Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Nicolae Dumitrașcu - Tehnici Proiective În Evaluarea Personalității

    Uploaded by

    Gabriela Lucescu
    17 views57 pages

    Original Title

    Nicolae Dumitrașcu - Tehnici proiective în evaluarea personalității (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views57 pages

    Nicolae Dumitrașcu - Tehnici Proiective În Evaluarea Personalității

    Uploaded by

    Gabriela Lucescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 57
    Bots SiLviu DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Copa eketi DINU DUMBRAVICIAN “Tehnoredaes computer CRISTIAN CLAUDIU COBAN, Descrierea CIP a Biblotct Nationale Romane DUMITRASCU, NICOLAE. ‘Tehnicleproective in evaluaren personalitii / Nicolae Dumitru. = Buse: Eira Tre 2008, Biber ISOND73-r07-01541 lsosor2se972 Copyright © Edirura Tre, 2005 CP 77.40, acu ‘TeFag 4421 23858 644021 224.4771 ‘mal offeewedinaet re ISON 979.707.0154 Cuprins int ie Capital 1. Proeia. - ~ 1 2 pies 1 2 3 (Ceete proieia? {Cum se manifests proectia?. 2.3) In stra rlaitlor interpersonal. 2.0) In alogerea profes. - Ze) Inject 2.4) Inboala mentale : 2.¢) In plan macro soca. 2p inna, ind proisctim? ‘Geese un test proiciv? Distinfin tstobictiv-teat poietv CClasifcaeatetelor proiective ‘Avante dezavantje ale ehnilloe peokecive Une se folosese? ul 2. Ts de sieeve A.V). ‘Conceptul de schizofenie experiment ul Jun De a achizofrene la comple. Natur testula de asncere verbal Materilul esl Procedura de aplicae Lfaaa de sociere TisFazade reproduce I aaa de anehets Indiatori de complene 3 13 4 15 a 18 9 21 2 Fa 20 2 5 Ea 8 8 opto 3. Testu petlr de cement (Rorschach Nicolae Dumitrageu 7. teterpretarea - ” 8 Avante limite 52 9. Studi de saz 3 1. Scart storia testult 2 Nata est Ronchch SE Aplicas, : 3.8) Poa eaminator sublet, 3.b) Prezentare testl gi inert so 3.c) Baza de rspons 3.4) Faza deanchets 4 Scoraenlimbajal Rovschach 442) Prezentarea genera a categonilor de scorare 5 semnificaie To. a 4.0) Lean 76 4.6) Determinants na 4.4) Calitatea formal (FQ), 30 4.2) Contnotal ‘oo 4.1) Rispunsurie banal (7) - 108 ©) Scoruile Specie 105, 5. Sintezascorarior 108 6 Incerpretarea... 110 (a) Variable cheie Li EB. no 6.0) Clastera cognitiv 12 6-e) Cluster Alectvitae - 16 6.4) Clusteral Imagini de sine. is 6.e) Clasteral Interpersonal ~ im 6.0) Interpretaen final 125 2. Avantaje limite ale testulei Rorschach, “5 8 Studiade cae ~ 132 Coptla $. Txt pulsator (Sz. nT) 1. Leopold Seong ,analiza destnuli™ 19 2. Polsiunea ca vehicol al destinvlui sistema pulsional.1 4 Natura estat Seon a 5. Material tetul 343 6, Aplicareatestuls st inregistrarendateloy 146 7. Profile pulsonale senficaes refi. 148 7:3) Elaborarenprfielorpulsonale 138, Cuprins 7.6) Codifcaten si semnifiatiaalegerilor. 1 Interpretarea general a elo opt factor pulasnal 8a) Prezentaren generals skerl pulsional 8.b) Interpretaren vectorulsi Sexual 8.6) Interprearea vectoralui Faroxsmal () 8d) Interpretarea vestrulu de Contact 8.6) Interpretares vectorlui Sch (al Edu) 9, Analia liber a uns profil sa nel seri de profile 10, Metode cyatitative deanalieS a une! sei de profile 11, Avantaje limite le testa Seon 12 Studia deca Copia 5. Testa de Apeiepte enact EAT 1 Istoricol TAT Natura TAT: or inseamn’ apercepi? Material esl rcoyinutl lateral plangelor Aplicares test Interpretaren confinutl povestinor - 5:3) Principle interpret connate 5.b) Pasi de interpretare 6 Aliza formal 2. vane 9 limite ae Testu de Apercepie Temata & Studlu de caz 2 a 4 5 Capito 6. Testa Arbre : 1. Ce proectim intrum arbor? : 3. Aplin etal 4 Interprets, ” 44) Impresia de ansamble, 4b) Anuliza trsttunioe grafic. 49) Simbolismol spatial gratic 44.4) Semnificaiacomponentelor desert 5. Avante mite ale test 6 Exempliica: Copied 7. Test! Ont ( Desoto pers). 