Fise de Procedura penal Partea speciala ) Teorie si cazuri practice brew C.H. BeckExplicatié despre structura fier. 1 Abwevier XxIX Ps | Onan de uti pna, omen regi gene in enrtares funejiei de acuzare as 1 Fisa ne. 2. Sesizareaorganelor de urmarite penal 1s Fisa 3. Examinareasesizii si constiuirea dosarulu peal 3 Fisa ne 4. inceperea urmariipenale. a4 Fis ne. 5. Neinceperea urmarii penale a7 Fisa ne. 6. Etapa investiga persona. 40 Fisa ne. 7. Desfigurarea umatii penale ss Fisa ne 8. Extinderea urmariipenae sa activi penal 4 Figa ne 9. Suspendarea urmarii penale “ Figa nr. 10, Procedura audieri anticipate 2 Figa ne 1. Terminarea uemrei penale 5 2 FFiga nr. 12. Solutile ce pot fi dispuse de procuror Figa ne. 13. Reluarea urmariri penale Fisa nr. 14, Procedura confirmarii renunfari la urmaritea pena. Fisa nr. 15. Plingerea impotriva solujiei de elasare. : : Fisa ne. 16. Obiectul faze camereipreliminare. Masur preptitoare dezbateri contradict FFisa nr. 17. Procedurle contradictori in faza camerei preliminae Figa nr. 18, Princpiilejudecai Fisa nr. 19. Reguli generale ale fazei de judecatd Fisa nr. 20, Judecata in prima instanja potrivit procedurii de drept comun Fisa nr. 21. Judecata in cazul recunoasterii invinuiti (procedura abreviat).... Fisa nr 22, Hotirirea judecttoreasc’ FFiga nr, 23. Apel Figa nr 24, Contestaia.. Figa nr. 25, Contestaja in anulare Figa nr, 26, Revizuirea CUPRINS vitFige de Procedurpenala. Partea speci — Fig de Proceura penal. Pate spec 17, Redeschidereaprocesuli pena in azul judceai in ipsa persoanei condarmate Figa or. a vinovatie Figa or. 2 Fisa nr, 29. Proc Figa nr, 30. Procedura reabilitirit Figa ne. 31, Reguli generale cu pivire Figa nr, 32. Amnarea gi intreruperea execu pedepsei Figa nr 33. Regul procedural in fata instantelor de executare Figa nr. 34, Contestaja la executare 18. Acordul de recunoastere seduta in cauzele cu infractori minori la executarea hotirrilor penale definitive Bibliograie general » 234 34 3D 48 351 361 EXPLICATI DESPRE STRUCTURA FISELOR COMENTARIU INTRODUCTIV: Fiecare fish debuteaza, de regul, eu un comentariu introductiv. sectiunca implicind 0 prezentare sineted a inttpilor de procedurdpenala vizate pentru acomodarea Sfatorului cu obiectul analizei, fra insista pe elementele tence ale acesteia, IL CUVINTE CHEIE: este o sectiune prezents in unelefige care confine definirea unor notiuni de baz penta fila ivajarea limbajulul specifics, neo, asensurior autonome al unor institu de procedurd penal. IML, EXPLICATHE reprezints partea de substanta a fisi, care cuprinde scheme logice si observatii cu rive la fecare dnte elementele escnfale ale insituioranalizate IV, NU FI-TENTAT SA CONSIDERI CA (..) aceasta sectiune este destnata evidentieritcelor mai reevente confuzii care pot sé apari in legatura cu institusile de procedur’ penala, precum si modalitatea ‘are pot fi evtate.Fiecare mentiune din cadrul acestei sectiuni se va citi avnd intotdeauna ea formu ide inceput «nu fi tentat 8 considerl cA" in continuarea cireia va fi evidentiata confuzia in inelegerea insttuieildispozitc’legale, pentru ca incepdnd cu ,deoarece”/.intrucat” si fi evidentiat sensul corect care trebuie retinut 5 elementele ia temeiul cirora poate fi evitatt contuzia, BLACK BOX: este o sectiune utlizata pentru a clarfica probleme dificile de drept si pentru a oferi informatit suplimentare cu privie la modalitatea de interpreta si aplicare a levit. Deopotriva, in cadrul acest sectuni se vor face recomandari sau trmiteri la diferite analize doetrinar. VI. TABELE DE ANALIZA COMPARATIVA (TAC): in finalul unora dintee fise vor fi inserate st tabele in care vor fi prezentate dou sau mai multe instituii de procedura penala, pentru a fi evidentiate aseminarile si deosebirle dinte acestea VIL, SUBIECTE RECAPITULATIVE: Prin itermediul acestei sectiuni se utmareste testarea capaci- ‘afi de inelegere a consinutului teoretic. Prin subiectele propuse se soliciti analizarca sistematicd a unei probleme de drept, care, de regu, presupune cunoasterea a dou’ sau mai multe institu juridice sau discu- {area unei problematici controversate ori care este susceptibii de mai multe interpret Ghid de recolvare a subiectelor recapitulative: in general ar trebui parcursi urmatoripasi 2, identifcarea structuri logice a subiectului gia institufilor de procedura penal8 apli itroductiva a réspunsului; b, prezentarea argumentelor retinue sia analizeiefectuate; «. formularea unei coneluzii coerente cu argumentele folosite Uneori, subiectul recapitulativ poate viza 0 comparaje inre dowd saw mai multe institutt, ori numai ‘identficarea deosebirilor dintreacestea. in acest caz, este important de identificat ata elementele principale (esentiale) de asemdnare/deosebire, eit si a celor subsidiare, care, uneori. pot decurge,intr-o anumita ‘masurd, dn cele principale, deoarece numai in acest fel este conturato prezentare comparatd, complexd si completa a insttuilor in discuti. Ponturi: Trebuie avut in vedere faptulc& subiectul recapitulativ nu urmareste expunereatuturor cunostin- lelor cu privice la problematica sau instittia in discuic, ci coroborarea cunostinfelor.Astfel, in oferirea "lspunsuluitebvie evita cantonarea prezentri doar la simpla redare a normei de procedura penal, find ins& necesari adoptarea unei structuri clare si logice a rispunsi le, ea parteFige de Procedua penal, Partee special ee VII. TEME DE ANALIZA SI DEZBATERE (TAD): Prin intermediul a ; sstei sectiuni se urmareste ca nce la dat onto estat eaaciasa de aiden sanalza probleme de fat de aon ar ele povbcy deacxplcs apes mormele de pracedur penal, Trbtie ath vedere aa eae Fastest mod debra desrse amigo, ponte 8 pit argunentarea may sees pose Tota peta TADeor prin cre se sot entice ini namely reve de Cou Je rover penal de cte one oda. Tha snd ae reset pa folste nea ui oe de rol cate pcp a dz ecole din postu atratoafie dincea victimes acai Avind in vedere cop src an acca ecm tn mata poceur peal, TAD-urie vor 8 israeli ie “Ghd ie ecafare TAD: in pene a bu paris