1.

Tulburari de limbaj

1) Tulburari de debit verbal

- Hiperactivitatea verbala simpla (bavardajul) – tulburari de personalitate
- Logoreea – tulburare bipolara (manie)
- Hipoactivitatea simpla – tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv
- Inactivitatea totala - mutism
 absolut (factor afectiv): schizofrenie catatonica, stupor depresie severa (melancolica)
 relativ (pastrarea mimicii, gesticii, limbajului scris): tulburarea deliranta
- Inactivitatea totala – mutacism (mutism deliberat) – tulburarea deliranta, retard mintal

2) Tulburari de ritm verbal

- Tahifemia – stari de agitatie
- Bradifemia – depresie
- Ritm neregulat – baraj verbal (discontinuitate), balbism – schizofrenie

3) Tulburari de intensitate a vorbirii

- Voce tare - manie
- Voce soptita – depresie, tulburare de personalitate histrionica

4) Tulburari de coloratura a vorbirii

- Vorbire monotona – depresie
- Vorbire afectata, manierista, puerila – schizofrenie

5) Tulburari de fonetica – balbism, rotacism, rinolalie – boala Parkinson, coree, tulburari anxioase,
tulburare de personalitate histrionica, schizofrenie, demente

6) Tulburari de semantica/sintaxa – afazii, schizofrenie, tulburare deliranta, demente

- Paralogism (cuvant normal utilizat cu alt sens decat cel uzual)
- Neologism (cuvant nou, creat prin mecanisme obisnuite de formare a cuvintelor noi)
- Embololalia (insertia unor cuvinte straine frazei, care revin periodic)
- Agramatismul (stil telegrafic)
- Paragramatismul (expresii bizare si neoformatii verbale)
- Elipsa sintactica (suprimarea unor cuvinte sau prepozitiilor care ar da sens frazei)
- Onomatonomia (repetarea obsedanta a unor cuvinte grosolane)
- Asintaxia (limbaj lipsit de structura gramaticala - o succesiune de cuvinte care isi pastreaza semnificatia)
- Stereotipiile verbale (repetarea uniforma a unor cuvinte cu un caracter ritmat, regulat, monoton)
- Ecolalia (repetarea cuvintelor interlocutorului)
- Psitacism (vorbire total lipsita de sens)
- Verbigeratia (debitare automata de cuvinte fara legatura, fragmente de fraze nelegate intre ele)

2. Depresia

DEPRESIA = o prabusire a dispozitiei bazale, cu actualizarea trairilor neplacute, triste, amenintatoare –

hipertimie negativa

a) DISPOZITIA DEPRESIVA – pierderea sentimentelor, golire si neliniste interioara (tristete vitala)

1
 b) INCETINIREA PROCESELOR GANDIRII – incapacitate decizionala, continut ideativ depresiv
(culpabilitate, inutilitate, ruina,ganduri recurente de moarte), ruminatii ( = focalizare persistenta,
repetitiva si pasiva asupra emotiilor, simptomelor negative si a consecintelor acestora; proces
maladaptativ opus mecanismului normal de cautare a solutiilor – Nolen-Hoeksema, 1998)

c) LENTOAREA PSIHOMOTORIE – incetinirea miscarilor, scaderea expresiei si mobilitatii mimice

(hipomimie, amimie), dificultate de verbalizare, inertie psihomotorie (activitati fara scop)

d) SIMPTOME SOMATOFORME: astenie, lipsa de vigoare fizica, insomnie, inapetenta, scadere in

greutate, tulburari ale dinamicii sexuale

+ hiposalivatie, dureri epigastrice, meteorism, constipatie/diaree, greutate in respiratie, disconfort

precordial, tulburari de ritm cardiac, ameteli, cefalee, dureri difuze in regiunea tractului uro-
genital, amenoree (depresie mascata)

TIPURI:

I) DEPRESIE DE INTENSITATE NEVROTICA

II) DEPRESIE DE INTENSITATE PSIHOTICA – modificarea personalitatii si a comportamentului
individului in sens psihotic; apare in: tulburarea depresiva majora (recurenta), tulburarea
bipolara cu episod depresiv sever, debutul dementelor

3. Euforia

EUFORIA = crestere a dispozitiei, care are o tonalitate afectiva pozitiva, expansiva – hipertimie pozitiva

Apare in sindromul maniacal:

a) DISPOZITIE EUFORICA – bucuria de a trai, optimism debordant, sentimente de omnipotenta si

incredere nelimitata in fortele proprii => labilitate emotionala -> trece rapid la stari de plans, furie,
agresivitate

b) ACCELERAREA PROCESELOR GANDIRII

- accelerarea ritmului gandirii (tahipsihie)

- accelerarea reprezentarilor mintale
- fuga de idei – dezorganizarea gandirii, cu asociatii superficiale facute intr-un mod elementar (rime,
jocuri de cuvinte, onomatopee, ironii)
- exaltare imaginativa (idei de inventie, de grandoare, mistice)
- hipoprosexie voluntara cu aparenta hiperprosexie spontana

c) NELINISTE PSIHOMOTORIE

d) SIMPTOME SOMATOFORME

4. Anxietatea

ANXIETATE = teama fara obiect, manifestata prin:

- Neliniste psihomotorie
- Modificari vegetative
- Disfunctii comportamentale

2
Contribuie la activarea mecanismelor de alerta ale organismului si la pregatirea pentru actiune; in fata
unor situatii nou aparute anxietatea ajuta la „mobilizarea fortelor”.

ANXIETATEA PATOLOGICA

- Este nemotivata
- Se refera a un pericol iminent si nedeterminat -> stare de alerta
- Convingerea neputintei si de dezorganizare in fata pericolului
- Simptomatologie vegetativa generatoare de disconfort somatic
- Declanseaza un cerc vicios prin care se autointretine

TIPURI:

a) Liber flotanta (generalizata, nefocalizata)

b) Atacul de panica (acuta, intensa, paroxistica)
c) Focalizata = fobii (teama irationala, patologica, fata de stimuli inofensivi)

Se intalneste in: tulburarile anxioase, depresie, schizofrenie, tulburare deliranta, demente

5. Paratimiile

- Modificari predominant calitative ale emotiilor elaborate, caracterizate prin inadecvarea extrema, fata
de context, a dispozitiei, sentimentelor, trairilor afective.
- Apar in: schizofrenie, demente, tulburare deliranta

6. Tulburarile mimicii

 Hipermimiile: manie, tulburare deliranta

 Hipomimiile: sindrom catatonic din schizofrenie/depresie, retard mintal

 Paramimiile (disociere limbaj-expresie mimica) – schizofrenie (suras schizofren, incoerenta mimica,

mimica impulsionala, manierisme, stereotipii etc.)

7. Hipokineziile

HIPOKINEZIA/BRADIKINEZIA = inhibitia motorie – incetinirea pana la disparitia activitatii motorii

 apare in: depresie, schizofrenie (forma catatonica)

FORME:

- akinezie

- baraj motor

- stupor – imobilitate cvasicompleta, inertie motorie, hipomimie/amimie + modificarea vigilitatii

 apare in: isterie, depresie de intensitate severa (melancolica), catatonie

- catalepsie – imobilitate completa – inhibitie psihomotorie + hipertonie musculara (flexibilitate ceroasa)

3
8. Sindromul de agitatie psihomotorie

Este forma extrema a hiperkineziei; reprezinta o dezorganizare globala a conduitei, concretizata prin
acte motorii necoordonate, desfasurate aleatoriu si corelate cu dezorganizarea altor procese psihice ca
de exemplu gandirea

Apare in: stari confuzionale, stari maniacale, schizofrenie, epilepsie

9. Disprosexii (tulburari de atentie)

o CANTITATIVE

1. HIPERPROSEXII:

- Cu caracter general: manie, hiperexcitatie, intoxicatie usoara (alcool, cofeina)

- Cu caracter selectiv: ex. depresie – atentie concentrata asupra ideatiei depresive

2. HIPOPROSEXII – intensitate maxima = APROSEXIE (stari confuzionale grave)

- surmenaj, stari confuzionale, schizofrenie, deficit cognitiv

o CALITATIVE (PARAPROSEXII) = disociere intre atentia spontana (involuntara) si cea voluntara

(de concentrare): manie, fobii, atac de panica, persoane normale

10. Tulburari cantitative de perceptie

o HIPERESTEZIA = scaderea pragului senzorial => cresterea intensitatii senzatiilor

- surmenaj, debut afectiuni psihotice

o HIPOESTEZIA = cresterea pragului sensorial => diminuarea intensitatii senzatiilor

- depresie, accese paroxistice de isterie, schizofrenie

o SINESTEZIA = perceperea simultana pe o cale senzoriala diferita a unui stimul receptat la

nivelul unui analizator (ex. auditie colorata)
- intoxicatii cu LSD, cocaina

o AGNOZIA = deficit psiho-senzorial care determina incapacitatea subiectului de a recunoaste

obiectele dupa calitatile lor senzoriale, analizatorii fiind intacti

11. Iluziile

ILUZIA = perceptie cu stimul real si specific, denaturata (deformata) ~ perceptia este completata
imaginativ

Iluziile fiziologice se pot produce prin modificarea conditiilor interne (subiective):

 tulburari de atentie - false identificari

 stari afective - frica, anxietate, euforie
 modificari fiziologice ale starii de constienta - iluzii hipnapompice si hipnagogice
 stari de oboseala, suprasolicitare si surmenaj

4
 Iluziile patologice:

- EXTEROCEPTIVE:

o vizuale:
- metamorfopsii
- pareidolii – delirium tremens, schizofrenie, copii
- false recunoasteri – sdr. Korsakoff, dementa Alzheimer
- fenomenele de tip deja-vu
- falsele nerecunoasteri – patologie lob temporal
- iluzii de persoana (iluzia sosiilor – sdr. Capgras - impostor, iluzia Fregoli – delir
persecutie) – schizofrenie, tulburare deliranta

o auditive

o gustative si olfactive – schizofrenie, tulburare deliranta

o haptice (tactile)

- PROPRIOCEPTIVE (perceptie eronata a formei, dimensiunii, greutatii, pozitiei) – patologie

parieto-occipitala, schizofrenie (dismorfofobie)

- INTEROCEPTIVE

12. Halucinatiile psiho-senzoriale

HALUCINATII = perceptii fara obiect (de perceput)

HALUCINATII PSIHO-SENZORIALE:

- au caracter de senzorialitate
- se proiecteaza in spatiul perceptiv
- subiectul crede in realitatea lor

CLASIFICARE

o EXTEROCEPTIVE:

 auditive

- elementare: acoasme, foneme (zgomote nedistincte: tiuituri, pocnete, fosnete)

- comune: sursa bine definita (sunete muzicale, curgerea apei)
~ In patologia urechii, aura epileptica

- complexe (halucinatii acustico-verbale): fragmentare sau distincte (inteligibile)

~ In schizofrenie, tulburare deliranta

 vizuale

- elementare: fosfene, fotopsii (puncte luminoase, scantei, lumini)

- complexe: mai mult sau mai putin bine conturate (zoopsii)
- scenice: panoramice (statice) si cinematografice (miscare)
~ In afectiuni oftalmologice, schizofrenie

5
  olfactive si gustative

- placute: parfumuri, esente, miresme

- neplacute: mirosuri grele, respingatoare, de putrefactie, gusturi metalice, astringente
~ In afectiuni lob temporal, delirium tremens, tulburare deliranta

 tactile

- interne: arsuri, dureri, miscari ale unor insecte subcutanat

- externe: arsuri, atingere, sarut, intepatura
~ In intoxicatii (cocaina, LSD, canabis), sevraj alcoolic complicat

 autoscopice (out of body experiences)

 transpuse

o PROPRIOCEPTIVE – motorii, kinestezice

o INTEROCEPTIVE – viscerale / corporale

- modificari ale organelor interne

- posesiune zoopatica
- metamorfozare
~ In tulburare deliranta de tip hipocondriac, schizofrenie, sdr. Cotard (negare corporala,
enormitate, imortalitate)

13. Pseudohalucinatiile

PSEUDOHALUCINATII = halucinatii psihice; halucinatii carora le lipseste obiectivitatea spatiala si

caracterul de senzorialitate (sunt localizate in gandirea proprie, in spatiul intrapsihic)

PSEUDOHALUCINATIILE – au urmatoarele caracteristici:

- stranietate
- exogenitate
- incoercibilitate
- automatism

o Acustico-verbale: voci interioare, ecoul gandirii sau al lecturii, murmur intrapsihic, ganduri
transmise (intruziune)
o Vizuale: imagini sau scene panoramice in spatiul subiectiv (ochii mintii)
o Motorii: senzatia de vorbire, impulsiuni verbale – automatism verbal (limbaj interior)

14. Tulburari cantitative de memorie

o HIPOMNEZII: stari de oboseala, stari nevrotice, deficit cognitiv

o AMNEZII

- De fixare – anterograde
- De evocare – retrograde
- Antero-retrograde

6
- Lacunare (net delimitate): AIT, TCC, alcoolism („black-out”)
- Psihogene (selective/afectogene) (amintiri trecute in inconstient): tulburarea de personalitate
histrionica, tulburarea de stres post-traumatic

o HIPERMNEZII: stari cu incarcatura afectiva (negativa/pozitiva), tulburarea de personalitate de tip

paranoid

- Mentism: stari de oboseala (insomnie), sdr. automatism mintal

- Viziune panoramica retrospectiva: stari de risc vital, stari halucinatorii

15. Paramneziile (tulburari calitative de memorie)

PSEUDOMNEZII – iluzii de memorie / tulburari ale sintezei mnezice imediate

- Criptomnezie – scaderea capacitatii de diferentiere intre evenimente personale/straine, intre

evenimente traite in realitate/citite, povestite (schizofrenie, tulburare deliranta)

- False recunoasteri (stari de oboseala, stari confuzionale, schizofrenie)

- Iluzia de nerecunoastere (stari de oboseala, stari confuzionale, schizofrenie)

- Paramnezii de reduplicare – reidentificare perpetua a obiectelor, persoanelor, situatiilor traite in

prezent cu altele cunoscute, traite anterior (nu exista corelatii prezent – experienta anterioara;
impresiile actuale sunt confundate cu amintirile)

ALLOMNEZII – tulburari ale rememorarii trecutului

- Pseudoreminiscente – pacientul traieste ca prezente evenimente din trecut

- Confabulatii (halucinatii de memorie – de jena, mnestice, fantastice, onirice) – incapacitate de a

deosebi realul de imaginar, subiectul reproduce evenimente imaginare, nu spune adevarul, avand
convingerea deplina ca ceea ce sustine este real (sdr. Korsakoff, demente)

- Ecmnezii – incapacitate de a deosebi realul de imaginar, confunzie trecut cu prezent (demente, stari
confuzionale)

- Anecforie – reproducerea unor amintiri pe care subiectul le considera uitate si pe care si le poate
aminti numai daca primeste informatii ajutatoare (stari posttraumatice)

16. Tulburari cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ

- Accelerarea ritmului gandirii (tahipsihie) = inlantuire extrem de rapida a ideilor, in care numarul
asociatiilor se multiplica, dar pierd in profunzime

- Evocarile sunt exacerbate, insa exista numeroase digresiuni, care intrerup firul principal al discursului;
tulburarile de atentie fac subiectul incapabil de a se concentra asupra unei teme precise.

