MADUVA SPINĂRII

- Ms este o coloana longitudinală așezată in canalul vertebral care ocupa in secțiune transversala o zona mai
apropiata de partea anterioară a canalului vertebral.
- reprezintă SNC de la nivelul C1 in jos
Limite:
Superiorară –exista 4 teorii acceptate:
- un plan orizontal ce trece prin gaura occipitală mare
- un plan orizontal ce trece prin marginea superioară a arcului posterior al atlasului
- un plan orizontal ce trece prin locul de emergență a primului nerv spinal
- un plan orizontal ce trece inferior de decusația piramidală (locul unde fisura mediană vertebrală este
intreruptă)
Inferioră – consta intr-un plan orizontal ce trece prin discul intervertebral dintre L1-L2.

Măduva este separată de pereții osoși ai canalului vertebral prin spațiul perimedular.
Acesta (spațiul perimedular) este împărțit prin prezența foițelor meningeale in :
- Spațiul epidural – intre peretele osos si duramater
- Spațiul subdural – intre dura mater si arahnoidă
- Spațiul subarahnoidian – între arahnoidă si pia mater (conține LCR).
Radacinile traverseaza zona intre:
-posterior- procesele spinoase,
-anterior- corpurile vertebrale si intre vertebre avem discurile intervertebrale- hernie de disc cu
pensarea radacinilor
*Aspectul acesta f dens de fibre, densitate de fibre dif de fibre in fct de neuromere,

Topografie radiculo-vertebrală – ascensiunea aparentă

Maduva ocupa 2/3 superioare ale canalului vertebral, inferior terminându-se cu conul medular.
Având in vedere ca măduva spinării se termină la nivelul vertebrei L2 , intre vertebre, neuromere si
mielomere (segmentul de maduva corespunzator emergentei nervului spinal), exista o discrepanță care este
cu atât mai mare cu cât se coboară spre limita inferioară, astfel incât fiecare segment medular se va întinde
dupa cum urmează :
- Măduva cervicală– de la limita superioară a maduvei –pâna la vertebra C6
- Măduva toracală – de la vertebra C6 –până la vertebra T9
- Măduva lombară – de la vertebra T9 – vertebrea T11
- Măduva sacro-coccigiana – de le vertebra T11 –către limita inferioara, diferența dintre segmentul
vertebral si mielomer fiind de :

o 2 vertebre la nivelul maduvei cervicale inferioare

o 3 vertebre la nivelul maduvei toracice superioare
o 4 vertebre la nivelul maduvei toracice inferioare
o 5 vertebre la nivelul maduvei lombare
o 7-8 vertebre la nivelul maduvei sacrale
o 10-11 vertebre la nivelul maduvei coccigiene
Aceste corespondențe au fost stabilite prin formula lui Chipault.

1
 • Datorita acestor diferențe, intre originile nervilor spinali in mielomere si găurile intervertebrale sau
de conjugare corespunzatoare, direcția lor devine din ce in ce mai oblică spre inferior. Adoptând
acest model de distribuție, nervii spinali sacrali si coccigieni impreună cu filum terminale dau
aspectul unei formațiuni numită generic coada de cal.
• Daca palpati cele doua creste iliace si trageti o linie intre ele, punctia lombara se face in spatiul
intervertebral de sub aceasta linie, pentru ca acolo se termina MS, sau abordari anestezice, inferior in
spatiul subarahnoidian.
• Nu exista o metamerie perfecta între neuromere (feliile de maduva) si dermatomiomere (zonele pe
care le inerveaza) datorită aceleași ascensiuni aparente ale lui Chipault si a faptului ca cu cât
coborâm cu atât zona care este inervata de măduva primește aferente de mai de sus (cu cât creste
aceasta numerotare a neuromerelor (cu cât avansam dinspre superior spre inferior) cu atât
discrepanta dintre neuromer si dermatomiorele (partea de piele si de mușchi pe care o inerveaza) este
mai mare
• Zona de Cliva face ca oblicizarea radacinii nervului spinal sa fie din ce in ce mai mare si
discrepantele intre neuromere si zona inervata sa fie foarte mare= anesteziile halucelui pot fi intre 10
si 11 spatii intre zona de fibra si neuromer
• Datorita oblicizarii progresive si accentuate a radacinii nervoase a neuromerelor inferioare pentru
anestezia unei zone la nivelul membrului inferior este nevoie de anestezii TRONCULARE, ale
trunchiurile nervilor, nu doar ale radacinilor.

Comunicarea prin orficiul Magendie intre ventriculul 4 si spatiul subarahnoidian=> spatiul de LCR care este
sub ventriculul 4 in zona subarahnoidiana reprezinta Ventricul 5 al lui Krausse care incepe in aceasta zona si
se termina cu o dilatatie in dreptul filum terminale.
5 cavitati ventriculare (cavitate dilatata a spatiului subarahnoidian)
- 1 si 2 cerebrale
- 3 diencefalic
- 4 la nivelul fosei craniene posterioară, în fața cerebelului și în spatele punții și porțiunii superioare a
bulbului rahidian.
- 5 in spatiul subarahnoidian cu portiunea cisternei inferioare, tot ce e sub ventriculul 4 , este decliv

CONFIGURATIA EXTERNA
• Măduva are aspect de cilindru plin, turtit antero-posterior.
• Lungimea medie a măduvei este mai mare la barbați (45 cm) fața de femei(43cm).
• La exterior se afla substanța albă, la interior substanța cenușie
• Pe fața anterioară se află fisura mediană anterioară , separată de substanța cenușie prin comisura
albă anterioară (prin care comunică cele două cordoane anterioare)
• Posterior se află șanțul median posterior, de la care ia naștere, până la substanța cenușie, septul
median posterior (care separă cele două cordoane posterioare)
• Pe fața anterioară, lateral de fisura mediană anterioară, se află șanțul colateral anterior, marcând
locul își are emergența din măduva spinării rădăcina anterioară a nervului spinal
• Pe fața posterioară, lateral de șanțul median posterior, se află șanțul colateral posterior, marcând
locul pe unde pătrunde în măduva spinării rădăcina posterioară a nervului spinal.
• Superior de T6, între șanțurile median și colateral posterioare, se găsește șanțul intermediar
posterior, ce se continuă cu septul intermediar posterior, ce desparte:
2
 o fasciculul gracil (medial)
o de cel cuneat (lateral)
MS este învelită de o membrana limitantă superficiala care circumscrie zona cordonala de
substanța albă.
Membrana limitanta superficiala trimite septuri catre substanța cenușie prin substanța albă:
➢ in dreptul șanțului median posterior care va separa printr-un plan sagital cele 2 cordoane
posterioare de substanța albă
➢ lateral de acest sept se afla 2 septuri intermediare care pătrund in substanța albă subseparand
cele 2 cordoane posterioare intr-o zona mediala si una laterala.
Corespunzător emergenței plexurilor brahial si lombar, măduva prezinta 2 umflături fusiforme pe
suprafața sa = intumescențe (cerv.si lomb).
Intumescența lombară se continuă cu formațiune conoidă – con medular – ce se continuă cu filum
terminale.
Filum terminale este un segment atrofiat al măduvei, de fapt, o condensare a piei mater=filum terminal
intern. El are traiect descendent, pătrunde in canalul sacral fiind insoțit de nervi sacrococcigieni in traiectul
lor către găurile de conjugare, formând astfel coada de cal. Filum terminale prezintă două segmente :
- Segmentul superior – înconjurat de dura mater si care prezintă pe fața sa laterală rădăcinile nervilor
coccigieni 2 si 3
- Segmentul inferior – perforează dura mater si va iesi prin hiatusul inferior al canalului sacral si se
inseră pe fețele dorsale ale corpurilor vertebrelor coccigiene 2 sau 3 prin intermediul ligamentului
coccigian.

Fața anterioară a măduvei :

- Prezintă pe linia mediana fisura mediana
● În profunzimea ei se observă comisura albă
● În această fisură există o textură de țesut pial ce formează linea splendens (in care se gasesc
ramuri perforante arteriale provenite din artera spinală anterioară).
● Lateral de fisura mediană se află funiculele/cordoanele anterioare care se întind lateral pâna
la șanțul lateral ventral (anterior) (locul de emergență a rădăcinii anterioare a nervilor
spinali).

Fața posterioară a măduvei:

- Prezintă pe linia mediană șanțul median posterior
- Lateral de șanțul median posterior se află funiculele/cordoanele posterioare care se întind lateral pâna
la șanțul lateral dorsal (posterior) (locul de intrare a rădăcinii posterioare a nervului spinal).
- In regiunea cervicală fiecare funicul posterior este divizat de un șant intermediar continuat de un sept
de celule gliale ce formează un sept intermediar.

Fetele laterale ale maduvei :

- Sunt cuprinse intre santurile laterale ventrale si dorsale.
- Intre șanțul lateral ventral si șanțul lateral dorsal se găsește funiculul/cordonul lateral medular.

3
MENINGELE SPINALE
• La suprafata, sistemul nervos cerebrospinal este acoperit in totalitate de foitele meningeale care sunt
constituite din trei lame suprapuse concentric.
• Cele 3 foite sunt dinspre superficial spre profund : Dura mater, Arahnoida,Pia mater
• Toate cele 3 având rolul de protecție , de separare, de izolator electric pt MS dar si pt emergentele
acesteia ce structurează nervii spinali
Din punct de vedere embriologic foitele meningeale sunt structurate astfel :
- Pahimeningele rulează catre dura mater si are origine ectodermica
- Leptomeningele reprezintă sursa de dezvoltare a celor 2 foițe profunde arahnoida si pia mater
Spatiul situat intre suprafata maduvei spinarii si peretii interni ai canalului vertebral, se numeste spatiu
perimedular.
Acest spatiu este format la randul sau de catre cele 3 subspatii, dispre superficial spre profund:
● Spatiul epidural(extradural) situat intre MS si peretele osos, care are in componenta sa tesut
adipos la nivelul caruia se afla plexul venos vertebral intern si aici se fac anestezicelor epidurale
(un spațiu virtual in care se pot dezvolta formațiuni)
● Spatiul subdural situat între fata interna a durei mater si fata externa a arahnoidei
● Spatiul subarahnoidian, plin cu LCR. Acest spatiu este largit in portiunea inferioara, decliva dand
nastere asa-zisei cavitati ventriculare V, sau ventriculului Krause. Superior spatiul prezinta
comunicare cu cavitatea ventriculului IV situat intre trunchiul cerebral si cerebel.
Dura mater spinala
• Este o structura relativ groasa, densa, alb strălucitoare si care reprezintă zona situată cel mai
inafara MS si vine in contact de la distanță cu pereții interni ai canalului vertebral
• Corespunde stratului intern
dural cerebral, deoarece
vertebrele prezinta periost (spre
deosebire de oasele cutiei craniene
). Acest aspect explica
continuitatea celor 2 “învelitoare”
ale SN
• La examinarea macroscopica
apare de culoare alba
stralucitoare, fiind formata din
tesut conjunctiv dens.
• Dura mater emite prelungiri
tubulare care invelesc
circumferential radacinile nervilor
spinali, atunci cand traverseaza
gaurile intervertebrale, respectiv
pe cele de conjugare.
• Dura mater prezinta inervatie
senzitiva de la nivelul ramurilor
meningeale ce emerg din nervii
spinali

4
Dura mater spinala se continua :
• Superior – cu dura mater cerebrala, avand multiple
insertii pe marginile gaurii occipitale mari, pe fetele
dorsale ale corpurilor vertebrale C2-C3 si prin
cateva fibre si la nivelul ligamentul longitudinal
posterior care susține ms in canalul vertebral
• Inferior - terminatia este in fund de sac
(infundibulara), mansonand elementele cozii de cal si
se continua sub forma unei teci in jurul filumului
terminale = filum terminal extern si formand
impreuna cu acesta ligamentul coccigian (fuzioneaza
cu ligamentul longitudinal posterior si se insera
împreuna pe periostul coccigian C2,C3)
Arahnoida
• Reprezinta foita intermediara meningeala.
• Este constituita din tesut conjunctiv fin, avascular, fiind despartita de dura mater prin intermediul
spatiului subdural
• Prezinta o continuare pe o mica distanta si in jurul nervilor spinali
• Intre ea si pia mater se afla spatiul subarahnoidian care contine lichid cefalorahidian (cerebrospinal).
• Situată între dura mater la exterior si pia mater la intrior si are rol esențial prin fapt ca este
avasculara si ca între ea si epipie se afla spațiul subarahnoidian

Pia mater
• Reprezinta foița cea mai profunda dintre cele 3 foite meningeale
• Este mai groasa si paucivasculara in raport cu pia mater cerebrala
• Inveleste maduva de care adera intim, patrunzand in santuri si fisuri (sept median posterior si septe
intermediare) formand teci pentru nervii spinali.
• In portiunea inferioara, decliva se continua ca o prelungire sub forma filum terminale.
• Doar in dreptul fisurii mediane, intre cele doua straturi, se gaseste o banda de tesut conjunctiv numita
linea splendens (contine artera spinala anterioara si partile initiale ale ramurilor sale).

