Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Basme Terapeuticepentru Copii Si Parinti

    Uploaded by

    CIPRIAN19
    13 views103 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views103 pages

    Basme Terapeuticepentru Copii Si Parinti

    Uploaded by

    CIPRIAN19

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 103
    aojoussd vou NV TYLYS Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii si parinti ‘CATALIN LUCA psikolog Fundatia Culturala Forum Cluj-Napoca 1998 Basme terapeutice pentru copii si pirinti Cuvint inainte Orice carte are © poveste a ei. Chiar si aceasta carte de povesti. Ea oste legatd de experienta dificultitilor de comunicare din practica relatiei cu pacientul copil dar si cu parintele siu, in timpul sedintelor de consiliere sau psiloterapic. fn opinia lui Eric Fromm cea mai imperioasd trebuinii a omului ese aceea de a-$i depasi izolarea, inchisoarea singurétitii sale. Pentru aceasta el trebuie s& spun ceva cuiva care si-l asculie, si care s& ia in considerare cele spuse. Zi de zi, cind vor- ‘bim celor din jur, ne dim searna ca ei doar ne atid, nui ne asculté. Mesajele verbale coti~ diene sunt banale, De fapt nu comunieim, uncori nici eu cei din familie. De aceca se intimpla si nu ne intelegem, cu toate ci avem accleasi pireri Comunicarea este vitala. in procesul psihoterapeutic. Ba so realizeazi totugi dificil, mai ales sub presiunea timpului. fnsdsi durata psihoterapici depinde de eficienta comunictirii, Putini pacienti inteleg c& tecapeutul nu le rezolvi el fususi problema. Acest Iueru nu le-ar fi de un folos real. Rolul Jui este sii asculte, sted asiste, st insojeasoX pe calea descoperirii fortci interioare, a propriilor resurse de solutionare a problemei, Dar pentru a so lisa condus astfel, pacientul trebuie si alba incredere, sit aiDX cla seusutia comuicirii cu cineva care nu-1 judect, nu decide, nu-g1 asuma responsabilitiile sale. Ne puter astepta si dureze mult timp pind la stabilirea unci relatii de ineredere. Majoritatea pArintilor care au copii cu probleme sunt capabili si giiseasc’ singuxi rezolvarea deficultitilor lor, Totwsi au din cind in cind nevoie si ei de cineva, care si-i asculte (nu doar si-i audi), si-i infeleaga, in timp ce ei insisi se afl in pro- cesul interior de ciutare si elaborare a solutici. La fel se inffmpli si cu copiii care vin la consilicre sau Ia psihoterapie. Au nevoie si se simti intelesi si si aiba ibertatea de a hott pe ch posibil singuri in pro- blemele lor. Terapeutul supravegheazit accasté independents, ii ajuti ssi descopere eul, forte interioara de a se impiica sau de a se confronta cu situatia conflictuala. Thainte ca psihoterapia si devind o modalitate stiintifick de abordare, bas- mu] era deja un clement foleloric, poate chiar traditional de terapie si pedagogic prin folosirea metaforci. Nu putem preciza dacd Seherazada a fost prima “specialists” despre care se spune oa timp de 1001 de nopti ar fi alinat tulburarea mental a singero- sului sah Riar istorisindu-i basmele care au facut-o celebra. Intre 1812-1815 mu mai putin celobrii frati Grimm, descoperind ch de asemantoare sunt basmele diferitelor popoare, au semnat actul de nastere al basmologiei modeme ca antori ai culegerii “Kinder und Hausmérchen”. Cu siguranté basmul nu tine totusi numai de domeniul copitiriei. Este prin cipalul motiv pentru care aceasta carte se adreseazi in acelasi timp adultilor $i copiilor Ea a fost inspiral pe lingd propria experienti, de alfi doi autori si psihoterapeuti: Nancy Davis si Nossrat Pasoschkian ale clfror idei conving&ioare au constituit axa principal pentru adaptarea in romineste acestei prime colectii de basme terapeutice, 3 Sempronia Filipoi Cum trebuie inteles basmul cu mesaj terapeutic “Solditelul zAcea aruncat Ja gunoi, ist gi speriat Simtea cl ceva to interiorul lui fusese montat gregit, dar nu stia ce putea st faci, pentru ci nu era foarte sigur ce anume era gresit. In noaptea aceea, cum stitea aga bictul soldajel fn intunerio, i s-a aritat deodata ceva lurninos. Pe misuri ce aritarea se apropia, se dovedea # 0 7in& minunatd si plind de sralucire. Cind s-a apropiat destul de mult, zina s-a prezentat zicind: “Eu sunt zina visurilor distrase”. “Visuri distrase? Ce Inseamné asta?” a intrebat fncetigor soldatelul de jucirie."Nimeni nu mi poate repara pentru ck nici chiar ea au sti ce mi sa stricat.” “PM nici nu este nevoie SH stii tu asta” i-a rispuns cu dragalisenie zina cea strilucitoare, Apoi Ia ridicat ugurel pe solditel si a zburat cu el la mesterul de jucirii. Zina l-a rugat pe mester s% repare pArtile stricatc ale soldatelului si s&-i fack s4 se miste aga cum era de asteptat de la oricare alti jucirie. ‘Mesterul a fost foarte fericit si repare la loc pe soldatel. .."(*“Soldatejul de iuciirie”*) Petite nu mai putea de mugine. Viata ise pirea un chin. De necaz, tot gindindu-se Ia ce i se iniimpla, obositd si rusinati fetita s-a oprit pe mar- ginca drumului si se odihneasci, Curn plingea asa incetisor, nici n-a observat ck s-a apropiat de ca o batrinicd cu ochi buni si injelepti, care s-a oprit si a pri- vit-o. Vazind oft de supiratii era fetita, a intrebat-o: “Pentru ce esti suptirati?” “Pentru ci nu inteleg ée se Intimpl cu legumele pe care le ingrijese gile duc Ia piatii si le vind. Desi muncese asa de mult cu ele, desi le impachetez pe flecare in Uidije, cind ajung la piata am foarte mari emotii, Deschid Liditele $i nu gisesc in ele decit frunze vestede, cotoare putrede, din care mu mai pot 8& vind absolut nimic. Nu mai stu ce st ma fac...” O, doar asta te necajeste?" a intrebat-o biltrinica. Apoi, plind de bunavoints a adiugat: “Tu nu ai auzit inex de gindacii invizibili 7” “Nu, nu am auzit si nu Lam viizut niciodatt”, a raispuns fetita ridicind ochii. “Pai nici nu aveai curn sti vezi, pentru ci sunt invizibili, atunci cind ai emotii si-ti distrag munea pe loc.” “Dar cum ay putea si m& apir de ei?”, a Intrebat-o fetita. Batrinica a privit-o pe fetita in ochi gi a addugat “Am sii-ti dau o chei{é fermecatii, De cite ori te vei stridui si vei munei pentru ca legumele si zarzavaturile tale si iast frumoese ca si le poti vinde, dupa ce le-ai impachetat, incuie capacul fiecarei lidite cu aceasta cheita. Cind Vei ajunge La piaté nu vei mai avea emotii, pentru ci verdeturile pe care 4 apar Basme terapeutice pentru copii si le-ai cultivat nu vor mai fi atacate de gindacii invizibili”. Zicind acestea, batrinica i-a fntins fetite! o cheie mick, deosebitd de toate cheile pe care fetita le viizuse vreodatt....”(“Gindacii invizibili") Aproape indiferent de virsta, avantajele folosirii constiente, intenfionate « basmului cu mesaj terapeutic sunt aceleasi. 1, Basmul terapeutic ilumineaza. Se adreseazi intuitici si fantezie: nu ratiunii gi nici logicii, Prin aceasta, la fel ca mitul, parabola sau fabula, intro- Gucind iretionalul, basmul terapeutic largeste spatial interior al pacientului. Extinderea desfiinjeazé unilateralitatea poritici inifiale, liniaritatea gindirii lo~ gice (care nu totdeauna conduce la rezolvarca. conflictului) si arunci asupra sttirii patogene o lumina nou. Comperativ cu realitatea, basmul reprezinté lectie de viatd care sparge vecisiul tiper al conflictului insurmontabil cu care era familiarizat pacientul. Prin intermediu] mesajelui terapeutic cele mai amare lectii de viafti sunt ugor indulcite afectiv. 2, Adaosul de fantezic, de intuitie, permite descoperirea gi rezolvarea unor conflicte, din cauza cdi basmnul cu mesaj terapeutie este wn vehicol foarte potrivit pentru modele comportamentale si valori morale. Paciental absoarbe. mesajul terapeutic, 1 incorporeazX propriilor sale ginduri, in timp ce compre- hensiunea este alimentati de imaginea verbala, de naratiunea propriu-zisd. Schimbarea de povitie fi este doar sugeratd si are mai mult un caracter de joc. 3. Mesajul terapeutic nu este impus printr-o concluzie moral& finali, ca la fabule, ci ajunge sk fie identificat de pacient si rimine ancorat in consti- inta lui, poate undeva la limita cu subconstientul. Pentrn ci nu este tegat direct de experienta vietii reale, mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui 4, Nici o confruntare direct nu are loc cu terapentul, Din aceasté cauzi basmul nu ajunge sa fie un “trigger” peniru dectansarea rezistentei la terapie. El contribuic la dezvoltarea unei noi atitudini fai de starea palogend. Comnicatea tmbréck prin intermediul basmului, o forma “filtrata’’pe care pacientul nu o are de obicei la dispozi 5. Basmul aduce solugii cu totul neasteptate, cu efect emotional po- aitiv, Contrazice logica si obisnuinta. Acestea, il tin de objcei pe pacient in cugca conflictelor care, chiar dact uneori sunt minore, 51 tulburd si-l vulnerabi- lizeazk prin repetitie. 