1 Natura test ~ 2. Aplcarea 23. Intepretave, : 3'3) Crtergenerale 1st 153, 23 ms 225 2s a 28 239 20 245 215 2S 246, Nicolae Dumitrages 3.8) Analizn formal 250 3.) Analzn de coninat Usilitates Tetului Om Exemplificr Capitol 8 Testu curio (ihe) 8 Limbajl culoiloe i personalitates ature tes Liacher sem Aplicaea testa Reguiile de cestiicare a reagilor ‘Arwietatea 9 compensates Iterprtarea generals a alegerir cromatice. Probleme special de interpretare (instablitaten auto reglai grupul runes”). Uniatea test Lischer Studia dene i celor opt cul Copan 9. Prbloe specineeare pret. a Bateria detec proetve Precaui in wtizafes tehniilorproective - Rela de teste impactule asupra perkormangs atest, Patternuri precise in evalanren activities 42) Deprew 4:6) Anwietatea. 44) Impubsiitates. Patter prowctive in evaluarea tlburiilor de gindire 5.6) Potential creat Bing 250 262 282 267 268 a 2m 9 2a 253 288 287 27 208 08 318 328 Cuvant inainte ‘Scopulacestei lucrii este de a prezenta 0 serie de tehnic projective mai des folosite, dupa cunostinfa noastr, in prac tica de evaluare psihologica din Romania. Tehnicle proiecti- ‘vesau teste proiective aga cum le vom denum altemativ pe parcusullucrirli — reprezina inten fl inca o Africa new rt” a instrumentelor de cunoastere a personalitafi omu fn ciuda a numeronse studi gi cercetar care le utilizeaza in diverse contexte, ele fi pastreaza o anumith ambiguitat in ‘ceea ce privesterolul si utltatea lor in practca de evaluare CChia® dad sunt repudiate in bloc de unii— cu mai malt sau ‘mai pufin discernamant, in baza unui curent tot mai tehnicist care tinde s3 domine psihologia actuala — noi credem ca aceste metode pi pistreazAo sere de avantaje care le fac com> petitive si foarte utile in psihodiagnosti. {n primul capitol a luce sunt discutate aceste avantaje pe care le ofer ca $10 sete de limite sau dezavantae ale lor Cartea de fafa fost conceputa mai malt ca.un manual i ru cao compilatie a literaturlexistente in domeniu. Am pus Accentul mai mult pe infelegerea conceptuala a moduli in care opereaza fiecare thnicd proictva in pate, casi pe prin Cipiile generale si speciice care ghideaza aplicarea interpre tarea ek, Find conceputa ca un fel de ghidl pentru student de Ia facultile de psihologie, nu vom gasi in el dect informa ile pe care eam considecat cel mat utile si mat uyor de foo sit in practic si nu detalii foarte nuanjate. Cartes a fost scr ‘8 cu scopul ca ce interesat sa poata ebfine rapid un rezultat 10 Nicolae Dumitrascu din apicarea acestor ten. Restringindu-ne Ia scopul nos- tru ma degraba intrductiv, nu vorn gas, de asemenes, in aceasta luctare, date normative sau prezentareaunor studi espe parametri metrologici a tehniclor presente ‘De acces carta noastrns supine i mai curind inde smi spre lectura marilor” edi din acest dome, care pot fer aprofurcare a thniclor prezentate ic. Ne referin Ia futort sproecivgi, care prin eforturile Tor ingenioase at ‘rureat’6 noua lamin’ asupra modulul in care pie desc fea personalitatea uman, desea a nivelur foarte profunde, Printre eit enumeram pe H. Rorschach, L. Szond, H. Misr ray, M.Lscher,K. Koch 91. Jung Impulstl dea sri aces 1A Tucrare are la orgie si admiraia faf8 dence mang sacri as psiologie’ apa, ea placer tna wseriptrale” cu fieare dintre TLucrarea este structurata ast: in primal capitol, vor dis ‘uta nofiunea de proiecie pe thai proietiv en i pro- blemele dicate de aplicaea tehnicioe proicctive in analiza personalitai. Unmatoazlecapitole vor fl dedicate, fecare prezentivi cite ure astel de lehni, im urmatoares ordine Testu de Asociere Verbala, Testl Petelor de Cereals, Test Plsiuidor,Testul de Apercepfie Tematic, Testul Arborelui, Testu ,Deseneazao persoand i Testul Curios, La strsital ‘ede capitol vom prezenta sun studs de az (sn une- le situaficitevaschife de cz), petra ca cittorul ai ack o imagine asupra modului concet in care functoneazs testa respec nv ultiml capitol, vom diseuta uncle aspcte pat tale ale pihodiagnostculi prosetiy ineereand printe tele, 8 prezentam modul in care tehniile proiective pot ind cn serie de caracteristipahologic importante pentru ans laa personaltji (de exerplu, stare de anette, de depre- sie, forlaimpulsivtatea ete). in fra. a dori si menfionez persoanele care, chiar dach indirect au contibuit tog ematical apaiia acest a crv Ag wrens mulfumese profesorui Mit Anil core Stagial ca asistent la diseiplina Pihologie Experimental fut un rol formator decisiv penta mine. ln ala timp, ll