5
 • De pe fetele lat erale iau nastere expansiuni in plan
frontal intre radacinile nervilor spinali formand ligamentul dintat, alcatuit din 21 arcade (ultima
intre T12 si L1) pe unde trec nervii spinali in traiectul lor catre gaurile intervertebrale
• In regiunea toracica exista posterior intre pia-mater si arahnoida septul subarahnoidian (septul
posterior al lui Schwalbe)
Este formata din doua straturi :
o Strat intern –intima piala :
● Aderenta la tesutul nervos
● Avasculara
o Strat extern sau strat epipial sau epi-pie

6
 CONFIGURAȚIA INTERNĂ A MĂDUVEI SPINĂRII
SECȚIUNE TRANSVERSALĂ PRIN MĂDUVA SPINĂRII
Configuratia interna propriu-zisă
Substanța nervoasă a măduvei spinarii este formată din substanța albă si cenușie care prezintă o dispozitie
caracteristică si anume, substanța albă la periferie si substanța cenușie central.
Si substanța albă si substanța cenușie a MS prezinta numeroase densificari neuronale ce se constituie fie in
nuclei ai MS fie in traiect de conducere fasciculare in SA

SUBSTANTA ALBA
● se găsește la exteriorul măduvei, in jurul substanței cenușii si este delimitată la periferie de
membrană limitantă (de natură glială).
● Membrana limitanta reprezinta originea septului median posterior care este un rafeu nevroglic ce
separă cele două cordoane posterioare.
● Aspectul incomplet al septurilor intermediare permite o comunicare între zonele mediale si
ipsilaterale(de aceeași parte) ale SA (cord. Posterioare)
● Această membrană limitantă posterioară trimite prelungiri întinse de-a lungul vaselor intermedulare,
determinând formarea între vase si aceste prelungiri a unui spațiu comunicant cu spațiul
subarahnoidian.
● Substanta alba este formată din axoni si celule gliale interfasciculare.
● este dispusă sub formă de: cordoane sau funicule (care nu au nici aceeași dimensiune nici același
aspect ) și comisura albă anterioară
● Substanța albă medulară este împarțită prin prezența septului median si a fisurii mediane in două
jumatați simetrice unite prin comisura albă;
● Comisura Alba Anterioara este formată din urmatoarele tipuri de fibre :
- Fibre incrucișate ce conduc sensibilitatea termică si dureroasă
- Fibre motorii din cordonul anterior medular destinate nucleilor din cornul anterior contralateral
al substanței cenușii.
● Se organizează subforma a trei funicule sau cordoane (cordon anterior, cordon lateral si cordon
posterior).
● In fiecare cordon exista o somatotopie specifica (doar anumite fibre fasciculare traversează
respectivele zone având un grad specific înalt de proiecție respectiv fibrele ascendent si respectiv
cele descendente
● Fiecare funicul este format la rândul sau din :
- Fascicule ascendente (se gasesc periferic)
- Fascicule descendente (ocupa o poziție intermediară)
- Fascicule de asociație sau propriospinale (in apropierea substanței cenusii)
- se găsesc în toate cordoanele medulare
- cele mai scurte sunt mai aproape de substanța cenușie
• Fasciculul = un mănunchi de fibre nervoase cu aceeași origine (corpul neuronal) și aceeași
terminație (sinapsă) care la randul sau are dimensiuni diferite in functie de zona.

7
Conexiunile etajelor inferioare cu cele superioare ale sistemului central se fac prin :

● Fascicule - de proiecție
- ascendente (care sunt fibre lungi )
- descendente (care sunt fibre lungi )
- de asociație (rămân ipsilateral fata de cele comisurale care trec pe cealaltă parte + rol de a
modula transmiterea pe o cale ascendenta respectiv descendenta + conectează structuri
adiacente acelora pe care căile nervoase le traversează in traseele lor anatomice, participând
la închiderea unor reflexe complexe si modulând funcțiile diferitelor fascicule nervoase)*
● Comisura alba anterioară
- fibre de asociație
- fibre comisurale
- decusația senzitivă a fasciculelor spinotalamice (anterior și lateral) și fasciculului
spinocerebelos ventral încrucișat

8
Cordonul anterior(funiculul anterior):
● este delimitat de fisura mediană anterioară (FMA) și de către șanțul colateral anterior
● comunică larg cu cel de partea opusă prin comisura albă anterioară
● este desparțit de cordonul lateral prin cornul anterior și emergența rădăcinii anterioare a nervului
spinal
● se întinde pe toată lungimea măduvei spinării
● este mai scurt și mai lat decăt cornul posterior (mai ales la nivelul intumescențelor, formate de
originile plexurilor somatice)
● se află mai la distanță față de periferie
● are direcție sagitală

FIBRELE DE ASOCIAȚIE - ascendente și descendente

Fasciculul fundamental anterior (îmbracă substanța cenușie)

FIBRELE DE PROIECTIE ASCENDENTE

Fasciculul spinotalamic anterior - exteroceptiv
- situat între fasciculul corticospinal anterior direct și emergența rădăcinii anterioare a nervului
spinal
- originea în cornul posterior care primește aferența de la ganglionul spinal, iar fibrele deutoneuronului
din cornul posterior se decusează medular
- ajunge in nucleul ventral postero-medial din talamus

9
 - sensibilitate tactila protopatica
Fasciculul spinovestibular anterior - Extralemniscal, lenta difuza polisinaptica, proiectie in sistemul
limbic
- fibrele sunt diseminate printre fibrele fasciculului spinotalamic anterior
- ajunge in nucleul vestibular lateral
Fasciculul spinoolivar - conduce informaţii extero şi proprioceptive.
- un curent ventral, diseminat printre fibrele fasciculului olivospinal
- un curent dorsal, diseminat printre fibrele fasciculului gracil
Fibrele spino-olivare se proiectează punct cu punct pe nucleii olivari accesori.

FIBRELE DE PROIECTIE DESCENDENTE - cordonul anterior este alcatuit predominant din fibre
descendente :
Fasciculul corticospinal anterior (piramidal direct) Turk
- are originea în cortexul motor precentral (aria motorie principală) și sinaptează în somatoneuronii
cornului anterior de partea opusă (neuronii Betz), decusația fiind etajată, în MS
- se oprește în regiunea toracală
- se situează de o parte și de alta a fisurii mediane anterioare

Fasciculele extrapiramidale (Fasciculul sulcomarginal):

Fasciculul longitudinal medial
- Se găseste de-o parte si de alta a fisurii mediane ventrale
- Conține cinci categorii de fibre :
• Fibre tectospinale
• Fibre vestibulospinale
• Fibre reticulospinale
• Fibre de la nucleul interstitial Cajal
• Fibre de la nucleul comisural Darkschewitsc
- Fibrele acestui fascicul se termină in lamele VII si VIII Rexed
Fasciculul vestibulospinal medial
- are originea in nucleii vestibulari mediali si inferiori
- fibre directe și încrucișate
Fasciculul reticulospinal anterior
- are originea in formațiunea reticulară (substanța reticulată pontomezencefalică) a trunchiului si se
găsește pe toata lungimea măduvei
Fasciculul tectospinal
- are originea in lamina cvadrigemina (coliculii superiori)
- fibrele prezintă la nivelul mezencefalului decusatia Meynert
Fibre cerebelospinale Marcki
- au originea in nucleul fastigial ipsilateral

10
Cordonul lateral (funiculul lateral)
● este delimitat între cele două șanțuri colaterale
● este desparțit de celelalte două cordoane prin cornul posterior și emergența rădăcinii posterioare a
nervului spinal, respectiv cornul anterior și emergența rădăcinii anterioare a nervului spinal

FIBRELE DE ASOCIAȚIE - ascendente și descendente

Fasciculul fundamental anterior (în aproprierea substanței cenușii)

FIBRELE DE PROIECTIE DESCENDENTE

Fasciculul piramidal incrucisat (corticospinal lateral)

- situat - medial - de fasciculul spinocerebelos dorsal- posterior - de fasciculul spinotalamic lateral
Fasciculul olivospinal(extrapiramidal)
- situat la periferie - anterior - de fasciculul spinocerebelos ventral
- conține și fibre spinoolivare
Fasciculele nigrospinal, rubrospinal(de la nucleul rosu mezencefalic), reticulospinal lateral
(extrapiramidale)
- situate - dinspre lateral spre medial
- posterior – tractul piramidal încrucișat
- anterior – fasciculul spinotalamic lateral
Fasciculul vestibulospinal lateral

11
FIBRELE DE PROIECTIE ASCENDENTE
- cordonul lateral este alcatuit preponderant din fascicule ascendente, majoritatea incrucișate:
Fasciculul spinocerebelos dorsal/direct/ Flechsig
- situat la periferie - posterior - de fasciculul spinocerebelos ventral
- lateral - de fasciculul piramidal încrucișat
- nu decusează la nivelul MS
- are originea deutoneuronului în cornul posterior ipsilateral, care primește aferențe de la ganglionul
spinal
- ajunge la paleocerebel
Fasciculul spinocerebelos ventral /incrucișat/ Gowers
- situat la periferie - lateral- de fasciculul spinotalamic lateral
- anterior - de fasciculul spinocerebelos dorsal
- decusează în MS
- are originea în deutoneuronul cornului posterior contralateral, care primește aferențe de la ganglionul
spinal
- ajunge la paleocerebel
Fasciculul spinotalamic lateral
- situat - medial - de fasciculul spinocerebelos ventral
- anterior - de fasciculul piramidal încrucișat
- posterior - de fasciculul spinotectal
Fasciculul spinoreticular lateral
Fasciculul spinotectal
- situat - anterior - de fasciculul spinotalamic lateral
Fasciculul spinovestibular lateral(extrapiramidal)
- de la nucleii vestibulari inferior și lateral
- fragmentat de fibrele rădăcinii anterioare a nervului spinal?