17. Ideea obsesiva

- se impune gandirii, o asediaza si o invadeaza.

- este recunoscuta de subiect ca un fenomen parazit, aflandu-se in discrepanta cu personalitatea,
valorile, credintele, educatia individului.
- este prezenta critica asupra caracterului patologic al ideii.

18. Ideea prevalenta

- se impune gandirii, dar nu are intensitatea ideii delirante

- o gandire/un grup de idei care ocupa primul loc in fata tuturor celorlalte ganduri
- convingere relativa, la contraargumente continutul poate fi recunoscut ca necorespunzator realitatii

19. Definitia ideii delirante, exemple

- idee in dezacord evident cu realitatea

- pacientul crede cu tarie in realitatea lor, sunt de neclintit
- sunt impenetrabile la argumentele logicii formale
- modifica trairile, conceptia despre lume si comportamentul pacientului

EXEMPLE:

- idei de persecutie
- idei delirante cu continut depresiv (vinovatie, autoacuzare)
- idei hipocondriace
- idei de gelozie si erotomanice
- idei de filiatie
- idei delirante cu continut inventiv, reformator, mistic
- idei de grandoare
- idei de referinta
- idei de influenta (xenopatice)
- idei metafizice/cosmogonice

20. Starea confuzionala

CRITERII:

- Dezinteres fata de lumea exterioara (subiectul intelege cu dificultate ce se intampla in jurul lui, atentia
este afectata, actioneaza fara sa tina seama de situatia reala)
- Dezorientarea
- Incoerenta (ininteligibilitatea conduitei)
- Dificultati de gandire
- Amnezie consecutiva starii (tulburari ale capacitatii de fixare)

! Intensitatea tulburarilor poate fi corelata sau nu cu aparitia unor tulburari senzoriale (iluzii, halucinatii).

FORME CLINICE:

a) CONFUZIA MINTALA SIMPLA = pasivitate + perplexitate + dezorientare + lentoare

b) STARILE CONFUZO-ONIRICE (delirium, onirism – ex. sevrajul alcoolic complicat cu delirium =

delirium tremens) = agitatie + fenomene productive psihotice

CAUZE:
- Afectiuni intracraniene (TCC, AVC)
- Afectiuni generale (stari febrile, alcoolism, toxicomanie, encefalopatii metabolice, stari de soc, in
evolutia bolilor psihice – psihoze post-partum, schizofrenie, manie, depresie, dementa)

21. Neurolepticele (antipsihoticele)

Antipsihoticele blocheaza receptorii: dopaminergici, 5HT2, alfa-adrenergici, muscarinici si H2.

Cai dopaminergice:

- Calea mezolimbica (motivatie, emotii, recompense) – antagonistii D2 reduc simptomele pozitive

din schizofrenie (agitatie, incoerenta – dezorganizarea gandirii, halucinatii, delir – idei delirante)

- Calea mezocorticala (cognitie, executie, emotii, afect) – antagonistii D2 accentueaza simptomele

negative din schizofrenie (apatie - avolitie, scaderea capacitatii de gandire, hipokinezie - catatonie,
saracia limbajului - alogie, tocire afectiva)

- Calea nigrostriata (motilitate cu scop) – antagonistii D2 induc simptomele extrapiramidale

(pseudoparkinsonism)

- Calea tuberoinfundibulara (eliberarea de prolactina) – antagonistii D2 cresc nivelul de prolactina

- Calea medulo-periventriculara (comportament alimentar) – antagonistii D2 cresc apetitul ->

crestere ponderala

A) NEUROLEPTICE = ANTIPSIHOTICE CLASICE / TIPICE / DE PRIMA GENERATIE

MECANISM: blocarea neurotransmisiei prin blocarea directa a receptorilor postsinaptici dopaminergici,

specificitate ggl. bazali (tract nigrostriat)

EFECTE:
- Antipsihotic (R D2 mezolimbic-mezocortical)
- Sedativ (R H1, R alfa adrenergici)
- Extrapiramidale (R2 tract nigrostriat)
- Vegetativo-litic si endocrin (R alfa adrenergici, R muscarinici, R D2 tract tuberoinfundibular)
- Antivomitiv (R2 zona chemoreceptoare trigger din aria postrema FR TC) (clorpromazina)
- Hipotermizant (deprimare centru termoreglator HT)

Clase:
 DIFENILBUTILPIPERIDINE – Pimozide (+++ efecte extrapiramidale)
BUTIROFENONE – Haloperidol (+++ efecte extrapiramidale)
 TIOXANTENE – Clopentixol (+++ efecte extrapiramidale)
 DIHIDROINDOLONE – Molindone (++ sedare)
 DIBENZOXAZEPINE – Loxapine (+++ efecte extrapiramidale, ++ efecte alfa-adrenergice si anticolinergice)
 FENOTIAZINE – Clorpromazine (+++ sedare, +++ efecte alfa-adrenergice si anticolinergice) – potenta joasa
 B) ANTIPSIHOTICE ATIPICE

MECANISM: blocarea neurotransmisiei prin antagonismul 5HT2 > D2 (serotoninergic > dopaminergic),
specificitate tract mezolimbic

*Efectele secundare extrapiramidale < antipsihoticele tipice, fiind tratamentul de prima linie in
tulburarile psihotice !

Medicamente:

 CLOZAPINA
 RISPERIDONA
 OLANZAPINA
 ZIPRASIDONA
 QUETIAPINA
 ARIPIPRAZOL
 AMISULPRIDE

22. Efectele secundare ale neurolepticelor

RA antipsihotice tipice

 Sedare (R H1, R alfa adrenergici)

 hTA (R alfa adrenergici)

 Cardiovasculare (R alfa adrenergici): aritmii cardiace (cele cu potenta joasa, varstnici, afectiuni
preexistente), prelungire QT, aplatizare unde T, hTA ortostatica

 Anticolinergice (R muscarinici): constipatie, retentie urina, xerostomie, vedere incetosata, afectare

cognitiva, delirium

 Hiperprolactinemie (R D2 tract tuberoinfundibular): ginecomastie, galactoree, oligo/amenoree,

disfunctii sexuale, acnee, hirsutism, scadere densitate osoasa cu osteoporoza in administrare
prelungita

 Crize comitiale (cele cu potenta joasa)

 Sindrom metabolic (R D2 tract medulo-periventricular, R H1) (cele cu potenta joasa)

 Extrapiramidale (R D2 tract nigrostriat):

- Pseudoparkinsonism (tremor, rigiditate, bradikinezie) – anticolinergice (trihexifenidil), reducere doze,

inlocuire medicament

- Akatisie (neliniste, plimbat excesiv, incapacitate de a mentine pozitia) – beta blocante, BZD

- Distonie (contractii spastice musculare cu crize oculogire, torticolis, retrocolis, opistotonus,

laringospasm) – anticolinergice, BZD

- Diskinezia tardiva (miscari anormale: mioclonii, ticuri, coreo-atetozice, coreiforme, predominant

orofacial) – inlocuire medicament

 Sindrom neuroleptic malign – blocare excesiva a R dopaminergici (DD: infectii):

- Rigiditate musculara severa

- Hipertermie (> 38 grade C), leucocitoza (scaderea sudoratiei prin efectul antimuscarinic)

- Instabilitate vegetativa
- Modificari constienta

- Diaforeza, paloare, disfagie, tremor, incontinenta urinara, agitatie psihomotorie

- Delirium -> letargie, stupor, coma

- Cresterea CK

TRATAMENT: intrerupere, suport functii vitale, dantrolene (relaxant muscular) + bromocriptina (agonist R
dopaminergici)

RA antipsihotice atipice

 Crestere in greutate (> 7%), cresterea insulinorezistentei, DZ, hiperlipidemie (olanzapina)

 Agranulocitoza (clozapina)

 Sdr. neuroleptic malign

 Sedare, somnolenta

 Extrapiramidale, hTA (risperidona)

23. Indicatii, contraindicatii ale neurolepticelor

INDICATII NEUROLEPTICE CLASICE

o Schizofrenie
o Tulburare schizo-afectiva
o Tulburare deliranta persistenta
o Delirium
o Manie (tulburare afectiva bipolara)
o Depresie psihotica
o Alte psihoze (ex. tulburari psihotice in demente)
o Tulburari discomportamentale (violente)

INDICATII ANTIPSIHOTICE ATIPICE - toate cele de mai sus + amplificator in:

o Depresie
o Tulburare obsesiv-compulsiva
o Tulburarea de panica
o Tulburarea de anxietate generalizata

24. Tranchilizantele

Pot fi: timostabilizatoare*, anxiolitice (tranchilizante minore), antipsihotice (tranchilizante majore)

EFECTE: scad anxietatea, sedative, hipnotice, miorelaxante, anticonvulsivante

! Potenteaza efectele alcoolului.

*TIMOSTABILIZATOARE ~ tulburari afective / tulburare bipolara (suprima oscilatiile dispozitiei depresie
<-> manie)

- Carbamazepina (blocant canale Na+ -> scade eliberarea glutamatului) / schizofrenie, durere neuropata
- Gabapentina (blocant canale Ca2+ -> creste GABA, scade glutamat) / tulburari anxioase, TOC, durere
postherpetica
- Acid valproic (blocant canale Na+ -> creste nivelul GABA) / schizofrenie
- Lamotrigina (blocant canale Na+ -> scade nivelul glutamatului) / depresie, schizofrenie
- Litiu (influenteaza transportul celular al Na, modifica metabolismul unor NT etc.) / depresie

ANXIOLITICE

- BENZODIAZEPINE (intra rapid in actiune): diazepam, clordiazepoxid, flurazepam, clonazepam,

alprazolam, midazolam, nitrazepam, flunitrazepam, lorazepam / anxietate (panica / generalizata),
insomnie, agitatie, manie, sevraj etanol, sindrom de neuroleptizare (pseudoparkinsonism)

~ RA: T ½ lung = risc de acumulare si somnolenta / T ½ scurt = risc de dependenta si sevraj; sedare,
ataxie, afectare motorie, amnezie anterograda, usoare deficite cognitive (varstnici), microleziuni
cerebrale

- BUSPIRONA (intra mai lent in actiune): profil bun RA, nu e asociata cu dependenta
- PREGABALINA
- GABAPENTINA, TIAGABINA (adjuvanti)

25. Antidepresivele

1. ANTIDEPRESIVE TRICICLICE & TETRACICLICE

Triciclice tertiare: amitriptilina, clomipramina, imipramina

Triciclice secundare: nortriptilina, protriptilina, desipramina
Tetraciclice: maprotilina, amoxapina

~ INDICATII: depresia majora, depresia melancoliforma, depresia cu simptome de anxietate, depresia

atipica, depresia psihotica, depresia cronica, depresie varstnici, distimia, tulburare obsesiv-compulsiva
(clomipramina), sindroame dureroase, enurezis nocturn (imipramina), tulburarea de panica / tulburarea de
anxietate generalizata (clomipramina, imipramina), ADHD (desipramina)

~ Reactii Adverse: anticolinergice, antihistaminice, cardiovasculare, hepatite acute toxice

2. INHIBITORI SPECIFICI AI RECAPTARII SEROTONINEI (SSRI):

Sertralina, Fluoxetina, Citalopram, Escitalopram (Sa ma Fut in CoitE!)

~ INDICATII: depresie, tulburari de anxietate, depresie in stari organice, schizofrenie-depresie, tulburari de

personalitate, autism, abuz si dependenta de alcool

~ RA: anxietate, nervozitate, acuze GI, cefalee, ameteala, tulburari sexuale, insomnie, somnolenta,
aplatizare afectiva

3. INHIBITORI SPECIFICI AI RECAPTARII SEROTONINEI SI NOREPINEFRINEI (SSNRI):

Venlafexina, Desvenlafexina, Duloxetina, Milnacipran (Vai De Dumnezeii Mei!)

4. INHIBITORI AI RECAPTARII NOREPINEFRINEI SI DOPAMINEI (NDRI): Bupropion (Buci)

12
 5. INHIBITORI SPECIFICI AI RECAPTARII NOREPINEFRINEI (NRI): Reboxetina (E multe Rebuturi!)

6. ANTAGONISTI AI 5HT2 SI INHIBITORI AI RECAPTARII SEROTONINEI (SARI): Nefazodona, Trazodona

(N-ai tu Treaba)

7. ANTAGONISTI SPECIFICI NOREPINEFRINA SI SEROTONINA (NaSSA): Mirtazapina (Mie cred ca Mi s-

o dus accentul!)

26. Schizofrenia paranoida (PREDOMINANT SIMPTOME POZITIVE)

- Idei delirante de persecutie/grandoare + halucinatii auditive

- Tensionati, suspiciosi, ostili + agresivi
- Debut mai tardiv decat schizofrenia dezorganizata/catatonica (aproximativ 30 de ani)
- Prognostic favorabil
- Raspuns mai bun la tratament

27. Schizofrenia catatonica (PREDOMINANT MOTORIE)

- Imobilitate: catalepsie – flexibilitate ceroasa, stupor

- Agitatie psihomotorie
- Negativism (verbal - mutism, motor, alimentar)
- Stereotipii, bizarerii, manierisme
- Ecolalie, ecopraxie (imitatie vorbe/actiuni interlocutor)
- Forma actualmente rara
- Evolutie buna, dar risc de malnutritie (chiar risc vital)

28. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata) (PREDOMINANT

DEZORGANIZARE)

- Dezorganizarea vorbirii = incoerenta ideoverbala

- Dezorganizarea comportamentului
- Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
- Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, suras schizofren
- Debut timpuriu (sub 25 de ani)
- Prognostic slab, evolutie deteriorativa

29. Schizofrenia nediferentiata (DIAGNOSTIC DE EXCLUDERE)

Indeplineste criteriile A de schizofrenie, dar nu le indeplineste pe cele din: schizofrenia paranoida,

catatonica, hebefrenica*, reziduala, simpla.

