie la A coast nu este nou’. Nu promovez aici o metogy hi Abordaret ati ce duce pe taramuri alunecoase, neexplorate. jit Wit 01 . i cizelat te, p, inedita si cize i Aciunea: a sustinut si ei unirea meditafiei cu rugaciunea i : ile, gindeste-te cum ifi vorbeste Dumnezeu, oferingy,, con ert Daa textul acesta mi se potriveste; i] yoj pu De saa de marturisire, sau mijlocire, sau mulfumire... $1 astel vei a practici dialogul liber cu Dumnezeu. A citi [Scripturile] si a te ruga sine a titi inrudite de aproape: una 0 ajuta pe cealalta... Indeletniceste t. mult . amindoua.* Din nefericire, predicatori¢ de azi au cam pierdut »obiceiul dialoguiy; ., Dumnezeu*, Majoritatea ne multumim cuo scurta rugaciune inainte de, incepe s& pregatim predica - de genul: ,,Fie ca Domnul s& ma ajutels . it cAnd am terminat: ,,Te rog binecuvanteaza acest haos!“— si nimic maj mult Modul in care ne rugim afecteaza direct modul in care predicam., Daca vrem sd predicdm cu puterea lui Martyn Lloyd-Jones, am face bine sa ascultam sfatul lui cu privire la viata de rugaciune a predicatorului: Dincolo de toate ~ si socotesc c& acest lucru este cel mai important - d& merex curs imboldurilor la rugiciune. S-ar putea ca imboldul la rugaciune sa vind cin’ Citesti sau cnd te framénfi cu un text. As face o regula absolut din asta ~ into deauna da ascultare unui asemenea imbold. De unde vine el? Este lucraree Di hului Sfant; este o parte din semnificatia expresiei: »»Duceti pana Ja capat mintu- itea voastrd, cu fricd si cutremur, Caci Dumnezeu este Acela care lucreazs i Voi $i va da, dupa plicerea Lui, si voinfa si infptuirea” (Filipeni 2:12-13). Charles Spurgeon didea un sfat similar celor ce aspirau sa fie predicaton vremea lui: Rugiciunile iti vor fi cele timp ce alti barbati, aser vei gasi vanatul aproape Cov: ,Domnul mi I-a sc ™mai mari ajutoare cénd vei incepe pregatirea presi! menca lui Esau, igi vaneaza partea, tu, prin rugicill® de casa si vei putea spune cu adevarat cuvintele li E 08 in cale.* Daca vei scoate cuvintele din inim’, i 48 Roy Wz “ ly and Public (ead aiTB Puitan Concept and Practice of Prayer: Privat Rati, The Siraregia gears Sustinuta la Universitatea din Londta), 32, cit! \e Trinity Evangelical Bie of Prayer in Preaching (disertatie nepublicat, © loysones, Pr wep}, School, 2000), 18, dent 49 Mantis 1971), 170.71, eaching and Preachers (Grand Rapids, MI: 20 136Predicarea profunda, ap cose e Dumnezeu, vei serie bine; dacs: yej ad i ot Se genunch! La poartacerul, ns vei meet sa yore ele dy cad get mintal fi Va SCoale multe subiece inning ite, RUE ped © ; 0 temas intrucat necesita © mare implicare spiritual aa tee ts 5 108 ral, ca si vezi adevarul in lumina lui Durer MeAciunea ii va si veri ac ezeu. Ades ala bogafia pan nu le vei descui cu cheia rupaetunn a0 emt aU a tau gamla jcile care at forta de a atinge cele mai ascunse c oqnvite i cuptorul meditafiei si rugiciunii. Ele iz, oe peterson numea ,exegeza contemplativa" si ¢ ie predictor Peterson a ajuns sa vada ca Fooer spunea: Pentru a ajunge la adevar recomand si luati un text sim- ju din Biblie si sa ingenunchiafi Pe podea...; de obicei, cateva minute de rugaciune fierbinte fac mai multa lumina decat comentari intregi.“2 Tinjesti dupa predici profunde si te intrebi de ce nu se intampla, de ce nu le pot realiza? Motivul pentru care atat de multi dintre noi predicim super- ficial este cA ne scriem predicile ca pe niste eseuri la termen. Asa faceam si ula inceputul lucrarii de pastor cu norma intreag’. Dupa ce alegeam 0 carte biblicd pentru predicd, luam la rand toate comentariile disponibile despre ea. Continutul comentariilor devenea materialul predicii mele. Obisnuiam s& le ingir pe birou, dupa care le parcurgeam sa vad ce spuneau criticii despre textul meu. Adunand cele mai bune idei din cele mai bune comentarii, cre- deam