Bor pay, care mpi exiena nei plan coerent sistema ident tui de fp care st elevante pet formulae uni puns dtr instore posed penal incident apices eg saior fp weet 4. coeluzi, Pomrt:Abordare sematich a TADAui ete cei in jngeren lao contre in cau ass abort exec au se adluga pe sau sia de fap cer dea dese. In pls la prea 8) tx important doar redarea nome de pocedrs peal ci concentarea explicate! pe dail a Conde cre fac incident in spe proces de apiar' li de apna ahngsrea lo solute tat depener de aplcarea nomlor de procedurh pena ta Reare stadia sonst alonsenult ‘Ath pica leg efce grad nunc de price stair de fap rete evant Une use pte refine extern sing spn cove Scop TAD uli find asa dea cont fe espunereaagimentelorasel ea problematica de drept he amid ir pices lps ne meni ‘tin cara TADcuilo da ma ales al nhl recaptlatve webu ne del cep verified fot ela cern cet un plan a puns IX. JURISPRUDENTA: sectiune utlizat pentru sinteza unor solu jurisprudentalerelevante in seopul dea evidentia modul de aplicare conerets in practica judiciar a institute’ studiate TEME DE ANALIZA $I DEZBATERI Prin rezolujia din data de 15.09.2018, seri pe procesul-verbal de constatate a infractiuni gi de sesizare din ofcin, organele de cerectare penala au dispus ineeperea urmavrit pena fade X (nascut la 17.11.2001) pentru sivirsirea in concurs real ainfrac{iunilor de fart califieat informa continua i ultra} are domiciliv in Bucuresti locuieste eu ambii paring in acelas!imobil spovine dint-o Familie instart. find proprietarul mai multor spatii comercial (primite mostenre de la bunici), care insi mu i produc un venit direct, deoarece bani erau incasai de catre prin si ‘Organele de cercetare penal au retinut cain perioada martie-mai 2016, la date diferite, X a patruns prt cfractie in cinei apartamente aparjinind persoanci vatimate AB (niscutd la 01.11.1975), de unde a sustras fmai multe bunuri de valoare, iar in dimineatazilet de 14.09.2018 a sustras din seara unui bloc o biciclett Focus (cu structur de carbon) apartinand persoanei vatamate minore Y (ndsculd la 01.11.2004), prin tierea tablului cu care aceasta era legata de balustrada, A dous zi, dupa sustragerea bicicletet, X a fost idemtificat de organele de polite (ce se aflaw in exerctarea atibutilor de servciu,verificand posibite comportamente suspeete) sia avut un conflict eu unul dintre agent in timp ce era condus citre sediul sectiei de politic. Tovinducl pe acesta eu pumnul in zona feet Procurorul din eadrul parchetului de pe King’ judeeatorie a confirmat inceperea urmarint penale prin ordonana emisd la data de 15.09.2018, in ziua de 16.09.2018, dupa audierca lui X, procurorul a dispus continuarea efectuarit urmaririt penale fata de suspectul X si apoi (fir a mai proceda lao nou audiere gi [rd a emite vreo alt dispozific in cauz3) punerea in migcare a aeiunii penal fall de X, considerdnd cd acuzatile nu sunt complexe $i 8 X si-a exer- titat prerogativele dreptului la apirare prin propria persoana. Pentru persoana vitimal Y, procurorula infeles si exereiteactiunea civila pentru recuperarea prejudiciulu ‘reat prin sustragerea bicicletei, opindnd astfel cA sunt efectuate toate demersurile pentru protectiadrepturilor si intereselor legitime ale victim, ‘Avind in vedere particulaitajle cauzei, faptul cd persoana vatimatd AB audiatd in data de 15.09.2018 a declarat cd nu infelege si se consttuie parte civild in cauzi, precum si cd in declaraia de suspect X recunoseuse comitereafaptei,procurorul a apreciat e8 nu se mai impune audierea lui X in calitate de ineulpat {desi acesta era prezent in fata organclor de urmacire penala si dispus s@ recunoasea din nou faptele comise) si nci efeetuarea unui referat de evaluare Deopotriva, dup punerea in migcare a acliunii penale procurorul a considerat cd nu se impune luarea ‘vreunei misuri preventive, find necesari doar intocmirea unei anchete sociale. Prin ordonanta din 24.03.2019 organele de cercetare penal sesizate legal de persoana vitimata au dispus cextinderea urmarri penate sia aefiuni penale si pentru comiterea de citre X.ainfraciunii de viol in forma de ‘baza constind in aceea cd a data de 23.03.2019, prin constrangere,inculpatul a intrejinut un raport sexual eu persoana vatémata Z (niscuté la 23.06.2000). Audiata find, Z a arstat && doreste doar tragerea la rdspundere penal lui X, neavind pretenti civile de laacesta, deoarece se site into oarecare masurd Vinovata pentru «rearea contextului in care s-a comisfapta {La 25.03.2019 fata de inculpats-aluat msura arestirii preventive in lps, pe o durata de 30 de zile deta data inearcerdii, in conditile in care s-a constatatc& acesta se sustrage cetcetarilor ined de la inceputul luni ‘martie 2019, “Mandatul de arestare preventiva a fost pus in executare la 01.06.2019, end inculpatul X fost inearcerat de organele de ordine publica, find prezentat in faa organelor judiciare eu ocazia dezbateii propunerii XIFige de Procedua peal Parea special es sbestra de dept fiber din ead jodecStore, prima propunere de prelungire find formes ison nxn in de 141.2019 fost cof de prim poco uch pe jjudeedtore la data de 15.11.2019. in acl de sesizare X a fost acuzat de comiterea inractiuni de furtealine in faa de exer pelininar® a fost ivocate nici din ofc inside Ate pr sau persaanel vatimate cereri sau excepfii relative la efectuarea urmarinii penale, astfel cd prin incheierea definitiva dj is data de 05.12.2019 judecdtorul de camera preliminard a constatat ed se poate stabili in mod explicit acurata ppenald, motiv pentru care a fixat primul termen de judecat& dispunand citarea pastilor. | La pul men deca din ta de 03.01 2020 ata aac de nepal proce ciara cosa recent att Javea sual, a mame soared rat. apace, ‘ssl de vocal shale 9a perce adnate ABs dss ca jude in pa tan dee in edna publi, de plentuine api prin pblic fae jee in cone re data fini frei decamer pelmiar cep fz judca inclpatlX pins vn de 18 Dupi cea festaduseacunostnl dept ncuatlX (prezent persona asia de avec ale). recunoscut comiterea infractiunilor