Criteriile A din schizofrenie (DSM IV):

 Idei delirante
 Halucinatii
 Dezorganizarea gandirii si a discursului (incoerenta)
 Dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie)
 Simptome negative: tocire afectiva, apatie (avolitie), alogie (saracirea limbajului), anhedonie-
asocialitate*

13
 30. Schizofrenia reziduala (PREDOMINANT SIMPTOME NEGATIVE)

Simptome predominant negative timp de 1 an: lentoare, tocire afectiva, apatie, avolitie, alogie,
hipomimie, igiena deficitara, dezinsertie sociala.

31. Ipoteze etiogenice in schizofrenie

 Modelul: stres <-> vulnerabilitate (diateza) – abordare bio-psiho-sociala (model multifactorial) –

explica atat etiopatogenia bolii cat si variabilitatea clinico-evolutiva

 Factori biologici:

o Modificari structurale (HP): VC (), sistem limbic (), cortex frontal (), ggl. bazali
 Nespecifice, discrete, neprogresive

o Modificari receptori, NT, metabolism (CT, IRM, PET, SPECT)

 Ipoteza dopaminergica – exces DA ( -> neuroleptice antg. D2)
 Ipoteza serotoninergica – exces serotonina ( -> antipsihotice atipice antg. 5HT2)

o Modificari electrofiziologice (EEG, potentiale evocate)

o Disfunctii imunologice, endocrinologice + ale miscarilor oculare

 Factori genetici:

o Agregarea familiala (prevalenta cazurilor in familie > prevalenta in populatia generala)

o Gemeni (concordanta dizigoti 10% vs. monozigoti 50%)

o Copii adoptati (mediul socio-cultural si educativ – influenta nesemnificativa asupra riscului

de aparitie a schizofreniei la copii proveniti dintr-o familie biologica la risc)

 Factori psihosociali

o Teorii psihanalitice

o Teorii legate de familie:

 dubla constrangere („double bind” – Bateson) – mesaje contradictorii

 emotia exprimata („expressed emotion”) (calitatea interactiunii dintre familie si subiect, respectiv
reactiile spontane ale familiei la patologia subiectului – critici, ostilitate, supraimplicare emotionala =
high EE / emotii pozitive, caldura afectiva = low EE => PSIHOEDUCAREA FAMILIEI !)

o Teorii sociale cauza/efect? (clasa sociala, educatia, habitatul urban/rural, fenomenul de

emigrare, somajul, crizele economice, lipsa locuintei)

32. Principii de tratament in schizofrenie

PRINCIPII:

- Un singur antipsihotic, ales in functie de eficacitatea din trecut sau in functie de RA

- Se trateaza 4-6 saptamani cu doze adecvate inainte de a decide daca antipsihoticul necesita schimbat
- Se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei, apoi se ajusteaza in functie de aceasta
- Ameliorare ore-zile, remisiunea dureaza pana la 6-8 saptamani

FARMACOTERAPIE:

o ANTIPSIHOTICE

- Neuroleptice clasice: haloperidol (potenta mare, 4-6 mg/zi, efecte extrapiramidale), clorpromazina
(potenta mica, 100-600 mg/zi, efecte sedative si anticolinergice), depot - retard (flufenazina,
haloperidol)
- Neuroleptice moderne: sulpirid, amisulprid
- Antipsihotice atipice (simptome negative, ameliorare functii cognitive): clozapina (linia II – formele
rezistente), olanzapina, risperidona, quetiapina, paliperidona, aripiprazol

o BENZODIAZEPINE (neliniste, anxietate, insomnie, efecte secundare extrapiramidale)

o ANTIPARKINSONIENE (trihexifenidil 2-4 mg/zi – efecte secundare extrapiramidale)

~ Intretinere:

- stabilizare primele 3-6 luni

- dupa primul episod: 1-2 ani
- dupa 2 episoade: 5 ani
- dupa 3 episoade: toata viata

! intreruperea tratamentului -> riscul de recadere este de 60% in 6 luni

TERAPII PSIHOSOCIALE:

- Terapie comportamentala (abilitati sociale), cognitiva

- Terapii de grup
- Terapie familiala: educatie, sustinere, emotia exprimata
- Reinsertia sociala: spitale de zi, centre de zi, apartamente protejate

33. Tulburarea deliranta

CIM-10:

O idee/un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice schizofreniei (altele decat cele
total imposibile), de exemplu: persecutie, grandoare, hipocondrie, gelozie, erotomanie – durata de
minim 3 luni, halucinatii pot aparea tranzitoriu (nu persista).

DSM-IV-R:

Delir non-bizar (exemple: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat, idei hipocondriace) –
minim 1 luna
Criteriile A pentru schizofrenie (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a activitatii, simptome
negative) nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea halucinatii tactile, olfactive legate de delir (rar).

In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata.

15
 SUBTIPURI:

- Erotomanie (sdr. Clerambault)

- Grandoare (megalomania)
- Gelozie (paranoia conjugala, sdr. Othello – cand se refera la sot/sotie)
- Persecutie (cel mai frecvent – conspiratie, inselaciune, urmarire, spionaj, otravire, hartuire; paranoia
qverulenta – intentare procese legale cu motivatii aberante)
- Somatic (psihoza monosimptomatica hipocondriaca)
- Mixt
- Altele (TD nespecificata): sdr. Capgras, sdr. Fregoli, sdr. Cotard

CLINIC:

- ASPECT: tinuta corecta / excentrici, suspiciosi, ostili

- PERCEPTIA: nu au halucinatii sau iluzii persistente
- ATENTIE, MEMORIE, ORIENTARE: normale
- DISPOZITIE: concordanta cu delirul (grandoare + euforie, persecutie + suspiciune); uneori simptome
depresive
- GANDIREA: tulburari ale continutului gandirii (delir sistematizat, continut posibil – inselat, infectat,
iubit); discurs frecvent logic, uneori circumstantialitate
- CONSTIENTA BOLII: nu au constienta bolii
- CONTROLUL IMPULSULUI: evaluare risc suicid, homicid, alte tipuri de agresivitate determinata de delir

TRATAMENT:

- Spitalizare pentru: evaluare completa medicala/neurologica si evaluarea riscului auto/heteroagresiv

- Stabilirea unei aliante cu pacientul; daca clinicianul nu reuseste sa convinga pacientul -> comisie
- Farmacoterapie: antipsihotice
- Psihoterapie (cognitiv-comportamentala, orientata pe introspectie): initial terapeutul nu contrazice si
nu accepta delirul; evaluarea posibilitatii terapiei familiale

34. Particularitati clinice ale tulburarii depresive majore (episodul depresiv

major)

Episodul depresiv – durata minim 2 saptamani

Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala.

Clasificare:

- ED usor, mediu, sever

- ED sever cu/fara simptome psihotice: halucinatii, idei delirante congruente/incongruente cu dispozitia
- ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice

Caracteristici:

ASPECT: facies depresiv, lentoare psihomotorie

PERCEPTIE: acuze somatoforme, simptome psihotice (halucinatii in formele severe)

ATENTIE SI MEMORIE: afectate (scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta)

CONSTIENTA BOLII: prezenta

 GANDIRE: lentoare, accentuare fenomene obsesive, capacitate decizionala redusa,
ideatie cu uncontinut negativ (inutilitate, incapacitate, culpabilitate, idei suicidare,
autostima scazuta)

 IDEATIE SUICIDARA: plan, APP tentative, idei marcate de inutilitate, abuz de

substante,izolare sociala, grad marcat de anxietate, panica, neliniste,
insomnie

 IN FORMELE SEVERE: idei delirante congruente/incongruente cu dispozitia

DISPOZITIE: depresie, anxietate, disforie (depresie + excitabilitate crescuta -

agresivitate, disconfort somatic), iritabilitate + scaderea interesului si a placerii in
toate ariile, lipsa reactivitatiila stimuli placuti, scaderea marcata a libidoului

ACTIVITATE MOTORIE: lentoare, fatigabilitate (sau agitatie psihomotorie)

RITM NICTEMERAL: tulburari de somn (insomnie/hipersomnie)

APETIT ALIMENTAR: modificat (scadere/crestere apetit -> scadere/crestere in

greutate –aproximativ 5% intr-o luna)

35. Ipoteze etiologice ale tulburarilor afective

Determinism bio-psiho-social

I. Factori biologici:

- Anomalii amine biogene (NE, serotonina, dopamina)

- Anomalii neuroendocrine (administrare dexametazona, TRH)
- Anomalii ale somnului (EEG, REM – miscari oculare)
- Arii posibil implicate: sistem limbic, ggl. bazali, hipotalamus

II. Factori genetici - rolul factorului genetic TB > TDM

- Studii familiale (rude gr. I au risc de 2-3x > de TDM si un risc 8-18x > TB I)
- Studii gemeni (concordanta TDM dizigoti 20% < monozigoti 50% / TB dizigoti 5-25% <
monozigoti 80% )
- Studii adoptie (confirma importanta factorului genetic)

III. Factori psihosociali

- Evenimente de viata – pot precede primul episod (pierderea unui parinte inainte de 11
ani, pierdereapartenerului)
- Personalitatea premorbida (personalitatea de tip obsesiv-compulsiv, histrionism depresiv)
- Teoria cognitiva: distorsiuni ale experientelor de viata, autoevaluare negativa, pesimism

36. Episodul hipomaniacal

Episodul hipomaniacal – durata

minim 4 zileCaracteristici:

- Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila

- Cresterea autostimei, idei de grandoare
- Scaderea nevoii de somn
- Presiunea de a vorbi
- Distractibilitate
- Neliniste
- Implicare excesiva in activitati care presupun riscuri – superficializarea judecatii
- Modificare in functionarea persoanei, tulburarile fiind observate de catre cei din jur

+ Nu duce la disfunctii importante, nu necesita spitalizare, nu are elemente psihotice.

37. Episodul maniacal

Episodul maniacal – durata minim 1

saptamanaClasificare:
- EM usor, moderat, sever
- EM cu/fara simptome psihotice congruente/incongruente cu dispozitia

Caracteristici:

- Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila

- Cresterea autostimei, idei de grandoare
- Scaderea nevoii de somn
- Logoree
- Fuga de idei
- Distractibilitate
- Neliniste sau agitatie psihomotorie
- Implicare excesiva in activitati cu potential nociv – superficializarea judecatii: cheltuieli,
investitii
- Dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat

+ Afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

38. *Distimia (simptome depresive usoare minim 2 ani) (internet)

DSM V:
 Stare depresiva majoritatea timpului – tulburare unipolara - (evaluata subiectiv
sau obiectiv),pe o perioada de cel putin 2 ani (depresie timp de 22 de luni in
ultimii 2 ani) // 1 an pentru copii si adolescenti
 Prezenta simptomelelor asociate depresiei usoare:
a) modificare apetit
b) modificare ritm nictemeral
c) fatigabilitate
d) autostima redusa
e) dificultate de concentrare sau imposibilitate decizionala
 f) lipsa sperantei, pesimismul
 Simptomele nu sunt absente pentru mai mult de 2 luni consecutive in acest interval
de 2 ani (1an la copii si adolescenti)
 Criteriile pentru TDM pot fi prezente continuu pentru 2 ani
 Pacientul nu a avut un episod maniacal / hipomaniacal, iar pacientul nu
indeplineste criteriilepentru tulburarea ciclotimica (episoade succesive de
hipomanie care alterneaza cu depresie usoara – minim 2 ani)
 Depresia nu face parte dintr-o psihoza cronica (schizofrenie, tulburare
schizoafectivapersistenta, tulburare deliranta)
 Simptomele nu sunt provocate de o afectiune organica (ex. hipotiroidism) sau de
consumul desubstante
 Simptomele pot afecta activitatea sociala, academica/profesionala
(ocupationala), familialaetc.

39. Conduita suicidara

SUICIDUL = orice caz in care moartea rezulta direct sau indirect dintr-un act
pozitiv/negativ, facut devictima insasi, care stie ca trebuie sa produca acest rezultat.

Notiunea de suicid tinde sa fie inlocuita cu cea de conduita suicidara, care inglobeaza:
suicidul reusit,tentativele suicidare (sinucideri ratate), ideile de sinucidere, sindromul
presuicidar.

FACTORI DE RISC:

- Deces al unei persoane apropiate

- Despartiri recente, divort, esec sentimental
- Evenimente psihotraumatizante (umilire)
- Somaj, schimbari/conflicte profesionale
- Afectiuni somatice cronice
- Abuz de alcool
- Izolare sociala

*TENTATIVA DE SUICID: urgenta psihiatrica !, poate fi repetata si reprezinta un FR major

pentru suicid;semnifica adeseori nevoia crescuta de afectiune din partea anturajului, fata de
care subiectul se simte izolat, respins.

40. Delirium tremens

DELIRIUM TREMENS = cea mai severa complicatie a sevrajului la alcool, fiind un sindrom
acut organiccerebral (URGENTA MEDICALA!)