12
Cordonul posterior (funiculul posterior)
● delimitat de către șanțul median posterior (SMP) și de către șanțul colateral posterior
● desparțit de cordonul lateral prin cornul posterior și emergența rădăcinii posterioare a nervului spinal
● desparțit de cordonul posterior contralateral prin septul median posterior.

FIBRELE DE PROIECTIE ASCENDENTE

Fasciculele spinobulbare
- nu se încrucișeză în măduvă, sunt fibre directe până la nivelul bulbului;
- sunt formate din axonii nedecusați ai neuronilor din ganglionul spinal
- situate de-o parte si de alta a septului median
- separate între ele de septul intermediar
1. Fasciculul gracil Goll
- situat medial
- se găsește pe toata lungimea MS
- conține și fibre ale fasciculului spinoolivar
- concentreaza dinspre medial spre lateral:coccigian, sacrale, lombare,Toracale inferioare
2. Fasciculul cuneat Burdach
- situat lateral
- se găsește la nivel superior de T6
13
 - conține și fibrele fasciculului cuneocerebelos
- concentreaza dinspre medial inspre lateral: toracala superioara, cervicala
- Acest aranjament fibrilar respecta legea excentricitatii a lui Kall, adica fibrele lungi inferioare sunt
impinse spre medial, iar fibrele scurte superioare sunt asezate lateral.
Sa ne amintim:

Contingent dorso-medial

Este alcatuit din fibre groase, care pot fi ca dimensiuni fie mijlocii, fie lungi. Ele conduc urmatoarele tipuri
de sensibilitati
- Tactilă protopatică
- Proprioceptivă
- are mai putine fibre
La randul lor aceste fibre se subîmpart intr-o ramură ascendentă, lungă si una descendentă, scurtă:
● Ramura descendentă
- participă la formarea unei zone cu densitate mare neuronala zona cornua-radiculară
PERICORNOA RADICULARA A LUI PIERRE MARIE VESTPAL(situată pe fața medială a
cornului posterior) si apoi intră in substanța cenușie
- are un comportament diferit adica o parte din fibre intr-un nr mai redus se termina la nucleii din
substanța cenusie invecinati
● Ramura ascendentă se comportă diferit in funcție de tipul de fibre:
- Fibrele lungi
1. ajungand la peste 2-3 neuromere distata,
2. intră in cordonul posterior medular pe care îl străbat pe toata lungimea lui si se termină in
nucleii gracil si cuneat din bulb (participă la formarea fasciculelor gracil si cuneat)
- ajung niste apexuri/varfuri/capisoane la tuberculul cuneatului/clava si tuberculul
gracilis
3. au o densitate foarte mare si dau ramuri colaterale in substanța cenusie si se termină
- unele in nucleul toracic si in zonele centrale ale lamelor V,VI,VII iar
- altele fac sinapsa cu motoneuronii din cornul anterior (participa la inchiderea
reflexului monosinaptic al lui Kolliker care chiar daca include fibre lungi este un
reflex cu timp de latenta scazut)
- Fibrele mijlocii
1. mai ales pentru sensibilitatea tactila protopatica.
2. au o segmentatie mai redusa in prima parte urmand apoi un traiect ascendent de 6-7 segmente
in cordonul posterior dupa care pătrund in substanța cenușie pentru a se termina in acelasi
mod ca si colateralele fibrelor lungi
3. nu participa la reflex monosinaptic,
4. nu au timp de latenta scazut

14
FIBRELE DE PROIECTIE DESCENDENTE
Fasciculul interfascicular al lui Schultze
- între fasciculele gracil și cuneat
Fasciculul septomarginal
- toracal inferior – bandeleta periferica Hoche (mai posterior)
- lombar – fasciculul centrooval Flechsig (mai anterior)
- situate de o parte si de alta a septului median posterior
Fasciculul triangular Gombaut – Phillipe
- in regiunea sacrală
- situat periferic, în jurul septului posterior intermediar (dintre fasciculele gracil și cuneat)
FIBRELE DE ASOCIAȚIE sunt grupate pe regiuni topografice :
Zona cornu-comisurala Pierre-Marie-Westphall
- posterior de comisura cenușie posterioară
Fasciculul semilunar (interfascicular) Schultz
- se gasește in măduvacervicală si toracică superioară
Fasciculul septomarginal alcatuit din:
1. Fasciculul centro-oval Flechsig
- se gaseste in măduva lombară
2. Bandeleta periferica Hoche
- se găseste in maduva toracică inferioară
Fasciculul triunghiular Gombault – Philipe
- se găsește in măduva sacrală
SUBSTANTA RETICULATA A MĂDUVEI SPINĂRII
● în cordonul lateral
● între cordonul lateral și cel posterior
● căile reticulare sunt apropiate de zonele centrale in secțiunea medulara (zona ependimara)
● substanța reticulata centrala - sistemul reticulat activator ascendent SRAA -pentru acuitate, aparare si
fuga, inhibat in stare de somn, insomniile sunt date de dezechilibrul la nivelul SRAA, vorbit in som,
fasciculatie/tresarire, frisonet la actul mictional, tic hemibalic

15
Sectiune transversala prin maduva la nivelul C1

Sectiune transversala prin maduva la nivelul C7

16
Sectiune transversala prin maduva la nivelul T4

Sectiune transversala prin maduva la nivelul L4

17
 SUBSTANTA CENUSIE
● este împărțită in coarne (posterioare + anterioare) si zona intermediara (cu coarnele laterale)
(dimensiunea si dispoziția acestora variază in funcție de sediul secțiunii transversale topografice)
● este dispusă în interior și are form de litera H sau de fluture (in secțiune transversala)
● Zona intermediara este subîmpărțita intr-o zona intermedio-mediala si una intermedio-laterala si este
situată periependimar si se expansioneaza catre lateral dând naștere cordoanelor laterale

Substanța cenușie este alcatuită din trei coarne :

Coarnele anterioare (motorii)
- sunt mai mari, rotunde, scurte si late
(mai ales la nivelul intumescentelor,
formate de originile plexurilor somatice)
cu un contur neregulat datorită fibrelor
rădăcinii anterioare a nervului spinal ce
pornesc de la acest nivel
- formează de-a lungul măduvei columna
anterioară
- prezinta cap si baza
- Se intinde pe toata lungimea maduvei
spinarii
- Se afla mai la distanta fata de periferie
- Are directie sagitala si Organizare
laminara :
- intre intumescente= lama IX
(neuronii somatomotori din
grupul medial) si lama VIII
(neuroni intercalari din grupul
medial)
- la nivelul intumescentelor= lama
VII (neuroni intercalari ai
grupului lateral) si lama IX
(neuronii somatomotori ai
grupului lateral)
Coarnele posterioare (senzitive)
- mai lungi, mai ascuțite și mai subțiri
decât cornul anterior (între vârful sau și
periferie - substanța albă numită strat
marginal Lissauer)
- oblic, spre posterior și lateral
- are același aspect pe toată lungimea MS
- prezintă cap, col și baza
- formeaza de-a lungul măduvei columna posterioara
- corespunde lamelor Rexed I-VI
18
Zona intermediară
- centrată de canalul ependimar (căptușit
de celule ependimare și conținând LCR)
- prezintă o expansiune laterală (C8 – L2)
– corn lateral- lama VII
Coarnele laterale (vegetative)
- formează columna laterală
- sunt prezente doar in regiunile cervicală
inferioară si toracică

Cele trei coarne sunt unite prin comisura cenușie

(“bara centrală”), in centrul căreia se gasește
canalul central (ependimar).
Acesta:
- are un diametru de pana la 1 mm dar de
obicei este obstruat
- superior se dilată la nivelul trunchiului
cerebral formând ventriculul IV
- inferior, la nivel lombar, se dilată formând
ventriculul terminal (ventriculul V,
Krause), dupa care se continua in filum
terminale pe o distanța de 5-6 mm
- in jurul său substanța cenușie formează
substanța cenușie intermediară centrală (va
fi impartita prin prezența canalului
ependimar in :
- substanța periependimară (în
jurul canalului ependimar)
- comisura cenușie posterioară
(retroependimară)- lama X
- comisura cenușie anterioară
(preependimară)- lama X
- Restul substanței cenușii ce aparține « barei
centrale » formează substanța intermediară laterală.
*Intre cornul lateral si baza cornului posterior substanța cenușie trimite o serie de prelungiri in substanța
albă a cordonului lateral = formația reticulata (mai bine evidențiată in regiunea cervicală).
*substanța reticulata centrala - sistemul reticulat activator ascendent SRAA -pentru acuitate, aparare si
fuga, inhibat in stare de somn, insomniile sunt date de dezechilibrul la nivelul SRAA, vorbit in som,
fasciculatie/tresarire, frisonet la actul mictional, tic hemibalic

19
Laminația substanței cenușii medulare
Substanța cenușie este alcatuită din fibre nervoase
mielinice si amielinice, dendrite si axoni formand o rețea.
Din ochiurile rețelei se găsesc neuroni dispersați sau
grupați in nuclei. La pisică, de exemplu, neuronii sunt
grupați cu regularitate in straturi , care amintesc de
citoarhitectonica scoarței cerebrale. Aceste ramuri,
denumite lame, sunt numerotate de la I la X in sens
postero-anterior :

Lamele I-IV
- corespund capului cornului posterior
- primesc informații exteroceptive
- se găsesc în capul și colul cornului posterior
- aici ajung fibrele exteroceptive, dar și colaterale
din căile cortico-spinale care modulează recepția
- axonii neuronilor de aici fie formează căi
ascendente, fie fac sinapsă cu interneuronii.
Lama I corespunde nucleului Waldeyer
Lama II corespunde substanței gelatinoase Rolando
Lamele III și IV corespund nucleului propriu al capului
cornului posterior
Lama V corespunde gâtului/bazei cornului posterior
- primește aferențe extero- si proprioceptive
Lama VI corespunde bazei cornului posterior
- nu există in regiunea T4-L2
- exista doar la nivelul intumescentelor
Lama VII corespunde substanței cenușii intermedio-
laterale
- primește informatii proprio- si interoceptive
- este o arie vegetativă senzitivă si motorie fara delimitare netă
- se gasește lateral de substanța intermediară (comisura H-ului)
- Aici se găsesc nucleii:
- toracic al lui Clarck
- intermediomedial
- intermediolateral
- visceral
Lama VIII corespunde bazei cornului anterior
- se găsește în partea medială a corpului anterior
- neuronii de aici modulează activitatea neuronilor γ.