de furt $i ultraj pentru care a solicitat ca jude uit Sole ea judecata se desfeae port to at Inn ev ea ese aa util rapt Seale eu acest, motv pen cre sa imptet ule soli ‘stingerea conflictului penal. Mend ete le ole La priul een dejudesal sa prezemat mama persoani vitimate Z, care artat ef fica s sein impsibitate de aajung a judecata care, ind pect la stu in sins, apes uncle {8 nv are pete civil de a aes Persona vdtimaia AB, afind despre proces prin accesaea pot ins csres poral insane, a pezett persona si arate nu sa reeypert peje, ins ch nu se consi pare civ in proces penal, umn analiza posites declan ulteoare unui igi ii area civlaY prevent nsf de avoctl angaat familia aces eat! ena de aia acest a preiza exe de cod eu {uaa abrevin inch err rept de a forma peteni patron doa in fa sang ile, siacelei peal, slic sistas pals ae nesolionl acjune vil, "Dur ters nap tne ads crn cst Se et pet poe abv in carl eecunoaler vin, apecind probe administrate in corslurmdrii peal sunt suteme pent juecaren cuz Instn nba participa rezenidack au probe de formula, hind atch mula, und act 8 persoana vam 9 avocatl acest, prea civil AB, mama persoancvétimate Z mu sali adinsarea alo poe. ‘reme ce ncuptlyavocal acesii au solicit administara probe cu delta ot marion pena ove pace ci persoana viral Z,indcind adsl csr en et tn epi prob cman cena rp i et soa oe svi poate avea oc a acai ten ace este ncn proces a preccupat de duces maroon pentru a fi ascultati la acest termen. eee ae Const cn se aisle administra ator probe i irate allo probe gi nici din ofc nu ese neces se pond tn discuteentinderen proba, aprecing chau fost admins toate pale nese Luc soe instanja a acordat cuvantul in dezbateri si a scos cauza in pronuntare. : Prin sentnta penal pronungatS instanja a dispus urmatoarele Dispunerea din oficiu a schimbariincadenijuridice 5 nlaturareaformel contnuate a infraetunti de fur califiat: ’b. Condamnarea inculpatul toate retinute in concurs teal: ve Luorea msurii arestiri preventive a inculpatului X, ea urmare a solu ‘inovatia penal. a ineulpatuluis 14. Incetarea procesului penal pent ‘vatamath Z: fe, Sea constatat stins® actiunea civild ea urmare a imp { S.a lsat nesolujionatdactiunea civil (prin raportare la persoanele vatimate AB si ¥); ¢. Au fost obliga inculpatul si paring si a plata cheltichlor judiciare cate stat fui X pentru comiterea a eine! infractiuni de furt gia uneiinfractiuni de ultraj. hei prin care sa constatat 1 infractiunea de viol, ea urmare a implicit inculpatului eu persoana ri inculpatulus eu persoana vatimath Z; Prin raportare la situatia de fapt retinuti in euprinsul TAD-ululy i normelor previzute de Codul de procedura penali de edtre organele judiciare, Nota: [Nueste necesard indicarea numarului de articol din cuprinsul Codului de procedura penala pentru rejinerea corectitudiniirispunsului in masura in care nelegaitatea a fost corect identifica ‘Nu prezinth important daca nelegalitatea constatatd a condus sau nu la sanctionarea efectiva eu nulitatea actului procesual/procedural, sau daca aceasté nulitate a fost invocatS ori acoperta, scopul evaluarii vizind doar identificarea nelegalitailor din actele organelorjudiciareFise de Procedriponalt.Pateaspeca# PLAN DE RASPUNS ab data comiteni forturilor, inculpatul X era un minor eu vérsta euprinsd inte a ioani, X sa aft in stare de minoritate pe parcursul ntregit urmarini pene, inlusiy Ie data ssi intanfi eu eechiitoiy;starea de minortate a inculpatuli atrdgea, pe deo parte. incden(a nor insti procesuale relative la asisten juried obligatonie $i adminisrarea unor probe report de expertzipsihatrica obligato si referatul de Aratuare.iarpede als parte obligativitatea destisurdit procesulu penal potrvitregubloe Speciale ale procedutiefertoare la infractori minos (eitare, nepublicitatea sein), >. inculpatul nua recunoscut i fa instanei comitereainfactunii de viol « persoana vitimati Y a fost minor’ pe parcursl intregul proces penal Aceast sare atrigeaincidenja unoe institu relative laasistena jie sau la masurile asigu ator, Persoana vaeimata Y nu a renunat la pretenile ch dd eyercitareaacfuni civil in procesul penal de citre procuro ‘timate minore Y obliga instanja i se pronunfe cu privire la aceasta aetiune,inabsenta rnumele persoanei enunyari a pretenile evils ‘e.persoanele vitimate AB si Z nu s-au consttit pi civie in procesul penal £. paring inculpatuli minor nu au fost cits nici introdusi in proces ca par respon sabile civilmente; 'g acuzata de ultra atrigea obligaivtatea efectui urmariri penale de ctre procuror; Th instanga a fost sesizatd cu o infraciune de furt in forma continuaté conyinnd 6 acjuni de sustragere de bunur (cnei comise in dauna lui AB si una in dauna lu Y), 6 infractiune de vol si una de ultra etinute in concurs real; i. actele emise de organele judiciare in fiecarefazA procesuals respects doar in parte cexigentle procedural; ast, se remared element de nelegalitate chiar de la inceperea lumii penale in persona, desfAsurarea une! proceduri de confirmare neprevazute de lege, extinderea uri penale sa actunil penale de un organ judiciar necompetent ‘material, confirmarearechzitriuli into cau in cae elementele de nelegalitate eray ‘evident, stabilreacaracterului defini al incheiert prin eare judeedtoral de camera preliminara dspune o soufie sui generis, dispozitia nelegala a instaneireferitoare Ia publicitatea seine de jadeeat,incuviinjarea proceduritabreviate, dest inculpatul mu 4 recunoscut toate acuzatile, respingerea probelor ca nefondate in condiile in care ‘cestea nu eau permise de lege, judecarea cauze fir efectuarea refeatului de evaluare, nelegalitatca proceduri de eitare sau nelegaliiile constatate in sentingS referitoare la soluile relative la afunea penala sau actiuneacivil8; jin cazlinfactiunis de viol comise in forma de baz ilaturarea raspunderi penale are lo numa pe ealea retragerii plingeriiprealabile.Sesizarea organelor de urmrie penali sa realzat pe calea linger prealabil,insi nu exist o manifestare de voints de reagere