Cuvintinainte 1" {i sunt indatorat pentru sprijnul moral i incurajaile cu care nea susfinut dea lungul carierei mele de psiholog. De aseme= sunt indatoratpsihologului Dumitru Ioana, de Ia Spita ul Al Obregia, care m-a ,contaminat” inet din studenfie cu pasiunea sa (asociata cu o erudiie remarcabila) in sera tehni- Cilor proiective, mai ales in ceea ce priveste testul S2ondi. Ay vrea si 0 menfione? si pe profesonra Miknela Minulesc, care, din cite stim, a introdus pentru prima data in Romania un curs de Tehnici Proiective la Universitatea de stat din Bucw- esti la Universitatea Titu Maiorescu, eea ce ered cf a cor- tnibuit decsiv Ia dezvoltaren interesulu pentru acest dome. niu fascinant al psihodiagnostculi, Ccaptlul 1 Proiectia 1. Ce este proiectia? ‘Termenul de proiectie a fost folosit pentru prima data in psihologie de S, Freud, in lucrarea Psihonevrozele de aparare (1894). Eli utilizeazd la incepust pentru a explica difeite tu: buriei psihopatologice (fob, paranoia) din perspectiva psih- analitic afiemand e& proiecfia este ,o operate prin care su biectul expulzeaza din sine si localizeaza in altul calitfi,sen timente, dorine, chiar obiect pe care nu le cuncaste sau fe re fuzA in sine Insts" (Laplanche & Pontalis, 1994). Cu timpul, Freuelsjunge si considere proiecia un mecanism implicat multe aspecte ale viet umane, inclsiv in aparitia miturilor, Inarta si eligie Divers autori au propus inst s alte accepfiuni ale proie tie, trecind dincolo de sensu ei primar de mecanism de apa "are. O definitiecuprinzatoare a termenului, care apare in Vo ‘abularul psihanalize’ al lui Laplanche & Pontalis (1994), este lurmitoarea: Termen utiliza inten sens foarte general in ne luro-fiziologie gin psthologie pentru a desemna operatia prin care un fapt neurologic sau psibologic este deplasat gi loali- ‘atin exterior, fe trecand de la centru la periferi, fe dela su beet a obs Pentew scopurile acestei Iter, noi ne vor opr insa la © definite operafionala a proiectiei, 5 anume la cea consa “ Nicolne Dumitragcu ‘rata de L. Frank in 1939 prin faimoasa lui ipotead proiectind, prin care afirma eX ,proiceia este tendinja oamenilor de a fi influenfaji de trebuinfele, emoyille si structura lor pstho- logica de ansamblu in intexpretarca realitaii, ori de cite oft campul perceptiv prezinté 0 anumita ambiguitate” (Exner, 1994), 2. Cum se manifesta proiecti Ca fenomen psihologic,intalnim protect la aproape toa: tenivelurile comportamentului nostra, Vom da numai citeva exemple 2a) In fra relatilr interpersonal Ne roforim aici lao varietate foarte mare de relait inter personale, cum ar i cele de familie, de cuplu, profesor-elew, de prietenie ete. De exempl,intvun studi recent despre vio- lenja domestick si despre relat dintre atrafiainterpersona- 1451 montaele psinologice ale partenerlor de cuplu, Bachs & Alarcon (1999) ajung la concluzia ct femeile victime ale abu Zul fizice si psihologice ale partenerilor lor prczints un set psihologic particular. Fle tnd sa fie atrase de parteneri dom nanfisau agresivi, proiectand asupralorimaginea wn tats” investitcu putere, din eauza nevoil infantile de a ocupa rolul de copil neajutorat si pasiv. Acestfenomen prin cate o persoa- nd este asimilat alteia este cunoscut in psihanaliza i sub nus mele de transfer Un alt exemplu de proiecfic in relafleinterpersonale este relajia profesorclev sau medic-pacient. Asupra profesorult Se proiecteaza imaginea pater’ sau mater, fenomen care ‘de multe or faciliteaza actu de invajamant si asimilaren de Ccunostinte, dar alteoti suscitt o atitudine rebels, ca forma de 7p 5 Points (99 omer toi ch ermemal espe” Sorte decal pentra et nomen Proicctia ry rezistenft impotriva autortail deyinute de figura parental De asemenes, adesea medicul este investit de pacient cu 0 suri de Vindecitor, figura lui capatind toate calitaile de om- nipotenfh si omniscienta eare deriva din anxictatea si sent ental de neajutoraze a pacientulu 2.) in alegerea profs Leopold Szondi, autorul teorii pulsionale a destinului”, afirma cA uncle meseri reprezinté un debuseu ideal pentru manifestarea socializata a unortendinge pulsionale ale ndivi- ddulul (Szondi, 