ci am garantat& cea mai buna predic’ pasibil. N-a fost asa. in scurt timp am dobandit cea mai vasta biblioteca de carti teologice din cate vazu- sem, dar si cele mai uscate predici. Saptamani la rand strangeam franturi de adevar din aceste carti si fceam din ele un soi de ghiveci homiletic, pe care-] incdlzeam la ingrijorarea ce Sporea odata cu apropierea duminicii, cand mergeam s-] servesc ascultato- Tlor in forma nedigerabild. Aceast’ hrand i-a finut vii spiritual, dar n-a fost Qustoasa, Predicile nu sunt eseuri academice. Ele sunt scrisori de dragoste, pe a * Scrie Dumnezeu gi ne roaga si le impartasim miresel Sale Se ans Predicate pana nu te-am auzit din gura lui Dumnezeu Insusl, Pred te cresc atunci cand dam importanta meditatiei $1 rugaciuni ee Charles Haddon Spurgeon, Lectures 0 My Students: Co "dite reviauita (Grand Rapids, MI: Zondervan, 1954) 4% uegrty (Grand ‘Bene H. Peterson, Working the Angels: The Shape of *Pids, MI: Eedmans, 1987), 64. Wilson Tozer si James L. Sny' ‘Articles and Quotations (Camp 137 otloane ale inimii sunt ‘vorasc din ceea ce Eu. xplica de ce, in calitate pTugiciunea sta la baza vocati- mmplete & Unabridged, 1 Season, Se - A Word ii zs 1998), 39 Te der, The Early Tore tions, lected Hill, PA: Christian— ” | KENT EDWARDS oamenii vor auzi chiar in aceasta sip cu impact mai scdzut ca oricand, p, redic! rofunzimea dupa care tanjim? eg so i i de t Font Hive «predict de acestei intrebari puse de tofi Predicatort tle si cipia, 18C0¥ TESPUNoreti.n® > i ag, princip"™ pentru cam cere}}. fier despre cartea Luijeei ‘ ma: 7 raspunde intrebarilor desp' = ti celor ce ny . Dumnezeu a a pe cei ce vin sa predice in puterea lor. Cang ba. Simic! LR si rugaciunea in serios, puterea slujirii lor fa a iau meditalia i cpus rii nu wnat sila fel si cei spre care ae wat de aaa primul care cheama predicatorii la 0 viaté de rugciune Bounds scria cu mull taming ologiei, | teh Pe By Cu ajutor oricand, dal reg, Way, TVON ge, E ani in urma: M Puterea predicatorului sta in rugaciune in abititaten de a . Tuga astfel neat 55, L ating’ pe Dumnezeu $1 sa aiba parte eau ate mari, Puterea rugaciunj pi rareori testata, posibilitatile ei sunt rareor! intelese $i niciodata epuizate Amv. nul inflacdrat de dorinte sfinte, indreptate spre Dumnezeu Cu credinta neobosits va fi putemic. Nu ¢ nimi¢ mai firay, mai fara de viata si rod ca viata de rugéciy ne imputinata si plicticoasa. Dac& ne rugim pentru predici la fel cum ne Tug inainte de a manca, nu ajingem nicdieri. Fiecare parte a predicii ar trebui sj * nascd din chinurile rugiciunii; inceputul si sfArsitul ei ar trebui s& rezoneze o, implorarea $i cintarea rugaciunii, Prezentarea ei ar trebui stamiti de drazosea venité din cuptorul rugaciunii. Rugaciunea inflacarati de pasiune si imboldts de credinfa care nu-si strange aripile pana nu J-a atins pe Dumnezeu este ca mai puternica forti. Rugdciunea care ia cu asalt cerul si-l misc pe Dumnezeu prin cereri necurmate face din amvon un tron, iar din rostirea ei un decret al des- tinului.* Bounds ne cheama si trecem dincolo de »Spunerea rugaciunii*, ne cere lum rugiciunea in serios, asa cum face Dumnezeu, si ne aminteste vadancul cheama adaneul*, Predicile profunde sunt o revarsare a comult adanci cu Dumnezeul care a scris cartea din care predicm. Predicile supe ficiale arta adevarul de fatada din inima. Ian Pitt-Watson incuviinteaz’: predici devine parte din noi doar dacé fetul nostru de #8 Tugiciunea. Gandurile se transforma in mod natural it ne pregitim ee ff ae Uneori, timpul pe care-l dam eo pe ic." S& lus, mai bine eee tom Cu variafiuni: ,,Doamne, a » mai bine, indemnurile din Cartea de Rugaciuni din 15 3 ewan 54 Edward M Baker, 199 Ceea ce spunem in se impleteste cu Ciuni, iar rugiciy cKendree : { ind papids 3), 19-29, eo ids, Powerful and Prayerful Pulpits (Gra