SUBSTANTIVUL – CAZUL

A NOUN IS A NAME (NOMEN) GIVEN TO A PERSON, PLACE, OR THING. NOUNS HAVE THE
FOLLOWING PROPERTIES: 1) GENDER, 2) NUMBER, 3) PERSON, AND 4) CASE.

CAZUL
--- Categorie gramaticală a numelui, care exprimă raporturile logice dintre nume şi
alte părţi ale propoziţiei, indicând funcţiile sintactice ale acestuia.

Povestea cazurilor indo-europene:

1. Nominativ: numele lucrurilor / forma de bază a cuvântului

Cazurile concrete:
2. Acuzativ: cazul obiect; indică asupra cui se răsfrânge acţiunea
3. Locativ: spaţiu & timp [preluat de către D]
4. Ablativ: cazul separaţiei, (în lat.) al circumstanţei
5. Instrumental: indică prin cine, cu cine sau prin ce mijloace se săvârşeşte o
acţiune [cu Ion, cu sapa, cu bucurie ...]
Cazurile abstracte:
6. Genitivul: al naşterii; al apartenenţei; al provenienţei
7. Dativul: al atribuirii; arată cât de mult este avantajat (dativus commodi) sau
păgubit (incommodi) subiectul
8. Vocativul: al chemării – îşi atinge rolul esenţial în rap.cu Divinitatea; atrage
atenţia şi creează disponibilitatea pentru comunicare (Adame, unde eşti?)

În limba ebraică:
Case indicates the grammatical function of the noun in a sentence. The noun can be a
subject of a sentence (Hebrew is fun), an object in a sentence (John loves Hebrew), or in a
possessive relationship with an object (John’s Hebrew book). For possessives, Hebrew uses
a “construct state” where one of two (or more) Hebrew nouns appear as a chain in a
sentence.