DEBUT: 48-72h (2-5 zile, rar 7 zile)

DURATA: 2-5 zile -> 2 saptamani

CLINIC:

- Simptomatologie de sevraj anterioara

- Perturbarea atentiei si a starii de constienta/ confuzie, caracter fluctuant – dificultati in
 mentinereastarii de veghe
- Deficit mnezic
- Dezorientare temporo-spatiala
- Tulburari de perceptie cu agravare vesperala (! auto/heteroagresivitate)
- Labilitate afectiva, fatigabilitate – persistente
- Hiperactivare neurovegetativa: tahicardie > 100 bpm, HTA, hipertermie > 40 g C, agitatie,
diaforeza,tremor al extremitatilor, crize grand-mal, anxietate, cefalee, greata, varsaturi,
palpitatii, insomnii, inapetenta

TRATAMENT:

- A+B+C +D

- „Coma cocktail”: glucoza 0.5 – 1g/kgc + naloxon 0.1 – 2 mg + tiamina 100 mg

- FARMACOLOGIC:

 BENZODIAZEPINE (25 mg clordiazepoxid, 5 mg diazepam, 1 mg lorazepam) - doze

fixe 6h / infunctie de simptomatologie / doze de incarcare + intretinere
COMPLICATII: suprasedare, detresa respiratorie, pneumonie de aspiratie, aritmii
cardiace

 DT REFRACTAR (= ATI): doze > 40-50 mg diazepam 1h sau > 200 mg diazepam
3-4 h pentrucontrolul simptomatologiei => necesita tratament auxiliar

TRATAMENT AUXILIAR:

 antipsihotice (haloperidol / olanzapina - doze mici) – nu trebuie utilizate in primele 2 zile

de sevraj =>risc convulsii
 anestezice (propofol, barbiturice) – supradoza = detresa respiratorie, coma

 ANTICONVULSIVANTE – preventie crize convulsive SSA

 BACLOFEN – agonist R GABA, miorelaxant

 VITAMINE GRUP B i.v. – preventie encefalopatie Wernicke

 HIDRATARE + REECHILIBRARE HIDROELECTROLITICA (hipoK, hipoMg)

Curs nou

1. Sedarea - benzodiazepine
- efect tranchilizant și anticonvulsivant.
• oral sau parenteral (iv de preferat)
•lorazepam 2-10 mg sau diazepam 5-10 mg la
4-6 ore, cu reducerea dozelor funcție de
evoluție (maxim 14 zile);
2. Administrare parenterală de vitamine grup B (vitamina
B1, B6) - pentru prevenirea encefalopatiei Wernicke
3. Hidratare și echilibrare hidroelectrolitică
(hipokaliemie, hipomagnezemie)
4. Corectarea concomitentă a altor dezechilibre
metabolice, a infecțiilor sau a traumatismelor
craniocerebrale ce pot fi asociate
•Supraveghere strictă
•Dieta hipercalorică, vitamine
•Netratat - risc letal

41. Dementa Alzheimer

Scădere severă a numărului de sinapse şi neuroni
• Degenerescenţă neurofibrilară: îngroşarea fibrilelor
fine intraneuronale şi transformarea lor în fascicule
groase răsucite în forme helicoidale (proteina tau
hiperfosoforilată)
• Plăci senile “nevritice” cu depozite centrale de
amiloid patologic
• Angiopatie amiloidă (CAA cerebral amlyloid
angiopathy)
• Reacţii inflamatorii localizate
• Atrofie corticală
A - Dezvoltarea de deficite cognitive multiple manifestate
prin:
- tulburări de memorie (imposibilitatea de a învăţa noi
informaţii şi de a-şi reaminti informaţii anterior
învăţate) şi
- cel puţin una din următoarele tulburări cognitive:
• afazie (tulburări de limbaj)
• apraxie (incapacitatea efectuării activităţilor motorii în
ciuda funcţiei motorii intacte)
• agnozie (imposibilitatea de a recunoaşte sau identifica
obiecte în ciuda funcţiilor senzoriale intacte)
•tulburări ale funcţiilor executive (planificare,
organizare, abstractizare)
B- Evoluţia se caracterizează prin debut gradat şi
declin progresiv al funcţiilor cognitive
• C - Deficitele cognitive determină tulburări
semnificative ocupaţionale sau în viaţa socială şi
reprezintă un declin semnificativ faţă de un nivel
anterior.
• D - Deficitele cognitive de la punctul A nu se datorează:
• bolilor de sistem nervos central care determină deficite progresive
ale memoriei şi funcţiilor cognitive (boală cerebrovasculară, boală
Parkinson, boală Huntington, hematom subdural, hidrocefalie cu
presiune normală)
• condiţii sistemice care sunt cauze cunoscute de demenţă
(hipotiroidism, deficit de vitamină B12 sau acid folic, deficit de
niacină, hipercalcemie, neurosifilis, infecţie HIV)
• condiţii determinate de diferite substanţe
• E - Deficitele nu apar în mod exclusiv în evoluţia
deliriumului
• F- Nu se justifică mai bine o altă tulburare psihiatrică
majoră dominantă (tulburări depresive majore,
schizofrenie)

DIAGNOSTIC:

- Deficite cognitive multiple: tulburari ale memoriei (fixare, evocare), afazie, apraxie,
agnozie, tulburaredisexecutiva (planificare, organizare), dezorientare temporo-spatiala,
modificare a personalitatii (accentuare trasaturi, iritabilitate, ostilitate, heteroagresivitate,
comportament dezinhibat)

- Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior (declin treptat, debut insidios)

- Debut precoce < 65 de ani, tardiv > 65 de ani

- Asociat cu: risc de suicid, delirium, depresie, anxietate, halucinatii (vizuale) si

idei delirante(persecutie)
TRATAMENT:

- PSIHOSOCIAL: art-terapie, dans-terapie, terapie cognitiva, „reminiscence therapy”

• Identificare + tratare boli coexistente
• Control periodic săptămânal/ lunar
• Evaluare risc suicidar, acte autoagresive
• Evaluare posibilitate condus
• Educarea familiei
-

- FARMACOLOGIC:
 INHIBITORI ACETILCOLINESTERAZA: donepezil, rivastigmina, galantamina (stadii usoare-
medii)
 ANTAGONIST R NMDA: memantina (stadii medii si severe)
 VITAMINA E
 ANTIPSIHOTICE: risperidona (agitatie, delir)
 ANTIDEPRESIVE (depresie)

42. Dementa vascular

• a doua ca frecventa dupa boala Alzheimer
• spectru de patologii cerebrale vasculare care contribuie la aparitia
declinului cognitiv
• exista multi pacienti care au declin cognitiv prin patologii mixte (cel
mai frecvent vascular si boala Alzheimer)
• exista doua variante:
un diagnostic de AVC este urmat de declin cognitiv
 o leziune vasculara este identificata pe imageria cerebrala la un pacient cu
declin cognitiv fara istoric de AVC manifest
 a doua cauza de dementa, cunoscuta ca dementa multi-infarct si cauzata de accidente
vasculare cerebrale
 reprezinta 17-29% din pacientii cu dementa
 dementa Alzheimer si cea vasculara afecteaza impreauna 70-90% din pacientii cu
dementa, in timp ce celelalte forme de dementa reprezinta 10-30%
 componenta vasculara din boala Alzheimer este importanta, in timp ce componenta
neurodegenerativa din dementa vasculara este secundara
 dementa vasculara este cauzata de leziuni focale sau difuze la nivel cotical sau
subcortical ca rezultat al bolii cerebro-vasculare
 este mai frecventa la barbati
 cauze secundare de dementa vasculara:
o accidente vasculare embolice datorate bolii cardiovasculare (ex: fibrilatia
atriala)
o placi ateromatoase de la nivelul arterei carotide

Prevalenta
 2.2% la femei intre 70-79 ani si 16.3% la barbati peste 80 ani
 se coreleaza cu incidenta accidentelor vasculare cerebrale (AVC)
 dupa 3 luni de la AVC 25-30% din pacienti prezinta simptome de dementa

Tipuri de accidente vasculare cerebrale (AVC) asociate dementei vasculare

 trombotic: cel mai comun tip – accidentele vasculare se datoreaza unor trombi sau
placilor ateromatose de pe traiectul vaselor
 emboli: blocajul de la nivelul arterei este cauzat de emboli sau materiale ateromatoase
din artera carotida
 lacunar: accidente vasculare mici, uneori fara simptome clinice rezultate din ocluzia
unor artere cerebrale mici in regiuni non-corticale
 hemoragic: forma cea mia putin frecventa, dar cea mai severa, consecinta rupturii
unui anevrism sau unei malformatii arterio-venoase, apare adesea la patienti cu
hipertensiune arteriala (HTA) si terapie anticoagulanta
Factori de risc (la fel ca la accidentele vasculare cerebrale)
 ateroscleroza
 hipertensiune arteriala (HTA)
 dislipidemie
 aritmii cardiace
 diabet zaharat
 fumat
 obezitate
 * Un risc crescut il au pacientii varstnici, cu nivel educational scazut, cu istoric familial de
dementa si istoric de boala coronariana.
* Tratamentul si preventia AVC poate scadea prevalenta dementei vasculare.

Patogeneza dementei vasculare - dementa vasculara este cauzata de leziuni vasculare variate si
combinate ale creierului care includ:
 infarcte in diferite teritorii cerebrale
 leziuni mici si medii in arii importante functional
 infarcte lacunare
 leziuni ischemice incomplete
 leziuni la nivelul hipocampului
 scleroza

Simptome clinice ale dementei vasculare

 dementa vasculara corticala
o tulburari de memorie asociate cu unul sau mai multe din urmatoarele: apraxie,
afazie, agnozie si disfunctii executive
o deficit neurologic: hemiplegie sau pareza contralateral leziunii
 dementa vasculara subcorticala
o poate afecta ganglionii bazali, talamusul, capsula interna
o leziunile de la nivelul ganglionilor bazali se manifesta clinic prin tremor,
rigiditate, bradikinezie, instabilitate posturala, miscari involuntare
o leziunile de la nivelul nucleilor talamici determina tulburari de memorie si
sindrom Korsakov (amnezie anterograda, confabulatie, absenta criticii)
 debut acut
 evultie fluctuanta, in puseuri, agravandu-se la fiecare nou accident vascular cerebral
 in dementa corticala apare hemiplegie, hemianopsie, incontinenta urinara
 in dementa subcorticala apar tulburari de mers, sindrom pseudobulbar (disgrafie,
disartrie, reflex palmo-mentonier)

Crietrii MINDS-AIRENS – pentru diagnostic de dementa vasculara probabila

 I. Criterii pentru diagnostic clinic de dementa vasculara probabila
1. Dementa definita prin declin cognitiv fata de un nivel anterior si manifestat prin
afectarea memoriei si a minimum 2 arii cognitive (orientare, atentie, limbaj integrare vizual-
spatiala, functie cognitiva, control motor, praxie), evident prin examen clinic si documentata
prin teste neuropsihologice; deficitele trebuie sa fie suficient de severe incat sa interfere cu
activitatile zilnice dincolo de deficitele neurologice majore determinate de AVC (ex: deficit
motor)
Criterii de excludere a diagnosticului:
 alterarea starii de constienta, delirium, psihoza, afazie severa, deficit sensorial si
motor sever care sa impiedice testarea neuropsihologica
 de asemenea sunt excluse cazurile cu afectiuni sistemice sau neurologice cu dementa
(ex: boala Alzheimer)care pot fi raspunsul pentru deficitele cognitive
2. Boala cerebrovasculara – prezenta semnelor neurologice focale evidente prin
examen clinic neurologic, cum sunt hemipareza, pareza faciala centrala, semnul Babinski,
tulburari de sensibilitate, hemianopsie, disartrie, prezente sub formasemiologica de sindrom
neurovascular (cu/fara istoric de AVC) si dovada imaginstica de boala cerebrovasculara (CT,
RMN), sub forma infarctelor cerebrale multiple in teritoriul vaselor mari, a unui singur
infarct situat strategic (ex: girus cingular, talamus, partea bazala a emisferelor cerebrale,
teritoriul arterei cerebrale posterioare sau anterioare), a lacunelor multiple la nivelul
ganglionilor bazali sau substantei albe, o leziune extensiva la nivelul substantei albe
periventricular sau a oricaror combinatii de asemenea leziuni.
3. O relatie de cauza-efect intre dementa si boala cerebrovasculara manifestata prin
una din urmatoareele variante:
 debutul dementei in interval de 3 luni de la AVC
 deteriorare abrupta sau fluctuanta a functiilor cognitive sau progresiv „in trepte” a
deficitelor cognitive
II. Caracteristici care sustin diagnosticul de dementa vasculara probabila
1. Aparitia precoce a unei tulburari de mers – cu pasi mici, magnetic, apraxic-ataxic
sau de tip parkinsonian.
2. Istoric de afectare a stabilitatii si posturii, cu aparitia caderilor frecvente,
neprovocate.
3. Tulburari mictionale, cu necesitatea imperioasa de a mictiona, polakiurie si alte
simptome neexplicate de a afectiune urologica.
 4. Sindrom pseudobulbar.
5. Modificari ale structurii de personalitate si ale afectului, abulie, depresie,
incontinenta emotionala si alte deficite de tip subcortical, inclusiv retard psihomotor si
sindrom disexecutiv.
III. Caracteristici care fac dubitabil diagnosticul de dementa vasculara probabila
1. Debut precoce al tulburarilor mnestice si agravare progresiva a acesteia si a a ltor
tulburari cognitive (afazie, apraxie, agnozie) in lipsa unro leziuni corespunzatoare evidente
prin imagistica.
2. Absenta semnelor focale neurologice, cu exceptia afectarii in ariile cognitive.
3. Ansenta leziunilor cerebrovasculare caracteristice la examenul imagistic cerebral
(CT/RMN).

Criterii de diagnostic DSM IV

A. Deficite cognitive multiple manifestate atat prin tulburari de memorie cat si prin
una din urmatoarele: afazie, agnozie, apraxie, tulburari ale functiei executive.
B. Deficitul cognitiv reprezinta un delin fata de unanumit nivel anterior de functionare
si produce modificari in fnctionarea sociala si ocupationala.
C. Semne de focar neurologic si simptome ale unor boli cerebrovasculare care pot fi
legate etiologic de disfunctii.
D. Deficitul nu apare doar in tmpul deliriumului.

Tratamentul dementei vasculare – obiective

 preventia primara
 preventia secundara: la pacientii care au prezenetat anterior accidente vasculare
cerebrale (AVC)
 folosirea agentilor neuroprotectivi
 inhibitori de colinesteraza
 antagonistii receptorilor de glutamat

Preventia primara:
o se aplica pacientilor care au risc crescut de accident vascular cerebral (AVC)
 o factori de protectie pentru AVC: modificarea stilului de viata, controlul tensiunii
arteriale, dieta echilibrata, renuntarea la fumat
o la cei cu risc crescut de AVC de tip ischemic – tratament cronic cu antiinflamatoare
nesteroidiene cu actiune antiplachetara (ex: acid acetilsalicilic) sau statine pentru
modificarea constantelor sanguine si a dislipidemiei
* Prevenie primara si secundara la cei cu tulburari cronice de ritm cardiac (ex:
fibrilatie atriala in insuficienta cardiaca cronica).