20
Lama IX corespunde capului cornului anterior
- este fragmentată prin emergența rădăcinii anterioare a
nervului spinal
- conține neuroni α, β, γ.
Lama X corespunde substanței cenușii intermediare centrale
- in alcătuirea ei intră cele două comisuri cenușii
(anterioară si posterioară), precum si substanța
gelatinoasă pericentrală
- se găsește în comisura H-ului
- conține substanța reticulată centrală + substanța
intermediara anterioară și posterioară

*Lamele VIII si IX constituie aria motorie ce conține neuroni

α, β,y si interneuroni grupați in nuclei

În substanța cenușie există trei tipuri de neuroni: Neuronii substantei cenusii sunt
conglomerati in nuclei sau centri si sunt subimpartiti in functie de structura histologica si de rolurile
lor in:
I. Neuroni radiculari: axonii acestora formează rădăcina anterioară
II. Neuroni cordonali: axonii acestora trec în substanța albă și formează fascicule ascendente în
cordoanele medulare
III. Neuroni de asociație: axonii lor nu părăsesc substanța cenușie și pot fi homolaterali / contralaterali /
comisurali / intrasegmentari / intersegmentari.
I. Neuronii radiculari (medulofugi, eferenti, motori)
- sunt situati in coarnele anterioare si laterale
- Axonii lor intra in alcatuirea radacinilor ventrale ale nervilor spinali.
- Sunt descrise un numar variabil de fibre ce formeaza sectiunea radacinilor ventrale ce variaza intre
80.000 si 160.000.
- Corpurile lor celulare formeaza nucleii visceromotori si somatomotori.
- Sunt d 2 tipuri: somatomotori si visceromotori ce urmează calea rădăcinii anterioare a nervului spinal
- se găsesc la nivelul
- cornului anterior lama IX și
- cornului lateral lama VII
A) Neuronii vegetativi formează în lama VII (substanta cenusie intermedio-laterala) trei subcoloane de
nuclei:
Neuroni visceromotori
a. fibre preganglionare simpatice
- fac sinapsă în ganglionii simpatici paravertebrali:
- se află în nucleul intermediolateral (MS toraco-lombara)
- Sunt neuroni preganglionari simpatici situati in coarnele laterale. Se grupeaza, dand aspectul
caracteristic de banc de pesti. Aria ocupata de ei prezinta transluciditate la examinarea
macroscopica

21
 b. fibre preganglionare parasimpatice:
- ocolesc ganglionul paravertebral, intră în plexul sacrat și îl părăsesc sub formă de nervi
pelvici
- se află medial de precedenții, la nivel S2-S4
Nucleul intermediomedial
- este efector și trimite eferențe către următorul nucleu
- Se intinde intre neuromerele C1-L2
- situat la baza cornului lateral (lama VII)
- Emite prelungiri catre coloana intermedio-laterala
- Este considerat ca fiind un nucleu efector pentru neuronii din cea de-a doua coloana.
- aferente: fibre viscerosenzitive din ganglionul spinal (+ colaterale la neuronii somatosenzitivi pentru
durerea viscerală)
- Neuronii viscerosenzitivi sunt pe toata lungimea si contin colaterale pt durerea viscerala :
- ai o vena inflamata pe membr inferior apare si o durere pe musculatura striata
- daca ating ceva fierbine pe o supraf mica nu inseamna ca am durere viscerala, sist vegetativ il
afecteaza pe cel somatic nu invers.
- Traumatism toracal - intre aorta si cv prin traumatism din ant aorta s-a lovit de cv si a aparut
o fisura in multiple straturi si cantitate de sg se ducea in sacul pericardic.
- lovitura la cap - lovitura cu infundare poate provoca taumatisme grave la niv temporalului
unde dura mater se indeparteaza si lasa un spatiu care trebuie sa fie virtual.
- eferente: fascicule ascendente vegetative
- sinapsă cu interneuroni, pentru închiderea reflexelor autonome - sfinctere interne, secretie
intestinala, tranzit intestinal,
Nucleul intermediolateral
- Se intinde pe toata lungimea maduvei cu exceptia C4-C7 si L3 –S2
- în cornul lateral, partea anterioara
- in aceasta zona se inchid reflexe care se corticalizeaza dupa cativa ani de viata : mictiune
defecatie sexuale deoarece exista un control cortical care moduleaza aceasta functie.
- care de sus în jos conține nucleii:
- C8, T1-T2 nucleul iridodilatator (ciliospinal)
- T3-T5 nucleul cardioaccelerator
- T6-L2 nucleul abdominopelvin
- T3-T5 nucleul bronho-dilatator
- Centrii pilomotori, sudoripari, vasomotori sunt dispusi segmentar la toate nivelele
metamerice
Nucleul parasimpatic pelvin S2-S4
- au o densitate f mare nucleara care compenseaza lipsa etajata a aceste componente
- in pozitie intermediara intre cele doua coloane
- centru de coordonare al musculaturii netede pelviene

22
Nucleii zonei intermediare:
Nucleul toracic (al lui Clark)
- în apropierea bazei cornului posterior
- la nivel C8-L2
- conține neuroni proprioceptivi (coloana
nucleilor proprioceptive = nucleul toracic din
MS + nucleul cuneat accesor din bulb +
nucleul tractului mezencefalic al
trigemenului)
- aferențe: fibre din ganglionul spinal de pe rădăcina
posterioară a nervului spinal
-eferențe: fasciculele spinocerebeloase ventral și
dorsal
Nucleul (coloana) intermediomedial
Nucleul (coloana) intermediolateral
Centrii simpatici
- între C8-L2
- lateral de nucleul intermediolateral, formează cornul lateral
Centrii parasimpatici
- între S2-S4 (in aceasta zona se închid reflexe care se corticalizeaza după câțiva ani de viața:
mictiune, defecatie, sexuale deoarece exista un control cortical care moduleaza aceasta functie)
COMPONENTA SIMPATICĂ
- alcatuită din neuroni preganglionari simpatici (numiți si radiculari vegetativi datorită traseului lor si
a constitutiei)
- se împarte în două categorii de neuroni:
Neuroni organizați în centrii metamerici (parte care rămân pregg)
- sunt fibre preganglionare
- ies prin rădăcina anterioară
- trec prin ramura comunicantă albă
- fac sinapsă în ganglionul paravertebral simpatic
- fibra postganglionară se întoarce în trunchiul nervului spinal prin ramura comunicantă cenușie care
participa la reflexele date de bucla adrenergica
- prin ramurile ventrală și dorsală se distribuie efectorilor vegetativi din teritoriul somatic (centrii
vasoconstrictori, pilomotori și glandulari cutanați)

23
Neuroni organizați segmentar (parte care face sinapsă in lanțul simpatic paravertebral si participa la
formarea unor plexuri)

Centrul iridodilatator sau ciliospinal

Budge
- Mielomere C8-T2
- Fibre preganglionare ce fac sinapsă
cu cele post-ganglionare în
ganglionii simpatici paravertebrali
cervicali
- fibrele plecate IR-D trec prin ansa
subclavie → ganglionul stelat →
plex carotic → ganglion ciliar →
iridodilatație. Iritarea acestor fibre
(prin compresia ganglionului stelat
de o coastă cervicală, inflamarea
vârfului plamanului) se manifestă
prin midriază.
- Distribuție:
- viscerele capului și gatului
(inclusiv mușchii irisului
pentru midriază)
- muschii ciliari - radiari
- Simpatic=Midriaza pe muschii radiari
- Atropina beladona- din matraguna - efectele midriaticese mai numesc si efecte atropinice, se
pierde acomodarea(se foloseste si in cardiologie)
- nervii simpatici cardiaci cervicali (superior,
mijlociu si inferior) participa la formarea unor
plexuri previscerale plex cardiac prin n cardiaci
sup, mijl (poate lipsi la unii indivizi) si inf;
- plexul pulmonar - bronhiolodilatatie
Centrul cardioaccelerator
- Mielomere T3-T5
- Fibre preganglionare ce fac sinapsă cu fibrele
postganglionare în ganglionii simpatici paravertebrali
toracali
- stimuleaza extrinsec cordul prin fibrele plexului
cardiac si se distribuie viscerelor toracice
Centrul splanhnic al viscerelor abdominale
- Mielomere T5-T12
- Fibre preganglionare ce traversează ganglionii
paravertebrali toracali fără a face sinapsă, formând apoi
nervii splanhnici mare, mic, inferior (renal)
- Fibrele preganglionare fac sinapsă cu cele
postganglionare în ganglionii plexului celiac (plexual
celiac este extrem de reflexogen, plexul hipogastric la
fel, glomusul carotic - reflexe depresoare, globii oculari)

24
Centrul splanhnic al viscerelor pelvine
- Mielomere L1-L2
- Fibrele preganglionare traversează fără a face sinapsă ganglionii latero-vertebrali lombari, formând
apoi nervii splanhnici lombari
- Fibrele preganglionare fac sinapsă cu cele postganglionare în plexul hipogastric

COMPONENTA PARASIMPATICĂ
- nu proemină la suprafață (nu formează corn lateral), are poziție mai medială decât componenta
simpatică
- mielomere S2-S4
- fibrele preganglionare ies prin rădăcina anterioară a nervului spinal, nu pătrund în ganglionul
paravertebral, părăsesc trunchiul nervului spinal și formează nervii pelvici
- fibrele preganglionare din nervii pelvici fac sinapsă în ganglionii previscerali și intramurali
Centrii vegetativi lombo-sacrați controlează:
● defecația
● micțiunea
● erecția
● ejacularea
● parturiția
B) Neuronii somatici
- Sunt situati in cornul anterior, apartinand lamelor VIII si IX Rexed.
- Sunt de trei tipuri:
1. neuronii α – se distribuie fibrelor musculare striate contractile
● α fazici pt. fibrele musculare cu contracție rapidă
● α tonici, pentru fibrele musculare cu contractie lenta
- se supun feedback-ului unor neuroni inhibitori Renshaw
2. neuronii β
- Se distribuie:
- fibrelor musculare striate cu contracție lentă
- fibrelor musculare intrafusale cu sac nuclear
3. neuronii γ – se distribuie fibrelor intrafusale si reprezintă calea motorie finală
● Neuronii y1 (dinamici) – se distribuie fibrelor musculare intrafusale cu sac nuclear
● Neuronii y2 (statici) – se distribuie fibrelor musculare intrafusale cu lanț nuclear
Si neuronii somatici vor forma coloane de nuclei în cornul anterior.
1.Coloana centrală - Prezinta un aspect fragmentat iar nucleii sai se observa in dreptul intumescentelor
Nucleul superior (nucleul nervului frenic) C3-C5,
- se distribuie mușchiului diafragm
Nucleul spinal al nervului accesor C2-C5,
- eferențele formează rădăcina spinală a nervului XI, formând în final ramura externă, ce inervează
mușchii sternocleidomastoidian și trapez
Nucleul lombosacrat L2-S2
- se distribuie mușchilor diafragmei pelvine
Nucleul inferior (centrul nervului rusinos) S2-S4,
- se distribuie mușchilor diafragmei pelvine și a celei uro-genitale

25
2.Coloana mediala
- se întinde pe toată măduva
- Primeste aferente de la nivelul tractului corticospinal anterior
- are doi nuclei: dorsomedial și ventromedial; aceștia inervează:
- mușchii lungi axiali
- mușchii jgheaburilor paravertebrale
- mușchii pereților trunchiului

- Este subimpartita in doua subcoloane :

- Ventro-mediala
- situata pe aproape toata lungimea maduvei cu exceptia neuromerelor C1 si L5-S1
- Emite prelungiri spre ramurile ventrale ale nervilor spinali, prin intermediul carora
inerveaza musculatura antero-laterala a trunchiului (muschii lungi axiali)
- Dorso-mediala
- se afla doar la nivelul neuromerelor C1 si T1-L2
- Emite prelungiri spre ramurile dorsale ale nervilor spinali si prin intermediul
nervilor intercostali participa la inervatia musculaturii peretilor trunchiului
(muschii jgheaburilor paravertebrale ai spatelui)

3.Coloana laterală
- Se afla doar la nivelul intumescentelor medulare asigurând inervatia membrelor
- Primeste aferente dinspre tractul corticospinal lateral
- Realizeaza inervatia centrilor precum si a membrelor superior si inferior
- are 4 nuclei:
Nucleul ventral
- care controleaza grupele musculare ce actioneaza asupra centurilor scapulo-humerală și coxo-
femurală (pelvină)
Nucleul ventrolateral
- care controleaza grupele musculare ce actioneaza asupra articulatiilor umărului (scapulo-
humerale) si a soldului (coxo-femurale)
Nucleul dorsolateral
- controleaza muschii ce actioneaza asupra articulatiilor cotului si genunchiului
Nucleul retrodorsolateral
- controleaza muschii ce actioneaza asupra articulatiilor de la nivelul mainilor (pumnului) si de la
nivelul plantar (gleznei)
*Fiecare nucleu in parte este subdivizat intr-o parte anterioara (ventrala) care controleaza muschii
extensori si intr-o alta parte posterioara (dorsala) ce controleaza muschii flexori.
*Între neuronii somatici și mușchii individuali nu există o corelație funcțională directă ci mai degrabă un
grup neuronal stimulează un grup muscular care face această mișcare într-o articulație.