aaceseia; i lipsa proceduri de confirmare a misui restr preventive; |. nerespectarea termenului peremptor de formulare a propuneri de prelungire a smasuri preventive; 1m, lpsa une dezbateri cu privire la inadrarea juried; 1 restareainculpatlu dre prin senting 2, Determinarea os Centr preg ‘a. competenta organelor de urmarire penal by inceperea urmaeti penale vn ren punerea in miscare a actiunit ps ‘desea urmarirs penale sia actiunié penal acte procesuale si competent: «. obligai ullerioare punetii in migeare a aetunii penale 4. exereitarea actiunt eivile de cltre procuror; eazutt in care Iuarea masurit asiguratori este obligatorie 6. probe obligatoriua fi administrate evaluate si raportal de expertizApsihiatried; . asistenfajuridicd obligatoric a inculpatului gi parti civile, in eaz de minorsate: arestare preventiva in ips; data punerii in executare a mandatului de arestare; modl de calcul al duratet maxime a masuritarestirt preventive in cursul urmaninit penale: procedura remediu, procedura prelungirii misurit preventive: area msurit testi preventive in faza de judecat; ‘masuri asiguratori: citarea: 4. cheltuililejudiciare cate stat Kk. procedura de camera preliminara in ipoteza in care nu sunt formulate cereri si except; soluile pe care le poate pronunja judecitorul de camera preliminara 1. procedura de judecaté cu inculpaii minors 'm, procedura abreviat in eazul recunoastertinvinuiti ‘i. schimbarea incadrari juridice; ‘0. dispozitile instanfei cu privire la aetiunea penal si cea civil P. solujileinstanei cu privire la masurile preventive. anumite procedurt cu minori: referatul de pee > Se-vor enumerainealcarea normelor de procedurd enumerate: > Corectitudinea rispunsului nu implica si indicarea temeiurilor de drept. Trimi- terile din modelul de rezolvare propus mai jos la diferite anicole din Codul de procedura penala sunt ficute in seopul faciliiei identificarii normei procedurae si vederea reeapituliri rapide a matericFige de Procadura penal Patea spect 0 POSIBILA VARIANTA DE RASPUNS Determinatielementele de rnclegalitate ale Inceperii Observati pretiminare: pepe ‘a. Raspunsul trebuie si evidentieze injelegerea clara faptelor din cuprinsul TAD-ului, precum sta distineilor ce trebuie Facute in lepatura cu institutile procedurale incidente in cau’; Raspunsul trebuie si se raporte7e la situatia de fapt descrisd in confinutul TAD-ului, nefiind posibils adiugarea unor ipoteze sau scenari factuale suplimentare ori a unorcircumstanfe personale; ‘e. Laclaborarea rispunsului rebuie efectuate toate diligenfete pentru a se observa fiecare particularitate factual mentionatd in TAD; daca este luat in considerare aceasta trebuie explicatl prin raportae a Aispozitia legal incidents; Precizati inca de la inceputul analizelobicctul acesteia yi fazele procesuale si procedurile in care se constatd inealearea dispozitilor Codului de procedura penali pentru a cevidentia cd att ingeles faptele sah determinat corect institutile incidente in eau. Procedat la analiza distinct legalittilor prin raportare la fiecare fazi procesuala pentru realizarea unei abord! structurate a rispunsului. ‘TAD-ul urmateste determinarea erorilor procedurale in eadrul unui proces penal care a parcursatitfaza de urmarire penal, edt si cea a ‘amerei preliminare sa judeeai Asigurati-vi el raspunsul Vizeazi situatia factual ‘cuprinsd in TAD. Asufl, baie" aire” weTepATRGTE” SoTataTe a Beeard fa procesual tind cont de faptl & acuzaul a fost minor att ia data comuteu fpti, tifa momenta sesizirit instante, cd una dintre persoanele vitimare era minora iar pentru aceasta procuronl a excita atinea civil, precum de parila probatri din cadolacestor procedur Erorile procedural na determin solu cares conduc la timiterea catze dnt far procesual in ala Utilizat si evidemtiagi in ‘TAD-urile mai complexe (cum este eel de fata) sectiunile in scopul de a ghida evaluatorul pe parcursul rationamentului, ‘Astfel este reliefat earacterul metodic al analizel ‘Stabiliqieare sunt eondigile pentru confirmarea unui act procesual si daci o astfel de proceduri este previzuti de lege pentru inceperea urmiriii penale. Fivcau8, organele de Cercetare penal s-au sesizat din oficial cu privat [ao dou aetuni infactionale come im septembrie 2018 5 pent cine actiun infactonale comise in urma cu peste dot an perioada martiesmat 2016 Dintreactunileinfiactonate care au Pieut obicetol sesizi, pent cea de ultra] Codul de procedurd penals fart. 56 alin, (3) lit. D1 prevede obligativifatea efectudri urmarirt penale de etre procuror Cum investigajiaa fost declangat pentru toate atiunteinfactionale care au feu objeculsesizii, etindndu-se cd existena concursulu ddeinfractiuni constitu o situate de reunire Facltativa a eauzelor in considerarea unicittis fEptuitorului (art. 43 alin, (2) Mit. a) {C proc pen |-arinfracivnea continua este o forms de unitate legal de infactiune (ce are drept condivie unitatea de subiect activ) care constitu oipoteza obligatoie de reunire a eauzelor fart. 43 alin. (2) fit. a) C proc pen. inceperea de urmifrire penald (rebuie dispusi fi mod obligatoriu de procuror prin ordonanta i mumat in rem, de stuti de fapt descr fn confnutul TAD-uui este melegald prin rezolui de citreorganele de ercetare penal, ar mu de proctor in persona (fai de X"), oF AU in rem: prin einer inc dela debut investigates in consierarea cular de sesizare care nu are natura uni mijloe de proba a Uniti legate de nfactiune (continual) sia plural de infacjum (concurs) car implica comiterea mai multor aint infactionale de aeseasi pesoand, desi investgaia tebuia fetus doa ew privet ape, pins la momenta recent in etapa in personam a uric penal iar nw prin ordonang: Nelegaitatea evidentd nu putea fi acoperité pe calea confiemari, aceasth insite implicind exstena uneiprocedurireglementate de confirma sa unui act procesual legal intoemit. Or, disporitile procedurale prevad procedura confirma’ mum inj contnuarefetuil ndrri penal fh de suspect spuse de organele de cercetare penal, nu yeu pevite la incepetea