Neuroprotectia
 eficienta in imbogatirea cognitiei la pacientii cu deteriorare cognitiva sau dementa
vasculara
 medicamente procognitive (antidementiale):
o inhibitori de colinesteraza: folositi pentru imbunatatire cognitiei dar si pntru
ameliorarea apatiei, iritabilitatii, anxietatii, depresiei si manifestarilor de tip
halucinator-delirant
 Donepezil 5-10 mg/zi – dementa vasculara usoara/moderata
 Rivastigmina 6-12 mg/zi – la cei cu modificari neuroimagistice la
nivelul substantei albe
 Galantamina 16-24 mg/zi – poate aduce un beneficiu suplimentar prin
actiune sa specifica la nivelul receptorilor nicotinici 2-7 si a activarii
secundare de tip glutamatergic
o modulatorii receptorilor NMDA: au calitati neuroprotective demonstrate, scad
in conditiile accidentelor vasculare cerebrale activitatea hiperglutamatergica
perilezionala
 Memantina 10-20 mg/zi – asociat tratamentului de preventie
secundara.

43. Dementa fronto temporala

 boala degenerativa cu debut insidios caraterizata de tulburari de comportament si
personalitate, disfunctie executiva si tulburari de limbaj
 cea mai frecventa cauza de dementa cu debut precoce
 varsta medie de debut este de ~ 58 de ani
• exista 2 forme clinice:
varianta cu tulburari de comportament (cea mai frecventa forma)
varianta cu afazie primar progresiva (APP)
• uneori diagnosticul ≠ tulburari psihiatrice este dificil

 durata de evolutie este similara cu cea din boala Alzheimer – 2-20 ani, cu o medie de
8 ani
 trasatura clinica definitorie = profunda alterare a personalitatii si comportamentului
social, cu tocire afectiva si pierdere precoce a insight-ului
 neuronii afectati sunt pozitivi pentru proteina Tau anormal fosforilata si ubiquitina

3 forme clinice
 dezinhibata – dezinhibitie, hiperactivitate, distractibilitate, inadecvare sociala
 cu apatie – apatie, inertie, hipobulie, fatigabilitate mentala
 cu stereotipii comportamentale – de la manierisme la ritualuri superstitioase
complexe; este frapanta lipsa de preocupare si de reactie fata de aceste
comportamente

Manifestari clinice esentiale pentru diagnosticul de dementa fronto-temporala probabila

Tulburari de comportament
 debut insidios si progresie lenta
 pierderea precoce in evolutie a respectului de sine (neglijarea igienei personale)
 pierderea precoce in evolutie a comportamentului normal in societate (pierderea
tactului social, infractiuni)
 semne precoce de dezinhibitie (impulsuri sexuale neinhibate, comportament violent,
glume nepotrivite)
 rigiditate mentala, inflexibilitate
 hipermobilitate: modificari de dieta, consum excesiv de alimente, manii alimentare,
fumat sau consum de alcool excesiv, explorare orala a obiectelor
 comportament stereotip si perseverent: plimbari execsive, gesturi repetate ca batai din
palme, cantat, dansat, preocupare excesiva pentru imbracat, tezaurizarea diferitelor
obiecte, folosirea toaletei
 comportamente de utilizare: explorarea excesiva a obiectelor din mediul inconjurator
 tulburari de atentie, impulsivitate
 lipsa criticii actiunilor proprii, lipsa constientizarii bolii
Tulburarea afectiva
  depresie, anxietate, sentimentalism exagerat, idei fixe si suicidare (precoce si
trecatoare)
 ipohondrie, preocupari somatice bizare (precoce si trecatoare)
 indiferenta emotionala, apatie, lipsa empatiei si simpatiei
 amimic (lipsa de spontaneitate, inertie)
Tulburari de limbaj
 reducere progresiva a limbajului spontan si a vocabularului (economie in exprimare)
 stereotipii verbale: repetarea unui repertoriu modest de cuvinte, fraze, locutiuni
 ecolalie cu perseverare
 mutism (in stadiile tardive)
Orientarea spatiala si praxia – conservate
Semne clinice la examenul neurologic:
 reflexe primitive (precoce)
 incontinenta (precoce)
 akinezie, rigiditate, tremor (tardiv)
 hipotensiune arteriala oscilanta
Investigatii paraclinice si neuropsihologice:
 EEG – normal
 imagistica cerebrala – modificari predominant la nivelul lobilor frontali si temporali
(anterior)
 alterarea testelor neuropsihologice de „lob frontal” , in lipsa amneziei, afaziei severe,
tulburarilor de perceptie spatiala
Caracteristici care susţin diagnosticul de demenţă fronto-temporală probabilă:
- Debut înainte de 65 de ani;
- Istoric familial pentru o afecţiune similară la o rudă de gradul I;
- Pareze de nervi bulbari, deficit motor, amiotrofii, fasciculaţii (boală de neuron motor).
Tratament
 inhibitori de colinesteraza – nu sunt eficienti (nu există anomalii ale sistemului
colinergic)
 antidepresivele, in special inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) pot fi
indicati (ameliorează în măsură variabilă tulburările de comportament)
 44. Dementa Parkinson
Boala Parkinson = o maladie neurodegenerativa care afecteaza 1% din populatia peste 60
ani.
 se caracterizeaza prin manifestari de tip motor ce asociaza semne si simptome ne-
motorii dintre care cele mai importante fiind depresia si dementa
 aproximativ 40% din pacientii cu boala Parkinson dezvolta pe durata evolutiei bolii
manifestari deteriorative cognitive ce evolueaza spre dementa
 este dificil de diferentiat dementa din boala Parkinson de cea cu corpi Lewy care este
o tulburare dementiala ce asociaza manifestari parkinsoniene
 instalarea dementeti in 12 luni de la primele manifestari motorii sugereaza dementa cu
corpi Lewy si nu dementa din boala Parkinson

Deteriorarea cognitiva din boala Parkinson – cuprinde mai multe domenii:

 alterarea functiei executive
 disfunctii visuale si disfunctii ale coordonarii visio-spatiale (factor debilitant
important)
 functia mnezica este relativ pastrata la pacientii cu boala Parkinson comparativ cu alte
demente
 simptomele cognitive se dezvoltă la o anumită perioadă de timp după apariția
simptomelor motorii
In conditii dificile de diagnostic se poate apela la evaluarea componentelor
neurodegenerative in LCR, β-amiloidul 1-42 fiind mult scazut in dementa cu corpi Lewy si
normal in boala Parkinson.

Tratament
 pe langa medicatia specifica bolii Parkinson, pentru imbunatatirea calitatii cognitive
se pot folosi inhibitori de acetilcolinesteraza: Donepezil si recent exista studii si
pentru Memantina si Rivastigmina (utile in dementa din boala Parkinson)
 comportamentul psihotic – antipsihotice atipice ce nu determina efecte
extrapiramidale: doze minime de Clozapina (50 mg/zi) sau Quetiapina (50-100
mg/zi)
 agitatia psiho-motorie – timostabilizatoare: Acid valproic, Oxcarbamazepina
  tulburari depresive – antidepresive novel: Bupropion, Mitrazapina, Paroxetina
 se pot asocia terapii ne-medicamentoase si antrenamente fizice utilizate si in alte
forme de dementa.

45. Enumerati complicatiile psihiatrice ale alcoolismului

- Intoxicatia alcoolica (dizartrie + lipsa coordonare + ataxie + tulb. atentie/memorie)

- Sevrajul necomplicat (hiperactivitate autonoma + tremor extremitati + insomnie + iluzii,
halucinatiitranzitorii + agitatie psihomotorie + cefalee, greata, voma)
- Sevrajul complicat cu convulsii
- Delirium tremens
- Tulburarea psihotica indusa de alcool
- Tulburarea amnezica persistenta indusa de alcool
- Encefalopatia Wernicke (ataxie + confuzie + oftalmoplegie)
Tulburare neurologica acuta sau subacuta care asociaza:

o Ataxie;
o Confuzie;
o Tulburari de echilibru;
o Nistagmus orizontal;
o Paralizia perechii VI de nervi cranieni;

- Sindromul Korsakoff (confabulatii + amnezie anterograda)

Are evolutie cronica;
• Psihic apar:
o Pseudoreminiscente;
o Amnezie antero-retrograda;
o False recunoasteri;
o Scaderea accentuata a capacitatii de a retine noi informatii;
o Dezorientare temporo-spatiala;
o Confabulatii mnestice;
• La examenul neurologic se evidentiaza polineuropatie periferica;
-tulburare de somn
46. Enumerati tulburarile psihice induse de consumul de substante
- Intoxicatii si sevraj
- Delirium
- Tulburari psihotice
- Tulburari de dispozitie
- Tulburari anxioase
 - Sindrom amnestic, Wernicke-Korsakoff
- Tulburare dementiala
- Disfunctii sexuale
- Tulburari de somn

47. Sevrajul la opiacee

- La 8-10 h de la ultima doza: lacrimare, rinoree, cascat, transpiratii, dureri musculare,
piloerectie,craving
- Greata, varsaturi, diaree, crampe abdominale, dureri musculare
- Febra
- Insomnie
- Semne de excitabilitate - de rebound a SNC: midriaza, tahicardie, HTA, hiperemie cutanata
tranzitorie,miscari involuntare

De la profa

 intensitatea sevrajului depinde de:

o doza anterioara
o timpul de înjumătățire al drogului
 dupa 6-12 ore de la ultima administrare pana la maxim de severitate la 36-72 ore si
remisiunea fara tratament in 5-7 zile
 apare dupa doze de cel putin 250 mg morfina/zi sau 80-120 mg heroina/zi
 sevrajul apare dupa:
o incetarea uzului indelungat
o intreruperea brusca
o administrarea unui antagonist al opiaceelor
 simptomele apar datorita hiperactivitatii de rebound a neuronilor noradrenergici din
locus coeruleus
 nu este o urgenta insa sevrajul opioid netrtat poate determina sechele medicale
serioase la persoanele sanatoase (se remite dupa 5-7 zile)
simptome:
semne clinice tip pseudogripal (lacrimare, rinoree, frisoane)
o piloerectie, transpirații
o neliniste psiho-motorie
o cascat repetat
o midriaza
o dureri severe (lombare, abdominale, mialgii)
o spasme musculare
o greata, varsaturi, diaree
o hipertensiune arteriala (HTA)
o hipertermie
o tahicardie
o tahipnee
o craving
o insomnie

48. Sevrajul la cocaina

- Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
- Fatigabilitate
- Cosmaruri
- Tulburari de somn
- Retard sau agitatie psihomotorie
- Cresterea apetitului

De la profa

Criterii de diagnostic DSM-IV-TR

A. Incetarea (sau reducerea) uzului de cocaină, care a fost excesiv şi prelungit.

B. Dispoziţie disforică şi două (sau mai multe) dintre următoarele modificări fiziologice, apărand
in decurs de cateva ore pană la cateva zile după criteriul A:

1. Fatigabilitate;
2. Vise vii, neplăcute;
3. Insomnie sau hipersomnie;
4. Apetit crescut;
5. Lentoare sau agitaţie psihomotorie.

C. Simptomele de la criteriul B cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic in

domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de funcţionare.

D. Simptomele nu se datorează unei condiţii medicale generale şi nu sunt explicate mai bine de
altă tulburare mentală.
.
  apare la cateva ore dupa incetarea consumului si are cele 3 etape specifice stimulentelor:
o faza I (supraacuta)
o faza II (perioada de sevraj propriu-zis)
o faza III (perioada de exctinctie)

49. Toxicomania la benzodiazepine

- Frecvent, dependenta este dezvoltata iatrogen
- Tulburari comportamentale + psihice: sedare, labilitate emotionala, agresivitate, afectare judecata
- Dizartrie
- Lipsa coordonarii

Nistagmus
- Tulburari de atentie si memorie
- Stupor, coma
- ANTIDOT: flumazenil (antagonist BZD)
- SEVRAJ: hiperactivitate autonoma, agitatie psihomotorie, iluzii/halucinatii tranzitorii, convulsii (grand
mal)

Tabloul clinic cuprinde:

• Excitatie hipomaniacala intrerupta de episoade de iritabilitate, neliniste, logoree;
• Nu recunoaste abuzul de medicamente, comportament variabil;
• Concentrare dificila;
• Posibile episoade de confuzie cu dezorientare;
• Neurologic:
o Disartrie;
o Nistagmus;
o Tremor;
o Ataxie;

• Sindrom de sevraj care apare rapid, in primele 24 ore de la sistarea consumului:

o Anxietate;
o Tremor;
o Distorsiuni ale perceptiei vizuale cu senzatie de slabiciune progresiva;
o Ameteli;
o Greata;
o Insomnii;
o Tahipnee;
o Tahicardie;
o Hipotensiune arteriala;
o Frecvent hipertemie.
Dureri musculare, senzații de contractură musculară

Diagostic diferential:
• Sindroame cerebeloase de diferite origini;
• Leuconevraxita;
• Tumori diencefalice;
• Encefalite;
• Sindroame dementiale;
• Alte intoxicatii: azotemia, alcoolismul, bromuri;
• Manifestari convulsive de alta natura;
• Decompensare nevrotica.

Dependenta de benzodiazepine apare la cei care sunt dependenti sau abuzeaza de alte substante
psihoactive.

Sindromul de discontinuare: orice eveniment clinic nou din perioada post-terapeutica sau care repezinta
o inrautatire in comparatie cu perioada terapeutica propriu-zisa. Anunta posibilitatea aparitiei:
• Sindromului de sevraj;
• Rebound-ului (apare la ore-zile dupa oprirea benzodiazepinelor, cu reaparitia simptomelor
initiale);
• Recaderii: reaparitia simptomelor de anxietate la saptamani sau luni dupa oprirea unui tratament
eficient.

Nota1: Tratarea insomniei cu benzodiazepine cu T½ mic determina risc crescut de dependenta, din
cauza aparitiei tolerantei dupa utilizare indelungata. Se prescriu 10 zile, apoi se face pauza o saptamana
sau se utilizeaza non-benzodiazepine: Trazodona, Zolpidem, Zopiclona, Etifoxina.

Nota2: Anxietatea intre doze apare la benzodiazepinele cu T½ scurt sau intermediar (Alprazolam,
Lorazepam, Triazolam) si se manifesta prin cresterea brusca a anxietatii (“clock-watching”) si craving.
Cauzele pot fi doze prea mici sau lipsa eficacitatii. Tratament: trecerea la benzodiazepine cu T½ lung.