26
II. Neuronii cordonali (senzitivi, exteroceptivi)
- se afla in marea lor majoritate la nivelul coarnelor posterioare, unde sunt grupati in nuclei si
structureaza tracturile ascendente.
- prelungirile lor axonale intra in componenta fasciculelor de substanta alba
- primesc aferențe de la protoneuronul din ganglionul spinal și le trimit ascedent spre centrii ce conțin
deutoneuronul căii
- Nucleii sunt:
Nucleul pericornual posterior (stratul zonal Waldeyer):
- Corespunde lamei I Rexed
- Are aspect spongios
- Axonii neuronilor situati in acest nucleu patrund in substanta gelationasa Rolando
Substanta gelatinoasa Rolando
- Corespunde lamei II Rexed
- Este mai bine reprezentata in regiunile cervicala si lombara
- Se continua in bulb cu nucleul tractului spinal al nervului trigemen
*Substanța gelatinoasă se prelungește în bulb cu nucleul tractului spinal al trigemenului. Substanța
gelatinoasă și nucleul propriu au cel mai mare grad de convergența a informației, drept urmare se pierde
specificitatea informației și atunci în funcție de starea inițială a neuronului de aici se poate schimba temporar
funcția lor (extero ↔ proprio)
Reteaua fibrilara este formata din :
- Dendritele interneuronilor proprii
- Dendritele neuronilor multipolari din nucleul propriu al cornului posterior
- Dendritele apicale si axonul recurent al celulelor piramidale din nucleul propriu al cornului posterior
- Axonii interneuronilor din substanta gelatinoasa
- Terminatii primare aferente cutanate care ajung prin intermediul radacinilor posterioare ale nervilor
spinali
Nucleul propriu al capului cornului posterior
- Corespunde lamelor III si VI Rexed
- Are legaturi cu substanta gelatinoasa
*Nucleul pericornural, substanta gelatinoasa Rolando si nucleul propriu al cornului posterior se intalnesc pe
toata lungimea maduvei.
Nucleul toracic Stilling Clarke
- Apartine lamei VII Rexed
- Situat dorsal in substanta intermediara, pe fata mediala a bazei cornului posterior, la nivelul
neuromerelor C8-L2
- Primeste informatii proprioceptive inconstiente de la membrele inferioare si de la jumatatea
inferioara a trunchiului, prin radacina dorsala a nervului spinal si axonii vor intra in componenta
fasciculelor spinocerebelos dorsal si ventral
Nucleul visceral
- Apartine lamei VII Rexed
- Situat lateral de nucleul toracic si dorsal de nucleul intermedio-lateral
27
 - Se gaseste intre segmentele medulare C8 – T2
Nucleul cervical lateral
- Situat in cornul lateral, in apropierea coloanei posterioare
- Prezent la nivelul C1-C2
- Are neuroni de mici dimensiuni si este conectat pe calea de semnalizare nociceptiva.
Nucleii comisurali anterior si posterior
- Situati in lama X Rexed
Nucleul anterior
- se gaseste de-a lungul marginii mediale a cornului anterior si a marginii anterioare a substantei
cenusii intermediare
Nucleul posterior
- se gaseste de-a lungul marginii posterioare a substantei cenusii intermediare.
Axonii neuronilor cordonali formează fascicule ascendente în coloanele măduvei spinării. Există două
fascicule strâns legate de neuronii cordonali:
• fascicul pericornural anterior
- ce pare a fi legat de calea spinocerebeloasa anterioară
• fascicul dorsolateral
- care se găsește între capul cornului posterior până aproape de periferia măduvei.
- Acest fascicul conține diviziunea laterală a rădăcinii posterioare a nervului spinal și conexiuni cu
lamele I si II.
Nucleii cordonali propriu-ziși sunt:
1. Stratul zonal Waldeyer care corespunde lamei I
2. Substanța gelatinoasă Rolando care corespunde lamei II
3. Nucleul propriu al cornului posterior care corespunde lamelor III, IV și V
4. Nucleul toracical lui Clarck se găsește în lama VII în partea ei medială, dorsal de nucleul
intermedio-medial
5. Nucleul visceral se găsește în lama VII, dorsal de nucleul intermediar lateral
6. Nucleul cervical e în dreptul lui C1-C2, în partea laterală a lamei V
7. Nucleii comisurali:
● comisural anterior (CA)
● comisural posterior (CP)
III. Interneuronii (neuroni de asociație)
- centrii de prelucrare și modulare primară (cu ajutorul informațiilor din centrii supraspinali)
- trimit informațiile senzitive la alți centri superiori
- fac parte din reflexele spinale polisinaptice, interpunându-se între neuronii senzitivi și cei motori
(somato- sau viscero-)
- fac legătura între segmentle medulare de aceeași parte
28
 - fasciculele propriospinale (de asociație medulare) ascendente și descendente
- fac legătura cu segmente medulare de partea opusă
- neuroni Comisurali.
- Fibrele axonale ale acestor neuroni nu parasesc maduva. Neuronii pot fi situati fie la nivel
intrasegmentar fie in zonele intersegmentare. Acei neuroni ai caror axoni incruciseaza linia mediana
poarta denumirea de neuroni comisurali. Acestia pot structura fascicule de asociatie ipsilaterale,
contralaterale sau bilaterale

29
NERVII SPINALI
● Sunt 31 de perechi
● Sunt nervi cu structura mixta
● Fibrele lor iau nastere din M.S. sau patrund in M.S.
● Asigura conexiunile intre -SNC (maduva spinarii) si periferie (gat, trunchi si membre)
● fibrele de surginte simpatica fac sinapsa in ggl vertebrali sau paravertebrali(cu exceptia splahnicilor)
devenind majoritatea postganlionare
● Sunt clasificati topografic in :
-8 cervicali
-12 toracali
-5 lombari
-5 sacrati
-1 coccigian
➢ dermatom - aria cutanată inervată de un singur nerv spinal
➢ derivatele somitice - dermatome, miotom, sclerotom- inervate de același nerv spinal

30
CONSTITUTIA NERVULUI SPINAL
• Radacina anterioara
• Radacina posterioara ( prezinta atasat ganglionul spinal)
• Trunchiul nervului spinal (mixt)
-ramuri -comunicanta alba
-comunicanta cenusie
-meningeala
-ventrala
-dorsala
Nervului spinal i se descriu două rădăcini, situate la nivelul șanțurilor laterale ale măduvei spinării:
✓ O rădacină dorsală, prin intermediul
căreia influxul nervos aferent ajunge de
la nivelul receptorilor la centrii medulari.
✓ O rădacină ventrală, prin intermediul
căreia impulsurile motorii ajung la
efectori.
Radacinile traverseaza zona intre:
-posterior- procesele spinoase,
-anterior- corpurile vertebrale si intre
vertebre avem discurile intervertebrale-
hernie de disc cu pensarea radacinilor
*Aspectul acesta f dens de fibre, densitate
de fibre dif de fibre in fct de neuromere,

31
Radacina ventrală (strict motorie)
● Isi are originile:
- reală in coarnele anterioare pentru neuronii somatomotori si in jumătatea anterioară a
coarnelor laterale ale substanței cenusii, pentru neuronii visceromotori
- aparentă in șanțul lateral ventral medular
● Aceasta conține in jur de 100.000 - 115.000 de fibre somatomotorii si visceromotorii(simpatice).
● Se observă ca rădacinile sacrale S2-S4 conțin si fibre parasimpatice care asigura componenta
parasimpatica a regiunii topografice respective.
● somatomotorii pleaca din coarnele anterioare din neuronii somatomotori
● visceromotorii pleca din jumatatea anterioara a coarnelor laterale
● visceromotorii fie catre fibre din muschii netezi din organe sau in glande secretorii
● Mai poarta numele de radacina motorie sau eferenta
● Este alcatuita din axonii neuronilor :
- somatomotori ( alfa, beta , gamma)
- trec in ramura dorsala ( si se distribuie metameric)
- trec in ramura ventrala ( si se distribuie in plexuri)
- visceromotori simpatici preganglionari
- parcurg radacina anterioara, trunchiul nervului spinal, si prin ramura comunicanta alb
(mielinizata) a trec in ganglionul laterovertebral simpatic unde :
- fac sinapsa – fibra postganglionara (nemielinizata) se reintoarce in trunchiul nervului
spinal prin ramura comunicanta cenusie; apoi prin ramurile ventrala si dorsala se
distribuie efectorilor vegetativi din teritoriul somatic ( vase superficiale, muschii
erectori ai firului de par, glandelor sudoripare si sebacee din tegument)
- fac sinapsa – fibra postganglionara se comporta astfel, in functie de originea in
ganglionul latero-vertebral:
- cervicali - la viscerele capului si gatului
- nervii cardiaci
- toracali - plexuri esofagian, pulmonar, aortic
- nu fac sinapsa – fibra preganglionara trece prin ganglion, formand ulterior nervii
splanhnici( toracali, lombari, sacrati)
- visceromotori parasimpatici preganglionari
- cu origine S2-S4,
- trec prin radacina anterioara, trunchi, ramura ventrala, pe care o paraseste ca fibra
preganglionara formand nervii pelvici; acestia fac sinapsa in plexurile previscerale si
intramurale pelvine (nu trec prin ganglionul paravertebral)
Radăcina dorsală (strict senzitivă)

● Iși are originea:

- reală la nivelul ganglionului spinal in care găsim un neuron pseudounipolar ale carui dendrite
sunt conectate la receptori
- aparentă situată in șantul lateral dorsal medular
● Conține aproximativ 500.000-550.000 fibre senzitive
● in ggl spinal se afla protoneuronul tuturor cailor senzitive
● radacina dorsala care intra prin santul lateral dorsal contine dpdv functional doua tipuri de fibre
ss=somatosenzitive si vs=viscerosenzitive

