” « wk 427 etransmite odaté cu bunul, fara a fi nevoie de vreo formalitate speciala; Month jn indatorirea de a transmite sau de a constitul un drept real. q nstituie © obligatie propter rem: bo igati® de granituire; sigatla coproprietarilor de a suporta cheltuielile ocazionate de intretinerea o)of rea despartturll comune, proportional cu dreptul fiecdruia; 4rePar eatia dobanditorului bunului dat tn locatiune de a respecta contractul igati Q ne conditille prevazute de Codul civil, “el pligatia perfecta: 7 al numeste si obligatie naturala; fH se valorificd, de reguld, pe cale de exceptie; ) ofer’ posibilitatea creditorului de a recurge la forta coercitiva a statului oi a obtine executarea ei. z7.oblgatile naturale: jjsemai numes¢ si obligatil imperfecte; p)pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (aparare); jsuntindatoriri care decurg din bunele moravuri (din regulile de convietuire sil). 78. Fac(e) parte din categoria bunurilor imobile prin natura lor: )terenurile, izvoarele si cursurile de apa; b)orice alte lucrdri fixate in pamant cu caracter temporar; ¢)dreptul de ipotecd asupra unei constructii. 79. Constituie bunuri imobile prin destinatie: 3] materialele separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intebuintate, chiar dacd nu si-au pastrat forma; +) partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, acd sunt destinate spre a fi reintegrate; ¢)lucrarile fixate tn p&mént cu caracter permanent. 80. Materialele aduse pentru a fi folosite in locul celor vechi devin bunuri imobile: a) de la data incheierii contractului de vanzare prin care au fost achizitionate; 5) din momentul in care au dobandit aceasta destinatie; ‘)din momentul incorporarii in bunul imobil. 81. Sunt bunuri mobile prin anticipatie: : Undele electromagnetice sau asimilate acestora; toate bunurile care devin mobile numai dupa desprinderea efectiva de fond; Scanat cu CamScannerars ‘CURS DE REPT CIVIL. PARTEA Genenary, ¢) acele bunuti care, prin natura lor, sunt imobile, dar care, prin vointa Partilor nui act juridic, sunt privite in natura lor Individuala in vederea detasarii lor, 82, Sunt incluse fn categoria bunurllor mobile prin determinarea legii: @) toate drepturile de creanta; b) drepturile de proprietate industrial’; ¢) fructele si recoltele neculese inc’, 83. Dreptul de proprietate asupra unui bun mobil este: a) un bun mobil prin determinarea legii; b) un bun mobil prin natura lui; ¢) un bun corporal. 84, Bunurile fungibile: a) pot fi considerate nefungibile, in temeiul vointei partilor; b) pot fi tnlocuite unele cu altele in executarea unei obliga ¢) sunt acele bunuri care produc fructe. 85. In cazul actelor juridice intre vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor fungibile se transmite, ca regula, din momentul: a) individualizarii, afara de cazul cand partile au prevazut altfel; acordului de voint’; inscrisului ce constata contractul. 86. in ceea ce priveste bunurile nefungibile (individual determinate): a) in lips de stipulatie contrara, dreptul real se transmite in momentul individualizarii; b) riscul pieirii fortuite inainte de predare, in cazul actelor juridice translative de proprietate, este suportat de catre instrainator; ¢) predarea lor se face, ca regula, la domiciliul (sediul) debitorului. 87. Bunurile consumptibile: a) implicd fie consumarea substantei bunurilor, fie instrdinarea lor; 'b) nu pot forma obiectul unui comodat (imprumut de folosinta); ¢) sunt, ca regula, bunuri nefungibile, 88, Fructele civile: a) se dobandesc prin percepere; b) se dobandesc 2i cu 2i (prin simpla scurgere a timpului); ¢) sunt foloasele rezultate in urma consumarii substantei unui bun. 89. Sunt producte: a) acele produse care deriva din folosirea unui bun, fara a diminua substanta acestuia; Scanat cu CamScannera awe . 9 pyacele produse obfinute dintr-un bun cu consumaren sy i "9 840 diminuarea substantei la; stu imalelor dintr-o ferm set gporul am 7 forms, copactl unel padurt uy a enea. |, Piatra dintr-o cariera r fn lips de stipulatle contrard, se cuvi In uzufructu i arulul ructele civile scadente tn cursul dreptulul de uzufr ia ig dup nestarea dreptulu de urufut ie alee creole naturale sl Industriale percepute ats uct jute oytr stingerea uzufructulul; ute atét in cursul dreptulu de wzufruct, dup dt Ky productele obtinute In cursul dreptulul de uzuruet ste un bun Incorporal: dreptul de proprietate; ppareptul de a pretinde arvuna; a dreptul la domiciliu. 92. sunurile divizibile: ficonsiderate, prin vointa partilor exprimatd intr- dics i ot face obiectul unui partaj in natura; in act juridic, indivizibile; ju pot fl impartite fr3 a-si schimba destinatia economics. 93. Caracterul de bun accesoriu: a)este stabilit de c&tre proprietarul bunului principal si al bunului accesoriu; 4) dispare in urma separdrii, chiar temporare, de bunul principal; , jin ipsa de stipulatie expresa in sens contrar, atrage aplicarea regimului juridic ajburului principal, inclusiv in caz de instrdinare sau de grevare a acestuia din urma. 94, Devalmasia: a) nu poate inceta prin partaj; b)are ca obiect numai un lucru determinat; ) poate avea ca izvor legea sau actul juridic. 95, Spre deosebire de devalméasie, coproprietatea: a) presupune detinerea in proprietate de c&tre mai multe persoane a unei universalitati de bunuri; b) inceteaza prin partaj; ¢) poate fi obisnuita sau fortata. 96. Asemnator devalmasiei, coproprietatea avand ca obiect o universalitate: a) poate inceta numai prin partaj judiciar; b) presupune c3 niciunul dintre coproprietari nu are anumite lucruri privite in Materialitatea lor din universalitatea respectiva; Scanat cu CamScanner430 URS OF OREPT CHM. PARTON Stntng ¢) presupune ca fiecare coproprietar are precizat cota-parte ideals 5) abstracts din dreptul de proprietate. 97. Obligatia conjuncta: 4) Presupune c8 datoria sau, dup’ caz, creanta este divizibild: b) se mai numeste si obligatie solidara; c) exista, in cazul pluralitatii active, numai daca a fost prevazuta expres jn actul juridic civil, 98. Solidaritatea activa: @) poate avea ca izvor numai un act juridic; b) presupune posibilitatea oricdruia dintre creditori de a Pretinde debitoruly; plata intregii creante; ¢) se transmite si succesorilor, 99. In cazul solidaritatii active: 2) creditorul care a incasat toat’ creanta este obligat si 0 Imparta cu ceilalti creditori; b) fiecare creditor este indreptatit s8 pretinda de la debitor numai partea 8; ¢) dac unul dintre creditori fl urméreste in justitie, debitorul nu se poate liber decét platind creditorului reclamant. 100. Solidaritatea pasiva: a) se transmite si succesorilor; b) se prezuma intre debitorii unei obligatii contractate in exercitiul activitatii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel; ¢) reprezintd o forma a pluralitatii subiectelor in cazul raporturilor obligationale, 101. in cazul solidaritatii pasive: a) izvorul acesteia este legea sau natura obiectului obligatiei; b) creditorul este indreptatit sd solicite oricdruia dintre codebitori plata ‘intregii datorii; c) se mentine solidaritatea in raporturile dintre debitorul care a platit intreaga datorie si ceilalti codebitori. 