6. Pacientul are posibilitatea si largeascd sensul original al mesaju- lui terapeutic. In cazuri diferite, mesajul este interpretabil diferit, in functie de situatia pacientului, pentru ci basmul transmite un anumit tip de creativitate. 7. Mesajul terapeutic se tezaurizeazé. F1 poate fi imediat aparent. doghizat. sau ascuns. Informatia din naratione este de cele mai multe ofi plasat& ntr-o maniert ambigud fitr-un context care oscileazi de la ceva familiar la ceva cu tolul neasleptal. Ambiguitsies favorizeazit efectul “retard” si face ca mesajul terapeutic sii poatd fi reactivat In alte situstil, fini ca dependenta fatt de terapeut si creasca. 8. Basmul cu mesaj terapeutic poate fi folosit in combinatie cu orice alia tehnicd si la orice nivel al procesului terapeutic. Trebuie privit ca un instrument de comunicare, pentru ci el creazt pacientului o bazi de identiti- 5 Sempronia Filipoi care, protejindul (Prd si-1 atace axiologic). fl invaty pe pacient si se autoinfe Teagi, st se aprecieze pozitiv, si-si descopere propria putere interioari de «ne “aulovindeca” Basmul terapeutic indeplineste cfteva functii care aruned o lumind teoreticd. asupra unui adevae simplu: in terapie, ca gi in educatic nu poti da prea mult, sau prea putin. Doza bine “calculati” are efect remarcabil act mesajul terapeutic 1 transforma pe pacient dintr-un receptor pasiv in unal care isi asumi activ responsabilitatea propriei schimlbar. Eunctia_de “oglind’ pe care se proiccteazi trebuintele emofionale ale pacientului, Basnnul activeazé 0 bogitie neastcptatd de imagini. Astfel este posibild modclarea mesajului situ conform structurii pacientului, iar aceasta este o prima reactic favorabila procesului terapeutic. Al doilea pas favorabil se datoreazi faptului cX imaginea din oglindt separ’, distanteazK pacientul de conflict si de exporiensa sa de vist. El inceteazi si fie o victim’ a conflictului, fat de care i se sugereazii c& exist opozitie. Functia de model releva existenta solutiilor posibile. Ele nu sunt pre- cizete rigid, Sunt cu total neobignuite si lasd loc éptiunilor pentra ce s& sti- moleze ci active de invatare a modelelor proprii. Aplicarea solutiilor fantas tice este un model experimental cu totul inedit pentra pacient. Functia de mediator intre rezistenta pacientului la terapie si atacul frontal asupra conceptiilor gresite si a mecanismelor sale de apkrare, Eroul bus- muhui este subicctul in cauzk, nu pacientul, De accea este necesark atitudinea Creativ’ a terapeutului fapii de fiecars hacm pe care si-] modifice conform datelor anamnestice ale cazului. Ca si hipnoza de tip Erikson, basmul cu mesaj terpeutic vizeazii sub- constientul pentra a facilita modificerea comportamentului subiectului. Citing colectia de basme invitiim sk le intelegem si sii Le utilizim eficient in sens te- yapeutic: fn dozi adecvata cazului sau momentului, pe un ton sincer si bineinte- les fiir nuante moralizatoare sau pilduitoare, Basme terapentice pentru copii si pirinti Cum se foloseste basmul cu mesaj terapeutic Basmul cu mesaj terapeutic nu este un panaceu universal in psi- hoterapia copilului. fn putine cazuri este suficient ca mijloe de rezolvare ter- apeuticd. Poate, gi se recomandi, s& fie asociat cu alte telmici. Pentru ca bas- mul cu mesaj terapeutic sf devin totwsi un punct central al efortului de vinde- care, este absolut necesar sk fie folosit la timpul potrivit si th forma (varianta) poteivitd. - Psihoterapeutul isi ineepe demersul in general numai dupa ce are o infompatic anamnestics bund fn cazul utilizarii basmului cu mesaj terapeutic, esic absolut necesar si unoaster motivul consultatiei psihologice, istoria cazu- kui, a familiei, incidents tulburirilor psihice Ja rudele apropiate, evenimentele principale, (mai ales traumele din viata copilului), descrierea cit mai amdwungit a simptomelor sale Ar fi utild inclusiv informatia dintr-o caracterizare scolar& sau din oricare alt sursi pe care ne putem baza. ~ Se recomanda si{ investig’m tipul de simboluri si metafore pe care le cunoaste si le accept pacigntul, conform eclucatiei si nivelului siu de dez- voltare, Testele proiective, cele grafice (Rorschach, respectiv desenu! omuletu- Jui, casei, pomului) sau visele, sunt utile fnainre de introducerea basmnelor, pen- tru c& sondim cu ajutorul lor nivelul subconstient cdruia se adreseaza de fapt mesajul terapeutic. Aplicarea accloragi teste dupdi introducsrea basmeloz, sem- nalizeazi modificirile produse si devin astfel un snijioe de contro! al eficientel - Businele trebuie alese cu multi griii, Abea dupé ce ne-am familiarizat cu intreaga colectie (sat am Invitat-o pe de rost), suntem in masuré si alegem povestile care se potrivese cel mai bine cazului, Dac ne pripim, alegerea neadec~ vaik il va determina pe copil si ascalte fia interes, sx ignore relafia cu terapeutal, sau si se plictiseasck. Demersul terapentic este astfel definity compromis. Dimpotriva, cind alegerea a fost reusiti, pacieutul doreste curind si asculte bas- mul din nov, ori afirma sponian cd i-a placut, in asemenea situajie anxictatea seade, iar copilul va cere si asculte besmul ineinte de @ adormi, Un alt avantaj al alegerii coreete este c& plrintcle care asculté sau citeste el insusi basmul beneficiazd la sindul sau. $i el simte uneori nevoia de 2-31 fortifica eul. Contextul neobignuit, neasteptat, mesajul deghizat, fantasticul in care situatii irk iesire primese cele mei surprinzitoare rezolviiri, diminueazit si le adult disfunctiile emotionale si amelioreazi capacitatea de a-si intelege copilul co mai multé flexibilitate. Totwsi ne putem astepta ca uneor! piirintele sii nu aiba capacitatea de a identifica si de a recunoaste calitatile terapeutice ale basmuloj. Bl va relata dupa un timp doar schimbirile in simptomatologia copilului, Piri st le puns pe seama terapici. 7 Sempronia Filipoi Mesajele poritive prezente in basme sunt utile tuturor membrilor de familie care- ascultd (mui ales mesajele de deschidere, de dragoste, dle infelegere, de ineredere). Trebuie semnalizat faptul ct atunci cind pacientul se afi in plin eveniment traumatizant, basmele terapeutice sunt ineficiente. La fel se intimpla in cazul copiilor enuretici, encopretici (cu exceptia situatiei cind aceste sufer- inte sunt consecinte ale unor forme de comportament abuziv asupra copilului). Inca nu avem suficiente date experimentale pentru a fi in masurdé s& precizam toate tipurile de patologie in care mesajele terapeutice din hasme mu sunt eft ciente. - Dupd ce am selectionat setul de basme pe care le consideram adec- vate, a doua piatra de incorcare pentru terapeut este adaptarea anumitor ele- mente flexibile la cazul concret, Basmele care sunt notate cu asterix isi vor schimba chiar si tilul, i functie de sexul copilului cinaia ii sunt povestite. ‘Cunoasterea amanun{ité a datelor anammestice (asupra carora insistim din nou), permite modificarea detaliilor in aga fel fucTt personajele basmului s& aibi insugiti cit mai apropiate de cele cunoscute de copil: Astfel pesonajul principal trebuie si sib acelali sex cu pacientul, sf existe acclaai anturaj familial, cu aceleaii plreri, infBtisari i stil de a vorbi. Aptoape ficcare caz solicitd anumite transformari. Reslizarea lor conduce la oglindirea in simboluti si metafore pro- pili, care si ceari cel mai mic efort de acceptare din partea pacientului. Ele con- stittie Vehicolul optim pentru mesajul terapeutic, Pacientul va Thtelege mai