urmarii penal fart, 309 C.proe pen.) ‘Avand in vedere cd organele de cercetate penal nu aveau competenta tmatriald de a dspuneincepereaurmarci penale penta infaetunea de ula, Inealcarea acestor norme imperative de competenta atragind incident sanctiunit nuit absolut tifickad legalitateainceperi umirici penal, ERASE ES acesteia in temeiul art. 304 C.proe.pen. PoFige de Procedurd pena Partea specilé procedurale judiciare si evidentigi de nerespectare a acestora, le organclor utile La dita continu efeturiturmtririt penal fade suspect pune in migeare a ac(uii penale, Xavea vista de 16 ani 511 lun, ia a {ata comiter rimelor enc aetuni de sustragee de bunur in dauna persoani vatsmate AB avea varia de 14 ani 5146 lun Sarea de minortate a acuatulu rage incidentadispozitilor relative tn Bien ured obligatorpeparcursul neg urna peat, inscondiyie in cae la data emer rechiitorulusinculpatul ea in Continuare minor [art 90 li. a) Cproe pen. Aste, era obigatore ‘esemnarea uni avoeat din oii, psa existent’ unui avocat ales Or, in cuzd, procuroral fv dispay deemnarea unui avoeat dij Bu coors Zovevincta cae mv aves agama Consierind, in mod neegal, cd ese sufcent aprarea prin propa persoand. Indlearea acesior norme procedurale atrage incidenia ulti absolute in condi ar. 281 ali. (1) it. 1)C.proe pen, Deg efectuareareferatulu de evauare nu este obigatoric in cutsl ‘unmarin penae fa! de iri ncupatlu la data comiterifrturilor in dauna hi AB ena [at 184 alin (1) Cproe pen] iim ‘peulpaulu de ele un avoca, Aste, pentru corluzileexpentize cau necesae si costae din referaul de evaluare si, pe eae de onsecin fi impus efecuarea referauli in cone art. 506 alin. (1) Cpro.pen, chet socal neind apt 8 compenseze lipsa acestuia [Nu tebuie omis nei fapul 8 dup punerea in migeare @ actuni penale fad de exigentle St 309 alin. (2) Cproc pen. in conden car acesa era prezetin {sj organelordeurmdrire penal i disps 8 relateze din nou faptele comise si recunoscue” Xvill procedurale ce decurg din aceasta in privinfa misurilor asigurdtoril gia asistentc juridice fad de lipsa de exercitiu a patil injelegerea conditilor PFocuroral exereitd acflanea” GvIN'Ta procesal penal in azul in eare persona vitimald este © persoans lipsita de eapcitate de excreiia (minor care nu a implinit vista de 14 ani sau inezisut judeeStores) sau cu capaciate de exerci resins (minorl care a imptintvrsa de 14 ani) Cum persoana vitimats Y era lipsta de capacitae de exeritiv, procutorl a exercitat in mod legal aciunea civil in procesul penal {onsecuti punerit in migcare a aevuni pnale Nelegalitatea inervine doar in considerarea ool Wlspune luvea misuril asiguratori avand in vedere cd persoana rejudicand¥ era pst de eapaciate de exerci Lipsa de capacitate de exercij a parti civile webuia si conduc la rtinerea exisenfe unui caz de sistent juridich obligatorig Sera art. 93 alin, (4) Cproe pen] sia obliga! deseriari unui avocat din ofc, in conde in care aceasta nu avea un avocat ales. Agadar,organele de urmarire penal. au indeat 5 dreptl la apirare al pari civile minore, care atrage incidenta uli absolute tn condi art. 281 ali, (1) it proe.pen ‘Nowa acuzaje formulati impotriva lui X este cea de viol Din cuprinsul TAD-ului rezulti 8 victima era majora si cd aceasta a sesizat legal organele de urmarire penala. In aceste condi, sesizarea ‘pentru violul comis in forma de baza a fost realizat prin formularea in ‘mod legal a plingeri peealabile aw oie ed pent es tinder ,numai c8 aceasta trebuia dispusi doar de organul de ‘urmirire penala competent si efectueze urmarirea penala in cauz’, adic’ de procuror in condiile art 311 alin. (1) C.proe pen, Deopotriva, procuroral era singurul organ competent si dispund penale potrivt ar. 311 alin. (5) C.proc.pen. xixFge de Proceturd pena Panea spec ‘Avind in vedere sustragerea inculpatului de la proceduri de arse prevent est slonat in lip acest an. 25 alin DC pre pen | Arse pent in lips ee 0 MS pre’ pga durata acesteia incepiind s8 curgd nu de la data luirii masus da inarceti Consceut acest procedur care desfsoal 8 audits nc tuli,legiuitorul a reglementat [Fprocedera remedli'@Bliga care se relizeahimedia dup fncarcerarea sculpt, it seet tsiguci posit audient acexuin si exerci equity aplrare personal prin avoca [an 231 C proc en in una ase, proce obliatori, judecorl poate confirma masua preven dar poate dipune gi revocarea stu Inlocureaacestua cu mses prevenv mai blind (rin dtl TAD ui rele, dup inearcerare,X a os present sirctcupopunere de prelungira misui restr preventive in acste condi, mai tebuiereintnelegalitatea pia de iterate constind tn Bee roseduri remedy. asl C3 mics ares preventive naa fst conirmata de judeeorul de rept lier in carl une procedr in eae asistenfa urd gi adie inculpatlisut obligato an. 231 alin. (7) C poe pen ‘Anal doilea rind, accastsnelegalitate care este apt si atraga incident nul sso neptig fi dispostprelungiea sur atest preverine lips, n abseia confi acestia in ead proved ‘emedi, anterior proceduni prelungin prvi de bent {in lepitura cu aceasti din urmA proceduri, avind in vedere data ie eid see aa ta est eee de 30 de zile (01.06. 