102. indivizibilitatea: a) reprezinté o forma de pluralitate a subiectelor in cazul raporturilor reale; b) presupune cé fiecare dintre debitorii tinuti indivizibil sau succesorii acestora poate fi constrans si execute intreaga prestatie; c) se naste fie din conventia partilor, fie din natura obiectulul obligatiei. 103. Spre deosebire de solidaritate, indivizibilitatea: a) nu se prezum; Scanat cu CamSeannerPs izvor $i conventi; ™ ate ave ca Mia partilor, ei “eters 0 PriNciplu, la obiectul obligate 4 R Jin catul solidaritatii pasive, debitorul chemat in j : gp solicite introducerea in Cau28 a celorlalsi aa ludecats poate: a) gla executarea prestatiel datorate; tori, pentru a fi obligati yu! th jot solicite introducerea in cauz’ a celorlalti codebitori s vate? impotriva lor pentru partea datorats de fiecare an Numai pentru a se ite\g opun In toate cazurile,remiterea de datorie corny egintavoarea altui codebitor, simtita de creditor wut 5. Constituie 0 modalitate de schimbare cesiunea de creanta; a ) atrage anularea contractului chiar dacd temerea insuflat persoanei amenintate mw 2 fost determinants: ©) atrage anularea contractului numai dacd ceaialtd parte a cunoscut ori ar fi ‘Treduit sd CuNoascd violenta sSvdrsitd de acesta. 272. Leziunes. 2) Ih cazul majorulus, este aplicabild si actelor junidice bilaterale de dispozitie; 5) presugunne, im toate cazunile, 0 disoroporte evidentd de valoare intre prestatii; ¢) 82 aplicd tuturor actelor juridice incheiate de cStre minorii intre 14 $i 18 ani, {rd incuviintarea ocrotitorului legal 172. Leziunea in cazul minorului: 2) intenvine § atunci cdnd mnorul isi asumd o obligatie excesiva prin raportare a starea sa patrimoniala; 0) atrage anulabilitatea actului doar dacd, |s momentul incheierii sale, leziunea Senseo jumatate din valoarea pe care o aves prestatia promis3 de minor; ©) se apreciaza si in functie de natura si scopul contractului incheiat. 173, Actiunea Ih anularea pentru leziune a unui act incheiat de un minor: 2) s@ va acmite chiar daca la incheierea actului juridic minorul a creat, prin myjloace viclene, aparenta cd este major; 5) seva respinge ca inadmisibill daca disproportia dintre prestatii nu exista la Gata introducerii cererii de chemare in judecata; ©) se va respinge in cazul in care, prin intermediul ei, se atacd un act juridic aleatoriu. ‘Scanat cu CamScanner443 junea in anularea pentru leziune a unul act ‘incheiat de un major: 474 Ue Mi formulata numal in subsidiar faya de actiunea in reducerea obligatiilor 4)p0%t? rea daunelor-interese; le cu att fi respins& daca cealalta parte ofer’ o reducere corespunzdtoare a ) POF astatil in termen de cel mult 3 luni de la data comunicaril cererii de i 0h in judecat were imprescriptibilé extinctiv daca este opusa pe cale de exceptie. d ajorul care, in caz de leziune, solicits reducerea obligate! sale (sau, 175° srirea prestatiel celellalte parti): m asc& ca lezlunea depaseste jumatate din valoarea pe care co a trebuie sé dovedeasca C8 p a) g momentul incheleri contractului, prestatia promis sau executaté de oavea 7 lezatd; 7 ones ecazut din acest drept daca introduce cererea de chemare in judecatd expirared unui termen de un an de la data incheierii contractului; os trebuie sd dovedeasca atat paguba suferita, cat si faptul cd cealalta parte a a ncelerea contractulu de tareasa de revoie, de lipsa sa de experient& r de lipsa s2 de cunostinte. a -obiectul actului juridic civil: sta in drepturile si obligatille partilor; eratiunea juridic’; | urmarit la incheierea actului juridic. 116 a) con’ re p)itreprezinta op ¢)const8 in scopu art-ta fel ca obiectul obligatiei, sub sanctiunea nulitati absolute, obiectul actului juridic trebuie sa fie: a) ict; b) determinat sau determinabil; din circuitul civil. 178. Cerinta ca obiectul prestafiei (obiectul derivat al actului juridic civil) s8 iste este indeplinit’, in principiu, daca: 4) bunul a existat, dar nu mai exist’ la data incheierii actului juridi; 6) actuljuridic incheiat priveste un bun care apartine unui terti )bunul nu exist la momentul incheierii actului juridic, dar va exista in viitor. 179, Actul juridic este valabil incheiat daca: a) partea, in calitate de reprezentant al altei persoane, Persoane; b)are ca obiect o operatiune juridicd determinabila; ¢) prestatia este imposibild pentru debitor, nu insa si pen promite fapta acelei itru o alt persoana. Scanat cu CamScannera CUNS DE DREPT CIVIL, PANTER ORHERALA 180, Pentru a fi valabild, cauza actulul juridic elvil trebule si fle, printre altele: 4) moral; b) explicita; €) posibila, 182, Cauza actulul juridic civil nu exist’ atunel céind: 4) actuljuridic este utillaat pentru a eluda aplicarea unel norme legale imperative; b) existd eroare esentiald asupra motivulul determinant, €) partea nu are discerndmant, 182, Cauza actulul juridic civil este tlicité: 4) cdind este prohibita de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri; b) sl atunel cdind actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative; c) numal atunel cand este contrara ordinil publice, lar cealalta parte a cunoscut sau trebula si cunoasci aceasta imprejurare. 183, In materia cauzel actulul juridic civil, Intervine nulitatea relativa: a) atunci cAnd partea s-a aflat intr-o eroare esentiald asupra existenjei cauzel; b) ori de cate ori cauza nu indeplineste toate cerintele de validitate; ¢) cdind cauza este contrara ordinil publice. 184, Nu Intervine nulitatea contractului in cazul in care: a) imprejurarea care a determinat pe una dintre parti sé incheie contractul a suferit modificarl sau a dispdrut pana la executarea acestuia; b) la inchelerea contractului, doar una dintre parti a urmarit un scop contrar bunelor moravuri, iar cocontractantul nu a cunoscut si nici nu trebuia sd cunoascd aceasta; c) obiectul este ilicit, dar cauza este licitd si morala. 185. Motivul determinant al incheierii actului juridic: a) reprezintd izvorul raportului juridic civil concret; 'b) este concret si variabil in cadrul aceleiasi categorii de acte juridice civile; c) impreuna cu consimtimantul formeaz’ vointa juridic’, 186. In ceea ce priveste cauza actului juridic civil: a) legea instituie o prezumtie relativa de existent a cauzei, cea ce inseamnd cd cel care invoca lipsa cauzei are sarcina probei; b) pentru a fi valabil incheiat, cauza trebuie mentionata expres in inscrisul constatator al actului juridic; ¢) flind vorba despre un fapt juridic stricto sensu, pentru dovedirea nevalabilit3tii cauzei este admisibil orice mijloc de proba. Scanat cu CamScannerre ont 445 Forma cerutd de lege ad validitatem: ! inst’, In toate cazurile, in intocmirea unui inscris autentic; a) se incompatiblld cU manifestarea tacité de voints; )atraBes in caz de nerespectare, nulitatea absolut’. 188. Nerespectarea formel cerute de lege ad validitatem Pentru incheierea jjuridie: at rebule invocat de instant din oficiu; p) poate fiinvocatd de instanta din oficiu, fara insd a exista o Obligatie in acest sem qu poate fi invocaté de instant din oficiu in nicio situatie in care partea inoresatl a invocat un alt motiv de nulitate. 489. Forma este ceruta ad validitatem tn cazul: a) contractului de intretinere; »)fidetusiunii; ¢) contractului de depozit. 