usor situalii conerete de via(& care nu i-au fost explicate niciodati. Datele din testele proicctive aplicate initial sunt o bund sursi de inspiratie pentru aceste transformari. Este important ca pacientul sé inteleags cuvintele folosite. Pentre copiii mai mari expresiile verbale simple pot fi inloouite cu altcle mai sofisti- cate = un mod cit mai Jejerd si dizect4: “Vreau si- ti spun o poveste despre ... (un iepuras\ o printesd\ un biiat etc.) MA intereseazi cum o si-li placd”. Sau: “Am gisit cfteva povesti frumoase, care parcl ii iingiie sufletul si te ajutd s& te simti mai bine”. Sau: “Stiu c& ffi plac povestile fromoase. Am si-{i spun cfleva. Tu si mi ajuti si o aegem pe cea mai fru moas&.” Dac& suntem familiarizati cu toatd colectia de basme si cu anamneza, vom reusi si prezentim basmele in cea mai potrivit’ formul& de introducere. asrucle trebuie povestite fntr-o manieri naturalA, degaiald, susti- uli si nuantatl emotional. ° ~ Se recomandi evitarea a doud tipuri de capeane: a) incrcarea listei cu cit mai multe basme de spus fntr-o singuri sedin{4; b) ten- tafia de a pune intrebiri pacientului despre felul in care a injeles mesajul, respectiv de a rispunde la intrebarile sale despre semnificatia besmului. ‘Nu sc recomandi ca lista si fie prea ling pentru a nu banaliza efor- tul de ascultare si a. nu obosi. Copilul trebuie si rimind la sfiesit cu senzatia ci ar mai putea ascu}ta mécer ine’ 0 poveste. La orice fntrebare pe care 0 pune pacientul rlispunsul va fi ceva de genul : “Tu ce crezi?” Pentru c& mesajul trebuie sf alunece in zona subcon- 8 Basme terapeutice pentru copii si pirinti -stientului nu vom eiluta dack pacientul I-a infeles sau nu ginu vom forta aceastt explorare, aceast descoperire. Cel mai important Iucrs este cf pacienal are capacitatea intern de ase expune acestui mesa}, de a-l intelege fn ritenul sku pmprit sim acelasi timp este incapabil s8 reziste influentel pe care mesajul o are asupea lat = Ca sf fie eficient in aplicarea tehnicii basmului cu mesaj vindecttor, tex. apeutul trchuie si abi citeve ealititi sif rie in mod echilibrat creativ, intuitiv, cu © capacitate empaticd excelent, si descopere si si simtX farmecul basmului, s& se centreze pe pacient, sii fie un bun observator al realititi si sil nu se grabeasct. Notele de le sfiryitul basmelor marcate ca asterix semnaleazi necesitatca modi- fica tidutut si a personajatut principal in funojie de sexul pacientului, Alte mod- iffcdti rtimin la latitudinea terapeutula. Sempronia Filipoi Recomandari pentru p4rinfii care doresc si foloseasca basmul cu mesaj terapeutic. Intre felul de a gindi al adultului si cel al copilului este © diferent importanta, cu consecinte emotionale: in timp ce copiltil crede foarte usor ci totul este posibil, adultol este convins ei totul este imposibil, cu eiteva mici exceptii. Se stic c& basmul este o istorisire, o naratiune in care fiinte seu objecte inzestrate cu forte supranaturale, simbolizind binele $i rial, lupt pen tm, sau impotziva fericisii unor pesonaje, Spre deosebire de basmul obisnuit, cel cu mesaj vindecitor, terapeutic.este un base special conceput ca si conting © idee, mascata. exprimats indirect, si menita sa sugcreze Gul sd re forteze sd inveti'cw tot dinadinsul) 0 schimbare de atitudine sau de comportament Aceasti idee este prezentil intr-un context neobignuit, neasteptat, care i ia prin surprindere pe copil. furindu-l din realitatc in lumea basmului, in care absolut totul este cu puting, cu ajutorul fanteziei. Copilul alunec& destul de ugor in aceasti directie case coincide cu opinia lui despre lume, mai ales dack 20 oreazi oc ambiantit mai decscbitd, linigtiti gi se alege un moment potrivit pen tru povestirea basmului. Eficienta acestei forme de terapie, atit de apropiati de relatia traditionald de intimitate dintre piirinte si copil. depinde mult de iscusinja celui ce isloriseste, adic de: = modul cum intuieste tipul mesajului vindeciitor de care are nevoie copibul; - capacitates de a alege momentul potrivit; - intonatia naturals, cald&, nuantatk emotional Basmele din aceastit colectie nu sunt aranjate inus-o anumiti ordine, De aceea este bine sik se {ink cont de citeva indicatii A. Pentru a alege mesajul cel mai potrivit, cititi cu atentie toate bas- mele ciutind si descifrati mesajele emotionale pe care le sugereazt. B. Confruntati pirerile la care aii ajuns cu intespretirile oferite m anexa de la sfirgitul clirii : G. Selectionati basmele in care vi se pare c& ati giisit un sprijin pen- tn ca si vi infelegeti mai bine copilul, situatia lui emotional’. Ele vi vor ajuta sii aveti faya de copil cea mai potrivita si mai utilé atitudine. D. Alogeti 1-2 basme al cisor mesaj poate fi de exemplu cresterea fncrederli in sine, autoevaluarea pozitivk (“Plintata cea perseverent’”, “Floturcie din plasa paianjenului","Broticelul si cutremurul de pamint™). Selectionaji apoi un basro potrivit cu problema emotional a copilului, adie’ un basm de al cirui mesaj vindecitor copilul si aib& nevoie. E. Avoti grijA s& transformati titlal si continutal basmului in asa fel 10 Basme terapeutice pentru copii gi p&rinti ca virsta, sexul, situatia, anturajul personajului principal si ie cit mai asemani- toare cu cea a copilului pe care doriti s&-1 ajutafi. Tineti cont de nota explica: tiv de la sfirgitul fiec&rui basm. F, Se recomands, desi nu este absolut necesar, sit invitati basmele pe de rost, pentru a le putea prezentia ef mai natural si mai nuantat din punct de vedere emotional. G. Profitati de orice moment adecvat, in care copilul vi poate ascul- ta ou atentic. H. Urmiriti reactia imediaia a copilului, (fata, gesturile, tresitrisite, comentariile, atentia, ticerile). Acest lucru V4 ajuté s& intuiti care basm i s-a piirut mai semnificativ. Este posibil ca plrerile p&rintelui s& nu coincidii cu cele ale copilului. Este util ca pirintele si accepte diferenta si a o Mmteleuga. 1. Nu nitati sk urmiiriti st fe rimp eficien(a pe care o are basinul te rapeutic (modificiirile pirerii pe care copilut o are despre sine, sau schimberea comportamentului siu). J, Reluafi basmele care i-au plicut mai mult copitului si repetati-te printre alte povesti, dupa un interval de timp care sii nu deplgeasct o sapt&mind pentru copiii mai mici si trei sptiimini pentru cei mai mari. Bineinteles, la cor- erea copilului reluati basmul ori de cite ori este nevoie. Este un indiciu semni- fieativ faptul ¢& anumite basme din colectic sunt resolicitate, K. In anumite situatii speciale este posibil si nu va simfiti suficient de degaja{i ca si puteti utiliza cu efect bun aceste basme. Pentru ca si vi maritt eficienta, apelafi la un specialist psiholog, sau seriefi antonrei despre nela- muririle pe care le aveti. AVERTISMENT: 1. Nu comentati in nici un fel mesaial basmului in fata copilutui! Et 4 va descoperi singur. 2. Nu_puneti fatrebliri despre felul tn care « fost infeles basmul. Nu silit, copilul sii “stoarca” sensul cerindu-i sk repovesteascd sau si trag con cluzia moralizatoare, invatatura care se desprinde, Basmul ca mesaj terapeutic nu este o lectie de invatat prin constringere! Dafi timp de gindire si de “asezare” ‘a scnsului vindee¥tor, care este mai aproape de vis si de subconstient decit de ratfonalitate. El poate “phiti” un timp in mintea copilului, fra sk capete de ta inceput ridacini. Ritmul de “mrddicinare” varies de Ia copil la copil, in Tunctie de complexul emotional implicat, tu-L ct 1e copil cu eroul din bast, i reat, dar faceti ca datele tor si coincid’, Cu cit copilul este mai mic, cu atit aceasté coincident are o influent& mai mare. 4, Se recomend’ s% nu lungili ‘lista’ basmelor pe care le-ati sclectionat din colectie pentru o singoré prezentare. In sciimb reluajite de cit mai multe ori pentru a le cresie eficienfa si pentru a nu-l nemultumi pe copil 5.Dack faceti greselile de mai sus, basmele sunt ignarate de copil, au efecte contrare, sau chiar devin periculoase. Evil aveli ac eli! il Sempronia Filipoi BASME Gindacii invizibili (povestea nr. 1) Era foarte vestit datorita pasiunii pentru grdinarit, aga cA mult lume venea la el si-i