2019) rezults ca = i. idly dispuse erpretarea dats ‘mr, 20RIL2017, in conditile in ea Drelungire a masuri a 7 Cn, 836/2015 91 decit® ile care a formulat prima propunere : estri preventive in data de 25.06.2019. Aste), 1 in conditile in care -ar 6 parcurs proved aia gt {in urma acesteia masura ares 1 fost cont ae hells it preventive ar fi fost confirmatd. wisi Prvarca deliberate nu arf putu continua dincolo de data de 30.06.2019, faa de neres care rebuia formulats gee? 8 cate procuror a termenului in preventive, Reliefati proceduriideemitere a facut de sesizare a instante side verificare a legalitii Aemeinicici rechizitoriului prima sect ‘eu scurte concluzit ale ynamentelor care au 0 Aanumita seranificate. Evidengiayi cca de-a doua sectiune a amalizei, preliminard cantonati sfera misurilor preventive. imiterca in judecatd numa in cazul in care sdispocitilelegale. Or faa de multiplele xdeplinite conditile Procurorul putea dispune ti cconstata eau fost respectate ipoteze de nulitate absolut prezentate, na sunt 7 Ceproe pen, toate aceste imprejurart TTot asifel, in cadrul controlulut ierarhic reglementat de art. 328 ey coe prm-pocrral pact nu puts con Cpe pen pie cone eh ri ‘in cadrul unei proceduri netegale, impunsndu-se infirm: marirea penali este structural afectatd de la inceperea acesteia in mod nelegal, la incdlearea dreptului ta apirare al inculpa- tului si parti eivile minore, ori Ia carenjele probatorii. Deopotriva. relegalitatea privarii de libertate ori a omisiunii luirii_ masurilor asiguratori eleva nelegolitata structural a urmaririt penal. faza de camera preliminari aceste nelegalitati ‘numai dacs Cu toate acest, pot conduce lao soluie de restituire a cauzei la pare Jin invoeate dept sau persoana vitimats oi dae judectonl le jnvoct din ofieiu, in cazcontrar este posibild deschiderea faze de juecati chiar sin conte nelegaliai rmrci pene. BIRCrHtor a TAREE Tamera proline Sudecttonl de camer prliminar a procedat la analiza leglitii5 temenicc! misurit preventive la moment trimiteri in judecat in rocedura previzta de art 207 C proc pn. In acest eadru,judecdtorul {ke camer peliminai constatind elepalitateaarestri preventive in hsefa dessus procedur ered, et nelealitatca prelungii Inisurit ares preventive dpi data de 30 iunie 2019, nu mai avea nisin motiy sl analizeze data misuri arstri preventive in cursul td penal, Neleglittca soe judecstorlui de camer preliminara const in dou aspect: mai ind, sanetiunea incident este cea @ GED araRBEEREY ac revocares Imasunit preventive, ait in cazul depasini termenului maximal al acest, sane end mara preven ns mai psa prengita incondtileincar propunereaa fos tard formulas de procurr. nal doles rind in mo eronat asi jdecttool de camer peliminard drata temenului de 180 de zile previzat de art 236 alin. (8) Cprocpen, acest incepind st curgh door de la data incareerri fective, fat nu de la ea a emiteri mandatui de restore, dispocitia insane find accea de pivare de liberate pe o drat de 30 de zile incepind eu data incarerini, iar nu a emits mandatlu in coniile incareprocedra sa desFaurt in ipsa inculpatul care se sustrigea XxXtFise de Procedura penal “Asiguragi-va cA cea de-a di Dispovipitean. 346alin.(1)C proc pen. previded dae’ nus-au formulat nelegalitate ajudecdtorului de | cerer si excepti in termenele stabite de judeedtor 51 nit nua ridicat camera preliminari relativa | din ofciu except fa expirarea acestortermene,judecatorul de camer, la solutia pronuntata sila preliminard constatd legalitatea sesizinii instanfet, a administen ccaracterul definitiy al incheierii_probelor sia efeciuari actelor de unmarire penal si dispune inceperea este evidenfiata in ambele judecatii. Prin urmare, nepublicitatea nu echivaleaza cu caracterul secret al urmatirii penale; >» persoanele care iau cunostin(t de datele referitoare la continutul actelor de urmirire Penala sunt obligate si pasteeze confidenialitatea informatiiloraflate: > DCC mr, 633/2018: indiferent de destinatarul informatiilor privind ancheta judiciard, e& ‘este vorba de publicul larg sau de institu ale statului, comunicarea acestor informatii nu trebuie ficult intr-o asemenea maniera incdt si prezinte persoana supusi procedurilor Judiciare ca vinovata, att timp cdt in cauza nu exist hotatire definitiva in acest sens; > caracterul nepublic produce efecte gi cu privire la posibilitatea consultarii dosarului in condijile art. 94 C.proc.pen. (a se vedea Fisa nr. 22 din M. Udroiu, Fige de Proceduri penal. Partea general. Teorie si cazuri practice, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2021); * anumite procedee probatorit se desfisoari cu participarea unor subieeyi procesuali (de pild3, confruntarea sau perchezitia informatica, ori cercetarea la fala locului);penal, competenele gl egulle generale in exerctaea func de acuzare > avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a participa, la cerre, la toate aegle ide urmirie penal in condigile art. 92 C.proe.pen. b. caracterul necontradictoriu al urmariii penale: '> consttue o particulartate a fazei de urmarte penali ce decurge din lipsa de publica, > organele de urmatire penald nu au obligatia de a pune in discuia parlor st subicetir procesvali misurile care se impun afi dispuse in eaz, inainte de adoptarea lor > in cursul urmiriri penale existd si proceduri contradictorit; de exemplu, dezbaterea propunerii de arestare preventiva sau de ares fa domiciliu a ineulpatului sau efectuarea procedcului probator al expertizei sav al conlruntiri, procedura audierii anticipate ce. earacterul preponderen seris a urmariit penal. * actele de urmirie penalise intocmese in seris, pile sau subiectiiprocesuai formuleara ccerer si excepti in seri sau pot depune memorii sau plangeri/contestati ttf seris: > in cazul infractiuni de audient3procurorul poate dispune inceperea urmarri penale sau punerea in miscare a actiunii penale prin dcclaratie oral, consemnata in incheierea de sedinga a instante NU FI TENTAT SA CONSIDERI CA (...) in ficcare faza procesuali este exercitata 6 singurd functie procesual, deoarece in cursul urmairi penale se exercitd dou’ dintre futile fe art. 3 C proc pen. respectv functia de urmarire penal si cea de disporie procesuale prevazute d supra drepturilor gi libertijior fundamental. [=== BLACK BOX 5 1 Suberdoaren terri» coco os Ha ropa cad uniter d i a mia sy cone col ee fh Hae mar pci dnp st eas consi I} parchetului respect iar conducstorul unui parchet este subordonat conducatoruli pachetuluiirathic ear erent ence dere rel a Parse dp igh I) insta Curte de Casaie si Justi, de procurorul-se al Diectiei Nationale Anticoruplic, de procurorul-sef Poe ee and Cat Ont Terra ou poe Poorer gs cre pel aap cre i stereo a Brean seat sdone deat oan topes 042) Bornean Ta Lege i GOW 02, peril roo etc spt, ne ee cytes slr epson sore: nea ee Pn acer nerve sere de de prc eae spr, et di [} urma nu poate pune in miscare actiunea penal in