1973), fenomen pe cae il denumeste operate pis De exemply, el mentioneaza uncle sctivitafi i meseri in ‘care Se pot proiecta dorinfele agresive sau sadice: mAcelar, sporturlagresive (boxul) si, la un nivel mai evoluat, in chirur- ge, stomatologie sau critica de arta. Chiat rolul de profesor Ponte fi practicat neon intrun mod care sugercaza o tendin- fi nesatisfacuta de a domina, a pedepsi sau a te impune agre Sv inten fl sau alt Un eaz particular la aceasts rubric se refers sila proiecti ile psihologului. Roy Schafer (2003) face chiar un inventar al _spesillor” de psthologi care gi-au ales aceasth meserie pentru ‘si satsface anumite trebuinfe sau tendinge. Tat doar cateva exemple: psihologul cu un simy nesigur al identi persona- le cauta in psihologie o modalitate de se regisi pe sine si si :ezolva problemele de identitate. Psihologul voyeur eauté cu aviditate in viajaclientului detaliintime picante gi se floses te de roll sin acest scop utiliza testele.Psihologul yma tern” doreste SA ingrieasc 68 oeroteasca gis salveze pacien- tul, care devine astfel un copil deruat in mainile une mamici terapeutice, Psihologulinhibat social se foloseste de aceast profesie pentru a stabil ngte contact inter-umane care i lip sesc in viafa de 2i cu 21, Psihologul nareisic si -megaloman’, cu sau Fara tendinge intelectualiste, se identificd eu rolul de Prezicator side ,ciitor in teste” pentru a culege aplauze si aprecieri din partea colorali, mentinandusi astel un sim} “Bonflat” a stimei de sine 6 Nicolae Dumitragcu 2.) In joc Siaic se proiecteza adeses tendinjele si nivelurle de iden- ticare ale individulu, Un eunoscut experimental lui Erk Erikson a pus in evden anumite diferente semniticative in tre structura jocului belo in comparaie ca fetlor(Ek- son, 1963) Ela amenajat un cad experimental consti din {to mast gun set de uct diverse (onimale, cubus, Apu soldafi, vehicle etc) sa ebservat jocul individual 150 de ‘ies fete cu varste inte 105112 ani, Ela remarcat ci dina sca jocului la aie era destul de mare (veicule i migcare, curse de ei Iupte)ei inden sh construlasd lid mar cit ma rate, s8foloseasc un spafiyextins de joc ar ca Pet= sonaje preferatealegeau pois, soldat, yoru conduc torul de locomotivi. Aceste tend extzaverte lure pe care le alegeau sugereaza puternic donna dea rela nag nar roll falic al taal ide ase wentificnastel cu atribute- le viriiti sale expansiuni,qsociate in cultura nostra cu rolul masculin-pater De cealalta parte, Frkson a emarcat la fete ostuctur la dich aproape diametral opus Ele valorizauinjocul lor mai "mult spajilerestrase sinchise. ln Toe s8 constrains spi Vertical sau s8 cucereasca,teritorit” extinse ca bei ele Preferau spat incinta folosind adesea duliphoare, setae, vase de bucaarie sau alt contanere in care deposta diver. se obiecte de regula casnice Jocurile lor era mal lente ma paige decdt ale bieilor (dea familia, de-a scoala, dea doc torul). Personajele preferateerau papusile.Aceste jocuri do- rmestice desfgurate in spat ludicecavitae, casiuterin, re preznt in opinia Iu Erikson o proiectie a sprailor fein ne de protetie ingrijre,adicao identifica project cu Valorie tradifonale materne Varietateajocunor pe calculator este un alt exemplu de manifestare udicd a proiectiet Jocl te decupleaga de mea real ste instaleazdinte-unteitoria al dorine in cae regu lie realitats sunt abot si care fae astel poibila protectin Tiber’ anuitortebuine frustrate Tn viata real. Bpologia Proieetia 7 jocurilorse supune de faptvarietaft acestor doringe pe care Fe satisfacesluzoriu prin simpla apasare a tastelor sau a joys fiokului. Exemplul cel mai simplu il reprezint’ jocurile agre ‘ier, in care performanta jucatorulu este de a ucide 5 teca un numér record de adversari, Pasiunea pentru aceste jocuri este dats, evident, de proiectiainstinctelor agresive frustrate 2.) In bala mental De exemplu, tematiea delirulul paranoid exprim’ intro forma patologica anumite dorinfe sau trebuinfe frustrate ale pacientulu. Aga cum am vizut mai sus, Freud a aritat pentru prima dats acest lucra. fn aecepfiunea iu, proieetia este unul ‘intre mecanismele de aparare a Eului, care are sarcina