190. Incheierea contractului cu nerespectarea formei impuse de parti anterior grin antecontract: a) atrage sanctiunea nulitati relative a actului juridic; b) nu afecteazé valabilitatea actului juridic; ¢) atrage sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic, 191. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem: a) atrage nulitatea relativa a actului juridic; b) atrage nulitatea partiald a actului juridic; c) nu afecteazé valabilitatea actului juridic. 192. Forma este cerut8 ad probationem in cazul: a) contractulul de arendare; b) contractului de tranzacti ¢) conventiei matrimoniale. 193. Forma pentru opozabilitatea fata de terti a actului juridic ci a) este facultativa pentru partile actului juridic; b) este cerut8 in cazul actelor juridice solemne; c) in cazul nerespectarii, conferd tertului interesat posibilitatea de a ignora actul juridic invocat de partile acestuia sau de una dintre ele impotriva sa. 194. Nu constituie o modalitate a actului juridic civil: a) termenul; b) capacitatea; ¢) conditia. Scanat cu CamScannerane CURS DE DREFT CIVIL, PARTEA GENERAL ratie: 4) este un termen legal sl suspensiv in favoarea debitorulul; b) este un termen Jurisdictional gi suspensiv tn favoarea atat a creditoruluj, edt sla debitorulul; ¢) nu este de natura si impledice compensatia, 196, Instanta va putea stabill termenul, la cererea uneia dintre parti; a) atuncl cand partile au convenit s8 amane stabilirea termenulul; 'b) finan seama doar de natura obligatiel si de situatia partilor; c) atuncl cind obligatla presupune prin natura sa un termen si nu exist’ nicio Conventie sau norma legala prin care acesta si poata fi determinat. 197, Termenul suspensiv: a) amanda nasterea dreptului subiectiv civil si a obligatiel corelative; b) are ca efect intarzierea exercitdrii dreptului subiectiv civil si a indeplinirii obligatiei corelative; c) duce la stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative. 198. Inainte de implinirea termenului suspensiv stipulat in favoarea debitorului; a) creditorul poate exercita actiunea revocatorie; b) creditorul este indreptatit s4 refuze primirea platii inainte de scadenta; ¢) riscul pieirii fortuite a bunului cert este suportat de catre instrdinator, chiar daca proprietatea a fost transferaté dobanditorului. 199, Reprezinta un termen extinctiv cu scadenta incerta: a) termenul de restituire a sumei imprumutate intr-un contract de imprumut de consumatie cu titlu gratuit; b) data mortii credirentierului intr-un contract de rentd viagerd; c) termenul de gratie. 200. Reprezinta un termen suspensiv stabilit atat in favoarea debitorului, cat sia creditorului: a) termenul de restituire a sumei imprumutate intr-un contract de imprumut de consumatie cu titlu oneros; b) termenul de restituire a bunului depozitat, in cazul contractului de depozit cu titlu gratuit; c) termenul de gratie. 201. Obligatia debitorului devine exigibi a) de drept din ziua in care, inainte de implinirea termenului suspensiv stipulat sin favoarea debitorului, acesta ajunge, din culpa sa grava, in situatia de a nu mai satisface o conditie considerata esentiala de creditor la data incheierii contractului; Scanat cu CamSeannerA oreo on itorulul, atunel cind t i " corerea debi ind termenul suspensiv a fe ppl rea sa orl in favoarea ambelor parti; Ee eee eee favo® in cjlacererea creditorulul, atunel cdind termenul suspensiva fost stipulat exclusiy tn favoarea $2. 2, Daca termenul suspensiv a fost stabilit de parti: exclusiv fn favoarea debitorulul, creditorul nu poate opune f 2) geile termenuil Dine Sereneriente we p) numal pentru obligatia unela dintre partile contractului sinalagmatic, obli- ala pura sl simpla a celeilalte parti este scadentd din chiar momentul incheierii ntractululs conv infavoarea debitoulul, plata fécutéInainte de scadenta este o plats pedatorat, cu exceptia situatiei cnd plata s-a facut prin dol sau violenta. 203.1 cazul in care evenimentul pe care partile il consider ca fiind un termen e realizeaz4, obligatia devine exigibild in ziua in care: a) evenimentul ar fi trebuit in mod normal sé se produca; b) este sigur ci evenimentul nu se va mai produce; jereditorul solicité executarea obligatiei. nu 204. Conditia (ca modalitate a actuluijuridic) a cérei realizare depinde de vointa uneia dintre parti si de vointa unei persoane determinate este: a) mixta; b) potestativa simpla; c) pur potestativa. 205. Conditia (ca modalitate a actului uridic) a cdrei realizare depinde de vointa uneia dintre parti si de vointa unei persoane nedeterminate este: a) mixt3; b) pur potestativa; ¢) potestativa simpla. 206. Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cérei realizare depinde exclusiv devointa unei terte persoane este: a) mixtd; b) potestativa simpla; ¢) cazuala. 207. Conditia negativa: a) se socoteste indeplinita daca termenul a expirat fra ca evenimentul sd se fiprodus; b) nu se poate considera indeplinita tn nicio situatie inainte de implinirea termenului; Scanat cu CamScanner”“ CURS DE DREPY CIVIL, PARTEA GENERAL, ¢) se socoteste indeplinitd daca debitorul, obligat sub conditie, a Impiedicat realizarea ei, 208. Conditia imposibild, contrar’ legii sau bunelor moravuri: a) atrage, ca regul, nulitatea absolutd a actului juridic; b) daca este o conditie rezolutorie, este considerata nescris4, iar actul juridic Se va socoti ca nefiind afectat de aceasté modalitate; c) dacd este o conditie suspensiva, atrage nulitatea absolut a actulul juridic atunci cnd constituie insdsi cauza acestuia. 209. in cazul conditiei suspensive, pendente conditione: a) prescriptia extinctiva nu incepe sa curga; b) obligatia se stinge prin compensatie; c) se produce efectul translativ in cazul actelor juridice translative de drepturi reale. 210. in cazul conditiei suspensive, pendente conditione: a) daca debitorul plateste, el nu este indreptatit sd solicite restituirea platii; b) riscul pieirii fortuite a bunului cert (nefungibil) este suportat, de reguld, de catre dobanditor; c) dobanditorul dreptului real imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in cartea funciara. 211. In cazul in care s-a realizat conditia rezolutorie: a) actul juridic se consolideazé retroactiv, afard de cazul cind partile au previ- zut altfel; b) ca regula, partile trebuie sé isi restituie prestatiile efectuate; c) fructele care au fost culese de dobanditor trebuie restituite, 212. Este afectata de 0 conditie suspensiva: a) vanzarea cu optiune de rascumparare; b) vanzarea bunului altuia; ¢) vanzarea catre un tert a bunului cu privire la care existd un drept de preemptiune legal sau conventional. 213, Este valabila (eficace) obligatia asumata sub conditie suspensiva: a) pur potestativa din partea debitorului b) potestativa simpla, chiar daci depinde si de vointa debitorului; ¢) pur potestativa din partea creditorului. 