locul procurorului de caz, daci nu efectueaza sau Pals arent cah ms pn ers op ars pr 2 ess vs dpa ped dew 271) dn Leen mM 202. Ptt a alin (3) Ucar 204502 paar arias praca eer ol Parc de pee Int Cored Cs net nea moter pmerdoresdm oon sa fess nner termine elon. 6 € pcp, tele snse acee eae so | sence cmse'aspse pcs fatness Ge pl, poe pee fer reine de apr ust pr ue nae xine a urine pee re sus sir ue cdoan cae pune ose de re a penal): este astfelinstituitt 0 «regula de competent care dezvolta prineiptul rotlor Fira a aduce vreo atingere dreptulu bil, consacrat de prevederile enunare fa urmair tGrsttujiona al conteolulu ierarhie specific activi pro fa un proces echitail i la solutionarea cauzelor int-un termen rezor 1D din Consttutie $1 ale art. 6 din Consentia pentru apirarea drepturilor omului si a libertatitor prezentind, de fapt, 0 garantie a respectiriiprevederilor consitujionale stconventionale imanre penal” (DCC nr, 17572018). se remarea astfel ed fundamental re nvocat. prin efcientizareaactivittit de gg in eazuljudecdtorlor presedintle instante, vieepresedintele sau presedinti de sect nu a ateibuti Jative la venficarea Tegaliti si temeinicet hotirarilor judecdtoresti (acestea putind fi cenzurate adjust prin exeretarea cdilor ordiare sau extraordinare de atac, in conde prevazute de lege. in Sul procurorior, actele sau misurile provesuale apreciate ca nelezale sau netemeinice de procurorul {erarhie superior pot fi infirmate la plangere sau din oficiu, oricand considers necesar, °2, Principiul subordondri ierathice cunoaste i unele fimit; astfel,adagiul La plume est serve anais la parole est libre” este consacrat legislatiy in art. 71 alin, (2) din Legea nt. 304/2022. potrivit procurorl ese liber si preinte in instant coneluzile pe care le considera intemeiate potevit tind seama de probele administrate in eauz8. Procurorul poate sesiza la Sectia pentru procurori a Consiiu Superior l Magistraturs(...)iterventa procurorulu ierarhie superior, pentu influence. Jnorice forma a concluzilor’ din aceast dspozitclegala ezula ed procurorul de sedin(a poate sustine in sala de judecata orice concluzii considera c8 se impun in acord cu legea, mentionsind c& aceasta reprezini opinia sa personal care nu concorda cu opinia parchetulu din care face parte; accasta limita 4 princpiului subordondriiierarhice nu constituie un impediment pentru parchet de a formula cale de tac impotriva soluie dispuse de instanB, chiar dac’ aceasta este conforma coneluzilor sustnute dé procurorul de sedinti.O alta exceprie dela principiul subordoniri ierathice este prevazutd de at. 68 ‘lin, 2) din Legea nt. 304/2022, care stipuleaza ca in efectuarea si supravegherea urmarini penale, precum in soluile dispuse, procurorul este independent, in condliile prevazute de lege. Procurorul poate sesiza la Secjia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, in eadrul procedurit de upirare a independentei si impartialitai procurorlor. interventia procuroruli ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea si supravegherea urmairi penale sau in adoptarea solute 3. rincipiul inivizibittaipresupune c& procurori din cadrul Ministerului Public reprezin aceeasi instituie, putind fi substituiti uni cu ali in cadrulaceluiasi proces penal astel, tli procuroct din «adrul unui parchet au acecayi competenf, pulind supraveghea ceretarea penal sau efectua urmiirea penal inte-una sau mai multe eauzeaflate pe eolulparchetului chiar daed nu au fost desemnnati in eausa de ia inceputul investigate, ori dacdefectueazdactele de urmarre penal’ impreund eu un alt procuror, ‘Fi po prezengi in instant in ealtae de reprezentan} ai Ministerului Publi chiar daca mu au efectuat ‘urmarirea penala in cauza aflaa pe rolulinstanei;astfl, mai mul procuroti pot efectua ancheta in aceeasi cauza simullan sau succesiv, neexistind nicio dispozitic legal care s2 impund ea procurorul «are dispune inceperea de urmarre penala sau care supravegheaza organul de cercetare penala care emis un astfel de acts fie gi cel eare procedeaz la stringetea si administrarea tuuror probelor din cauzi sau cel cate dspune solujia in eauzt; in viruteaprincipiului indivizibilti, este posibil ca un Procuror s& inceapa urmarirea penal in rem, un alt procuror din cadrul aceluiasi parchet sa dispund ‘fectuarea in continuare a urmarni penale fad de suspect, un alt procuror si dispund punerea in migeare 4 acliuni penale, iar un al patrulea procuror s& dispund o solutie de clasare/renunjare la urmarirea Pena sau trimitere in judeeat, chiar dacd acesta din rma nu a administatnicio proba in cauza si nici ‘hu a emis vreun alt act procesual sau procedural; deopotev8, este posibil ca doi procurori sd electueze Jp imrcunt women penal into eauzs, iar dupa imitere in judecats la decbaterle din fa instant [fs Pacticipe un al teilea procuror din cadrul aceluiasi parchet;COrganele de urméte penal, competenfle sregulle generale in exerctarea func! de acuzare 4. Principle generale ale procesului penal sunt aplicabile sin faza de urmarire penala '5, Trimiterea in judecati se poate realiza gi prin incheierea judeedtorului de camer’ preliminar, pein care este admisi plingerea formulata impotriva solutiet de clasare adoptate fat de un inculpat si se dispune inceperea judecii I, COMPETENTA FUNCTIONALA, MATERIALA $I PERSONALA A ORGANELOR DE URMARIRE PENALA - EXPLICATIL A. Categorii de organe de urmirire penala. Observatii generale He de coreetare iin parchete si oF > sunt organe de urmarire penal: procura penala (ale politic judiciare sau cele speciale); ire: lueratori specializai din MinisterulAfacerilor Interne, desemnati nominal de minisrul afacerilor interne, cu avizul conform al procuroruat general al Parchctului de pe Langa Inalta Curte de Casati si Justi: > sunt organe de cereetare speciale: ofiferi anume desemmnat in conditile lei care au primit avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe Hing’ Inalia Curte de Casaie si Justitc, care efectueaza cercetarea penal: 1. in eazul sivargiritinfractiunitor