cear4 sfaturi, Dar cel mai mult stdtea pe linga el fetita lui, cireia fi pliicea de asemenea gridiniritul. Avea si ca citeva stra- turi, pe care tatil ei i le incredintase s& le ingrijeasc’ singuril. Sidea, siipa, plivea buruicnile, cu un cuvint muncea destul de mult si se straduia din ra puteri ca legumele si zarzavaturile de pe straturile ei s& fie frumoase sandtoase. {[n fiecare dimineat& fetita punea in lidife salatd, fasole verde, varzi, morcovi, dovlecei, spanac, tot ce culegea in acea zi si mergea la pia{A cu cle, incerefnd si le vind& pe un pret cit mai bun. Avea mari emotii, dar marfa ci cra proasp3ti, aga cA seful pictei fi arSta totdeauna un loc bun unde si se aseze si o ajuta si le vindi. Cei din jurul ei o priveau cu sim. patie, desi era o fetité cam tematoare si ticuta din fire. Tatil ei se bucura © Huda pentru aceasta treaba pe care 0 flicea destul de bine. Ei nu stia ce emotii mari avea fetita In fiecare zi, Din picate ins, de un timp fncoace, se intimpla ceva foarte ciu- dat. Cind ajungea la piatd, fetita nu mai giisea in laditele ci ceea ce pusese acasi. In locul legumelor proaspete, acolo nu era decit o invalmiaseala de frunze mizerabile, sifonate, ofilite si cotoare putrezite, la care daca priveai, cu greu puteai si-ti dai seama daci fuseserti morcovi sau patrunjei. Fetitei nu-i venea sisi cread& ochilor, Se vita in ladife, se wita in jur la oamenii care se stringeau fn jurul ei, apoi iarfsi se uita in Midite, dar acolo nu mai gisea nimic demn de a vinde. Seful pietei a iertat-o o dati, de dou’ ori dar apoi a chemat-o Ia el si a intrebat-o ce s-a intimplat cA vine Ja piati cu marfa asa de proasti? Fetitei i s-a facut foarte rusine, a Isat capul in J a marginea unui oras indepartat, triia un gridinar cu familia toi 12 Basme terapeutice pentru copii si piiringi pamint, s-a rosit la fat si abea astepta si se termine orele de piat ca si se duca acas8, Dupa aceca, zi de zi fetita a fost fot mai atentii ce pune in l&dite. Se apropia de piaté cu cmofii tot mai mari. $i pe bund dreptate, pentru cd in Kiditele ei nu se gtiseau din nou decit frunze ofilite si putrede, Cei din jur © fixau cu privirile, rideau pe seama ¢i, fi intorceau spatele, asa ci nu putea si mai vinda nimic. Si nu mai avea nici un pricten la piata. La inceput fetita n-a spus nimic tatilui ci. Se gindea cd, poate, cineva fi incurcase.cosurile din gresealé sau din glum. Cind a vazut insd cau mai reusoste si vindi nimic, plind de neeaz, cu ochii in laerimi i-a mérturisit tat&lui ce pateste. Gridinarul cel vestit s-a supéirat si el, ins pen- tru ci avea mare ineredere in fetit’, n-a certat-o prea tare pentru neglijenté si a inceput sé impacheteze impreun& cu ca Icgumele si zarzavaturile proaspete in laditcle de dus la piath. Faceau impreund aceast’ munca, dar degeabe. Desi tatil siu o ajuta, in ziua urmatoare, la piatd Kiditele crau din nou pline de gunoi in loc de verdeturi proaspete. Seful pietii a inceput si 0 priveased plin de mild pe fetita, dar nu aven ce face, decit so ageze mai in spate, unde nu trecea multi lume, pentru oi marfa ci strica tot aspectul pietii. Fotita nu mai putea de musine. Viata i se prea un chin. De necaz, tot gindindu-se la vei se iutiupla, obosita si rasinata fetita s-a oprit pe mar- ginea drumului si se odihneasca. Cum plingea ca aga incetisor, nici na observat c& sea apropiat de ea o bitrinicd cu ochi buni si fntelepti, care sa oprit si a privit-o. Vazind cit de supiirata era fetita, a intrebat-o: “Pentru ce esti suparati?” “Pentru ca nu infcicg ce se intimpli cu legumele pe care le ingri- jesc si le due la piata si le vind, Desi muncesc asa de mult cu ele, desi le impachetez pe ficcare in ladite, cind ajung la piatl am foarte mari emotii, Deschid Kidifele si nu gisese in ele decit frunze vestede, cotoare putrede, din care nu mai pot sa vind absolut nimic. Nu mai stiu ce si ma fac...” “O, doar asta te necijeste?™ a intrebat-o batrinica. Apoi, plind de bundvoints a adaugat: “Tu nu ai auzit fined de gindacii invizibili 7” “Nu, nu am auvit si nu iam vdzut niciodat&”, a rispuns fetita ridieind ochii. “Pi nici nu aveai cum s&-i vezi , pentru cd sunt invizibili. Ei apar atunci cind ai emotii si-li distrag munca pe loc.” “Dar cum ag putea sim apar de ci?”, a intrebat-o fetita Batrinica a privit-o pe fetitd fn ochi si a ad’ugat: “Am si-ti dau o cheitd fermecatii, De cfte ori te vei stridui si vei 13 Sempronia Filipoi munci pentru ca legumele si zarzavaturile tale si iasi frumoase ca sa le poti vinde, dupa ce le-ai impachelat, incuic capacul ficoiirei lidite cu aceasta cheiti. Cind vei ajunge la piald nu vei mai avea emotii, pentru c& verdeturile pe care le-ai cultivat nu vor mai fi atacate de gindacii invi- Zibili”. Zicind acestea, batrinica i-a intins fetifei 0 cheie micd, deosebits de toate cheile pe care fetita le vizuse vreodata. Multumindu-, feti{a a plecat mai bine dispusi spre casi. S-a apu- cat imediat de treab’. A smuls buruienile de pe straturi, a curatit plantele de frunze uscate si a cules varza, salata, ardeii, morcovii, rosiile , cu un cuvint tot ce trebuia dus la piat a doua zi. Le-a asezat cu grija in ladite, a incuist capacele cu cheita fermecati si s-a culeat linistit’. In dimineata urmitoare a plecat la piaja. Seful pietei s-a apropiat de ¢a si a intrebat-o: “Ei, ai marfa bund astizi?" “Da, vino si vezi", i-a rispuns fetifa sigurd de ea si fara nici o emofic. Cind a venit ling ea, fetita a descuiat Mdilele, rind pe rind, frit - si-i fic deloc frick sau rusine. Au icsit la iveal exact verdeturile proaspete, pline de rou%, frumoase gi sindtoase pe care ea Je impachetasc ou grija. Seful pietei a admirat marfa. Imediat sau strins toti cci din jur. Legumele yi cauzuvatusile fetifei crau cole mai frumoase din piati asa incit au fost cumpirate Ja cel mai bun pret, Fetita nu mai putea de bucuric. S-2 dus acasi foarte mindri, iar tall ei a Wudat-o cu dragoste, Fetita nu a spus nimdnui despre gindacii invizibili care i-au dis- tus munca atunci cind avea emojii, Acum era foarte sigur pe ca si mu-i maj era deloc rugine de nimeni. Cu timpul a rougit 6% se duca la pial abso- lut fra nici 0 emotic, asa ci n-a mai fost nevoic s% foloseasc acca cheith fermecat, pe care o pistra totusi ascunsi inte-un loc secret stiut numai de ca. NOTA: Dac& spunem povestea unui biiiat, eroul principal va fi un bitiat, : 14 Basme terapeutice pentru copi CATALIN LUCA, Puiul dé’cerb si anotimpurile (povestea nr. 2) un pui de cerb. Era foarte norocos puiul, pentru ci se niiscuse exact cind toate florile infloveau, iar vremea era tot mai caldéi si mai fru- moash. Cu ficcare zi care trecea, odati cu micul cerb crestea totul fn jur: si copacii si iarba, si florile, Mai tirziu, cind puiul de cerb a crescut mai mare, mai puternic, primavara s-a transformat intro var’ cald4 si plcut%. Apoi a venit toam- na, Odati cu ea, frunzele din copaci s-au colorat frumos, iar dup’ accea una dupa alta au cizut, lésind crengile complet goale, Mai tirziu toamna s-a transformat in jam, cerul s-a fEcut cenusiu si din nori a inceput si ninga. Puiul de cerb se uita la 24pada si tremura de frig. El se nascuse cind era atit de cald si de bine. Nimeni nu-i explicase de ce copacii tsi schimbii culoarea din verde in maro gi de ce cildura se transforma in frig. Micul cerb se gindea: "Cred ci eu am ficut ceva rdu si din accasti cauzi vremea s-a schimbat atit de mul”. Aga se gindea si cra (are, tare trist. Din plicate ninsoarea continua si cada, iar aerul era tot mai rece, Puiul de cerb exa tot mai supirat, Continua s& creada o% cl cra vinoveat pentru c& prima vara disparuse si pentru c& venise iama, [i era foarte teamd cA intr-o zi el insusi ar putea fi transformat in ceva rece si pustiu, la fel cum iarna trans- formase pidurea. Asa oi stiltea ascuns sub un copac cit era ziua de lung, crozind c& dacd va rimine acolo nemiscat, va putea face din now vremea si devind Ja fel de bund si frumoasé ca inainte. fn timp ce zicea acolo zgribulit, simfindu-se foarte singur, iath c& s-a apropiat de el un soricel bitrin si infelept. L-a_privit pe puiul de cerb, J-a tot privit si vizind