214. In caz de neexecutare a sarcinii: a) este afectata doar eficacitatea actului juridic civil; b) sanctiunea produce efecte numai pentru viitor; ¢) actul juridic este lovit de nulitate. Scanat cu CamSeanner449 115 sao gispundtorului, ce urmeazi afi prestatd in timpul vii acestuia, a instituits nuenai printro donatie; om unui tert este o forma de manifestare a simulatiei prin interpunere aon ea testatorului, ce urmeazd a fi executatd de cétre legatar dupa rea mosteniril, este valabild. spre deosebire de conditia suspensiva, sarcina: ie otuee efecte retroactiv; 2 Oe intalnitd numai in cazul liberalitatilor; : oe “erage, in cazul neindepliniri ei, nulitatea actului juridic. a7. sere deosebire de sarcind, conditia: Reperearsde $j poate fistabilté prin conventia Partilor; ¢jpoate i constataté ca indeplinit’ sau, dup caz, neindeplinit’ printr-o actiune smorescriptibild extinct. 18. Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt ‘servanda in cazul: a)incetarii| contractului de intrefinere incheiat pe durata determinaté din cauza mottii creditorului intretinerii, daca aceasta a survenit dupa expirarea duratei lui; re s-ar acorda prin lege un termen de amanare general a executarii contractuale de catre o anumita categorie de debitori; fideiusiunii prin decesul fideiusorului, chiar daca exist stipulatie b) in ca nor obligatit )incetdrii contrara. 219, Nu reprezint’ o exceptie de la principiul pacta sunt servanda: 2) tacita relocatiune; b) clauza contractual ce prevede revizuirea efectelor contractului in ipoteza schimbirii imprejurdrilor avute in vedere de partiin momentul incheierii acestuia; ¢) incetarea de drept a contractului de locatiune din cauza pieirii totale sau considerabile a lucrului, astfel incdt nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei stabilite. 220. Revizuirea efectelor actelor juridice, in cazul impreviziunii: a) poate avea loc, in functie de imprejurari, siin cazul contractelor sinalagmatice, cutitlu oneros, comutative si cu executare uno ictu; _ 6) poate interveni si atunci cand debitorul si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor; ) poate fi dispus& numai daca debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil sicubund-credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a actului juridic. Scanat cu CamScanneraso CURS DE DAEPT CIVIL PAATEA Genera 22. In cazul impreviziunii, instanta peate dispune adaptaree sau, due’ caz, ‘Incetarea contractului daca, printre aitele: a) debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurdriler; b) creditorul a incercat, intr-un termen optim si previzidil, dar nu mai tirziy de inceperea executdrii contractului, negocierea adaptanii rezonabile si echitabiie a contractului; ¢) schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului, 222. in cazul impreviziunii, revizuirea conditillor sau 2 sarcinilor care afecteazy © liberalitate: a) poate fi dispusa dacd indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor a devenit excesiv de oneroasd pentru beneficiar din cauza unor situatil imprevizibile, b) poate fi ceruta indiferent daca acestea au fost stabilite printr-c donatie say printr-un legat; ¢) presupune posibilitatea instantei sesizate cu 0 astfel de cerere de 2 dispune modificari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteazg liberalitatea. b) een dispozitiei de revocare a testamentului;yy” WA ast gnth revocarea jn toate cazurile, de catre stipulant a stipulatiel pentru altul inainte egtatea beneficiarului sd ajungs la promitent. a? Nu constituie o exceptie de la irevocabilitatea actulut juridic bilateral, ) revocarea donatiel pentru neexecutarea sarcini a )revocared de drept a promisiunii de donatie; , revocarea contractului prin acordul ulterior de vointe al pSrtilor, chiar daca cost gia produs principalele efecte. a 221. 228.[n cazul contractelor cu executare dintr-o data, daca una dintre parti are ptul dea denunta unilateral contractul, in lipsd de stipulatie contrard, acesta ote fiexercitat: i a) dacs executarea contractului nu ainceput; b)cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz; c) dacd partile au prevazut 0 prestatie in schimbul denuntarli, numai atunci cand prestatia este executatd. 729. In categoria avanzilor-cauzd trebuie inclusi, printre alii: a) reprezentantil conventionali ai partilor; pb) toticel care, ulterior incheierii actului juridic, au contractat cu partile acestuia; oO succesorii cu titlu universal ai partil 230. Dobanditorul unui drept subiectiv (privit ut singul/) are calitatea de avand-cauzd fats de: a) actul juridic prin care a dobandit ace! drept; bjactelejridice inchelate anterior de cel de lacare a dobsndit dreptul respectiv, ins numai dacd sunt in legiturd cu acel drept si au fost respectate formalitagile de opozabilitate fata de terti; ¢)toate actelejridice incheiate anterior de cel de la care a dobandit ace! drept. 231. Constituie 0 exceptie aparent’ de la principiulrelativitati actulu juridic chi: a) preluarea datoriei, cu consimtaméntul creditor b) situatia succesorilor universali ai partilor actului ¢) simulatia. 232. in ceea ce priveste opozabilitatea fata de terti a actu a) tertul se poate prevala de efectele actului juridic, far 2 avea ins dreptul dea cere executarea lui, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; b) atunci cand are interesul s8 se prevaleze de un act juridic la care nua fost parte, tertul poate sd foloseasca orice mijloc de proba pentru 2-1 dovedi; ¢) dacd un tert incalcd un drept ce apartine unei parti dintr-un act juridic, se Va angaja raspunderea civil contractualé a tertului. Scanat cu CamScannerae UWS OF OREPE CIVIL MARTEA GENERAL 2AM, Ropredontarea: 4) este procedoul tohivica tun fh HOele gl pe seaina t b) conatitule o excep ©) by tunctie de Intinderea puteril de a repre: 244, ly materia reprecentarli convention: dispoe! b) mandatul dat pentru ine de o persoand in numele si pe seama altor dou’ lar, pe de altd parte, in numele sau si pentru sin ¢) © parte Inchele doud acte juridice succesive prin acelasi reprezentant, 236, Este anulab ) contractul inchelat de un reprezentant aflat in conf! reprezentatul, atunel cénd conflictul era cunoscut sau trebul contractant la data tneh contractulul b) contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, chiar dacd cuprinsul contractului a fost determinat in asemenea mod incat sd excludd posibilitatea unui conflict de interese; ¢) contractul inchelat de un reprezentant al cdrui consimpimant este vi insd numai daca si consimpimantul reprezentatului a fost viciat. td ty interese cu cunoscut de 237. In cazul lipsel sau depasirii puterii de reprezentare, ratificarea: a) presupune respectarea formelor cerute de lege pentru incheierea val a actului juridic incheiat in lipsa ori cu depasirea imputernicirii de reprezent: b) nu presupune consimpamantul celui care a incheiat actul juridic in numele ia si nici al tertului cu care s-a contractat; ¢) are efect retroactiv atat cu privire la partile actului juridic si succesorii acestora, cAt si cu privire la terti. 