50. Atacul de panica

ATACUL DE PANICA = o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in
aproximativ 10 minute si se insoteste de 4 sau mai multe dintre urmatoarele:

- palpitatii
- transpiratii
- tremor
- dispnee, senzatie de sufocare
- nod in gat
- durere/disconfort toracic
- greata/disconfort abdominal
- ameteala, lesin
- parestezii, amorteli, furnicaturi
- frisoane sau senzatie de caldura
- derealizare, depersonalizare
- frica de a pierde controlul sau de a innebuni
- frica de moarte
Poate aparea din senin sau legat de anumite situatii.

DD: efectele consumului de substante (droguri, medicamente), conditii somatice (hipertiroidism)

51. Agorafobie

AGORAFOBIE = anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in care
ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica

Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un pod, intr-un mijloc
de transport

Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu, cu efort, anxietate sau subiectul are nevoie de prezenta unei
alte persoane.

*TULBURAREA DE PANICA +/- AGORAFOBIE: atacuri de panica recurente; cel putin unul dintre acestea a
fost urmat, timp de o luna, de: frica referitoare la aparitia altor atacuri / implicatiile atacurilor + modificari
comportamentale semnificative (renuntare la studii, la serviciu etc.)

52. Fobia specifica

Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta unei situatii/a unui obiect
sau de anticiparea acestora.

Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate – care poate avea intensitatea unui
atac de panica. Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila.

Situatia fobica este evitata/suportata greu. Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza

semnificativ cu viata subiectului.

TIPURI:

- animale
- de mediu: inaltimi, furtuni, apa
- sange/injectie: forma frecvent familiala
- situationala: avion, lift, spatii inchise
- altele

53. Fobia sociala

Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu persoane necunoscute
sau este supus unei posibile observatii (critici).

Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod jenant, teama de critica, de evaluare negativa. Expunerea la
respectiva situatie sociala – vorbit public, la TV, la telefon, intalnirea cu persoane noi – provoaca anxietate,
care poate avea intensitatea unui atac de panica. Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si
nerezonabila.

Situatiile respective sunt evitate. Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata

subiectului.

54. Caracteristici clinice ale tulburarii anxioase generalizate

- Ingrijorare si anxietate excesiva, in majoritatea zilelor, timp de minim 6 luni, referitoare la evenimete si
activitati uzuale (scoala, serviciu)

- Subiectul isi controleaza ingrijorarea cu dificultate.

- Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune psihica, fatigabilitate, tulburari de concentrare,
iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
- Simptomele duc la suferinta semnificativa, afecteaza calitatea vietii

*TRATAMENT: farmacoterapie (antidepresive + anxiolitice – adj.) + psihoterapie (cognitiva,

comportamentala, psihodinamica)

55. Caracteristici clinice ale tulburarii obsesiv-compulsive

OBSESII = ganduri, impulsiuni, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si inadecvate si
determina anxietate marcata sau suferinta.

 Continutul obsesiilor este in contradictie cu educatia, valorile si preocuparile subiectului ->

recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti, este jenat, are critica continutului inacceptabil ->
ignorare, suprimare, neutralizare cu alte ganduri sau actiuni = COMPULSII
COMPULSII = comportamente repetitive (igiena excesiva, ordine, verificare) sau acte mintale repetitive
(rugaciuni, numaratoare, gesturi) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns la obsesii sau
conform unor reguli care trebuie aplicate cu strictete (ritualuri)

 Comportamentele sau actele mintale au ca scop prevenirea sau reducerea suferintei.

Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive si nerezonabile.

Obsesiile/compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (> 1 h/zi) sau interfereaza semnificativ cu viata
subiectului.

*TRATAMENT: farmacoterapie (antidepresive + anxiolitice – adj.) + psihoterapie (cognitiva,

comportamentala, psihodinamica)

56. Caracteristici clinice ale tulburarii de stres post-traumatic

- Expunerea la un eveniment traumatic (confruntare cu evenimente care implicau moarte, ranirea grava
sau amenintarea integritatii sale sau a altor persoane: razboi, agresiune fizica/sexuala, tortura, ostatic,
dezastre naturale sau provocate de om) -> raspunsul subiectului presupune frica intensa, terifianta,
sentimente de neajutorare si neputinta

- Evenimentul traumatic este retrait = imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
(flashbacks, vise) + suferinta psihologica intensa legata de amintirea evenimentului + reactivitate
vegetativa

- Evitare persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale: nu-si poate
aminti anumite elemente legate de trauma, sentimente de detasare, scaderea interesului si a
reactivitatii afective.

- Excitabilitate persistenta: tulburari de somn, iritabilitate, tulburari de concentrare, vigilenta crescuta

- Durata tulburarii > 1 luna (poate aparea dupa o anumita perioada de la trauma)

- Asociata cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului

*TRATAMENT: farmacoterapie (antidepresive + anxiolitice – adj.) + psihoterapie (cognitiva,

comportamentala, psihodinamica)

57. Tulburare de somatizare

~ Frecvent la femei cu trasaturi e personalitate histrionica

- Multiple acuze somatoforme, cu debut < 30 de ani, evolutie pe o perioada de cativa ani (minim 2);
subiectul solicita tratament, iar simptomatologia interfereaza cu viata subiectului.
- Sunt necesare urmatoarele simptome:
  4 simptome algice: cel putin 4 localizari (cap, abdomen, coloana, articulatii, extremitati,
torace, rect, in timpul ciclului menstrual, in timpul actului sexual, la urinare)
 2 simptome gastro-intestinale (altele decat durere): greata, meteorism, voma, diaree,
intoleranta la diferite alimente
 1 simptom din sfera sexuala (altul decat durere): scaderea libidoului, tulburari de dinamica
sexuala, ciclu neregulat

 1 simptom pseudoneurologic/de conversie (altul decat durere): ataxie, paralizie, nod in gat,
vedere dubla, pierderea vederii, auzului

! Examinarea medicala nu releva o suferinta organica sau daca aceasta este prezenta, simptomele si
deficientele rezultate sunt mult exagerate.

TRATAMENT: farmacologic (anxiolitice, antidepresive) + psihoterapeutic (cognitiv-comportamentala,

suportiva)

58. *Tulburare somatoforma nespecificata (internet)

*CONTEXT: In DSM V – tulburarea de somatizare, hipocondria, tulburarea somatoforma de tipul durerii

persistente si tulburarea somatoforma nespecificata (not otherwise specified – NOS) au fost reunite sub
conceptul de SSD = somatic symptom disorder.

*DSM IV (diagnostic – sursa aafp.org):

- Categorie a tulburarilor somatoforme care nu intruneste criteriile pentru: tulburarea de somatizare

(minim 2 ani), tulburarea somatoforma nediferentiata (minim 6 luni), tulburarea de conversie,
tulburarea somatoforma de tipul durerii persistente, hipocondria, tulburarea corporala dismorfica.

- Simptomele pot fi prezente pentru o perioada de mai putin de 6 luni sau pot implica o patologie
specifica denumita „pseudocieza” (sarcina imaginara) = credinta falsa ca femeia este insarcinata, la
care se alatura „semne obiective de sarcina” (sunt exagerate si interpretate eronat de catre pacienta,
afectand calitatea vietii): abdomen destins fara eversie ombilicala, dureri de travaliu, greata, varsaturi,
senzatia miscarilor fetale, modificari glande mamare si absenta sangerarilor menstruale
(oligo/amenoree).

- Acest diagnostic este rezervat situatiilor particulare, neobisnuite, unde nu exista informatii suficiente
pentru facilitarea unui diagnostic specific

TRATAMENT: farmacologic (anxiolitice, antidepresive) + psihoterapeutic (cognitiv-comportamentala,

suportiva)

59. Tulburare de conversie

Unul sau mai multe simptome au deficite care afecteaza functia motorie/senzitiva si sugereaza o
afectiune neurologica/organica.

ASOCIERI: tulburare de personalitate de tip histrionic

ETIOLOGIE: factori psihotraumatizanti -> convertire (mecanism inconstient de aparare) -> simptome
somatice ~ beneficiul primar: exprimarea unui conflict psihologic inconstient printr-un simptom somatic,
reducand anxietatea si mentinand conflictul in afara constiintei.

SIMPTOMATOLOGIE:

a) Motorie

o Lipsa de coordonare, ataxie

o Paralizii: mono/hemi/tetraplegie
o Slabiciune musculara
 o Tremor
o Afonie
o Disfagie petru lichide/solide
o Nod in gat „globus hystericus”

b) Senzoriala

o Pierderea sensibilitatii / anestezie „in manusa”/”in ciorap” (= polineuropatie)

o Parestezii
o Vedere dubla (= diplopie)
o Cecitate psihica
o Surditate psihica

c) Convulsii „criza isterica” – constiinta nu este modificata

d) Mixte

e) Alte simptome – „la belle indifference”

! Simptomele determina suferinta si afecteaza viata subiectului.

! Simptomele sunt versatile.
! Simptomele NU sunt provocate intentionat/simulate si NU sunt explicate de o suferinta organica/consum
de substante.

TRATAMENT: farmacologic (anxiolitice, antidepresive) + psihoterapeutic (cognitiv-comportamentala,

suportiva)

60. Durere persistenta

• Durerea localizată într- una sau mai multe zone anatomice; constituie motivul solicitării
tratamentului și este suficient de severă pentru a impune atenția clinică
• Durerea duce la suferință și incapacitare
• Factorii psihologici sunt implicați în declanșarea, exacerbarea, severitatea durerii
• Durerea cronică:
• asociată cu factori psihologici
• asociată cu factori psihologici și o afecțiune somatică
• Se poate însoți de: depresie, abuz de substanțe
61. Hipocondria

Preocuparea si teama/convingerea de a avea o afectiune grava, bazata pe interpretarea eronata a

senzatiilor corporale; preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale.

NU este de intensitate deliranta

Duce la suferinta si incapacitare

Durata minim 6 luni.

PREOCUPAREA: functii fiziologice (puls, transpiratii, peristaltism), anomalii fizice minore (iritatii, mici
leziuni), senzatii fizice vagi

ASOCIERI: multiple consultatii la doctori diferiti, investigatii excesive, combinarea tratamentelor, afecteaza
calitatea vietii, depresie, anxietate

TRATAMENT: farmacologic (anxiolitice, antidepresive) + psihoterapeutic (cognitiv-comportamentala,

suportiva)

62. Tulburarea corporala dismorfica

Subiectul este preocupat de un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o anomalie minora,
preocuparea este excesiva.
Simptomatologia duce la suferinta + incapacitare.Debut: adolescenta, evolutie fluctuanta
Daca preocuparea capata intensitate deliranta => tulburare deliranta de tip somatic

PREOCUPAREA: una sau mai multe zone, frecvent la nivel facial (ochi, nas, buze), sani, organe genitale
*Petrec ore in fata oglinzii pentru a „repara” defectele, evita situatii publice, cer asigurari din partea
celorlalti.

ASOCIERI: depresie, idei de suicid sau tentative de suicid ; solicita interventii chirurgicale.

TRATAMENT: farmacologic (anxiolitice, antidepresive) + psihoterapeutic (cognitiv-comportamentala,

suportiva)

63. Tulburarile de personalitate, definitii, clasificare, criterii generale de

diagnostic

PERSONALITATE = totalitatea caracteristicilor emotionale + comportamentale, stabile si predictibile

TULBURAREA DE PERSONALITATE = caracteristicile depasesc variatiile normale, sunt rigide, maladaptative

si duc la suferinta sau perturbari ale vietii sociale, familiale si profesionale.

CLASIFICARE

 Cluster A: TP paranoida, TP schizoida, TP schizotipala (ciudati, excentrici)

 Cluster B: TP antisociala, TP borderline, TP histrionica, TP narcisica (dramatism, exprimare

exagerata a emotiilor)

 Cluster C: TP evitanta, TP dependenta, TP obsesiv-compulsiva (anxiosi)

 Altele: pasiv-agresiva, depresiva

CRITERII GENERALE DE DIAGNOSTIC

Pattern durabil, stabil, inflexibil si dominant (debut in adolescenta) de traire emotionala + comportament
care deviaza semnificativ de la normele socio-culturale ale individului, manifestat in urmatoarele arii:

- Cognitie (cum percepe si se interpreteaza pe sine, pe ceilalti, evenimentele)

- Afectivitate (intensitate, labilitate, adecvare)
- Relatii interpersonale
- Controlul impulsurilor

64. Tulburarea de personalitate de tip paranoid (senzitiv) ~ suspiciozitate

- Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror actiuni neutre/prietenesti sunt interpretate ca ostile,
dispretuitoare, rauvoitoare -> se poate simti atacat si reactioneaza agresiv, violent

- Senzitivitate excesiva la umilire, respingeri

- Excesiva referinta la drepturile sale, atitudine tenace si combativa privind drepturile personale

- Tendinta la interpretare – mecanisme de aparare prin proiectie

- Tensionati, ostili, incapatanati, defensivi (uneori aceste trasaturi sunt adaptative la un mediu ostil)

- Frecvent barbati, rude ale pacientilor cu schizofrenie/tulburare deliranta (teme: gelozie,

 grandomanie, persecutie)

65. Tulburarea de personalitate de tip histrionic ~ dramatism

- Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor – manifestarea emotionala se produce foarte usor si este
mult mai intensa decat o cer circumstantele

- Comportament interpersonal de solicitare/revendicare

- Atragerea atentiei: inconfortabil in situatii cand nu este centrul atentiei, comportament excesiv de
seductiv/erotizat/provocator, labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale

- Limbaj demonstrativ, dramatism, teatralism

- Sugestibilitate

- Considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate

- Frecvent femei, manipulative, rol de victima/printesa, intoleranta la frustrare

66. Tulburarea de personalitate de tip narcisic ~ grandoare

- Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) si nevoia de a fi admirat + lipsa de

empatie

- Exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca superior

- Fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete

- Cere admiratie excesiva

- Se considera special, unic, considera ca i se cuvine, se asteapta la favoruri speciale

- Ii exploateaza pe ceilalti

- Invidie marcata, crede ca si restul il invidiaza + aroganta

- Autostima si imagine de sine foarte fragila -> vulnerabilitate mare fata de critica, infrangere

- Frecvent barbati

28
 67. Tulburarea de personalitate de tip evitant ~ inhibitie

- Inhibitie sociala, sentimente de inadecvare + hipersenzitivitate la evaluare negativa

- Evitarea activitatilor ce implica contacte interpersonale semnificative (teama de critica, dezaprobare,

rejectie, ridiculizare); neimplicare in relatii decat daca este sigur ca va fi acceptat, are putine relatii
apropiate si este inhibat de cele noi

- Se considera inadecvat, neatragator, inferior -> reticenta fata de orice situatie care il poate pune intr-o
lumina proasta

- Teama, tensiune, insecuritate

- ICD10: tulburare de personalitate de tip anxios

- Comorbiditate: depresie, tulburari anxioase (fobia sociala)

68. Tulburarea de personalitate de tip dependent ~ subordonare + lipsa

autonomiei

- Nevoia excesiva de a fi ingrijit, care duce la un comportament submisiv si adeziv + anxietate de

separare

- Dificultate de a lua decizii uzuale fara multe incurajari

- Dificultatea de a initia sau efectua ceva pe cont propriu (lipsa de incredere in sine) -> nevoia de a-i lasa
pe altii sa-si asume responsabilitatea pentru viata sa

- Dificultate in exprimarea dezacordului de teama ca pierde suportul , face multe sacrificii pentru a
obtine suportul

- Sentimente de disconfort si neajutorare cand este singur -> cand o relatie sfarseste, cauta urgent o
alta relatie

- Preocupari nerealiste ca nu se poate descurca singur

- Nevoia fata de celalalt este exagerata fata de situatia reala: persoane varstnice, cu dizabilitati

69. Tulburarea de personalitate de tip antisocial ~ impulsivitate + violenta

- Pattern de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti (debut la 15 ani): infractionalitate,

inselaciuni, impulsivitate, iritabilitate, agresivitate => implicatii medico-legale (batai, violuri, abuzuri,
furturi etc.).