ci nu se misc de acolo i-a spus: “Vai Cerbuletule, ce tare tremuri! Si arati aga de suparat!" Puiul de cerb i-a rispuns: “Ssst! Taci, nu face zgomot! Uite, din cauza mea vremea s-a ricit. A venit frigul. Eu cred ci dack si stau aici nemiscat pot transforma la Joc vremea ca si fie iarsi framoasi. Sunt foarte trist ci am fost asa de rau.” Un timp, soricelul cel fntelept s-a uitat Ia el in ticere, minunindu- se cum o fi ajuns oare cerbuletul sii se creadé vinovat de schimbarea anotimpurilor. I se pirea foarte important soricelului si-1 ajute pe micul cerb si inteleaga cum stau lucrurile in acest lume in care trim, aga cB i-a je vi de primar minunatil, in mijlocul unei paduri s-a nascut 1s Sempronia Filipoi spus: “Nu esti tu de vind c& se schimba vremeal Acesta este un Jucru foarte firesc. Asa este viata, In fiecare an dupa primavard urmeazd vara, Atit primavara, vara, toamna, cit si iarna, sunt numai niste anotimpuri care vin si tree unul dupi altul. PrimAvara este anotimpul in care in pidure toate inmugurese, inflorese, cresc din nou, iar vara este foarte cald. Apoi vine anotimpul numit toamni, cind frunzele se coloreazi asa de frumos, iar dup% aceea cad din copaci, isindu-le crengile goale. Dup& toamnd urmeazi iarna, Acesta este exact anotimpul care te face si te simti aga de infrigurat cum te simti acum, Iarna este ger, iar pidurea este goal si pustic, ‘Numai cd din fericire iarna se va termina fa curfad. Dupa ea va veni iarisi primavara. {n fiecare an, anotimpurile vin gi tree in acceasi ordinc, Sc poate intimpla ca iara s& vin ceva mai repede decit vremea hotiritd, iar frigul ‘si inceapA mult mai curind decit ar trebui. Atunci este foarte greu de gasit hrand in p&dure. Dar tu sf tii minte cd fntotdeauna dupa iad urmeazi din nou primévara, pentru c& aga a fost facut’ lumea aceasta. Chiar si acum, in timpul iernii reci, cind iff este foarte greu si crezi ci va mai fi din now primavard, trebuie si gasesti in inima ta puterea de a intelege acest adevar.” “Dar de ce nu pot s& vid e& vine chiar acum primavara?” a Tntre- bat foarte curios cerbulctul. “Ajuté-mi si inteleg, te rog!” “Uncori norii ascund soarele de pe cor, Atunci aproape nu-fi mai vine sd crezi ci soarele exist totugi in spatele lor. Apoi, dupa un timp ,vin- tul alung& norii gi te las s& vezi ci soarele a rimas tot acolo unde era din- totdeauna. Citeodati vara, observi cu parere de riu c& o floare minunat fnfloritd, se uscd fn scurt timp, iar semintele ci sunt luate si imprastiate de vint. in acea clip este greu sf-ti dai seama c& din acele seminte vor creste alte flori. Dar atunei cind fn anul urmitor revine primavara, poti vedea cum din seminje cresc plante noi care fnfloresc la fel de framos ca cele din anul trecut™, Cerbuleul asculta foarte atent ce spunea soricelul. I se parea cf vorbele noului su prieten au un intcles special, care mergea drept spre inima lui. Dar mai erau atitea de spus si de aflat...” Drag’ Soricelule, iarna este asa de rea pentra mine, pentru ci mA face s& simt un fel de frig tn suflet, fa fel ou frigul de afara” Dar Soricelul l-a sitituit prietenos pe puiul de cerb: " Orice fiint& are propriul si izvor de putero si de cAldurd fn ca insisi, chiar daci este tece afard. Cautd propria ta cildura fnduntrul tau si incearcd s4 o hrnesti ca s& creasc3 continuu. Atunci ea te va ajuta sii te simfi incalzit chiar daci afar este cel mai frig.” Apci, promitind c& se va intoarce pe-acolo Soriceiw! si-a luat rimas bun. 16 Basme terapeutice pentru copii si parinti Puiul de cerb a Lisat cuvintcle Soricelului s4 pitrunda ping adine in mintca si fn inima sa, Ce ciudat i se pirea! Oare la ce s-o fi gindit Soricelul atunci cind spunea “propria ta céildurti dinduntrul tlw?” Cerbuletul a pastrat foarte bine in minte aceste cunvinte si se tot gindea ta cle in timpul plimbérilor sale prin pidure. Pink int-o zi obisnuitd, cind plimbindu-se agale, dintr-odaté Cerbuletul si-a dat seama de sensul acelor cavinte. A inceput si simt& chiar fnduntrul lui caldura misterioas& si mi- nunatd, Zilele de iarn care au mai urmat au trecut ugor, iar cind a venit primavera in anul urmtor Cerbuletul s-a simtit foarte diferit pe dinduntra. Infelegea in cu totul alt fel lucrurilc, De exemplu de data aceasta pricepea c& el nu putea deloc s& controleze sau s& schimbe ordinea anotimpurilor, pentru c& ele utmeazi unele dupa altele in ordinea data de naturl, indife- rent de ceca ce ar fi dorit ¢]. Apoi si-a mai dat seama de ceva fourte impor- tant: ci acea cilduri dinduntrul siu trebuie hrinil si antrenat si creasch astfel incit chiar si in cea mai friguroasd zi, induntrul lui s4 existe totusi propria lui cdildura special si puternicd. Din acea zi, cerbuletul a inceput 8% vorbeascé despre anotimpuri cu ceilalti pui de cerb din pidurc. Toti si-au dat seama cit de cald gi prietenos era el si ce multe stia. NOTA: Daca spuneti povestea unei fetife, atunci titlul ei va fi “ Ciprioara cea micé si anotimpurile”, iar eroina povesti va fi bincinteles 0 ediprioard, CATALIN LUCA psikolog Poarta de Tier * (povestea nr. 3) palat foarte mare, cu multe, multe incdperi. De jur imprejurul palatului se ridica un zid fnalt de piatr§ cu 0 poarta urias3 de fier. Nici un vizitator nedorit nu putea s& treacd pe acolo. Din pacate, pentru cd tr&ia intr-un astfel de palat, printul nu avea nici 0 ocazic si se apropie de altcineva cu care si povesteascd despre gin- Q: demult, intr-o tard indepartatd era un print, care triia intr-un 17 Sempronia Filipoi durile, doringele sau visele pe care ol le avea. Celor din palat, de care ar fi putut si se apropie, nici nu le treeea prin cap ci el ar fi avut nevoie si se impricteneasca cu ei. fsi inchipuiau cA si aga, fiind print, avea tot ce-si dorea. Regele si regina erau foarte ocupati cu treburile Jor regale, asa ck prinjul, desi vorbea cu mult lume, $n sufletul siu se simfea foarte singur. jns& fntr-o noapte, sa intimplat c4 o vietate micé si imblanita furisindu-se tiptil, s-a strecurat de afard printre gratiile port de fier si gi-a croit drum spre camera printului. N-a trecut mult timp pind cind printul si micul siu vizitator sau imprietenit foarte tere, Mai ales prinful era asa de multumit ed putea povesti si cl cu cineva apropiat despre tot ce i se intim- pla zi de zi. Bra fericit pentru ci in fiecare zi mica vietate venea la el, i1 asculta cu atentie sii plisa de tot ce spunea el. Printul fi didea de mincare ii mingfia blanifa si Hicea in aga fel ca micul animal si se siméi cit se poate de bine in acel palat in care tuturor le era {tic sa intre. Mica vietate venea tot mereu fn vizitd, iar pringul a tndragit-o atit de mult incit a devenit o parte a vietii lui. ‘Toate mergeau ca pe route si cei doi crau tare fericiti. Pind cind intr-o zi, intoreindu-se in camera sa, printul a gasit micul animal rAcind fiir vial pe dugumea. Imediat 4 Chemat (oti doctorii din palat ca sii-l invie pe micul eu prieten, ar, din pacate era prea tirziu.Toti medicii erau neputinciosi, Zdrobit de Gurere pringul a organizat o inmormintare regeascd pentru micul animal cu care se imprictenise aga de tare. Bictul pring, ascunzind fn sufletul lui cea ce simfea, a devenit foarte trist si tot mai suparat si mai insingurat pe zi ce trecea, Regele a observat accasté schimbare si s-a ingrijorat de felul in care se purta printul din cauza tristefii sale. De aceca a dat ordin dulghe- tilor si timplazilor s& construiascd peste poarta de fier inci o poart&, groasa si rezistent&, asticl fneit nici un alt animal si mu mai poatd vreodat sil se strecoare si si rineasc din now atit de tare inima printulvi. Imediat ce poarta a fost terminati, intt-o noapte, in timp ce printul se frdminta in somn, mica creaturd imblinitd a venit din nou la el in vis s i-a spus Tu nu m-ai infeles deloc, dragul meu pricten. Rostul meu a fost ca si te invesclese, si te fac si rizi, jar tu m-ai inchis afaré. Acum nu mai pot ajunge fa tine.” Pringul armas foarte uimit de aceste cuvinte, pe care nu le-a pri- ceput imediat. Dupi un timp de cugetare, prinjul si-a dat seama o8 ora vorba de un alt felde a infelege viata si dragostea pierduté. 