238, Aseminator rezolutiunii, nulitat a) atrage ineficacitatea actului juridic; b) se aplicd numai contractelor; ¢) este, in toate cazurile, supusd prescript extinctive. Scanat cu CamScanneracne pe seama reprerentantului; bd) constituie o. exceptie aparent’ de la principiul relativitati actulul jundic ovi, €) in functie de intinderea puterii de 3 reprezenta, poate fi total sau partials, 234, in materia reprezentani conventionale: a) mandatul special este necesar intotdeauna pentru Incheierea actelor de dispozitie; b) mandatul dat pentru incheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unej anumite forme trebuie si respecte acea forma, chiar dacé forma este necesarg doar pentru opozabilitatea actului fata de terti; €) atat reprezentatul, cat si reprezentantul trebuie s3 aib3 capacitatea de a ahaa Scale ecb a fost data. 235. Dubla reprezentare presupune ca: a) actul juridic este incheiat de o persoana in numele si pe seama altor dou3 Persoane pe care le reprezinta deopotriva; b) actul juridic este incheiat de catre reprezentant, pe de o parte, in numele reprezentatului, iar, pe de alta parte, in once sla sk pentru sine; c) o parte incheie doua acte juridice succesive prin acelasi reprezentant. 236. Este anulabil: a) contractul incheiat de un reprezentant aflat in conflict de interese cu reprezentatul, ai Gouin ms dencaaek pai vali sk Re concert contractant la data incheierii contractului; b) contractul incheiat de reprezentant nt cu sine insusi, in nume propriu, chiar c) contractul incheiat de un reprezentant al carui consimtamént este viciat, ‘insd numai daca si consimtamantul aed a fost viciat. an 7. In cazul ipsei sau depasiri puterii de reprezentare, ratificarea: ‘reeeceacv nts pve peace xen aon cat si cu privire la terti. 238. Aseménator rezolutiunii, nulitatea: a) atrage ineficacitatea actul juridic; 'b) se aplica numai contracte! alge c) este, in toate cazurile, supusa prescriptiei extinctive.“sa osebire de rezolutiune, nulitatea: fecte retroactiv; ctelor cu executare succesivd; Itor reguli in ceea ce priveste prescriptia extinctiva, re deosebire de caducitate, nulitatea: pune un act juridic nevalabil incheiat; ice efecte numai pentru viitor; une o cauzd existenta la momentul incheierii actului juridic. 140.5? rt pres 4) produ d presur! ul nulitati (absolute sau relative) se stabileste: jin raport de natura interesului ocrotit prin edictarea normei juridice esocotitd a incheierea actului juridic; urile in care natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in chip i i de nulitate relativa; a2. Nulitatea amial a}permite partilor consacrarea, prin vointd proprie, a unui caz de nulitate sau aprimarea unui astfel de mots p)poate interven! numai in cazurile expres prevazute de lege; ¢jnupoate afecta drepturile dobandite de tertii de bund-credint3. 243, Nulit3tile de drept: a) opereazd numai in cazurile anume prevazute de lege; b) pot fi nulitati absolute sau relative; + a “ a core deasedire de recolutiune, nulitatea = sane efecte retroactiv; oer actelor cu executare succesiva; casi : y Pe api? Sy altor regull In cea ce priveste prescriptia extinctiva este su deosebire de caducitate, nulitatea: no ene yn act juridic nevalabil incheiat; 2 efecte numai pentru viitor; 0 pune o cauzi existenté la momentulincheieri actulul juriie, “ felul nulitatii (absolute sau relative) se stabileste: : ail report de natura interesului ocrotit prin edictarea normei juridice rect nesocottd la Inchelerea actului juridic; a i cazurile In care natura nulitatii nu este determinata ori nu reiese in chip Oi nic din lege, prin aplicarea prezumtiei de nulitate relativa; on . primul rand, tinand cont de indicatia legivitorului, az. Nulitatea amiabila: : a)permite partilor consacrarea, prin voint’ proprie, a unui caz de nulitate sau sormared unui astfel de motiv; b} poate interveni numai in cazurile expres prevazute de lege; }nu poate afecta drepturile dobindite de tertii de buna-credinta. a} oper b) pot fi nulitati absolute sau relative; <)pot ficonstatate de instanta fie pe calea unei actiuni in realizare (in declararea ruititi) introduse de cel care ar justifica un interes, fie pe cale de exceptie. considerata nescrisa: ia prin care se impune donatarului raportul in natura; )clauza prin care se prevede o conditie imposibila; atia conform careia subrogatia personala ar opera fara consimtamantul cebitorului, jiderata ca fiind nescrisa: care actiunea tn anularea unui act juridic este declaratd xtinctiv; )clauza prin care creditorul intretinerii se obligé la prestarea unor servicil; ‘)clauza de antihreza. i; Clauzele considerate de lege nescrise: in functie de obiect, pot fi privite ca nulitéti absolute sau relative; Scanat cu CamScannerSS ee ne - nly RS DE DREPT CIVIL Pasrey 454 = Shean int inlocui b) care contravin unor dispozitii legale imperative su ite de drept spozitiile legale aplicabile; ¢) sunt nulitati de drept. 247. Este lovit de nulitate absoluta: ia hen heccia a) contractul de fiducie prin care se realizeaz3 o liberalitate indirects jn folosu, beneficiarulu 'b) testamentul reciproc; ner c) contractul de vanzare a unui document din Fondul Arhivistic Nations} a Roméniei cu nerespectarea dreptului legal de preemptiune. 248. Intervine nulitatea absoluta in cazul: a) neexecutarii cu intentie a obligatiei asumate prin contract; b) partajului facut fara participarea tuturor coproprietarilor; ¢) lipsei cauzei. 249. Intervine nulitatea relativa in cazul: a) lipsei discernamantului in momentul incheierii actului juridi b) clauzei prin care partile instituie 0 alt cauz3 de nulitate in afara celor stabilite de lege; ¢) incalcarii oricdrei prevederi legale referitoare la capacitatea civil’. 250. Intervine nulitatea relativa in cazul: a) predecesului legatarului b) neefectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara; ¢) viciilor de consimtmént, ca reguld. 251. Nu poate atrage in nicio situatie n a) lipsa total’ a consimtamantul b) cauza ilicita sau imorals; ¢) obiectul ilicit al actului juridic ci ‘atea relativa a actului juridic civil 252. Nulitatea relativ: a) poate fi confirmata si tacit b) intervine si in cazul fraudei la lege; ) presupune o cauzi ulterioars incheierii actuluijuridic, 253. Asemanator nulitatii absolute, nulitatea relativa: a) poate fi invocata, in principiu, si de catre instanta din oficiu; b) desfiinteaza efectele actului juri pentru incheierea lui valabila; ¢) este imprescriptibila extinctiv in toate cazurile in care se invocs pe call 4° exceptie. idice edictate idic ce contravin normelor jul % - Scanat cu CamScanner™! e@ ‘ CURS DE DREPT CivL, pay 454 A Gtheny b) care contravin unor dispozitii legale im dispozitiile legale aplicabile; ¢) sunt nulitati de drept. perative sunt inlocuite de drepe cu 247, Este lovit de nulitate absoluta: a) contractul de fiducie prin care se realizeaza o liberalitate indirect fy folosuy beneficiarului; 6) testamentul reciproc; ¢) contractul de vanzare a unui document din Fondul Arhivistic National al Roméniei cu nerespectarea dreptului legal de preemptiune. 248, Intervine nulitatea absolut in cazul: a) neexecutarii cu intentie a obligatiei asumate prin contract; b) partajului facut fara participarea tuturor coproprietarilor; c) lipsei cauz le nulitatea relativa in cazul: scerndmantului in momentul incheie b) clauzei prin care partile instituie o alta cauza de nulitate in afara celor stabilite de lege; ¢) inclcarii oric&rei prevederi legale referitoare la capacitatea civil8, 250, Intervine nulitatea relativa in cazul: a) predecesului legatarului; b) neefectuarii formalitatilor de publicitate imobiliar’; ¢) viciilor de consimtamént, ca reguld. 