de a proteja individul de conjinutul indezirabil al unor dorinye morale saw interzise. In Cazul presainteui Schrebe, el descrie istoria unui pacient paranoid cu tendinge homosexuale laten- te (adicd nerecunoscite congtient), care se teme sa nu fie agre ‘sat si abuzat sexual de medicul siu (Freud, 1995), ‘Aga cum arata Freud, pacientul nu facea decat sa proiec teze asupra medicului proprile dorinte homosexuale, pe care nu voia sau nu putea sale accepte ca find ale soe gi astel le Aatribuia altuia, Prin proiecfe et reugea sa scape de un peri col inter (nite emofi gi doringeiritante s1inacceptabile mo- ral) inlocuindul cu un pericol exter, de care este mai usor 8 te aperi 2.) he plan macrosocial Proiecia este aici unul dintre mecanismele de baza care face posibila manipulazea oamenilor si transformarea lor in mace de manevre poitice oportuniste: Putem da ca exemplu ‘efectul charismatic pe care uni deri, cum a fost Hitler, Faw Avut asupra germanilor in perioada de criza interbelic8. Prin discursurile agrsive i prin aparenfa lui spectaculoasa,el api ren publiculai drept Mantsitorul, Salvatorul,reusind sa star 18 Nicolae Duitragcu: nensci gis coaguleze asupra propriei persoane proiecile me- 8galomanice ale indivizilo. De fapt, in opinia lui Jung, el teu sea si rascoleasc’ achetipurile germanice ale rfzboiulul 5 uri — reprezentate de figura mitologica a lui Wotan —, prin aliscursuri care propovaduiau mantuirea prin boil ultim si-care au dus in cele din urma la sacrficarea in masa a inte {i Geemanii,confoem mit lui Ragnarok din mitologia nor dick (focul care distruge lume), 2p) Inara Ca exemplu, putem vorbi de modul in care se proiecteazé {in Guernin celebrul tablox al lui Picasso, angoasa decintegrivi (pe care Jung o denumestespuragmos, ica imbucttyire), prin ‘emergenja in imaginar a unor corpuri dislocate, distruse,sim- ‘bol al unei lumi in r8zboi (este vorba despre rézboiul civil din Spania) si al unui Eu aflat in iminenfa distrugerit si incapabil ‘sf mai fanctioneze cao entitate coezenta si integra De asemenea, in iteratura motivele sa scenatile prefer te de scriitori nu sunt alteeva decitnigte proiefifantasmati- ce ale unor doringe gi conflict interioare care sunt reform tei sublimate in actulcreativ. Marie Bonaparte celebra pail analistédiscipola a lui Freud, analizeaza motive apelor nee fac via, care apare recurent in opera scrittorulu! Edgar Al- lan Poe, ca i motivuliubitei moarte care invie. Ea interpretea- 2A aceste fantasme pundndue in legatura cu moartea timpu- riea mameiscritorulu,atatacelei naturale cit sa clei adop- tive, care a creat acestuia un set negati si morbid fafa ce ele- ‘mentul feminin, fn scrierile sale, el nu face decits8 exprime frustrarea lui infantila, dorul pentra mama absent, care nu ba inealzt si ocrott la pieptul ei, ci ka pardsit in moarte Toate aceste exemple, care pot continua aproape la infin, “demonstreazi ca proietia ca enomen psihologic este o coor. ‘a fi bizara in comportament, pe fondul une detagiet aproa- pecompete a subiectul de realitatea obsctiva ‘Acosta este un exemplu de manifestare a coe ce Jung va desu ma trai complex, aun nucle de ide iain Snot fetioprivid sn at bets situa din rete soar are oan auton fd de Eu subiectal,in sensul {ise comportacaun fel de sub-personaltate a individu El fe atveazA (su se conse, eum spune Jung) aun cAnd subiectl se confrunta cu o situate care declanseaza o imagl- esau un afect al aclu complex. Atune, ceste eur secu dare pe care le denumimm complexe intra inscend aritind ce local sau nous ingne o all fafa nonstes, de care de multe exinic nu suntem consti Aste, Jang descoperea pe o cle ined, independent de Feud, exstenyaincongoentul ie cepea st injeleaga modul lui de maniestare ‘St ludm de excmplu,o persoana dominata de un complex deinferortat. Acest complex se poate constela atu cl in dividl se confrunta cu un esec (pe plan socal, profesional, erotic ete). Urmarea este aparijin unr sentimente puternice fibitane de aut-deprecier 1/sau ini, nsoite de depre Sie anaetate sau chine de vinovaie. Acesteemoft sunt grew controable de citre Eu i chiar dae pot inhibnte momen- tan de acesta,complexul