18. Basme terapeutice pentry copii si parinti . Printul s-a gindit toali noaptea la visul lui, Dimineata abea a asteplat si-i intIneaso% pe roge si pe regind fa dejun, dup multe siptimini de cind nu mai luascrd masa impreund, Bl i-a cerut regelui s& dea imediat ordin si fie demontatd uriasa poart de lemn. Regele, la rindul lui mirat de aceast® dorintd, dar iubindu-si nemisurat fiul, a fost de acord si se scoatii poarta. Dup% un timp, prinful a venit din nou la piringii sai cu o alti rugiminte: cit se poate de curind si deschida si poarta de fier si s4 orga~ nizeze 0 petrecere, un carnaval cu nenumérati invitati, ‘Astfel, dup multa vreme, muzica si cintecele vescle au putut fi iarisi auzite de-a Jungul si de-a latul impardtiei. * NOTA: Dacd spunefi povestea unei fetite, croina povestii va fi o prinfest. Brotacelul * si cuftremurul de pamint (povestea ar. 4) u demult, pe malul unui Jac din inima munfilor traia fericit un F ? broticel. Cit era ziua de lunga se bronza la soare, prindes muste, iar seara ordcdia din toate puterile fncft toate animalele din padure itauzeau de departe, Broticelul nu stia multe despre accastd lume si se bucu- ra trlindu-si viata de a o i la alta. Era norocos pentru ci venise pe lume intr- un loc atit de framos, plin de soare si hran& dupii plac. Din picate, intr-o zi intunecoasd si nefericiti s-a produs pe neastep- tate un culremur de paimint. Stinci mari si pictre multe au faceput si se clatine si sk se miste de Ja locul lor. fn invilmaseala de trina riscoliti, pietre peSbusite si copaci ristumati, bietul broticel a clizut si el pe neasteptate intr-o cripiturd de pAmint neagri si foarte adfnc’. Printre bulgdrii mari si grei nici ‘vorba nu mai era si poald vedea soarele, Cutremurul de pimint il luase abso- Jut pe nepregatite, aga c& brotiicelul ziicca acoperit de intuneric si pixint, {iit Si stic ce si mai faci, fri si poatd reactiona, Orele treceau si abea putea 19 Sempronia Filipoi misca din bute. Din efnd in cfnd cite o lacrima ii umezca ochii. Gaura in care c&zuse era asa de intunecoasi si rece. Aproape ci uitase de soare, de iarba verde si plina de flori, de mustele pe care le prindea atit de usor. Uitase de ceilalti broti cu care se sciilda in lac, de pas&rile care ciripeau fa pidure. Intuncricul care-I inconjura cra asa de adine, incit broticelul se simtea com. plet neputincios si s-a hotirit s4 ramina acolo pentru totdeauna . “Nimeni n-o si observe si n-o sii pese” isi spunea trist broticelul, gindindu-se c& nu va mai putea reziste multi vreme, din cauza intanericului care il coplesea si din care fncepea si simt c& flicea parci si el parte. Era cit pe-aci si renune la tot, Numai oii mai era ceva. Pind atunci nu diduse deloc atentie unei voei foarte adfnci din sufletul lui. Se pairea oH acea voce nu cra de acord cu gindurile lui si parc’ fl indemma dinpotriva, sd fncerce si se elibereze singur din gaura in care se afla, “Cautd si glsesti o cale sf iesi de aici din now Ja soare” fi soptea vocca foarte luntrica, "Gindeste-te ci de fapt asta vrei si tu in realitate”. La inceput broticelul n-a ascultat-o, pentru c& vocea era mult prea slaba. Dar treptat vocea a devenit tot mai putemicé, mai insistenti si el nu se mai patea face of nu o aude, Acest glas a trezit treptat in broticel vechca lui do- rin de a vedea din nou soarele si de a se zbengui prim inrba. Asa c& brotiicelul si-a adunat ultimele puteri, s-a scuturat de plimint si a inceput s& sape cu libujele in sus. Spa mai slab la inceput, dar apoi din ce ince mai spomic. Miscirile hau ajutat si se strecoare printre pietre si bul- garii de pimint, asa incit la un moment dat chiara z&rit o raz de lumina. Desi ochii lui nu mai erau obisnuifi cu lumina, aceasta i-a dat putere si in curind broticelul a iesit iarisi la suprafald. Acum putca si vada clar urmirile groaznice ale cutremurului de pimint. Rind pe tind a Mnceput s& simta cum razcle soarelui fi iedlzeau din nou corpul, a refneeput si simt& mirosul ierbii si ka cuprins o inviorare plicul. De necreaut, dar topiiind de cole-colo a simtit chiar cit se poate bucura iarisi de viatS aga ca inainte. Binefnteles broticelul nu a uitat niciodat cutremurul de pamint, pentru care a pistrat o amintire deosebiti in sufletul lui, Era acolo un Jocsor specia] din inima lui unde se afla aceast# amintire. Dar acum broticelul petre- cca mult timp ascultind cu mai mare atentie de vocca misterioas4 din interi- corul lui, care i] indemnase si gAseasc’ singur calea de a se elibera gi de a iesi jar la Juming. * NOTA: Daca spunefi povestea unei fetife, titlul ei va i “ Broscuta sé cutremunul de pimint”iar eroina povestit _va fi bineinfeles 0 broseutit 20 Basme terapeutice pentru copii si parinti Maimuta * care se credea copac (povestea nr. 5) dati demult, o maimufa vietuia intrun copae unde se obisnuise asa de bine, incit a ajuns si creada chiar éa insiisi cf este un copac, Tare ciudat si de necrezut prea acest lucru! Maimutica stiitea in copac cit era ziulica de lung’ si nu cobora de acolo nici noaptea. Zi si noapte stdtea in copac si nimeni ou i-a spus niciodati ci ca nu cra de fapt copac. Nici copacul nu i-a goptit niciodata ci ea mu era copac, pentru cli si pe el il amuza si i se pirea chiar un compliment plicut faptul o& aceasta maimuficd se credea copac. Asa ci mai departe, maimutica se lisa legiinati in vint odat& cu copacul, Dormea in copac si se hrdnea cu fran zulijele fragede de pe crengile mai subtiri, Pe scurt maimufica crestea an dupa an crezind in continuare c& era si ca un copac. in pAdurea aceca nu se gasca nici o oglinda, asa ci nu era nici o posibilitate pentra ca maimutica si-si dea scama c& ea arfta cu totul altfel decit un copac. Parca multumit’ cA st& fn copac, fins’ totusi, pe undeva in adincul sufletului ci, parc. simfea ci-i lipseste ceva gi cli viata ei era prea lcgatd de copac intr-un fel ciudat si chiar nepotrivi jntr-o bund zi s-a intimplat sa treacd pe acolo un iepuras. S-a uitat sus in copac gi vizind-o pe maimutic’ a strigat: © Hei, tu de colo! Di-te jos i hai s& ne jucdm! Sunt tare singur si mi-ar place s& gisesc pe cineva cu care sii ma imprietenesc si s& mi joc!" Maimutica nu vorbise pin& atunci aproape cu nimeni, asa ci nu prea avea voce. Totusi i-a rispuns: “ Pe MINE mii strigi? Dar cu sunt copac”. Tepurasului i s-a pfrut foarte comic rispunsul, cao gluma bund, aga cii a inceput si chicoteasc%, iar apoi s-a apucat #8 rid’ de-a binelea, de se tivlea pe jos de ris, NICIODATA nu mai vizuse o maimuti care sii se cread’ copac! Uitindu-se Ja el cum ride de ea, maimutica s-a fnfuriat si a tipat: entru ce rizi aga?” Tot chicotind , iepurasul i-a rispuns: ” Pai nu esti copac. Esti MAIMUTA. De unde ti-a venit ideea asta, caraghioas’ cA csti copac Auzind aceste cuvinte, maimutica si-a dat scama of de fapt nu sia sigur de unde-i venise ideca. Acum ar fi vrut si se dea jos din copac, dar nu era deloc siguri pe ca si se temea.Totusi, pentru ¢4 iepuragul o tot 21 Sempronia Filipoi fndemna cu binigorul, a reusit sii coboare si apoi si-a petrecut tot restul zilei, jucindu-se si distrindu-se asa de bine cum nu i se mai intimplase niciodati In viati pind atunci. Seara, dupfi ce flicuse o multime de descoperizi amuzante si se zbenguise cu poftd toat ziua, s-a intors in copacul ci ca sé se culce. In copac era foarte bine si pleut, ins, pe zi ce trecea, maimuticii i se prea tot mai usor si renun{e Ja acest confort si cobora ca s& se distreze jucindu-se. Curind, parerea de riu dup copac a disp&rut de tot si maimuti- ca a ajuns si se simti cu totul altfcl in sufletul ei. Pentru prima oari in viati maimutica simtea cine este ca CU ADEVARAT si se bucura chiar cA este afft de diferiti de un copac. Se bucura foarte mult pentru c& zi de zi descoperca Iucruri noi despre ca insisi, asa c8 isi dédea tot mai mult seama ce fiint& deoscbit& era ea. Acum fi venea chiar sX zimbeasc& de cite ori isi amintea cA inainte putuse si cread& c& este un copac. *NOTA: Dack spuncti povestea unui biiat, titlul ci va fi “ Maimutoiul care se eredea copae”, iar eroul principal va fi bineinteles un maimufoi. Gemenii * siamezi (povestea