- Desconsiderare fata de siguranta proprie si a celorlalti – condus, consum de alcool si substante

- Neconformare la normele sociale – iresponsabilitate permanenta (incapacitatea de mentinere a unui

serviciu stabil, de respectare a obligatiilor financiare, esec in mentinerea unei relatii sexuale
monogame pentru o perioada prelungita de timp)

29
- Persoana minim 18 ani , la care a existat un diagnostic de tulburare de comportament cu debut
inainte de 15 ani (agresivitate, distrugerea bunurilor, inselaciune, furt, nerespectarea regulilor)

- Lipsa remuscarilor – indiferenta sau rationalizare

- Lipsa empatiei, cinism

- Trasaturile se pot aplatiza > 40 ani

- Frecvent inchisoare, moarte violenta

70. Tulburarea de personalitate de tip schizoid ~ detasare

- Detasare fata de relatiile sociale si interpersonale cu raceala emotionala si preferinta pentru fantezie
si introspectie

- Distant: preferinta pentru activitati solitare, indiferenta fata de lauda/critica, detasare, aplatizare
afectiva, nu exista dorinta/interes pentru experiente sexuale

- Pastreaza capacitatea de testare a realitatii, desi par foarte absorbiti de sine

- Se pot adapta bine la conditii de izolare sociala

- Pot aparea decompensari psihotice scurte

- Frecvent rude ale pacientilor cu schizofrenie / tulburare de personalitate schizotipala

- Prognostic nefavorabil daca dezvolta schizofrenie

71. Tulburarea de personalitate de tip borderline (instabil emotional) ~

impulsivitate + instabilitate

- Instabilitatea relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si a afectelor + impulsivitate marcata

 Eforturi majore pentru a evita abandonul real/imaginar; relatii instabile si intense – idealizare <->
devalorizare

 Instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii – modificarea valorilor, aspiratiilor,

chestionarea identitatii sexuale

 Impulsivitate: abuz de substante, condus, sex neprotejat; in mod repetat idei, comportament,
amenintari cu suicidul si autoagresivitate (automutilare)

 Instabilitate afectiva, sentimente de gol interior, furie intensa + dificultatea de a o controla

 Ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depersonalizare -> decompensari psihotice

- Frecvent suicid 8-10%, tendinta la autodistrugere (viata haotica)

30
 72. Tulburarea de personalitate de tip obsesiv-compulsiv ~ perfectionism

- Sentimente de insecuritate personala, imperfectiune -> constientizare excesiva, verificare, tendinta

la perfectionism si precautie -> lipsa flexibilitatii, deschiderii, eficientei

- Preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare -> pierde obiectivul principal ; inflexibilitate cu
privire la moralitate, etica, valori

- Perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile

- Devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prietenilor - constiinciozitate excesiva

- Reticent in a delega anumite sarcini

- Nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare (atasament), este zgarcit

- Rigiditate, incapatanare

- Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pentru autoritate, dificultate in exprimarea emotiilor,

totul trebuie planificat, verificare excesiva

- Frecvent barbati

- ICD10 : tulburare de personalitate anancasta

73. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal ~ excentricitate

- Deficite sociale si interpersonale, disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii apropiate +

distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric

 DEFICIT SOCIAL: lipsa prietenilor/confidentilor; anxietate sociala marcata + frici si ideatie

paranoide, suspiciozitate

 DISTORSIUNI DE PERCEPTIE: iluzii somatice

DISTORSIUNI DE GANDIRE: idei dominante/prevalente de referinta (NU idei delirante) ~

nterpretarea incorecta a unor situatii reale ca fiind legate de persoana sa; continut: credinte
bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara normelor socioculturale
(telepatie, al saselea simt etc.)

 DISTORSIUNI DE COMUNICARE/LIMBAJ: vorbire bizara – vaga, circumstantiala, metaforica

 DISTORSIUNI AFECTIVE: inadecvare

 COMPORTAMENT + APARENTA (TINUTA) EXCENTRICA, BIZARA

- Frecvent barbati, rude ale pacientilor cu schizofrenie; posibile decompensari psihotice

! ICD-10 o alatura schizofreniei, nu o considera tulburare de personalitate.

31
I. Tulburari de spectru autist – Tulburarea autista / Autismul infantil /
Sindromul Asperger
DEFINITIE SI INCADRARE

TSA (tulburari de spectru autist) = deteriorare calitativa, severa si pervaziva in diverse arii de dezvoltare:

 Interactiune sociala reciproca

 Comunicare (deficit de dezvoltare a limbajului)
 Comportament (stereotipii, pattern-uri repetitive, interese si activitati bizare)

Deteriorarile sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau cu varsta mentala a individului.

Debutul are loc in primii ani de viata (< 3 ani); este evidenta dupa 12 luni.

TPD (tulburari pervazive de dezvoltare) -> includ TSA, care inglobeaza:

o Tulburarea autista = interactiune sociala deficitara + deficit de comunicare + stereotipii

o Tulburarea Asperger = interactiune sociala deficitara + comunicare normala (dezvoltare normala a
limbajului) + stereotipii
o Tulburarea pervaziva de dezvoltare fara alta specificatie (PDD-NOS, autism atipic) = interactiune
sociala deficitara / deficit de comunicare / stereotipii

*DSM V -> diagnosticul complet de TSA necesita urmatoarele completari:

 +/- deficit intelectual

 +/- dezvoltare anormala a limbajului
 +/- afectiune medicala/genetica sau factor de mediu cunoscute
 asociere cu o alta afectiune de neurodezvoltare, mintala sau comportamentala

ETIOLOGIE

- Teorii BIOLOGICE (teoria neuroendocrina a steroizilor sexuali prenatali)

- Teorii GENETICE (poligenica multifactoriala; teoria mariajului asortativ – type S brain individuals)

- Teorii NEUROANATOMICE (lobi frontali, lobi temporali, amigdala, hipocampul)

- Teorii PSIHOSOCIALE (atitudinile parentale –> influente psihogenice – Kanner)

- Teorii NEUROPSIHOLOGICE (expresia faciala si perceptia stimulilor sociali – social intelligence; teoria
mintii – theory of mind ~ empatie cognitiva; teoria hipersistematizarii – type S brain – si a
hipoempatizarii – mindblindness)

*Cu bold – teorii ale lui Simon Baron-Cohen

 TABLOU CLINIC

1.

DEFICIT CALITATIV IN INTERACTIUNEA SOCIALA

- Deteriorare marcata in uzul comportamentelor non-verbale pentru a interactiona social: privitul in

ochi (nu realizeaza contact vizual sau are contact vizual inconstant), expresia faciala, gesturile, posturile

- Incapacitate de a promova relatii cu egali (nu manifesta reciprocitate emotionala + sociala): nu se

simte atras de ceilalti, deseori nu are prieteni, nu initiaza jocuri si nu se alatura grupurilor de copii

- Emotii insuficient manifestate – nu poate intelege felul in care ceilalti isi exprima starile sufletesti:
lipsa dorintei spontane de a impartasi cu ceilalti bucuria, nu-si exteriorizeaza dorintele / interesele, nu-
si exprima ingrijorarea fata de alte persoane, nu simt nevoia de a fi apreciati pentru reusitele lor, pot
avea frici bizare sau nu isi manifesta frica in situatii periculoase

- Emotii inadecvat manifestate: rad sau tipa inadecvat situatiei (exprimarea bizara a emotiilor, oscilatii
marcate)

- Nu diferentiaza persoanele straine de cele pe care le vede zilnic; alteori manifesta anxietate marcata
fata de straini

- Jocuri: nu participa la jocul „cucu-bau”, nu are joc imaginativ „de-a”

DEFICIT CALITATIV DE COMUNICARE

2.
- Lipsa / intarziere in dezvoltarea limbajului expresiv, neacompaniat de mijloace alternative de
comunicare: nu raspunde atunci cand este strigat pe nume, lasa impresia ca nu aude sau ca nu se
asteapta ca cineva sa ii vorbeasca, zambet discret sau fata prietenoasa fara adresabilitate clara (este
prietenos cu toata lumea), neasteptat de linistit si tacut

- Limbaj dezvoltat, dar cu o deteriorare semnificativa a capacitatii de a initia sau sustine conversatii:
pare a nu fi interesat sa comunice cu alte persoane, raspunde inadecvat la intrebari, relateaza
evenimente petrecute cu mult timp in urma si pe care la momentul respectiv parca nici nu le-a
observat, are dificultati semantice si alterari ale structurii gramaticale, nu intelege umorul, ironia sau
sensul implicit al cuvintelor

- Limbaj stereotip, repetitiv sau limbaj vag: solilocvia intr-o maniera stereotipa, verbalizari (emisie
sunete/exprimari fara sens), ecolalie imediata sau intarziata, dificultatea de a-si insusi exprimarea la
persoana I, pedanterie accentuata, melodicitate particulara de limbaj (prozodie neobisnuita)

- Probleme in a imita sau in a comunica non-verbal (gesturi, mimica): nu indica ceea ce doreste – nu
arata cu degetul, nu face gestul pentru „pa pa”

3.
COMPORTAMENTUL

- Pattern-uri repetitive si stereotipe de comportament si interese, anormale ca intensitate si focalizare

- Aderenta inflexibila la rutina si ritualuri non-functionale: persevereaza in unele activitati si manifesta

rezistenta atunci cand se incearca schimbarea rutinelor

- Manierisme motorii repetitive si stereotipe: mers pe varfuri, falfaitul bratelor, leganat, invartire in
jurul propriului ax, diverse grimase, gesturi, posturi, dintre care unele sunt bizare; exploreaza mediul in
maniere improprii – miros, lins, pipait
- Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor: invartire la nesfarsit a rotitei unei masinute; evita
contactul cu alte persoane preferand contactul si jocul cu obiecte

- Manifesta disconfort sau se zbate atunci cand este luat in brate

- Este foarte sensibil la stimuli (ex. auditivi) – este usor de distras

- Poate manifesta impulsivitate sau comportament compulsiv

PROCESUL DE INVATARE

- Achizitii si performante inegale in diverse arii : uneori au abilitati deosebite intr-o anumita arie

- Rezistenta la incercarea de a schimba mediul de invatare -> are dificultati atunci cand trebuie sa
astepte sau sa se foloseasca de timpul liber, nestructurat

- Nu reuseste sa generalizeze abilitatile invatate; dificultati de abstractizare si conceptualizare – are

nevoie de instructiuni concrete - nu intelege sensul implicit sau metaforic al cuvintelor, foloseste
cuvintele ad-literam, nu intelege expresiile faciale (limbajul corpului)

- Are dificultati de organizare / planificare + este usor de distras de anumiti stimuli vizuali / auditivi

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

AUTISM INFANTIL TULBURAREA ASPERGER

Limbaj ecolalic Limbaj prezent cu valoare de comunicare

Vorbire la persoana a II-a/a III-a Incapabil de a initia sau de a mentine relatii sociale

Absenta empatiei Inteligenta peste medie

Preocupari bizare, repetitive cu diferite obiecte

Stereotipii motorii/vocale

Joc sarac, stereotip

Mecanisme foarte bune de invatare (recunoaste

persoane, strazi, cladiri etc.)

SCREENING SI DIAGNOSTIC PRECOCE

*AAP recomanda ca toti copiii sa fie evaluati, din punct de vedere al dezvoltarii si al identificarii
elementelor de risc pentru TSA cu instrumente standardizate si la intervale regulate de timp. (9, 18, 24, 30
de luni) – CHAT, M-CHAT, ESAT (primar) / CSBS Behaviour sample, SORF, SCQ, STAT (secundar)

*In Romania, screeningul TSA se realizeaza de catre MF si/sau pediatru utilizand un instrument de
screening elaborat de Comisia de Psihiatrie Pediatrica a MS. Instrumentul clinic include intrebari adresate
parintilor + observatia directa a clinicianului care face evaluarea si se aplica copiilor la varsta de 12, 18, 24
si 36 de luni.

