\ibertatea Taintii'"!. Noi nu vedem aici o dilema, cu atit mai putin una imposibilde tezolvat, céci nimeni nu pretinde simultaneitate. Edu- carea gindirii ctitice si educarea creativitatii se pot realiza — gi se realizeaza in fapt — alternativ, desi ele nu se exclud total una pe alta. In opozitie cu acuzatiile aduse invatimintului de cei din afara". in tindul profesorilor existé acreditaté ideea, de rezonanta herbar- tiana, ci invatamintul in forma lui prezenta dezvolta implicit fortele creatoare ale copiilor. Concluzia este demobilizatoare, fireste, iar_in- treaga discutie nu-si mai are rostul : pedagogia creativitatii devine doar o moda efemera si nu 0 expresie a ,modernizarii\?. Noi am incercat sa aflim care este opinia cadrelor didactice, caci sub semnul acesteia isi desfasoara ele intreaga conduita in raport cu elevii. Constatarile noastre sint prezentate si discutate in para- graful 1.3.3, 1.3.3, ATITUDINEA PROFESORILOR FATA DE CREATIVITATEA ELEVILOR Aspiratiile elevilor, valorile morale si intelectuale pretuite de ei, actioneaz4 asupra personalitatii, inca maleabile, a acestora, facin- du-i sa capete atributele spre care tind si pe care le valorizeaza Neavind ins& opinii ferme si un sistem propriu de valori, preadoles- centul le imprumuté deseori de la adulti, Ceea ce va pretui’ profe- sorul va pretui si el, constient sau inyoluntar, S-a spus, pe drept cuvint, ca profesorii creativi determina avintul creativitatii_elevilor jor fara eforturi speciale. Secretul consta in transferul ‘setului! de- valori proprice creativitatii de la profesor la elevi, fenomen urmat: de automodelarea copilului in functie de atitudinile si convingerile devenite ,ale lui", In mod similar se petrec lucrurile in cazul profe-- sorilor rigizi si conventionali. In fine, exist dovezi experimentale care atest influenta de neta giduit a ,asteptarilor profesorilor privind modutile in care elevii ‘ar trebui s se comporte, cit si a preconceptiilor cu care abordeaza 1Kneller, G., op. cit, p. 79. 2 Bunescu, V. si col, Aspécte ale conceptului de modernizare a pro- cesului de invafamint, in: ,Revista de psihologie", nr. 2/1974, p. 2. 3 Hargreaves, D., Teacher-Pupil Relations in a Streamed Secondary School, in: The Social Psychology of ‘Teaching. Selected Readings, ed. by A. Morrison & D. MacIntyre, Penguin Books, 1972, p. 209; Ro- senthal, R.& Jacobson, L., Pygmalion in the Classroom, New York, Molt, Rinehart & Winston, 1968, p. 175. ) | a7sl il, chia : sfesor a casificat un copil, chiar proy _ ord Cin gaperion frijlociu, inferior) el emite, prin it odin niv + un at Lath de cOPIL, asteP conforma’ Profesorii non‘ Fi rc hy tari Ja care copilul relativ’imayge’hy Sey % mai ci nu vor agrea comport, tiv nu nut v ° mr juzindu-] din repertoriul eon alui creativ, excluz | Tepertoriy : tul specific elev reer intimpina dificultati chiar iin dep | ra a vat, Consecinfa fireascd va fi spt! Jor incuraja rea potential i tiv ridicé te e : or posiiitailor coplilor si clasarea sea rmarea niveluful reat 2 Etive — sub cota adevarata. Efectul ny capitolal virmetite, Prin intreaga Tui comportare sl atitudine a se arate. Ac" pe motive subiective, Vor transpare ay, os ee Yor induce in Persea acesta aa a tare Tet conduitd "pe core a anticipat-o Profesoras pi sine nivt{ientizeard expectantele dasciilor si, met cf se conforment comets de vrstd side personalitate) ding cure Wont gon de poe {in functe 2 Evident, profetia ar fi in serviciul elevulul dacé prof Jet naivyen de 1a 0 usoard supraevaluare a posibilitilorelevir, cau cel putin daca s-ar strddui s& o mimeze, : ee coroetanit noastre (veei paragraful 2-1) am atins si acest profesor-elev, pornind de la ipoteza ci atitudinite fesorilor pot frina sau incuraja creativitatea ele. aspect al relatiei si experientele prot vilo®. ‘Din cet 480 de preadolescenti (J1—15 ani) am selectionat 131 de subiecti asupra cérora s-au aprofundat investigatiile, realizind pen- tru fiecare elev cite un studiu de caz detaliat. Am alcdtuit apoi dova serii paralele si antagonice de insusiri, una definitorie pentru el ‘cu potential creativ ridicat, cealalté pentru elevii cu potential crea- tiv sedzut, ‘Ne-a interesat, in continuare, sé vedem in ce masuré sint ei con- stienti de aceste insusiri, cit de mult le pretuiesc sau le resping si daca apreciaza corect atitudinea profesorilor fati de ele. Pe de alté Fie am rut a cunoastem atitudinile si asteptarile profesorilor mea eyrates bu, Pentru a inlesni exactitatea raspun- T st intricate pe cit posibil in descrierea com Hargreaves, D, op. cit, p. 210, 2 ‘evi si Paveleu, V,, Invitat i ‘Baitura stiintified, 1970, p, 107, rate ge ceca ee Rae 48 Portamentelor tipice pr lui, avind grija sd Te « ‘Am avut in vedere dar si in conduit, cor si pasiunile extragcola Gerea in sine, automt spontaneitatea_gisiri 25 dintre ei vizatt cor 8 erau neutri fatf de c ‘Am aplicat_apoi (N=71) at gi profes a indice din chestio care un elev se face Profesorilor le-am « apreciaza si condui nr. 4). Rezultatele la ¢ pentru fiecare din ful nr. 1)- Notatia folosi Constatiri ¢ 1, Profesori tie de 38%. conduitele, con prime intr-un } * De exempl modifice" (rigid contrazice cele totusi de bun fe $ 2 Scara de | 4 — Creativitates