nr. 6) gemenii siamezi sunt aproape totdeauna absolut la fel, acestia dei ng erau deloc. Unul din ej era foarte mare, iar celilalt era foarte mic. Cu toate acestea ef traiau agitati unul de altul, astfel ineit orice ficeau, puteau face numai impreund. Inst pentru c& unul dintre gemeni cra mai mare decit celilalt, totdeauna ficeau numai ce dorea el gi nu ce dora cel mic. De cxemplu cind cel mare voia s& se uite la televizor, dar cel mic mu veia, se uitau totusi la televizor; cind cel mare dorea si stea linistit sau s& doarmé, ci amindoi stiteau linistiti si dormeau. fn acest fel, geamanul mare ora totdeauna cel care hottira dup& bunul stu plac ce si facd sau incotro ia, chrindu-] dup el oriunde pe geamiinul mic. 22 QO demult, undeva, tréia o pereche de gemeni siamezi. Desi Basme terapeutice pentru copii si p&rinti Bictul geamin mic era tare obosit si situl sf fact numai pe voia celui mare, dar pe de alti parte, nu se simtea sigur de cl, nu prea stia ce ar putea face si nici nu avea curajul si-si spund parerea cu voce tare, Ere atit de alasat de fratele cel mare, incit se temea chiar cA dac& ar spune ceva, fratcle mare s-ar supiira foarte tare pe el si i-ar putea face ceva rau. Desi ‘nu-i convenea deloc cum stiteau lucrurile, geamanul cel mic nu putea decit si tack din guré. Acesti doi gemeni erau asa o cindifenie, incit au venit doctori din alte piirti ca sd-i observe si s& le facd fotografi. Intr-o bund zi a venit la ci un doctor vestit si dup ce i-a studiat intorcindu-i pe toate pirtile, iva anuntat: “Aflafi ci am o veste bund pentru voi. Am si vi pot despiarti anul de altul, in asa fel incit sii fiti dou’ persoane complet diferite™. Geamanului cel mare nu i-a convenit deloc propunerea doctora- lui pentru ed tui fi pliicea s8-1 conducd pe cel mic dupii cum avea chef. Asta {1 ficea s& se simt mai puternic si mai important. Dar geamnul cel mic, s-a gindit un pic . Desi nu putea sti cum vor sta luccurile cind vor fi despiirtiti, se siturase si tot fie legat de geaménul cel mare si voia si incerce ceva nou. Aga ci a spus doctorului: “Hine, hine! Hai, te rog desparteste-ne!". Gceminul cel mare insista ca doctorul si nu-i separe. Cu ribdare, doctoral -2 ascultat pe fiecare in parte gi pentru of aveau pareri atft de diferite, a organizat o mare conferint§ la care au participat tofi ccilalli dec- tori. Dupii ce au discutat despre ce credea ficcare, au ajuns la coneluzia c& geamanul cel mare nu avea dreptul si ia singur hotarirea ca geaménul cel mic sii rimina pentru totdeauna lipit de cl. Aga cd fmpotriva vointei celui mare, doctorii i-au despirtit. Astfel ei au devenit doud fiinte cu totul diferite. Odata separati geaminul cel mic era cit se poate de bucuros. fn sfirsit putea si cl si fugd sau s& mearga feet, dupi cum avca chef. Putea si faci tot ce voia, Era minunat ci se simtea liber. In schimb geamanul cel mare. era foarte nefericit, Era morocinos si bombinea pentru ci in inima lui se temea, Acum lucrurile erau aga de diferite! Daca nu-l va mai putea conduce pe cel mic, cum se va descurca el? Va sti ce trebuie si faci, si ce nu? Cum va mai avea care putere usupra lui? Dupa cum ne putem usor inchipui, geaminul cel mic bunuia aceasté problema, El nu dorea deloc ca geamanul ce! mare si se simtii nefericit. Totusi ce putea face ca sa inldture nefericirea ni? Doctorul a vor bit atunci cu cel mic $i i-a explicat ci despirtirea lor cra un cadou pentru 23 Sempronia Filipoi amindoi si cii ei trebuiau sf astepte un timp pink se vor obignui-cu libertatea si fsi vor da seama fiecare in ce fel vor putea deveni amindoi puternici. Aga edi de cite ori geaminul cel mare incerca iar si iar si-l facd pe cel mic si-i indeplineasca voia, acesta din urma refuza, Cel mic a injeles c& acum putea fi stipin pe el insugi pentru cl nu mai era Jegat de cel mare. Putea s& hotiirascli singur incotro sf mearg, sau nu, unde avea chef sd miinince sau si se culoe. Daci geam&mul cel mare se arta nemulfumit de asta, cel mic se gindea in sinea lui: “Hi firdtioare, se pare c& tu mai ai nevoie de un pic de timp ca si-ti dai seama cum sd devii putemnic prin tine insuti" $i geamanul cel mic avea dreptate, *NOTA: Dact spunefi povestea unei fetife, titlul va fi “Gemenele siameze”. Prinful* si mama sa regina (povestea nr. 7) i fiul lor Dorando. Toata lumea spunea o4 printul semana foarte bine cu regina chiar si in felul sau de a fi. Se spunea cli atunci cind va fi mare, cu sigurant’, prinful va conduce regatul exact in acelagi fel cum ficea mama lui acum, Printul Dorando auzea fir’ incetare of bunicul su, profesorii sfi, si toti prietenii isi tot dideau cu parerea cit de mult seména el cu mama s . ‘Trebuie sii stiti ci regina mama era o femcic foarte deosebit’, care se gindea deseori cl micul siu regat va fi atacat de dusmani, Era chiar obsedat de aceasta idee, asa cl supraveghea mereu uitindu-se pe ecranul radarului special instalat ca si detecteze din timp dac& micul regat urma s& fie atacat, Intro zi, pe cind tocmai ficea acest lucru, a observat o mica vir- gulitd pe ecran (care putea foarte bine s% semnaleze prezenta unei pisiri, oti poate ca era numai un fir de praf), Regina mama a dat ins& imediat alar~ mai “Vin dusmanii!” Drept urmare a cerut pe loc tuturor ostasilor care Q dati, demult, intr-o tirigoara foarte mica, trliau un rege, o regina 24 Buasme terapeutice pentru copii si parinti p&zeau si fic gata de aparare pentru cA regatul cra atacat. Din nefericire, regina interpreta gresit semnele de pe radar atft de des, fncit ostasii de garda au inceput s& se plictiseasc4 tot pregiitindu-se degeaba pentru atacurile pe care si le imagina regina. fn plus, reginei ajunsese si se pard ci aude gi unele sunete suspecte pe care bineinteles o& nimeni altcineva nu Ie auzea, Ea credea ci dusmanul se strecurase pina in camera ei, unde faicea anumite zgomote, sau fi deranja instalatia de telefon, Sau i se prea ca noaptea dus- manul fiicea galigic la ctaj, Convinsd c& toate acestea rau adevarate, re; na se aptica si strige: “Sariti! Sariti! Sarigi!" chemind garzile in ajator. De fiecare dati cind regina incepea si strige, soldatii de pazi se uitau unul Ja altul si oftau: "Auzi, Regina a inceput iar cu bazaconiile ci”. Ins pentru ca regina era totusi gefa lor, alergau deindata la ca, prefacindu- se cA fi cauta pe dusmani. Se striiduiau din rsputeri si facd tot ce ordona regina, pentru cli stiau foarte bine cli in ACEL regat, dac& cineva nu i-ar fi Sent pe plac, ea ar fi putut oricind sii ordone si le taie capul. Prinful Dorando crestea imitfind-o pe regina. El a inceput s& cread& c& un asa-zis lup il urmirea, mai ales cind se ducea la culeare, Era sigur cA vazuse asa-zisul lup Ja fereastra, ba i se piirea cd] auzise ia usa, ba ise pi roulfnd la etaj. Atunei se spuca gi el s& strige: “Sariti! Sariti! Siritit”. Soldati de paz4 se grSbeau sf vind gi Ja cl, dar fsi ficeau unul altuia cu ochiul si comentau ingtijorati:" Dorando a ineeput sa fic exact ca mama lui”. Mai este important de stiut cd in acel mic regat soldafii care piizeau primeau aceasta slujba pe toata viata lor, frd s4 poatii renunta la ea. Aga ci, intr-o zi, situi de atitea false alarmo, ci s-au hotdrit si discute despre printul Dorando. Voiau si giseasc’ o solutie pentru ca nu cumya e! si creasc’, ajungind exact ca mama lui, Pur si simplu nu mai suportau sii se prefaci de fiecare dati c& fi cautdi pe dusmani sau pe asa-zisul lup, care nu era niciodati niciiicri. Tot discutind, soldatii s-au hotirit si fl roage pe un om biitrin $i foarte intelept din regat s& stea de vorb& cu printul. Din fericire acesta a fost de acord st-i sprijine pe soldati, pentru cf la rindul siu se siturase s&-i tot audd pe print si pe regina strigind, Asa c& inteleptul s-a dus la printul Dorando gi J-a ajutat si priceapi ci nu era pe-acolo absolut nici un lup care sf incerce si-i facd rau. Atita a vorbit gi -a sffituit pe prinul Dorando, pind cind acesta a inteles in sfirgit c& totul era doar fn inchipuirea lui care fi juca feste ficindu-l si vad sau si aud’ ceea ce de fapt nu exista. Apoi bitrinul a continuat si-I fnvete pe print si vada