251. Nu poate atrage in nicio situatie nulitatea relativa a actului juridic civil: a) lipsa totala a consimtméntului; b) cauza ' sau imorala; ¢) obiectul ilicit al actului juridic civil 252. Nulitatea relativa: a) poate fi confirmata si tacit; b) intervine si in cazul fraudei la lege; c) presupune o cauza ulterioara incheierii actului juridic. 253, Asemanéator nulitatii absolute, nulitatea relativa: a) poate fi invocata, in principiu, si de catre instanta din oficiu; b) desfiinteaza efectele actului juridic ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea lui valabila; ¢) este imprescriptibilé extinctiv in toate cazurile in care se invoca pe cale Je exceptie. Scanat cu CamScanner455 osebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta: § altor reguli privind suspendarea Prescriptiei extinctive; refi invocaté de catre persoana al cirei interes afost nesocotit la momentul sctului juridic cull ate fi, in principiu, acoperita prin confirmare. deosebire de nulitatea relativd, nulitatea absoluté: invocata de c&tre instantd din oficiu; oate cazurile, 0 nulitate expresa; fi confirmatd in nicio situatie. invocd mai multe cauze de nulitate in privinta aceluiasi act juridic: 756.0808 5 sate 3) trebuie ate cu prioritate cauzele de nulitate absoluta; 1) trebuie analizate toate cauzele de nulitate, afara de ipoteza in care partile convin altfel; d este suficient ca instanta sd gaseascd o cauza de nulitate intemeiata, devenind nut acercetarea celorlalte cauze de nulitate. i 37. Confirmarea actului juridic lovit de nulitat a) este posi cazul nulitatii partiale; b) produce efecte retroactiv (ex tunc); izeaza prin intermediul unui act recognitiv. c)se rei 258, Actul juridic de confirmare: a) este o conventie prin care se ratificd un act juridic anulabil; $) valideazd retroactiv actul juridic anulabil; c)presupune refacerea actului juridic anulal 259, Reprezinta o confirmare tacita: a) executarea voluntar& a actului juridic lovit de nulitate relativa, chiar dacd persoana respectiva nu a cunoscut cauza de nulitate relativa; b)neinvocarea nulitatii relative inauntrul termenului de prescriptie extinctiva; ¢) orice manifestare de voint, neindoielnicd (cert8), tn privinta renuntarii la dreptul de a mai invoca nulitatea relativa a actului juridic. 260, Confirmarea actului juridic anulabil: 7 a acts de una dintre parti valideaza contractul, astfel incat cocontractantul in pone invoca nulitatea relativi pentru un motiv propriu; dhe Poate fi facuta prin chiar actul juridic anulabil; 'plicd renuntarea la mijloacele si exceptiile ce puteau fi opuse, precum si la ‘dre Ptul de a cere daune-interese. Scanat cu CamScanner456 (CURS DE OREPT CIVIL PARTEA GENERAL, 261. Efectele nulitatii: a) nu difers dup’ cum actul juridic a fost sau nu executat pind In momentu} declarSrii nulitstii; : b) sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legals Ce stabileste conditia de validitate nerespectatd la incheierea actului juridic; ¢) Se produc numai pentru viitor, afard de exceptille expres prevazute de lege, 262. In cea ce priveste repunerea partilor in situatia anterioars inchelerii actului juridic desfiingat: a) actiunea (cererea) in restituirea prestatiilor executate nu se confund’ cy i i a bnseiceene aches lite actului juridic trebule s3 dispuna, chiar si din oficiu, restituirea prestatillor executate in baza acestula; C) instanta va dispune repunerea ambelor parti in situatia anterloar’, chiar dacd cealaltd parte nu a solicitat expres restituirea Prestatiel sale, 263. In caz de anulare a actului: a) partile sunt de drept (ope legis) repuse in situatia anterioar’; b) fructele culese de catre dobinditor, cit timp a fost posesor de bund-crediny3, ‘nu se restituie; ¢) nu poate fi opuss uzucapiunea. 264. Atunci cdnd restituirea Prestatiilor, efectuate in temeiul unui contract care a fost desfiintat pentru o cauzi de nulitate absolutd, se face prin echivalent, deoarece prestatiile privesc servicii: deja efectuate, valoarea acestora se apreciazs prin raportare la momentul: a) introducerii cererii de chemare in judecat’; b) primirii de citre debitor a Prestatiei supuse restituirii; ¢) punerii in intarziere a debitorului, 265. Cheltuielile efectuate cu restituirea prestatilor se suport: a) de ambele partiin mod egal, cu b) ca regul, de ambele parti, restituie; ¢) integral de partea culpabils pentru desfiintarea actului juridic. exceptia cazululin care partile prevad altel; Proportional cu valoarea Prestatiilor care se de restituire, acesta este obligat si plateasca: a) valoarea bunului considerat3 lamomentul decat valoarea bunului Considerata la b) valoarea bunului Primirii sale, dac3 este mai mici : Momentul instrSindrii; consideratd la ‘momentul incheierii actuluijuridic desfiintat; Scanat cu CamScannerot 008 457 aloarea bunulul consideratd la momentul instrdinarii sale, dacs este edit valoarea bunulul consideraté la momentul primiril. eg 267. Constitule exceptie de la principiul restitutio in integrum: cazul celui care nu are capacitate de exercitiu deplina, care este tinut si title, © regula, prestaflile primite numal in limita folosului realizat, apreciat eo sa corer de restiture; J p) cazul in care a intervenit prescriptia extinctiva a actiunii in restituirea restatillor executate in temeiul actului juridic lovit de nulitate; ) mentinerea, pana la data anularil, a efectelor produse de un contract cu executare continua sau succesiva. 268. Constituie exceptie de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului ridic: Im ycasstoria putativa p) declararea nulitagii unei persoane juridice; ¢) cazul manifestarii de voint8 care este nula ca vanzare, dar valoreazd antecontract de vanzare. 269. Sunt supuse restituirii: a) intotdeauna prestatiile primite sau executate in temeiul unel cauze ilicite sau imorale; b) prestatille primite, chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continu; <)intotdeauna §i fructele produse de bunul supus restituirii. 270. Categoria exceptillor dela principiul anularii actului subsecvent ca urmare aanul3rii actului inigial include, intre altele: a) conversiunea actului juridic civil; $) cazul subdobanditorului de bund-credint& si cu ttlu gratuit al unui drept real imobiliar, dupa trecerea a 5 ani de la data ‘Inregistrarii cererii de inscriere in cartea funciard; ¢)cazul in care tertul subdobanditor ar putea invoca uzucapiunea. 271. Conversiunea actului juridic: a) inlaturd efectele nulitati; b) implic’ refacerea actului juridic lovit de nulitate; ) presupune validarea actului juridic prin confirmare. 272, Conversiunea actului juridic nu poate opera daca: a) actul juridic pentru care a fost emis manifestarea de vointa este lovit de nulitate relativa; Scanat cu CamScanner+ ara sinner 458 a aversiunil reiese, in chip neindoielnic, din jerii actului juridics 3 ainda toate elementele constitutive ale t valabil incheiat in temeiul conversiunii, uns ve DaErT CIM, PARTEA GENERA b) intentia de a exclude aplicarea cor scopurile urmarite de parti la data inch ¢) actul juridic lovit de nulitate cup! actului juridic ce urmeazd @ fi considerat itervine in cazul incare: z a denumirii gresite date de parti; juridic in de catre mostenitor este nul ca 273. Conversiunea actului a) actul juridic apare ca nul din cau7 " b) actul de instrdinare 2 unui bun parle ; atare, ins valabil ca act de acceptare a mosten! ri; seatcon ool tind ¢) actul juridic lovit de nulitate este mentinut, intrucat tot fopta lich reparare a prejudiciului ce s-ar putea produce cocontractat a partii care solicit desfiintarea actului juridic. 