se va manifesta ulterior on de cite on subjectal va tre prnteo situate asemanatonre. Cu ct Eat subietlul ete mat slab, cu ati anlvena acest complex va fima vabla mai lungs La nevroi el va ajunge sse comport ca un ran, dominénd Eul eu ideile gi afectele li sabsurde", Este ca cum ms persoana ar avea un complex, ct ‘cel compe ar avea persoana Jung, 19%). In schizoieni, ‘complexalatinge culmea manifesta sale aberante, deter mintnd comportamentel sas cscursl aparent fra sens al pa, ‘Sentului De exemplu, persoana nostra poate dezvolta un de lis de nega afrmand cA este o entitatenegabia a Univer: ‘sul sa puri simple ns exist In azul in care subietl incearea sii nege complesul de inferiotate, va pea der 3 Nicolae Dumitragcu volta, dimpotriva, ide derant de grandoare, cum at fi eu sunt Mesia, Universul,Impiratul Napoleon etc. Se poate spune ci ul ul rational -a pulverizat sub presiunea complexul sini ponte restabill un raportcoerent i logic eu redlitaten. Acesta ste 5{ motival pentru care Bleuler afirma c& Eul schizofren Tui este ca 0 oglinda sparta (fiecare cob devenind un Eu au: tonom si concurent cu celelalte), in timp ce Eul nevroticului este doar cao oglindA fisurata (MeLynn, 1996), ‘Un complex puter se ponte manifesta Ia bat prin ura I potriva oricarei forme de autoritate, declangand o atitudine rebelé si non-conformist ori de ct ort subiectl se inte. tecu o astel de situatie (In scons, in arma, in fafa sefulu te). La fete, complexul pater se poate manifesta, dimpotri- Va, printro ciutare a imaginilor $1 valorlor paterne in Vials Deexemplu, pot alege o meserieautoritar’ sau isi cauth par- teneri mat in varsta et. Aceste dou exemple nu epuizeazd nici pe depaste varie- tatea enorma de manifestare a complexelor De fapt, nici nts se cunoaste numarul de complexe, adesea existind tending de a le particulaiza in functie de individ sau situate. Aste, Jung vorbea despre complexe ertice,matere,paterne, despre ‘complex bail al pute al inteligene etc: Mai taza, Freud va incerca si limiteze nimirul lor la binecunoscutul complex Outip gi la complex cat find irtat de proliferarea lor in tatea variante(Laplanche & Pontalis, 1994). ‘Jung considera ca barbatul are in primul rind complexe le gate de bani side ambiie gi de-abia in al doilea rand comple Xe erotice. La femei inst, preocupate de problematica erots ‘mului, a materia a graviitii, ar predomina acest tipur de complexe (MeLynn, 1996). Tehnica de asociere verbala descrisé mai sus -a permis lui Jung s4 evalueze nu numai gradul de deteriorae a asociafi- lor mentale, ci si sk depisteze complexele individu, fie el bolnay sau sinatos clinic. Ea remateat ct dact un anumit cu vant de pe lista de cuvinteatingea un punct sensibil al subiec- tului, acesta se bloca se inrogea gi nu mai era capabil sd reac sioneze imeciat. ra a sicum cuvantul respectiv devenea din- ‘Testu de asociere verbala (A.V) 35 +0 spl tice veal impersonal un ima stan care bruit scat praia asociaile mentale din aia emofie ile pe cae iezen Petptreoot era fp cb adesensubecol nisi nu ra congient de locale ui active muri aminten dupa perch emnofia pe cae otstse, dar nic aspunsil pe cre A duse la anumitecuvinte, lara explient de Jung pin fapal ch El individ se stds kfc tt comple Zula lls mal pin inconglien eae se constelat a Samui smal verbal ste vorba despre acel nomen pe tare Fred ba consacrat in pstologie sb numele de seer Ine ali tending automa! ncogtont El de uta ‘snumite conintar pthc (il crete fect) ite ie flo so inden Atel spo, intrfrenfeecnazate de ompex Ia tat de asocereverals sunt Tezstenfle ll Fre (uy, 198), ‘Aaa tre ein ch noua ehnch de atoiereverba 1 pee ang Ricklin napus punt In cline din Ba fl desoperise tp dou feet) pen val gal de dsacee adele ase eleva sevenaten Suburi mena) poten depth complerle nivel, fel balnay snusansos Ma rule menionat fap ck mal tri Jung a rena tala acest thie, aa cum arena aoe isteument Polog n afar itil sale cnice, pe care o considers a atuliate ma valores desi orc tet (Mtccul, 1967 ric, storia ttl cde acre verbal reduce la praca pihaich a i Jung ein fot peat le: for gists in diverse cones clin (Ken fe Rostnot Rapaport il & Schafer) sau