lumea aga cum este ea in realitate, Ascultindy-I pe infelept printul rea che] aude 25 Sempronia Filipoi Dorando si-a dat seama ce lucru important este ca el si cresc in felul sau propriu si si devina un rege cit se poate de bun. inteleptul ]-a mai ajutat pe Dorando s& priceapi ci cl nu era deloc obligat si ereascii pentru a deveni exact ca mama lui regina, Prinful Dorando si batrinul au stat de vorb& fndelung, Niciodata nu s-a stiut exact tot ce au discutat ci. Dar ceca ce s-a putut observa a fost c& de la acea dati Dorando a inceput sé se comporte foarte diferit, N-a mai strigat niciodati si sari girzile si-l apere de asa-zisi lupi imaginari. Cind a mai crescut si a devenit adolescent, n-a mai Isat-o pe mama lui stl Picilleascé (cindu-! s& creadi c& vin dusmanii. El ii spunea: “Vai, drag mamé, doar stii cd-i numai o pasire pe ecranul radarului! Pentru ce vrei s ne purtim de pared ar veni dusmanii?” Dupa mai mulfi ani a venit si timpul ca Dorando si devina rege, Trebuic s& sliti cdi el a condus {ara cu totul altfel decit ficuse mama lui. In primul rind pentru cd ef vedes jucrurile ASA CUM ERAU IN REALI- TATE. Se simfea sigur pe el, era un om sensibil si drept, bun cu toti supusii lui, mai ales cu soldatii de gard’. Multi vreme dup’ aceca soldatii de gard tnci isi mei aminteau discutind intre ci despre cele intimplate si se felicitau ck avuseseri ideca de a trimite pe bitrinul infelept s8-i vorbeascd Ini Dorando en atita folos pen- tru tof, “NOTA: Dac spunefi povestea unei fetite, titlul povestii va fi “Prinesa $i mama ei regina” iat eroina principal va fi © prittesa al circi nume ar putea fi Doranda . Celelalte date ale povestii rimin neschimbate, 26 Basme terapeutice pentru copii $i pixinti Cum se hraneste un rechin + (povestea nr. 8) delfinarium adic& la un fel de gridind zoologicd pentru pesti, unde se aflau mai multe bazine si acvarii cu api de mare. Acolo au fost adusi si tréiau toate felurile de pesti din ocean, chiar si cei mai mari si mai rai. Béiatul care ii ingrijea voia si-si faci treaba cit mai bine, asa o% s-a strliduit si stringd cit mai multe informatii despre ficcare peste oceanic. Din aceastii cauzé baiatul trebuia si isi aminteascd tot timpul o multime de lucturi, Dar el avea noroc pentiu ci viata pestilor fl interesa foarte mult, asa c tinea minte tot ce citise. jntr-unul din acvarii tria un mare rechin alb, care avea ccle mai Infticosatoare si mai puternice fAlci si cra cel mai mare si mai réiu dintre toti pestii de acolo, Baiatul fngrijitor a aflat de undeva ci era necesur sa intre si clin ap& impreund cu rechinul pentru a-I brani .Acest lucru era o problema foarte serioasa pentru ingrijitor, pentru cA odatdl intrat in ap’ cu rechinul, se putcau intimpla oricind niste lucruri groaznice. Rechinul se repezea la ingrijitor, icercind si-1 alace si infricosindu-] tarc de fiecare dati. Bictul bdiat se straduia din rasputeri si se fereascd de dintii rechinuiui, inotind, ind in diferite disectii ca si nu fie muscat. Cind termina de hrénit re- chinul cra mort de oboseald din cauza efortului facut. intr-o 2i a venit la acvariu un vizitator care a privit indelung felul in care cra hranit rechinul. Era de-a dreptul uimit de ce vedea c& se petrece. in sfirsit, cind fngrijitorul a reusit s4 ias& afara din acvariu, bucuros ci mai scApase fncd odatA cu viafi, vizitatorul s-a apropiat de cl si l-a intrebat “Pentru ce intri in ap& cind € timpul s&-i dai mincare rechinului?”ingr torul i-a rAspuns:" Am citit undeva in manualul de ingrijire a pe: buie sé intri in api ca si brinesti un rechin™. “Cred cd n-ai citit din cea mai bund carte, Sau probabil n-ai inteles corect” i-a raspuns vizitatorul. Cel mai potrivit mod de a te purta cu un rechin este s& stai cit mai departe de marginca bazinului in care se afli el. Cind vrei si-] brinesti trebuic sa-i arunci mincarea in apa. fn felul asta nu poate si-ti fac& nici un rau”. Baiatul ingrijitor a faceput s4 se gindeasca la acest lucru gi ideea i s-a plrut a fi bund. Se siturase peste poate de frica pe care o incerca zil- nic, mai ales cind rechinul reugea si-si infigd cite un colt in bratul sau piciorul lui, umplindu-l de singe. Asa cA, zis si facut, in ziua urmitoare a a ndeva departe, triia un baiat care s-4 angajat ca ingrijitor la un 27 ‘Seinproni: Filipoi stat cit s-a putut de departe de bazinul in care fnota rechinul cel fiaros gi i- a aruncat de acolo mincarea in apa. Rechinul a devenit foarte furios vizind c& baiatul nu mai intra fn ap, Pentru c& el se distra de minune incercind si- latace si sd-1 muste de picior, in sinea lui rechinul spera cd intr-o zi baia- tul nici nu va mai fi in stare s4 jas afar’ din bazin si c& va rimine pentru totdeauna acolo cu el. : Numai cA ingrijitorul era destul de destept ca si-si dea scama ci exist mai multe feluri de a te purta cu un rechin floros si ci de fapt nici nu conta ce credea rechinul despre el. Coca ce conta cu adevirat era numai propria lui siguranti. incepind din acea zi, el J-a hrinit pe recbin numai de Ia distant’, ba chiar le-a dat voie si altor Ingrijitori s&-1 brineascé. Baiatul a inicles ca in viat’ unele Jucruri sunt mai importante decft altele si od tZind Iavayian ceva nou in ficcare zi *NOTA: Daca spuncti povestea unei fetite, eroina principal va fi o ingrijitoare, Papusa Lorela * (povestea nr. 9) dat deimult s-a intimplat c& un barbat si o femeie e&sétoriti, dar ceva mai in virsti, au dat nastere unei fetite, minunat de fru- moase. Era un copil extraordinar si au hotarit ca numele ci si fic Lorela. Feti{a stia s& fack tot ce stic si facd un bebelus obismuit, adic& gin- gurea, didca din mfini si din picioare, ficea pipi in scutece si urla cind ii era foame, Nu-i lasa pe parintii ei si doarma noaptea, iar ziua nu-i lésa in pace de exemplu sii mAnince in Liniste, fs murdarea hainele si era teribil de gAlagioasé. Din cauza tutuor acestor fapte, plrintii ei si-au dat scama of ficuserli o mare gresealli, pentra ci ei de fapt nu-si doriser& un copil care sil fle chiar aga , adicii sf se poarte numai cum voia el. Drept care, cumva-cumva, au gasit ei o modalitate de a 0 trans- 28 Basme terapeutice pentru copii i parinti forma pe fetit’ intr-o piipusi. S-an hotdrit si facd astfel incit s8-i poatd con- (rola purtarea in toate privintele, la fel cum plipusarii minuiesc trigind de sfori marionetle. Desigur Lorela era o pApuga cu totul ncobisnuité. Ba crestea cxact cum creste o fetita, numai ci ii Hisa pe plrinfii ei sto conducd in toate privinfele: s&-i spund cum si se miste, ce s8-si doreasca, ce s& vor- beasca, ce si fact, adic era exact ca o piipus: Anii s-au scurs si Lorela a devenit o adolescent, iar apoi a ter- minat si scoala. ‘Treptat, cu trecerea timpului ins’, in sufletul Lorelei s-a ivit un fel de sentiment foarte ascuns, un fel de dor de a fi o persoandi, o flintd adevirati. Acest dor devenea tot mai puternic. Lorela a fhncereat si vorheased despre acest lucru chiar cu uncle colege de clasi, dur nimeni, absolut nimeni nu 0 infelegea. Totusi, intro noapte, in timp ce dormea, Lorela a visat ceva deoscbit, un vis care avea un inteles special pentru ca insisi. Mesajul era foarte clar: ca NU ERA absolut deloc 0 paipusd. Se pare ci plrintii ficusera ceva ochilor ei, in aga fel incit ea nu se mai vedea deloc asa cum era in reali- tate. Ins in visul pe care tocmai |-a avut , Lorcla a reusit si se vada exact aga cum cra ca de fapt, adici o fal care avea propriile ci dorinte, propriile. ei pareti si care stia ce SK fac pentru a realiza cea ce voia. A doua zi dimincata, cind s-a trezit, Lorela a sirit din pat sia fugit in faja oglinzii in care se putea vedea din cap pind in picioare. A privit la imaginca sa din oglinda si s-a vazut cu totul altfel. S-a convins cd intr-ade- var nu era deloc, dar deloc, o papusa. Bra o fat ca toate fetele, cu visele si dorintele pe care orice fati de virsta ci Ie avea. Pind de nerbdare a zbughit-o s&-i caute pe parintii ci ca sii le spuni gi lor ceea ce descoperise. Nomai ci din plcate, p&rintii ci pur si simplu nu apreciau aceastli descoperire $i nu impirtéseau deloc bucuria

    You might also like