32
 ● somatosenzitivele din radacina dorsala se duc la neuronii din cornul posterior medular sau catre
bulb
● viscerosenzitivele vin in zona jumatatii dorsale a coarnelor laterale
● Mai poarta si numele de radacina senzitiva sau aferenta
Ganglionul spinal
- pe traiectul radacinii posterioare, mai aproape de MS
- contine neuroni somatosenzitivi si viscerosenzitivi
- contine protoneuronii cailor ascendente extero-, intero- si proprioceptive
- nu contine sinapse
- neuronii continuti sunt pseudounipolari
Portiunea periferica a radacinii posterioare (lateral de ganglionul spinal)
- este mai lungă si se constituie din dendritele neuronilor din ganglionii spinali, ce vor ajunge la
receptori:
- dendrite mielinizate – aduc informatii de la proprio- si exteroceptori
- dendrite amielinice – aduc informatia de la interoceptori
Portiunea centrala a radacinii posterioare (medial de ganglionul spinal)
- este mai scurta si se constituie din axonii neuronilor din ganglionul spinal, ce patrund in maduva
spinarii
● Axonii neuronilor din ganglinul spinal pot avea urmatoarea comportare:
- pot face sinapsa cu:
- neuronii somatosenzitivi din coarnele posterioare ( deutoneuronul caii-N2),
- acestia fiind statii ale fasciculelor ascendente ( spinotalamice, spinocerebeloase)
- interneuroni din cornul posterior,
- care la randul lor vor face sinapsa cu neuronii somatomotori din coarnele anterioare,
inchizand reflexe polisinaptice (mitotic de flexie, nociceptive)
- neuronii somatomotori din coarnele anterioare,
- inchizand astfel reflexe monosinaptice (osteo-tendinos de extensie, proprioceptive)
- neuronii viscerosenzitivi din zona intermediara - jumatatea posterioara,
- formand fascicule ascendente vegetative.
- neuronii visceromotori din zona intermediara - jumatatea anterioara (direct sau prin
interneuroni)
- inchizand reflexe vegetative.
- pot patrunde in maduva in cordoanele posterioare fara a face sinapsa la nivel
medular, sinapsa practicandu-se cu deutoneuronul caii din nucleii Goll si Burdach din
bulb (fasciculele gracil si cuneat)

33
Predare:
- Exista o densitate foarte mare fibrilara in sectiune transversala 550000 fibre nervoase
- 70% sunt exteroceptive = manunchiuri de fibre cu sensibilitate exteroceptive care pot fi impartite in
contingente mai mici:
- sensibilitatea tactila grosiera si presionara: intr-o zona voi avea doar tactile in alta doar presionara și
fiecare se va duce somatotopic undeva.
- ele ne permit noua discriminarea exteroceptiva extraordinara fata de cea interoceptiva si
proprioceptiva, (poti localiza exact durerea sau temperatura de la nivelul tegumentului)
- multitudinea de receptori dau multiple contingente de fibre care se alatura anatomic dar functional
sunt diferite
- densitatea foarte mare de fibre exteroceptive explica inalta acuitate senzitiva dinspre campurile
receptoare ce ne explica limite foarte mici in discriminarea stimulilor.
- in contingentele majore fasciculare prin radacina dorsala (componenta exteroceptiva) exista
subcontingente de fibre dedicate: tactila grosieara, presionara, vibratorii, algezice, termice caldura
rece si numeroase fibre care merg impreuna termoalgezice (durere plus arsura)
- fibrele proprioceptive sunt doar 28% din contingentul total de fibre si el ne asigura informatii la nivelul
oaselor, articulatiilor, muschiilor care sunt emergente de la un nr mult mai mic de receptori si acuitatea
senzitiva proprioceptiva este mult mai mica
- cele interoceptive sunt extrem de reduse 2% si dau individului doar senzatii localizate intr-o anumita
regiune anatomica dar care nu pot fi localizate exact.

34
 Protoneuronul (N1) este reprezentat de către neuronul pseudounipolar aflat in ganglionul spinal si
se află pe traiectele tuturor căilor ascendente. Prelungirile axonice ale acestuia adoptă calea radăcinii
dorsale, divizându-se la intrarea in măduva in două contingente (denumite asa datorita pozitiilor lor in cadru
sectiunii medulare dar si a unuia in raport cu celalat):

a) Contingentul ventro-lateral

Este bine reprezentat prin fibre relativ scurte si

subțiri care conduc următoarele tipuri de
sensibilitați:
- Tactilă protopatică
- Presională
- Termoalgezică
- Dureroasă
- Informații extero- si interoceptive
(valoare de semnal de alarmă)
Aceste fibre abordează structura in zona
marginală Lissauer(in apexul cornului posterior,
foarte periferic) unde se împart in două subseturi
de ramuri (in directii diferite):
● Ascendentă este mai lunga
● Descendentă
Ambele ramuri participă la formarea fasciculului
dorsal medial care se va intrepta catre post si
medial. Ramurile pătrund apoi in substanța cenușie
medulară in segmentul corespunzator nervului
spinal. Unele pătrund in substanța cenușie dupa ce
urcă prin ramura ascendentă fie coboară 1-2 Contingent
Ventro lateral
segmente prin ramura descendentă.
b) Contingent dorso-medial

Este alcatuit din fibre groase, care pot fi ca dimensiuni fie mijlocii, fie lungi. Ele conduc urmatoarele tipuri
de sensibilitati
- Tactilă epicritica
- Proprioceptivă
- are mai putine fibre
La randul lor aceste fibre se subîmpart intr-o
ramură ascendentă, lungă si una descendentă,
scurtă:
● Ramura descendentă
- participă la formarea unei zone cu
densitate mare neuronala zona cornua-
radiculară PERICORNOA RADICULARA A
LUI PIERRE MARIE WESTPHALL (situată

35
 pe fața medială a cornului posterior) si
3 1
apoi intră in substanța cenușie
- are un comportament diferit adica o parte
din fibre intr-un nr mai redus se termina
la nucleii din substanța cenusie
invecinati

● Ramura ascendentă se comportă diferit in

funcție de tipul de fibre:
- Fibrele lungi ajungand la peste 2-3 neuromere
distata,
4
1. intră in cordonul posterior medular pe
care îl străbat pe toata lungimea lui si se
termină in (1) nucleii gracil si cuneat din bulb
(participă la formarea fasciculelor gracil si
cuneat)
- ajung niste apexuri/varfuri/capisoane la
tuberculul cuneatului/clava si tuberculul
gracilis
2. au o densitate foarte mare si dau ramuri 2

colaterale in substanța cenusie si se termină

- unele in (2) nucleul toracic al lui Clarke
(proprioceptive) si in (3) zonele centrale
ale lamelor V,VI,VII iar
- altele (4) fac sinapsa cu motoneuronii din
cornul anterior (participa la inchiderea
reflexului monosinaptic al lui Kolliker
care chiar daca include fibre lungi este un reflex cu timp de latenta scazut)
- Fibrele mijlocii
1. mai ales pentru sensibilitatea tactila protopatica.
2. au o segmentatie mai redusa in prima parte urmand apoi un traiect ascendent de 6-7
segmente in cordonul posterior dupa care pătrund in substanța cenușie pentru a se termina in
acelasi mod ca si colateralele fibrelor lungi
3. nu participa la reflex monosinaptic,
4. nu au timp de latenta scazut
Predare:
-Fibrele se subimpart in functie de constitutia fibrilara (proprioceptive/protopatice; ascendenta
lunga/descendenta mai subtire)
-Exista indivizi ale caror densitati de fibre mijlocii sunt mai mari si care reusesc sa inchida reflexe specifice
cu o exactitate mult mai mare: echilibru deosebit in care isi tin segmentele proprioceptive in echilibru
dinamic, cand mergem pe gheata exista un unghi de 6 gr in care pozitia de echilibru dinamic este aproape
similara a celei de echilibru static.
➢ importanta majora este in cazul echilibrului dinamic de finete care impune adaptabilitate proprioceptiva

36
Lateral , cele doua radacini spinale vor fuziona pentru a forma un trunchi comun scurt

TRUNCHIUL NERVULUI SPINAL

- Se formeaza prin unirea celor doua radacini ( inainte de gaura intervertebrala)

- Este trunchi mixt
- Prezinta atat fibre somatice cat si vegetative
- Iese prin gaura intervertebrala
- Au traiect din ce in ce mai oblic, contribuind la formarea cozii de cal
- Este foarte scurt (2cm) si emite cele 5 ramuri: ventrala, dorsală, comunicantă albă, comunicantă
cenușie si meningeală.

RAMURA VENTRALA
- Contine fibre:
- somatosenzitive (de la receptori), visceromotorii,
- somatomotorii (la FMS)
- vegetative (care merg catre tunica musculara a micilor
capilare cu rol vasoconstrictor)
- Toate aceste fibre se distribuie tegumentului si muschilor de
la nivelul regiunii anterioare a gatului, trunchiului, la
nivelul membrelor superioare si inferioare
- Este un contingent mixt
- Ramurile ventrale ce provin din mielomerele toracale (nervii
intercostali) se distribuie metameric.
- Ramurile ventrale ale celorlalti nervi spinali se impletesc,
formand plexuri nervoase (cervical, brahial, lombar, sacral,
cocigian)

37
RAMURA DORSALA
- aceeasi toponimie doar ca ajung pe regiunile dorsale
ale brate, gambe spate
- Contine fibre senzitive si motorii
- Este un contingent mixt
- Are distributie metamerica
- Se distribuie la tegumentul si musculatura regiunii
dorsale a capului, gatului si trunchiului, de o parte si
de alta a liniei mediene.
RAMURA MENINGEALA
- Cu traiect recurent, se distribuie meningelor spinale (in
special piei mater)
- aduce informații despre tonicitatea durei mater care
este suspendata prin multiple formatiuni ligamentare,
dentatum, flavum, logitudinale (ancorate pe canalul
vertebral si merg pana la foramen ocipital magnum),
- mentinerea fina a echilibrului de excretie si absorbție
a LCR care daca Dura mater se comprima creaza
presiune pe spațiul Subarahnoidian ceea ce duce la HIC
(Hipertensiune intracraniana).
RAMURA COMUNICANTA ALBA
- Formata din fibre mielinizate simpatice preganglionare care
vor face sinapsa in ganglionul laterovertebral (exceptie fac
nervii splanhnici)
- realizeaza conexiuni pentru arcuri reflexe complexe
polisinaptice, componenta senzitiva si efectorie adaptative
RAMURA COMUNICANTA CENUSIE
- Formata din fibre post-ganglionare simpatice
nemielinizate, dupa ce au facut sinapsa in ganglionul
paravertebral
- Se reintorc prin aceasta ramura in trunchiul nervului spinal
- Se distribuie apoi , prin ramurile ventrala si dorsala,
efectorilor vegetativi din teritoriul somatic (vaselor de
sange, muschilor piloerectori, glandelor sudoripare)

38
 - Este recurentiala = trimite o recurenta foarte lunga catre Merdulosuprarenala si aceasta bucla
adrenala face ca atunci cand avem emotii sa avem piloerectie, mici frisonete, vasoconstrictie
periferica, instant se descarca catecolamine, in 5-7 sec creste pulsul, arde fata, adaptabilitate la stress
- Este amielinica
Falsa ascensiune a maduvei spinarii
- initial ,embriologic, maduva spinarii are aceeasi lungime cu a canalului vertebral
- in acel moment iau nastere si nervii cranieni si gaurile intervertebrale
- ulterior, coloana vertebrala se dezvolta mai repede decat maduva spinarii, in special spre caudal
- maduva spinarii prezinta o limita constanta superior, la nivel de continuitate cu trunchiul cerebral
prin gaura occipitala mare
- astfel, maduva spinarii se termina caudal la nivelul vertebrei L2, continuandu-se cu filum terminale
- se produce un decalaj intre segmentul medular ( mielomer) corespunzatorunei vertebre si pozitia
reala a vertebrei
Coada de cal
- datorita decalajului dintre mielomere si vertebre , nervii spinali au o directie din ce in ce mai vertical
descendenta in canalul vertebral, pentru a se putea proiecta la gaura intervertebrala corespunzatoare
- caudal de L2, unde nu mai exista maduva spinarii, nervii lombari si sacrati formeaza , in traiectul lor
intracanalar, alaturi de filum terminale si inveliti in dura mater, coada de cal.