274, Efectele nulitatii sunt inlaturate de: a) principiul restitutio in integrum; b) exceptia error communis facit ius; ot ¢) principiul resoluto iure dantis,resolvitur ius accipientts 275, Exceptia error communis facit ius: a) nu cunoaste nicio aplicare legals; b) nu este aplicabild in materia c&rtii funciare; ¢) are ca efect mentinerea unui act juridic inc! comund si invincibila. heiat intr-o situatie de eroare ius 0 clepsidra confectionata din Jui avand loc chiar la momentul area contractului de vanzare, ea de sofia 276. Primus \e-a vandut lui Secundus $i Terti aur sisafir, predarea bunului vandut si plata pretul incheierii contractului. Ulterior, Primus @ solicitat anul aratdnd ca la incheierea acestuia a fost in eroare cu privire la calitat cumpératorilor, abia ulterior afland ca acestia nu erau cAsdtoriti. Instanta: a) va respinge actiunea, nu poate constitui motiv de anulare; b) va admite actiunea, intrucat calitatea de soti a cumpardtorilor este un element determinant pentru incheierea contractului, avand in vedere obiectul derivat al deoarece eroarea asupra stiri civile a cumparatorilor acestuia; ¢) va respinge actiunea, intrucat executarea contractului a confirmat tacit nulitatea relativa. 277.X a cumparat de la Y o geanté cu pretul de 1.000 lei. Z, partenerul de viata alluixX, a solicitat anularea acestui contract pentru dol, sustindnd ca Yi-a ascuns cu bund-stiinta lui X faptul ca geanta nu este din piele naturala, ci din piele sintetica. Instanta: ‘ : a) va admite actiunea in anulare, daca Z dovedeste sustinerile sale; Scanat cu CamSeanner‘ srt 0k a0 va respinge actlunea in anulare ca nefondaté, deoarece in speys nu este ya de un element esential pentru inchelerea contractulul; va respinge actlunea in anulare ca flind Introdust de o persoand fard calitate procesuald activa. 278. persoand Juridica, a cerut anularea pentru violenté a contractului de riza inchelat cu Y, persoand juridica, aratdnd (51 dovedind) cé, pe parcursul cutdril acestul contract, reprezentantul legal al lul ¥ a exercitat ameningari la 4 reprezentantulul legal al lui X, obtinénd astfel plata inainte de termenul an adress convent. Instanta: ava respinge cererea, deoarece numal persoanele fizice pot invoca viciul de consimpimant al violentel; b)va respinge cererea, intrucat cauza de nulitate trebuie s4 existe la momentul ncheieril actului juridic; c)vaadmite cererea, deoarece si plata este un act juridic. 279. X, unicul mostenitor al lui Y, a solicitat in contradictoriu cu Z anularea contractului prin care Yi-a transmis dreptul de proprietate asupra unui imobil lui Zin schimbul intretinerii prestate de acesta din urma pana la sfarsitul vietii lui y. in motivare, reclamantul a aratat c& autorul lui, din cauza starii de sénatate si avarstei inaintate, a avut 0 anumita temere subiectiva, in sensul cd a apreciat cd singurul care il poate ajuta in starea in care se afla era paratul. in spet3, fata de motivul invocat, contractul de intretinere este: a) lovit de nulitate relativa pentru eroare esentiala; b) lovit de nulitate relativa pentru violenta morala; c) valabil. 280, Primus a cerut anularea pentru leziune a contractului prin care i-a vandut \ui Secundus un anumit imobil pentru pretul de 180.000 lei, pret platit la momentul incheierii contractului. in motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantul aaratat (si ulterior a dovedit) cd la incheierea contractului se afla intr-o stare de nevoie acut3, in sensul c& se apropia scadenta unei datorii de 150.000 lei, pe care o avea fata de un tert creditor al sau, iar cumpar&torul a profitat de aceasta stare de nevoie, obligandu-| s& accepte un pret vadit mai mic decat valoarea de Circulatie a imobilului, care era de 300,000 lei. Instanta: a) va respinge cererea de chemare in judecatd ca neintemeiata; 'b) vaconstata leziunea si va majora preful la 300.000 ei, obligandu-l pe Secundus Sil pliteasca lui Primus suma de 120.000 lel; _ ¢)Va constata nulitatea absoluta pentru cauza imoral’, dispunand restabilirea Situatiei anterioare, Scanat cu CamScanner460 CCURS DE OREPT CIVIL. PARTEA GENERALA 281. Prin inscris sub semnatura privata incheiat la data de 10 noiembrie 2020, Primus |-a Imprumutat pe Secundus cu suma de 50.000 lei, suma ce urma s& fie restituitd la 24 decembrie 2020, Partile au inserat in inscris $i 0 clauza potrivit Careia, pana la restituirea sumei imprumutate, Secundus constituie in favoarea lui Primus 0 garantie reali asupra apartamentului sau, care ins va riméne tn folosinta proprietarului, Aceast clauz’: a) a dat nastere unui drept de ipotecs asupra apartamentului; 6) a dat nastere unui drept de preemptiune asupra apartamentului; ¢) nu a dat nastere, in mod valabil, unui drept real de garantie asupra apartamentului. 282. Prin inscrisul dactilografiat, semnat la data de 25 martie 2019 de MX. in fata secretarului primariei comune’ P., judetul lagi, si intitulat ,testament”, MV. a aratat cd lasé, dup& moartea sa, o casa de locuit si un teren fiului su, M.C,, cu conditia ca acesta sé il ingrijeasc’ pana la deces, iar dup8 moarte sa fi facd cele Crestinesti, conform traditiei locale. Dupa deschiderea mostenirii de pe urma lui MN, M.A., in calitate de sotie supravietuitoare, a solicitat in contradictoriu cu MC,, intre altele, desfiintarea testamentului. in speta, testamentul intocmit la data de 25 martie 2019: a) este valabil ca testament olograf; b) este valabil ca testament autentic; c) este lovit de nulitate absolut pentru lipsa formei cerute ad validitatem. 283. La data de 3 octombrie 2020, Primus a cumparat de la Secundus un anumit tablou (bun individual determinat), partile stabilind ca acesta va fi predat cumpératorului la data de 31 octombrie 2020, cand va fi platit si pretul de 20.000 lei, La data de 29 octombrie 2020, tabloul a pierit fortuit. La data de 13 ianuarie 2021, Secundus |-a chemat in judecatd pe Primus, solicitand obligarea acestula la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de pret. Paratul a cerut respingerea actiunii, deoarece reclamantul nu isi poate executa obligatia de predare a bunului vandut, trebuind deci s& suporte riscul pieirii fortuite. Instanta: a) va respinge actiunea, deoarece riscul contractului sinalagmatic se suportd de debitorul obligatiei imposibil de executat; b) va admite actiunea in parte, obligénd pe parat s8 plateascd reclamantului suma de 10.000 lei, deoarece riscul trebuie suportat de ambele parti, in mod egal; c) va admite actiunea, obligand pe parat s plateasca reclamantului suma de 20.000 lei, deoarece paratul era proprietar al bunului la momentul pieirii fortuite, iar riscul pieirii fortuite a bunului se suportd de proprietarul acestuia, 284. X ji doneazé lui Y un imobil, partie stipuland, intre altele, obligatia lui Y de a plati in favoarea lui Z, nepotul de frate al lui X, suma de 25,000 lei anual, pand cand Z tsi va finaliza studiile universitare de licent3. Scanat cu CamSeanneresre-onrk 461 pupa finalizarea studiilor, 2 il cheamé in judecata pe Y, solicitand revocarea aonatiel, invocdnd (si dovedind) neexecutarea obligatiei asumate de Yin favoarea sa, Instanta: a) va admite cererea, neexecutarea obligatiei de c&tre donatar constituind otiv de revocare a donatiei; b)va respinge cererea, deoarece Z nu poate cere revocarea donatiei; c)va respinge cererea, deoarece donatiile sunt irevocabile. 