cops (Tversky, Kaheman, ie, 3. Natura testului de asociere verbali ‘Asa cum am vazut, tehnica lui Jung consta intro lista de ‘uvinte la cate subiectultrebuia st reactioneze cit mai tepe- 36 Nicolae Dumitrascu de, cu primal cuvant care fi venea in minte, Daca el se blo- ‘ala anumite cuvint, aceasta insemna c& stimuli respectivs au atins 0 20na sensibili care produces perturbari emotio ale, Cee intampla de fapt in mintea subiectuluicind rspun, dela T.A.V? In opinia lui Jung, cuvintele roprezinta niste obiect,situati sau evenimente condensate intr eticheta ver: bala, Atune cind i se prezinta subiectului un cavnt, este ca si cum lak intreba: Ce erezi despre asta?” ,Cum ai reactio- ra in aceasta situafie?” Dac’ sublectul rispunde lings si- Bur facdnd asociert loge, inseamna c® stimuli respectivi nu au creat nici o problems, Dact insé da semne de agitaje si de perturbari asociative, aceasta inseamna ck obiectul sas si- tuafia desemnata de stimulul respectiv constituie realmente ‘problema pentru individ sii creeaza dificutafi de adapta- re: Este ca gi eum subiectul ar uitac8 se ala doar in fafa unor ‘tichete verbale impersonale s se simte atins direct de sem nificatiastimulull. Un astfel de fenomen generalizat la un subject constituie, dupa Jung, o problema generala de adap. tare emofionalaindividulu, asadar un indice de neoeai. Cu alte cuvinte, solicitand spontaneitaten reactie, TAY. fortes zd subiectul sa introduca in discurs anumite probleme intime sau dureroase pe care acesta lear lisa deoparte intra conver safie normals Din punct de vedere cognitiv, testul de asociere verbala face apel la memorie si conceptuslizare. Atunci cind subiec- tui se citeste un cuvant de pe hist, in vitutea instructaju fui el cauta in memoria de lunga durata un cuvant care s8 co respundi cit mai bine euvntulti inductor, declansand un lan} asociati. Dar aceasta cautare este ifluengata de sisternalafec- livamotivational (trebuinfe, doringe, emofi, atitudini), iar atuncicind cuvantul a trezit o coarda sensibils,emofiasusci- {ata va avea un efect perturbatar asupra ciutii, ducand fe Ia paralizarea ei int-ofa24 preliminar, ie la dezvoltarea ha otic «no! lanturiasociative, rezultind un rispuns cate nu nai fare nicio legaturd logica cu stimulul inductor (Rapaport, Gill fe Schafer, 1974) ‘Testul de asociere verbal (LAV) 37 44, Materialul testului Lisele de cuint folsite de Jung era desta de lung onind cate 10 de cuvintestiul in pos, Jong ete des- re evi privind medal in crea seletat acest cave tel nid dar ch ele coperho gama ga de complexe ale ‘aut Gung, 19108 consis, or prezeta in con- nreolitd al opertv, de 60 de cavint, pain Rapaport, Cll Scher (1978). Accasth Is afost apical thoreqantonne din popula smercana(tuden,schlzo- fen gartnae mat ae omg peat chor problematice pe cael testa Pe confine 9 de substantive un ver, acoperind ure tearel catego traumatic: fii 5,30, 49,55), ct 10, 8,14, 16,19, 24 31, 35,45, oritte (7,11, 27.38, 34 54 48 290, anal (13, 4 0), agrestate 1, 32,4, 1H. a7 fbi (3,48) ghseruaitate G7, 1518, 25,29, 36,38,5, 57.29) Seminal) tn dep cuvAiulstimul rata el ste Ui tinal unt adich ae un presupus contin afectogen tm puter) Restl stub sunt net aft Pe ume: Teter coloane apa cele ma recente spunsur i adrul ‘saslonul respect Fig. 1. Lit de caine a a Rapport, Gili Shafer ispunsurile tele ma fecene date de diferte epntoane de suber [Covintsia Yet Tien dent hioteat Tite a a Taian oP se ee e { Peewovaiat TAN ag, vee M Miles. 5 Neutiniatn fect nator stim et univers Infonet Veet amine css end sc open sim ent sn oe 38 ‘Nicolae Dumiteagew ‘Testul de asociere verbal (TA) 39 Ets iain Tor Tein Ce aaa Yow fa fa [_ st — ita ES ern ms one 7a eet [eae [pa Team [ine Tear Yeah Ears at ant aaa be a Sara Es te fu fi na fanaa Yomi ‘san ec an Teen im ca Ss fey nea neal fo aay [ene Tee Pent = ips ewe ea ime a aC onpene pene bea EEae mt ene es apr fea sta min |p areas peas pes come tba oe i chalke [mene [ee or inbeiamine a a ey ream Yape as rr ihe ee her mae fa ear = Tipe aera fauna aac os cue |i Sk, be pmo |e ‘Sera wo Beee ee 7 dragoste ere 24 casi ( aa facash faces Tamar |e cats [aa tie Se Taree [pen Posen pede vgn ene [ema 7 7 Spin net rig ca fn ene ste plenum primi Fam [fan mat Yo Tam, ona 1a 5 .izvor" ‘ss gana gard tigars od memento xl nga es ie ¥ “0 Nicolae Dumitrageu Testul de asociere verbala (TA) a ee 7 a st 6 a se fn met mina, ans Fae Yin a 7 i Spa few rage ~ a mages | ne ing Yi [34. stomac(t) | durere ‘ulcer Lame —— | wwheer cantec 7 7 istractie, il 7 - | Ea Re pe OE I 37. tae bani bani inne murdarie — - ie fs eso [rea - | 38 sre ‘biberon Sin biveron [St femeie a) | birbnt beat barbat se ‘sheron sin Svea fern a Nicolae Dumteascu Bree [abine Jap oy sere Shiva | are im see as ia ame fae ro ‘ote - man [a a a ee paar Fema | ba pace per ac ibe racenal@ [ae er fa inca | Gure - Re aabea iw EJ a] 5. Procedura de aplicare Examinatorul are nevoie de foaia ce protocal (vez ma jos) side un cronometru (sau ceas cu secundat).Aplicarea se des Figoara in tre faze ‘Testu de asociere verbala (A.V) 3 1. Faza de asociere Instructjul este simplu: ,O188 Va citesenigte cuvinte, nul dhe unul, 51054 va rog simi raspundef la fecare cu primal ‘evnt care Va vine in minte leat de cuvantl respectiv. Afi ines?” ‘Dupa ce subiectul afirma ca a injeles instructajul, exami rnatorl incepe si citeasci fecare cuvant de pe list, notind pe foaia de protocol rispunsul subiectului si timpul de reactie De asemenea,trebuie notate in dreptulfiecarul cuvant even tualele manifestiri comportamentale mai neobisnuite (strim- batur, agitate, ris, inosire etc). Fosia de protocol congine 5 Peano fo 7 . 5 dogma [row 2 Sot wat op [37 = a hinie Faron | 23 5 Fane Fa peri | en 2a 5 nas ae 8 esa) [paar a + ro 12 | aw 2 pemavara [anh 1S 7 ein) —[oemcmay [ta * ficcapat ——Yepct [2 co BS. pent) [pon 36 | pita Re scan Jove | eaten eet isan oa a E= co vain 7 satiate Yn = fea ‘Pe sineatow 7 Pniew [39 : Ea Nicolae Dumitragcu Testul de asociere verbald (LAV!) 5s ne a wy gee wo FB spe) [veins 7 oi sie 2 o Stes [mt — Sas [oe af Be vog co fe eae Semmast[oaaet : 26 taka tiga | . ~ —s - a * seamen 3 ESS ebm [oma 28 cal armasar EJ + 55. mark = — [29 masturbare (0) [mare 3S * rote 6 tat cod + a 30 opie (a soh 122 + s7. pretends 1) [pricten | = _| rhea) —Yiwiee [a8 an saa foo = 33. biter co piftie 4 + — eo 7 * [Beco hl Femi er 2 * “Ancheti (Ia fiecare asociere perturbati a fost intrebati: ,Ce se bw [ene | 2 legiurd vedi tre cuvdntul a rhepunaul pe ere Cai ioe |e [a ar) [39, doctor medic ED + Sacre) = i swe me | 23> ‘up, sund gol, inconsistent, e ca un pre (batein pore Ea © frac — foam wo Tang) piven f= neta as | 28 | + Fan = eel (* sine sam gindt In operafia meade sn, peste piama mam pus gine fammea | te tun! un pulovr san smfeam foarte chat, aie fests sam pit aun copac I tlpina un copa, a co 7 7 7 [ano ca Tne oa a ae 7 | 58 [Nicolve Dumitrascu mia trecut prin minte un copil pe care si-l pui la colt da merge la petrecere, severitatea parinilor... tata a fost foarte sever, era preot, nu mi Lisa st ies cu aii, foarte autortar, dlar nic eu mui dideam ocazia si ies din front; 15 price) som Te prstens pentru mine, un prieten e ceva de baz, indispensabil foarte ‘ecesat, ca mincarea, ca somnul si.ceva foarte relaxant, cum " sav nen? picioarle for seamana cu un toe (aratascaunele din incapere); pms) sh 2 vain smvam gindit probabil la gatul mare al strufului deci forma asad ‘e ceva legat de terapie, pentru ch acolo este aga ceva, dar nu stu de ce m-am gandit a asta; pentru ci rimeazi; ‘Testul de asociere verbalé (TA.V) 37 aie rich de gerpi, desi nam vizut deci la televizor; Beso) hilt 2 wer a 90 z0nd care trebuie acoperit, desi ein afar Bmasturaret) mae eu am perioade cind fac asta, dar in acelagi timp sunt bloca 1 de ceea ce se intimpla. Ceva nu merge, bine? Seer = me aici nas fi spus nimic. Mai mult din cauza literelor... am fost ‘isitorta 17 ani, dar a fost o relay falsa; ptt) ining 2 ‘am putere si lupt, u-mi plac luptele, nu le accept; Pentru cS uma, ca stomacul; Semi oa 2 imc dous tee sn acleg. mie pice fi acolo, Mé apuca febra cand ma gandese la ferma (pe un ton glume}, In place la ara cu animalele Aisinwcdere()_tederd 58 ‘Cadac mie, 29 > ~ plants agifitoare, deci are nevoie de un suport, decineva,

    You might also like