ARCURILE REFLEXE
DEFINITII
1. Actul reflex
- reactia de raspuns la o excitatie venita din mediul extern sau intern, relizata cu participarea
sistemului nervos
2. Arcul reflex
- este un traiect anatomic care reprezinta suportul material al actului reflex -este constituit, cel mai
simplu, astfel:
• Receptor ( traductor)
• Calea aferenta ( dendritele si apoi axonii neuronului senzitiv)
• Centrul nervos (in SNC, are loc sinapsa)
• Calea eferenta ( axonii neuronului motor)
• Organul efector ( muschi striat, neted, glanda)
CLASIFICARE
● Somatice ● Vegetative Simpatice
● Monosinaptice ● Parasimpatice
● Polisinaptice

39
Arcul reflex somatic monosinaptic
- Este format din doi neuroni
- unul somatosenzitiv aferent
- cu originea in ganglionul spinal sau omolog senzitiv al nervului cranian
- si unul somatomotor eferent
- cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral
- receptori=proprioreceptori (este un reflex proprioceptiv)
- efectori= muschi striati extensori (reflex de extensie)
- Are timp de latenta scurt (fibrele lungi din contingentul dorso medial)
- Nu iradiaza
Ex. : rotulian, tricipital

Arcul reflex somatic polisinaptic

- Este format din cel putin 3 neuroni
- unul somatosenzitiv aferent
- cu origine in ganglionul spinal
- unul sau mai multi intercalari
- cu origine in SNC,
- primul in coarnele posterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii senzitivi ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral
- unul somatomotor eferent
- cu originea in coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau in nucleii motori ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral
- Are receptori exteroceptivi, de obicei ai durerii (este un reflex exteroceptiv, nociceptiv)
- Are ca efectori muschi striati flexori (reflex de flexie)
- Are timp de latenta lung (datorita intarzierii in sinapse)
- Iradiaza
Ex. : retragerea mainii prin flexia antebratului la atingerea unui obiect fierbinte

Arcul reflex vegetativ

- Prezinta aceeasi cale aferenta cu arcul reflex somatic, numai ca neuronii aferenti sunt viscerosenzitivi
- Are ca receptori interoreceptori
- Are ca efectori muschi netezi si glande
- Calea eferenta este formata din doi neuroni visceromotori :
- fibra preganglionara
40
 - cu originea in zona intermediara a maduvei spinarii sau in nucleii vegetativi ai
nervilor cranieni din trunchiul cerebral
- fibra postganglionara
- isi are originea in ganglionii vegetativi, unde are loc si sinapsa

Simpatic
- Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel parasimpatic
- Centrii reflecsi (originea fibrei preganglionare) se afla in coarnele laterale ale maduvei toraco-
lombare .
- Fibra preganglionara este scurta
- Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea coloanei vertebrale, de o parte si de alta a
acesteia, in ganglionii latero- sau paravertebrali
- Fibra postganglionara este lunga
- Efectorii sunt aceeasi cu cei ai parasimpaticului (muschi netezi si glande)

Parasimpatic
- Are aceeasi cale aferenta si aceeasi receptori cu cel simpatic
- Centrii reflecsi (originea fibrei preganglionare) se afla in zona intermediara a maduvei sacrate S2-
S4 si in nucleii vegetativi ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral
- Fibra preganglionara este lunga si se apropie intim de viscerul inervat.
- Sinapsa cu fibra postganglionara se face in apropierea viscerului, in ganglioni previscerali sau
intramurali
- Fibra postganglionara este scurta
- Efectorii sunt aceeasi cu cei ai simpaticului

CAI NERVOASE
FASCICUL NERVOS ( TRACT)
- Grup de fibre nervoase ce au toate aceeasi origine (locul unde se afla corpii neuronali), au acelasi
traiect, aceeasi localizare topografica in cadrul nevraxului , aceeasi terminatie (fac sinapsa in acelasi
loc) si au aceeasi semnificatie functionala.
- Constituie segmente ale unei cai
CALE NERVOASA
- Este un lant interconectat de neuroni
- conduc impulsurile nervoase in sens bine definit,
- fie ascendent de la receptori pana la scoarta cerebrala,
- fie descendent , de la scoarta cerebralala efectori.
41
CALE NERVOASA SENZITIVA AFERENTA
- Transmite influxuri rezultate in urma excitarii receptorilor
- Influxurile sunt conduse prin nervi periferici si fascicule intranevraxiale pana la nivelul unei
anumite zone a scoartei cerebrale ( arie senzitiva) unde, in urma fenomenelor complexe ce au loc,
este perceputa o anumita senzatie.
- Pentru ca impulsurile urca prin nevrax mai este cunoscuta si sub numele de cale ascendenta.
- De cele mai multe ori are trei neuron
- protoneuronul (primul neuron)
- in ganglionul spinal sau anexat unui nerv cranian
- deutoneuronul (al II – lea neuron)
- fie in coarnele posterioare sau laterale ale maduvei spinarii
- fie intr-un nucleu senzitiv al trunchiului cerebral (deutoneuronul oferă întotdeauna
colaterale pentru reflexe)
- Exceptie caile Spinobulbare
- tritoneuronul (al terilea neuron) in diencefal (cel mai frecvent in talamus)
- caile ascendente vegetative prezinta si o statie intermediara in hipotalamus

CALE NERVOASA MOTORIE EFERENTA

- Conduce impulsuri generate la nivelul scoartei cerebrale (arie motorie sau vegetativa), pana la
nivelul efectorilor
- Deoarece impulsurile coboara prin nevrax, mai poarta numele si de cai descendente
- In general o astfel de cale are doi neuroni:
- neuronul central – in scoarta cerebrala
- neuronul periferic – in maduva spinarii (coarnele anterioare sau zona intermediara) sau in
trunchiul cerebral ( nucleii motori sau vegetativi)
- caile descendente vegetative prezinta multe alte statii intermediare.
RECEPTORII NERVOSI
DEFINITIE
- Receptorii sunt structuri specializate care sesizeaza modificarile din mediul extern sau intern ,
reactionand astfel specific la anumiti stimuli
- Pot fi:
- exteroceptori – influentati de stimului externi si sunt situati in apropierea suprafeței corpului, ex.
piele sau ochi
- proprioceptori – influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde, in muschi sau articulatii
- viscero-sau interoceptori - influentati de stimuli interni , situati in structuri profunde, in organe si
vase de sange
42
 - Trimit impulsuri catre nevrax , care determina :
- o senzatie constienta (daca urca pe o cale ascendenta si se proiecteaza pe scoarta cerebrala)
- un reflex somatomotor sau vegetativ (daca trimit o colaterala de pe calea ascendenta de obicei
de la deutoneuron la un centru motor sau vegetativ, care la randul sau declanșează un raspuns
motor sau secretor)
CLASIFICARE
Dupa structura:
Terminatii nervoase libere
- in viscere, muschi, articulatii sau piele
- sunt receptori pentru durere, tact, temperatura
Receptori incapsulati(dendrite inconjurate de o capsula conjunctiva)
- pot fi localizati in piele, exteroceptori (ex. corpusculii Meissner, pentru presiune ușoară)
- pot fi localizati in muschi si articulatii, proprioreceptori (ex. fusurile neuromusculare , pentru
monitorizarea starii de intindere sau de contractie)
Dupa functie:
Chemoreceptori
- detecteaza chimic prin gust sau miros, sau detecteza concentratia substantelor vitale in sange (de
ex. O2)
Mecanoreceptori
- pot fi:
- in piele - pentru tact si presiune
- in muschi, articulatii si tendoane - proprioceptori, care inregistreaza starea de intindere sau
contractie in muschiul scheletic
- in organe – in vezica urinara, plaman, intestin, sensibili la intindere
- in vasele sangvine – baroreceptori, sensibili la presiunea sangelui
- in urechea interna – receptori auditivi, sensibili la undeles onore
Termoreceptori
- in piele si in organe, sensibili la schimbarile de temperatura
Nociceptori
- in tot organismul, cu densitatea cea mai mare in piele
- receptori pentru durere, ce raspund la stimuli foarte diferiti: presiune foarte mare, temperaturi
extreme, substante chimice degajate in timpul inflamatiei
Fotoreceptori
- la nivelul retinei, receptori specializati care raspund la stimulare cu energieluminoasa.

43
Dupa localizare:
EXTEROCEPTORI (dendritele odata intrate in capsula conjunctiva isi pierd mielina)
- Terminatii nervoase libere (in epiderm si derm)
- Formatiuni capsulate (in epiderm si derm)
- Formatiuni peritrihiale (in derm si epiderm, la jonctiunea intre glanda sebacee si firul de par)
a.Pentru sensibilitatea tactila:
Discurile tactile Merkel
- in epiderm
- in zonele fara par
- excitate de atingeri fine
Corpusculii Meissner
- au un pol spre epiderm si unul spre derm
- excitati de atingeri puternice
- densitate mai mare la nivelul degetelor, in mucoasa linguala, la nivelul mamelonului si organelor
genitale externe feminine
Terminatii nervoase peritrihiale
- dendrite mielinizate care inconjoara firul de par in zona unde se deschide glanda sebacee

b. Pentru sensibilitatea presionala

Corpusculii Golgi
- in hipoderm si organele genitale externe
- sensibili la presiuni mici
Corpusculii Vater – Pacini
- in hipodermul palmar si plantar, in regiunea bucala, capsulele articulare, in organele genitale
externe
- sensibili la presiuni puternice
Terminatii nervoase libere ( TNL)
- in organele genitale externe, in capsulele articulare si membrane interosoase, in periost
Corpusculii Krause
- percep excitatii de mica intensitate
- se gasesc in : pielea paroasa a antebratului, mucoasa bucala, linguala, epiglotica si portiunea
inferioara a rectului, glande salivare, tunicile vaselor sangvine, epinerv, glandul penian si
clitoris
Corpusculii Ruffini
- in partea profunda a dermului
44
 - percep excitatii de mica presiune
c.Pentru sensibilitatea dureroasa
TNL - in epiderm si derm
d. Pentru sensibilitatea termica
Corpusculii Ruffini
- pentru receptia caldurii
Corpusculii Krause si TNL
- pentru receptia temperaturilor coborate

PROPRIOCEPTORI
- Culeg informatii despre starea tonusului muscular si despre deplasarea unui segment al corpului.
- La nivelul aparatului locomotor
- articulari
- musculari
ARTICULARI
Corpusculii neurotendinosi Golgi
- la joctiunea dintre muschi si tendon
- excitati de miscarile active/pasive din articulatii
Corpusculii Ruffini
- in capsulele articulare in portiunea superficiala
Corpusculii Pacini
- in capsulele articulare in portiunea profunda
- excitati de miscarile din articulatii
TNL
- in toata grosimea capsulei
- receptioneaza stimulii nociceptive
MUSCULARI
Fusurile neuromusculare
- receptioneaza tonusul muscular si gradul de contractie musculara
- exista doua tipuri de fusuri neuromusculare: cu sac nuclear, cu lant nuclear