285.X si incheie un contract de arendare, pe o durata de 3 ani, avand ca obiect ynteren arabil in suprafata de 10 hectare, in schimbul unei arende reprezentand jumatate din contravaloarea recoltei ce se va culege. Ulterior, arendasul Y incheie uncontract de subarendare cu Z. Xil cheaméa in judecata pe Y, solicitand instantei declararea nulitatii absolute a contractului de subarendare. jn raport doar cu aceste date ale spetei, instanta: a) va respinge cererea ca neintemeiat3; b) va respinge cererea, ‘intrucat nu a fost introdusd impotriva ambelor parti ale contractului de subarendare; ¢) va admite cererea, 286. Primus |-a chemat in judecata pe Secundus, pentru a fi obligat la plata pretului apartamentului pe care i |-a vandut prin inscris sub semnaturd privatd ncheiat la data de 3 octombrie 2020. Desi legal citat, paratul nu a depus intampinare sinici nu s-a prezentat spre a se apara. Instanta: a) va admite cererea de chemare in judecata; b) va respinge cererea de chemare in judecatd si va constata, in dispozitivul hotrarii, nulitatea absolut a vanzarii pentru lipsa formei autentice; va respinge cererea de chemare in judecata si doarin considerentele hotararii (in motivare) va arata c& vanzarea este lovitd de nulitate absoluta. 287. Primus la chemat in judecatd pe Secundus, pentru ase dispune rezolutiunea, pentru neplata pretului, a contractului de vanzare intervenit intre cei doi, cu daune-interese. Fara a formula cerere reconventionala, Secundus a invocat (si dovedit) c& a incheiat contractul sub imperiul violentei. Instanta: a) va respinge cererea de chemare in judecaté, fara aanula contractul de vanzare; b) va respinge cererea de chemare in judecata si va anula contractul de vanzare Pentru violent; )vaadmite cererea de chemare in judecatd si va dispune rezolutiunea, obligand Paratul la plata de daune-interese. 288. Primus, in calitate de legatar cu titlu particular, |-a chemat in judecata pe Secundus, mostenitorul legal acceptant al mostenirii lsate de Tertius, pentru ase Scanat cu CamScanner“2 cons om SAT COL ARTE SI Sispune predares (exec.nares) leptin catia particu feat Ge Tarts. Secunctas a formulat cerere reconventionall, prin care a iewocat eciitates related a kegatults consimtmirtulal testaroruiul (Tertivs), cauza nulitdti find ulterior dovedits cu marton. in conchuzilie pe fond, Primus 2 SESiren, intre altele, cS Secundus nu poste invoca mitatea relat’ a legatuls Cu Uthy particular, intructt acesta nu este parte in acha juridic a cirui eulitate © ieword, Instanta: 2) va respinge vererea de chemare in judecst, we admite Cereres FECOMWERSONSIS $i va anuls legatul cu titlu particular; - b) va admite cererea de chemare in judecats iva respinge cereres reconmentionalg, ¢) va respinge cereres de chemare in judecsts, fers 2 anule legatul cu tithe particular, 289.%, in varsté de 17 ani, ji vinde un calculator bul ¥, major, in schimbul pretulal de 1.000 lei. La incheierea contractului, vanzStondl -a spus cumparstorulai cd are varsta de 19 ani, prezentindu-i in acest sens cartes Ge ientitate 2 fratelul su, mai mare ca el cu 2 ani. Din prequl obtinut, X sia achitat o Gatorie de 400 lei, 2 fécut prietenei sale un cadou in veloare de 350 lei, restul de bani fndu-ifuret. Ulterior, X a solicitat in contradictoriu cu Y anularea contractului de vanzare pentru lipsa capacitZtii depline de exercitiu 2 vancStorului, cu repuneres pSrtilor in situatia anterioara. Instanta: a) va dispune anularea, obligandu-| pe Y 53 i remit calculatorul lui X iar pe X $8 fi plateasca lui Y sua de 400 lei; b) va respinge cererea de chemare in jusecata, ¢) va dispune anularea, obligandu-| pe ¥ 53 ii rem calculatorul hur X, iar pe X 4 ii pléteascé lui ¥ suma de 750 lei. 290. X I-a chemat in judecaté pe Y, pentru 2 se constata (pronunta) nulitatea absolutd a contractului de vanzare, intrucat semnature de pe inscrisul care constatd contractul respectiv nu ii apartine. Expertiza grafologica efectuata in cauza a confirmat sustinerea Iui X. Instanta: a) va admite cererea de chemare in judecatd pentru vicierea consimtéméntului tui X; b) va respinge cererea de chemare in judecat3, cu motivarea C4 vicierea sau lipsa consimyaméntului se sanctioneazé cu nulitatea relativa; ¢) va admite cererea de chemare in judeceté pentru lipsa consimtSmantului lui 291. X\-a chemat in judecata pe ¥, pentru a se dispune rezilierea contractului de Jocatiune intervenit intre cei doi, pentru neexecutarea obligetiei de ti chiria, i din theese, chs exw teas rcoeoinsali a bane veceiaoth ‘Scanat cu CamScannereste cid om 463, ypsolutd pentru nerespectarea formei autentice . aabild a contractulul convenite de pértl pentru Inchelerea instanta: a) va admite cererea de chemare Tn judecata si va dis i ett tacanetamees si Pune rezilierea, obligind b)va respinge cererea de chemare in judecata, fara a dispune nulitatea absolut’: a contractului; c) va respinge cererea de chemare in judecata si va dispune nulitate: acontractului pentru lipsa formei ad validitatem. esas IV. Prescriptia extinctiva si decdderea 292. Prescriptia extinctiva: a) nu opereaza prin simpla implinire a termenului; b) stinge dreptul la actiune in sens procesual, dupa implinirea termenului de prescriptie, cel obligat puténd s8 refuze executarea obligatel; ¢) este reglementatd, ca regul8, de norme juridice de ordine publica. 293, Renuntarea la prescriptia extinctiva: a) poate fi expresd sau tacits; b) produce efecte numai in privinga celui care a facut-o; c) poate fi realizata cat timp prescriptia nu a inceput s& curga. 294, Renuntarea la prescriptia extinctiva: 2) poate fi facutd de cdtre minorul cu capacitate restransa de exercitiu b) fcutd de cdtre unul dintre codebitorii unei obligatii solidare nu ii impiedica pe ceilalti codebitori sd invoce prescriptia; c) poate fi facuta atat cu privire la prescriptia implinit&, cat si la beneficiul termenului scurs pentru prescriptia inceputa si neimplinita. 295, Prescriptia extinctiva poate fiinvocata: a) din oficiu numai in acele situafii in care ar fi in interesul statului sau al unitatilor sale administrativ-teritoriale, b) numai de cel in folosul caruia curge prescriptia si de creditorii chirografari ai acestuia, pe cale oblica; ¢) de orice persoana interesata. 296, In ceea ce priveste invocarea prescriptiel extinctive: a) cel in folosul cdruia a curs prescriptia o poate invoca si direct in caile de atac; b) fideiusorul poate invoca prescriptia chiar siin cazulin care debitorul principal a renuntat la ea; 5 ¢) codebitorul unei obligatil indivizibile nu poate invoca prescriptia decat impreuné cu ceilalti codebitori. Scanat cu CamScanner