34
 Diagnosticul de autism este un diagnostic clinic psihiatric (ADOS).

- Evaluare clinica: circumferinta craniana, anomalii fizice minore / dismorfii faciale, zone tegumentare
hipo/hiperpigmentate, angiofibroame, examen neurologic, testarea auzului si a acuitatii vizuale

- Testare si evaluare psihologica

- Investigatii paraclinice: EEG, CT/IRM, profil genetic

TRATAMENT

- Terapia si interventiile educative timpurii

- Complementaritate interventii farmacologice (risperidona) <-> non-farmacologice

- Terapia comportamentala – ABA (Applied Behavioral Analysis), TEACCH, PECS

 Descresterea comportamentelor in exces: autostimulare, auto/heteroagresivitate,

comportamente obsesive, crize de furie
 Cresterea comportamentelor deficitare: limbaj, socializare, joc, comportamente de auto-
ajutorare, cognitiv

II. Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD)

DEFINITIE SI INCADRARE

ADHD = deficit neurobiologic cu determinism genetic si care poate fi puternic influentat educational

Se manifesta prin afectarea functiilor executive (organizare, planificare, memorie de lucru, atentie
selectiva, flexibilitate) datorata disfunctiilor dopaminergice si noradrenergice din ariile sistemului limbic
(amigdala cerebrala - emotii, hipocamp - memorie, striat – impulsivitate, cingulat anterior).

Copilul hiperactiv prezinta:

 o capacitate de concentrare a atentiei scazuta

 dificultati de control a atentiei
 impulsivitate comportamentala si cognitiva
 neliniste, nerabdare inadecvate

CLASIFICARE (DSM V) – Tulburari cu deficit de atentie si comportament disruptiv:

o ADHD
o Forma cu hiperactivitate/impulsivitate
o Forma cu inatentie
o Forma combinata

Debut < 7 ani => forme mai severe

ETIOLOGIE

- Neuroanatomica: *cortex prefrontal (functii executive: planificare, organizare, initiere / intarziere

raspuns) -> CPF dr. < la pacientii cu ADHD => hipofunctie => simptomatologie ADHD

35
- Neurobiologica (neuromediatori)

- Genetica (poligenica)

- Factori de risc (sdr. alcoolic fetal, tutun etc., G mica la nastere, sex masculin, fara paralizie cerebrala +
IQ normal)

TABLOU CLINIC

5.

INATENTIA

- Incapabil de a acorda atentia cuvenita detaliilor – erori de neglijenta in efectuarea temelor scolare, la
serviciu sau in alte activitati: este incapabil sa-si termine temele pentru acasa, sarcinile casnice ori
obligatiile la locul de munca (! nedatorate comportamentului opozitionist sau incapacitatii de a
intelege instructiunile)

- Dificultati in sustinerea atentiei asupra sarcinilor sau activitatilor de joc: pare sa nu asculte atunci cand
i se vorbeste direct, adesea nu se conformeaza instructiunilor

- Dificultati in organizarea sarcinilor si activitatilor

- Evita, are aversiune, nu este dispus sa se angajeze in sarcini care necesita efort mintal sustinut; pierde
lucruri necesare pentru diverse sarcini sau activitati; este usor de distras de stimuli irelevanti; este
uituc referitor la activitatile cotidiene.

6. AMBELE DE DUPA

HIPERACTIVITATEA

- Se joaca cu mainile / picioarele sau se foieste pe loc; isi paraseste locul in clasa sau in alte situatii in
care este de dorit sa ramana asezat; alearga in jur sau se catara excesiv de mult in situatii cand acest
lucru este inadecvat (adolescenti / adulti -> sentiment subiectiv de neliniste) => este in continua
miscare

- Are dificultati in a se juca sau a se angaja in activitati distractive in liniste

- Vorbeste excesiv de mult

IMPULSIVITATEA

- Tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa fi fost complet formulate

- Dificultati in a-si astepta randul

- Intrerupe/deranjeaza pe altii (intervine in conversatiile sau jocurile altora)

TRATAMENT

MEDICAL + PSIHOTERAPIE + EDUCATIONAL: strategia A-B-C

- Utilizarea unui calendar zilnic / saptamanal / lunar.

- Realizarea unei sarcini mai dificile inaintea unei sarcini usoare
- Fragmentarea sarcinilor complexe
- Obiective intermediare in locul deadline-urilor
- Minimizare distractori (control stimuli mediu)
 36
- Adaptarea optima a sarcinilor si a momentului de invatare la stilul de viata
- Sprijin supervizor
7.
III. Tulburarea de opozitie
 Copilul prezintă dintotdeauna sau de la 3-4 ani: crize de mânie, uneori cu spasm al hohotului de plâns,
care apare destul de frecvent;
 un temperament „mai iute” care „se înfurie uşor”, „care se ceartă mereu”;
 incapacitatea de a respecta regulile, un copil care „se opune tot timpul”, „un încăpăţânat de mic”, „care
face numai ce vrea el”;
 pare tot timpul nemulţumit şi „pus pe harţă”, îi învinovăţeşte pe ceilalţi pentru greşelile lui;
 nu prea este acceptat la joacă de ceilalţi copii pentru că „le strică jocul” sau „nu respectă regulile jocului”,
„face numai cum vrea el”, „sare iute la bătaie”, „este certăreţ”, „le strică jucăriile”;
 uneori sunt anxioşi, temători în faţa evenimentelor noi; nu sunt prietenoşi, îşi fac cu greutate prieteni dat
fiind felul lor de a fi;
 Când ajung mai mari încep să simtă resentimentele celor din jur şi comportamentul ostil se agravează:
„încep să facă rău cu bună-ştiinţă”, „să-i lovească pe ceilalţi pe furiş sau să le distrugă caietele sau
ghiozdanul”;
 Simt că nu sunt iubiţi şi parcă „se înrăiesc şi mai tare”;
 Vor să fie remarcaţi de educatori şi profesori şi ajung să-i „pârască pe ceilalţi copii”, ceea ce le atrage şi
mai mult dezaprobarea celorlalţi;
 Puberii şi adolescenţii încep să sfideze autoritatea părinţilor şi regulile familiilor lor, crescând furia şi
rejetul acestora, ceea ce agravează opoziţia copilului, aceştia alegând ulterior calea drogurilor.

8
„Criza de opoziţie fiziologica”
 În perioada 2-5 ani - perioada lui „ba nu”, „aşa vreau eu”
 Copilul află „că reprezintă o individualitate investită cu voinţă proprie, diferită şi opusă voinţei celorlalţi
 copilul nu sfidează şi nici nu manifestă rea-voinţă faţă de adult, opoziţia „solicită din plin pe copil,
generând şi alte sentimente de culpabilitate dar mai ales de teama neliniştitoare a pierderii afecţiunii şi
dragostei celor apropiaţi lui sentimentul de culpabilitate îl face pe copil nesigur, capricios, inconsecvent şi
nu de puţine ori şi mai obstrucţionist, opoziţia generând ea însăşi opoziţieˮ
 persistenţa acestui comportament peste vârsta de 6 ani, cu agravarea lui, la începerea
primului an şcolar trebuie să ridice semne de întrebare şi suspiciunea debutului TO

9.

IV. Tulburarea de conduita

EVOLUTIE: ADHD -> tulburare de opozitie -> tulburare de conduita -> delincventa juvenila
 CLASIFICARE (DSM V) – Tulburari disruptive, de control al impulsurilor si de conduita:

- Cu debut in copilarie
- Cu debut in adolescenta
- Debut nespecificat

TABLOU CLINIC

- Frecvent isi pierd firea si se enerveaza

- Agresivitate cu adultii, refuza adesea si sfideaza regulile adultilor

- Deliberat face lucruri care ii supara pe ceilalti -> ii acuza pe ceilalti de greselile lui, adesea se enerveaza
sau se infurie pe ceilalti

- Este mereu nelinistit si nervos, nemultumit, certaret

- Minte si isi incalca promisiunile pentru a obtine favoruri sau pentru a evita obligatiile pe care le are

- Este agresiv fizic cu alte persoane (nu cu fratii) – provoaca durere, rani, intimidare, maltratare,
forteaza alte persoane la acte sexuale; este agresiv cu animalele

- A folosit o arma care poate provoca rani grave (bat, sticla sparta, arma de foc)

- Deliberat distruge proprietatea altora, da foc cu scopul de a provoca pagube, fura obiecte fara a se
confrunta cu victima (fura din magazine), chiuleste adesea de la scoala (< 13 ani)

- Ramane afara din casa noaptea, in ciuda restrictiilor parentale (de cel putin 2x a plecat de acasa sau a
fugit o data noaptea)

V. Tulburarea depresivă la copii și adolescenți – Caracteristici clinice ale depresiei

la copilul mic și preșcolar

 apatie, refuz alimentație, refuză sa se joace plânge, țipă, ușor iritabil

stă “agățat de mamă”, vrea doar în brațele ei; sunt ptezente și momente când o respinge
 nu reușește sa atingă greutatea recomandată pentru vârstă, stagnează în greutate
 tulburări de somn
 enurezis, encoprezis, dureri abdominale
 joc distructiv
 pare nemulțumit, nefericit, zâmbește rareori
 pot apărea întârzieri în dezvoltare
 anamneza relevă neglijare afectivă, îngrijiri neadecvate, abuz

VI. Tulburarea depresivă la copii și adolescenți – Caracteristici clinice ale depresiei

la școlar
 inițial apar simptome psihosomatice (cefalee, dureri abdominale) sau tulburări vegetative însoțite
de anxietate până la forma paroxistică cu atacuri de panică
 scade puterea de concetrare a atenției, scad performanțele școlare și poate apărea refuzul școlar
 nu folosesc termenul de trist/deprimat dar afirmă că sunt “fără chef”, “se plictisesc” sau
“nu le mai place să facă ce făceau înainte”
 incapacitate de a se descurca in situații frustrante - se retrage într-un colț, plânge neputincios, sau
devine violent (țipă, plânge sau lovește)
 tentativele de suicid sunt foarte rare la această vârstă, dar dacă sunt întrebați, afirmă că
“vor să moară”
 aspectul copiilor depresivi este particular, par „nefericiţi”, „amărâţi” fără energie şi
vitalitate

VII. Tulburarea depresivă la copii și adolescenți – Caracteristici clinice ale

depresiei la adolescent
 simptomatologia devine similară cu a adultului
 adolescentul poate recunoaşte şi înţelege că este depresiv
 pierderea interesului şi plăcerii pentru activitati in mod normal placute, de lipsa de
energie;
 tulburările de apetit şi de somn sunt frecvente;
 sentimente de inutilitate, nefericire şi eşec;
 ideile suicidare sunt adesea prezente precum şi tentativele de suicid;
 apariţia halucinaţiilor şi iluziilor auditive congruente cu dispoziţia cât şi anhedonia pervazivă
confirmă diagnosticul de depresie majoră;
 diferențierea dintre depresia simptom și depresia boală o face persistența tulburării,
intensitatea ei și afectarea funcționalității sociale

VIII. Anxietatea de separare – caracteristici clinice

IX. Fobia școlară – caracteristici clinice

 Apare în primii ani de şcoală sau chiar după primele săptămâni de la începerea cursurilor.
• Copilul se trezește dimineaţa îngrijorat, neliniştit, palid, începe să acuze dureri abdominale, merge de mai

multe ori la baie; uneori tremură şi transpiră, priveşte anxios în jur, tergiversează îmbrăcarea şi pregătitul
ghiozdanului.
• Refuzul şcolar = „dificultatea de a urma cursurile şcolii datorită unui distress, în special anxietate şi depresie”

X. Tulburarea obsesiv-compulsivă - caracteristici clinice la copil și adolescent

 Simptomele tulburării obsesiv compulsive (TOC) la copil şi adolescent sunt aproape identice cu
cele ale adultului, peste 50% din populația adultă cu TOC raportând instalarea simptomelor în
copilarie sau adolescență.
 De obicei debutul se face cu manifestări cu caracter repetitiv şi de ritual. Treptat, familia observă
următaorele comportamente la copil
❑Stă mai mult timp în baie şi se spală de mai multe ori pe mâini

❑Seara la culcare atinge de mai multe ori patul

❑Îşi aranjează şi rearanjează hainele.

❑Deschiderea sau închiderea uşii sau întrerupătorului de lumină se poate

desfăşura cu mişcări repetate, cu atingeri repetate ale clanţei sau tocului uşii.

Copilul cu TOC este:

• Ruşinos, extrem de respectuos, perfecţionist, poate avea rareori accese de furie
care-i ascund neputinţa.
• Încercă să-şi minimalizeze comportamentul ritual şi neagă cu obstinaţie tristetea,
explicând originea superstiţioasă a manifestărilor.
• Uneori, copilul mai mare sau adolescentul reuşeşte să explice rezistenţa
interioară pe care o resimte, senzaţia de disconfort pe care o trăieşte dacă îşi reprimă
pornirile

XI. Episodul psihotic cu debut în copilărie și adolescență - particularități

 debut insidios, cu durată de cel puțin 1 an

 funcționare premorbidă :
- retracție socială, izolare, preferă sa stea singuri, deranjati de amestecul
celorlalți
- întârzieri în dezvoltare in ariile motorii, de coordonare, senzoriale, de
relaționare socială
- preocupări bizare, de tip “paranormal” (preocupări pentru astrologie, destin,
integrare în absolut, predicții despre catastrofe)
-ridiculizați de ceilalți copii, care nu le înțeleg comportamentul și preocupările
-delir mai putin complex, cu teme care reflectă preocuparea copiilor
-tulburările de percepție la copii au ca sursă teme imaginative, interpretări fantastice a propriilor
experiențe
-20% dintre copiii cu episoade psihotice au un coeficient de inteligență scăzut
-1/3 dintre adulții cu tulburări psihotice au prezentat instalarea simptomatologiei
înainte de 18 ani
-un “copil bizar” nu este neapărat un viitor pacient cu schizofrenie
-doar apariția clară a halucinațiilor poate duce la suspiciunea de schizofrenie, chiar
-dacă nu au persistența necesară și simptomatologia asociată
-în cazul copiilor, la debut rareori întrunește criteriul timp la adolescenți, episodul psihotic se poate
remite in 3-6 săptămâni și astfel nu avem criteriul de 6 luni de boală cerut de DSM se formulează un
diagnostic provizoriu de psihoză acută (de suspiciune) care va fi confirmat sau nu în evoluție
-cu cât este mai lungă perioada psihozei netrate, cu atât este mai grea remisia simptomatologiei,
crescând astfel riscul de dizabilitate pe termen lung
-o recuperare rapida este mult mai probabilă cu tratament administrat precoce
-tratamentul precoce previne și recăderea
-instalarea psihozei înaintea vârstei de 18 ani se asociază cu un prognostic negativ
-20% dintre adolescenții cu o astfel de patologie vor avea de-a lungul vieții un
singur episod
-continuarea medicației timp de 12 luni după remisie previne riscul de recădere

37