45
46
VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII
Vascularizatia arteriala
Vascularizatia arteriala a maduvei spinarii este asigurata de
mai multe surse in functie de segmentele metamerice.
Sursele principale sunt : arterele verebrale
artere cervicale ascendente,
arterele intercostale posterioare,
arterele lombare
➢ De la nivelul acestor surse arteriale iau nastere ramuri spinale
sau radiculo-medulare fie direct din arterele vertebrale si
cervicale ascendente, fie indirect din ramurile lor dorsale,
din arterele intercostale posterioare si lombare.
➢ Au un traiect perpendicular dinspre lateral spre medial catre
fiecare neuromer in parte.
➢ Aceste ramuri spinale intra in canalul vertebral la nivelul
gaurilor intervertebrale si se divid in cate doua ramuri
radiculare, anterioara si posterioara.
➢ Fiecare ram radiculara emite câte un ram ascendent respectiv
un ram descendent.
➢ Prin anastomoza ramurii descendente a unei artere radiculare
supraiacente cu ramul ascendent al arterei radiculare
subiacente ia naștere in direcție longitudinală o artera spinala

Ordine de formare
1.Arterele segmentare - ramuri spinale=
radiculo-medulare
2.Arterele longitudinale
- A spinală anterioară
- A spinale posterioare
- A radiculară mare-Adamkiewicz
3.Rețea perimedulară- vasocorona - în
grosimea piei mater
4.Artere intrinseci
- profunde,
- penetrante,
- radiare

47
Origine:
Ramuri spinale cervicale:
• A vertebrale (ramuri directe)
• A cervicală ascendentă (ramuri directe)
• A intercostală supremă
Ramuri spinale toracale
• A intercostale posterioare (ramuri indirecte)
Ramuri spinale lombo-sacrale
• A lombare (ramuri indirecte)
• A iliolombară
• A sacrală laterală
- însoțesc nervii spinali
- pătrund prin g. intervertebrale
- se divid în:
- A radiculare anterioare - însoțesc rădăcinile anterioare
- A radiculare posterioare - însoțesc rădăcinile posterioare

48
Ramuri radiculare anterioare ce insotesc radacinile anterioare ale nervilor spinali
➢ Sunt descrise in numar variabil de la minimum 4 pana la 10
➢ Intre acestea, cele constante se afla situate :
• in regiunea cervicala C2-C3 (o artera) ,
• in regiunea toracica inferioara T1-T4 (doua artere),
• in regiunea lombara superioara L1 (o artera).
➢ Dintre ele,doar cele mai voluminoase ajung pe fata anterioara a maduvei si la randul lor se subimpart
in cate 2 ramuri:
▪ ramura ascendenta (subtire) si
▪ ramura descendenta (groasa)
➢ Prin anastomozele acestor ramuri cu cele contralaterale va lua nastere artera spinala anterioara situata
in linea splendens.
➢ In fisura mediană anterioară se anastomozează cu:
- cele contralaterale
- cele supra- și subiacente
- A spinală anterioară ( din A Vertebrală)

➢ Artera radiculara mare (a lui Adamkievicz) = Artera intumescentei lombare

o Cea mai voluminoasa ramura radiculara anterioara este : ea are origine variabila la nivelul
neuromerelor T8-L3 ;
o Cel mai frecvent se pozitioneaza in canalul rahidian insotind nervul spinal toracal T12 sau
nervul lombar L1
● In 2/3 din cazuri se afla doar pe partea stanga
● Se divide la randul ei in doua ramuri : una pentru a.spinala anterioara si una
pentru a.radiculara posterioara

Ramuri radiculare posterioare ce insotesc radacinile posterioare ale nervilor spinali).

➢ Dau ramuri ascendente si descendente ce se unesc cu cele supraiacente sau cele subiacente
participand la formarea arterelor spinale posterioare.

Arterele vertebrale
Pleaca din Artera Subclaviculara ca prima
ramura a acesteia cu traiect ascendent si
medial, apoi patrunde prin gaura transversala a
Vertebrei C6 pentru a ajunge in craniu prin
Gaura Occipitala mare. Este insotita de Nervul
Vertebral.
Cele 4 porțiuni topografice ale acestor
artere sunt
1. Prevertebrale, x
2. Intraspinoasa,
3. Atlantica
4. Intracraniană sau Laterobulbara (singura
din craniu)
Nu emit ram colaterale in porțiunea 1 si in
3 (prevertebrala si atlantica) ci doar in 2 si 4.
Deoarece lumenul arterial al arterei subclavii stangi este mai mare decat al celei drepte, si artera
vertebrala stanga este de obicei mai voluminoasa decat artera vertebrala dreapta. Asa se explica o dezvoltare
49
mai mare a portiunii stangi a heptagonului Willis si deci frecventa de peste 80% a persoanelor dreptace prin
dominanta emisferei stangi. De obicei artera vertebrala stanga este de aproximativ doua ori mai mare in
sectiune decat cea dreapta.
TRAIECT
➢ Artera prezinta traiect ascendent si
spre medial si patrunde dinspre
inferior spre superior in canalul
transversar format prin suprapunerea
gaurilor transversare.
➢ De-a lungul acestui traiect, ea se
gaseste anterior de nervii spinali
cervicali si este insotita de nervul 2 1
vertebral.
➢ Intre gaura transversara a axisului si
cea a atlasului artera vertebrala
descrie o curbura in plan sagital cu
concavitatea catre posterior si spre
medial. (1)
➢ Dupa ce trece prin gaura transversara
a atlasului, artera se inflecteaza,
ocolind masa laterala a acestuia si
descriind o noua curba, de data
aceasta in plan orizontal, cu
concavitatea catre anterior. (2)
➢ Strabate apoi membrana atlanto-
occipitala posterioara si patrunde
in craniu prin gaura occipitala
mare.
➢ Travesteaza apoi dura mater,
arahnoida patrunzand in spatiul
subarahnoidian.
➢ Trece apoi pe laturile bulbului,
anterior de originea aparenta a
nervului hipoglos si ajunge pe
fata anterioara a bulbului, unde se
va uni cu cea de partea opusa
formand trunchiul arterei bazilare
care amprenteaza santul bazilar in
plan mediosagital la nivelul fetei
anterioare a puntii.
Din portiunea latero-bulbara, artera
vertebra emite descendent spre maduva
spinarii cate doua artere spinale
anterioare si doua artere spinale posterioare.

50
a. Arterele spinale anterioare :
➢ Iau nastere din partea superioara (intracraniana) a
Arterei vertebrale chiar inainte de a forma trunchiul
bazilar si pătrund in linia splendens
➢ Dupa un scurt traiect descendent se unesc pe fata
anterioara a bulbului formand o singura artera
spinala anterioara mediana unica ce va cobori
longitudinal prin toate secțiunile medulare dinspre
sup spre inferior.
➢ Ea emite cateva ramuri bulbare si se aseaza pe
fata anterioara a maduvei, ocupand fisura mediana
anterioara la nivelul linei splendens, in dedublarea
celor doua foite ale piei mater intima piala si stratul
epipial.
➢ De la nivelul regiunii cervicale inferioare se va
continua prin anastomozarea cu ramurile
ascendente si cele descendente din arterele
radiculare anterioare, subiacente respectiv
supraiacente.
➢ La nivelul regiunii cervicale prezinta un calibru
mai mare si contine sange in special provenind din
arterele vertebrale.
➢ Artera spinala anterioara se anastomozeaza in
arcada cu artera spinala posterioara la nivelul filum
terminale.
➢ Ea emite ramuri ce patrund in fisura mediana la
nivelul fiecarui segment medular.
➢ Sunt descrise ramuri mai mari in regiunea
intumescentelor maduvei si prezinta dispozitie
terminala.
➢ Teritoriul de vascularizatie al arterei spinale
anterioare corespunde 2/3 anterioare din suprafata
de sectiune a maduvei
o cornului anterior,
o bazei cornului posterior si
o substantei albe din jur

51
Arterele spinale posterioare :
➢ se desprind din arterele vertebrale si își păstrează direcția longitudinală , traversează toate segmentele
medulare si apoi se anastomozeaza ca un arc in dreptul
conului medular
➢ Teritoriul de vascularizatie al sistemului posterior
spinal corespunde ⅓ post de sectiune medulara
o capului cornului posterior si
o substantei albe invecinate.
➢ Dupa un scurt traiect descendent pe fata posterioara a
bulbului coboara pe fata posterioara a maduvei spinarii,
medial de radacinile posterioare si se prelungesc
caudal sub forma a doua canale arteriale plexiorme
longitudinale pe toata fata posterioara a maduvei . In
in unele regiuni aceste canale se unesc median intre ele
➢ Pe tot traiectul lor, arterele emit ramuri ce se
anastomeazeaza si formeaza o retea perimedulara din
care se desprind ramuri radiare ce patrund in substanta
alba.
Rețea perimedulară= vasocorona
- Situata în grosimea piei mater
- anastomoza A longitudinale și segmentare
- se desprind A intrinsece ale MS
- ramuri profunde- penetrante- radiare
- sunt artere de tip terminal
➢ Irigatia substantei cenusii este
mult mai bogata (in special in
jurul neuronilor din coarnele
anterioare si in substanta
gelatinoasa din cornul posterior)
decat cea a substantei albe.
➢ In substanta cenusie sunt
descrise de doua ori mai multe
capilare decat in substanta alba
➢ fasciculul piramidal contine de
doua ori mai multe capilare decat
fasciculele Goll si Burdach.
➢ Se considera ca densitatea
capilara este direct
proportionala cu numarul de sinapse, cu densitatea mitocondriilor si cu continutul crescut de
citocromoxidaza.
➢ MS cervicală și intumescența brahială- cel mai bogat vascularizată
➢ MS toracală- slab vascularizată
➢ Ultimele segm. toracale și intumescența lombară- bine vascularizate- A Adamkiewicz

Vascularizatia venoasa
52
 Venele maduvei spinarii intramedulare profunde si superficiale (vene de mici dimensiuni) se gasesc in
pia mater formand la acest nivel un plex pial din care in final se individualizeaza sase canale venoase :
o Un canal venos in dreptul fisurii mediane anterioare - V mediana longitudinala anterioara
o Un canal venos in dreptul santului median posterior - V longitudinala posterioara
o Patru canale venoase asezate pe ambele fete laterale ale maduvei, mai exact :
▪ Doua situate anterior de intrarile radacinilor posterioare ale nervului spinal de
stanga si de dreapta -V longitudinale Ventrolaterale
▪ Doua situate posterior spre iesirile radacinii anterioare a nervului spinal de parte
stanga is de parte dreapta. - V longitudinale Dorsolaterale
➢ Aceste 6 colectoare sunt situate in plan long si între ele se realizează o vasta rețea anastomotica in
sens transversal printr-un sistem de vene radiculare.
o Aceste canale comunica liber intre ele si printr-un sistem de vene radiculare care sunt la
randul lor drenate in plexul venos peridural. (situat in spatiul epidural)
o Acesta la randul lor dreneaza sangele in venele extrarahidiene, intercostale, lombare si
sacrate.
▪ Plex Bazilar→Sinus Occipital
▪ Intercostale, Lombare, si Sacrate→sistem Azygos→ VCS
▪ Vertebrale→V brahiocefalice
➢ La baza craniului se varsa in venele cerebrale si in sinusurile venoase endocraniene.
➢ datorita acestei particularități de comunicare in sistemul venos rahidian si cel extrarahidian (sangele
venos poate circula in ambele sensuri pentru ca nu au valve) se explica de ce de exemplu metastazele
in cancerul prostatic pot sa disemineze prin plexurile rahidiene si la nivelul vertebrelor.

Vascularizatia limfatica
Limfa circula in tecile perivasculare care se deschid la randul lor in spatiile subarahnoidiene.

53