de eatre militar sau 2 in eazul svirgiiiinfractiunitor de corupte si de serviciu prevazute de nou! Cod penal de cate personalul navigant al marine civile, dac3 faptaa pus saua putut pune in pericol sigurans rnavei sau navigatiei ori a personalului: prin DCC nr. $5/2022 au fost declarate neconsttujonale Aispocitile din 0.U.G. ne, 6/2016 care prevedeau posibilitatea ca organcle de cercetare penal speciale & poata efectua, in cazulinfractiunilor contra securtiii nationale gi infaetiunior de terorism, din dispozitiaprocurorului, punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere telnied Incaluate de organe de cercetare penala speciale > procutorul din parchetul competent materialipersonal poate efectua orice acte de urmarne penal ” cu privire la infractunile pentru care cercetarea penal este efectusta de organele de cercetare penal a ciror activitate 0 supravegheaza (supravegherea urmariri penaley: > procurorul poate dispune preluarea oricarci cauze in care exercitisupravegherea,indiferent de stadiol acesteia pentru a efectua urmarirea penal; > orpanele de cercetare penal interationeaz3 exclusv cu procurorl, neavand competent dea sesiza Jjdecdtorul de drepturi i liberi, judecdtorul de cameripreliminar sau instanfa de judecati:deopo- trivd, oganele de ceeetare penal nu pot dispune declinarea competenei de soluionare a eauze > rela la competena lucrtorilor polite uiciare din cadrul Direciel Generale Anticruptie (D.G.A), inconsiderenele decisieinr. 2/1 2020 s- retinut cd acestiaactioneazi in metal delepani dispuse de procuror suo competent zener de efectuarea actelor de urmirre penal delegate; > organele de cercetare penali nu pot dispune punerea in migcare a actiunii penalefextinderes acini penal, incheia un acord de recunoastere a vinovitiet $i nici dispune soluii de trimitere ‘au netrimitere in judecatd in cauzele in care efectueaza cereetarea penal > dispozitile procurorulu ierahie superior, date in crs iin conformitate cu legea, sun obligatort Pentru procurori in subordine; > procurorul ierarhic superior poate infirma motivat, prin ordonan{a, din oficiu sau in urma sesizini pe caleaplingerii formulae in emeiul ar. 336 C.proc.pen,,actele si masurile procesuale niclegale sau netemeinice emise/dispuse de procurorul afat in subordinea sa; + DCC nr 547/2020- notiunea de procuror ierarhic superior vizea7’ intotdeauna 0 pocit pathic, determinata prin raporiare la o anumita structurd organizatonic: concluzia © Iimpune este accea ci aat din perspectiva normei de organizare judicata, cit si a normel de sapcten (Codul de procedura penal), controlullegalitiis temeinicieiactelorintocmite de din treapti in treapta si numat in mod exceptional, cind legea prevede ‘estui control prin omiterea anor functit antermediare (spre jhetelor de pe Kinga tnbunale sau proctor se real pe este posi falarea 2 seein cara slutilr adopted cite eondcson pa unt ge ope : diene URIL/2020: isang supe ait uate: 1 caliatea de proc iertie ee aeicet exude, en nda fn in cups une nome eer pot paral cre Strmina compete fro ope exemplar. 328 C roe pe) denen capil mame de pect a norma de organize ud cares ae ta anu parce (pe expla, at 338. proc pe) 2 regula general eae eh cinrearuenperor ete conduct para incre fae pate proc aps verfican delegate sau teetnicie sau, neal in cre acesta este ni tld este care a intocmit procurorul eae a inter atu, conducatoral parchetului ierarhic superior, iar regula spet sprocurr icvarhic superior este fie procurorul care devine ofunctie de conducere intermediara atribuie competenta functionala (spre exemplu, | fie procurorul aceea’ Seste mengionat explicit de © norma legald eare rocucor seFsecie in cadrul Parchetului de pe lings inata Cure de Casati Justi tare deine o funcjie de eonducere reglementatiprintro lege special, cum sunt O.U.G. nt. 43/2002 Stu OUG. nr. 782016; 3, determinarea procurorului terarhic superior prin prisma atributitlor judiciare (nu manageriale) nu poate si depinds de voinja procurorului general de a-si asuma sau hnu aceasta caltate, ea derivind direct din normele de organizare judiciara, find prevzuta de leve 4.calitatea de procuror terarhic superior incuba procurorului i toate eazurile in care competent fanetionalt determinata de prineipiul contoluluiieraric este incidentd potnivit legii, neputind SA fie liste la latitudinea procurorului cazurile in cae ig va exereta atribuile ce deriva din aceasti calitat; in plus, se va avea in vedere ea pe kings procurorul irarhic superior, st procurorul general al Parchetului de pe linga inalta Curte de Casaje si Jusiie poate infirma orice act procesual emis in cadrul parchetelor nespecalizate. =m BLACK BOX 1. lucrarile epartzate unui procuror pot fi trecute altui procuror: (in eazul suspendari sau incetiri alti de procuror, (i) in absenja sa, dacd existd cauze objective cae justified urgenta si care impiedic& rechemarea sa; (i) end last cauza in neluerare in mod nejustifieat mai mult de 30 de zile; procurorul poate sesiza Ia Secyia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturi, in cadrul procedusii de apirare a independenfei si imparjalitii procurorilor, misura dispusi de procurorul ierathic superior {art 68 alin. (5) si (6) din Legea nr. 304/202); 2. prin DCC nr. 63/2018, Curtea Constitutional a apreciat cd principiul repartiziriialeatorii nu se Poate aplica si in actvitatea organelor de urmarie penala;, 43. art. 59 alin, (2) C.proc.pen. prevede cu caracter imperativ ca, in cadrul aceleiasi localindt, Procurorul sau organul de cerestare penal, dupa caz, sd efectueze toate actele de urmarie, chiar daca lnele dntreacestea trebuie indeplinite in afararazei sale tritoriale; pe cale de consecin{s, organele de Uumirite penal8 mu pot delega sau dispune o comisie rogatorie pentru efectuarea actelor de urmarire de ‘organele din cadrul aceleiagilocalitii in a cdror raza teritoriala trebuie efectuat,‘rganele de untee penal, peters rege general in exec une Ge acuare 'B. Competenta functionala a organclor de urmarire penalit + onganele de urmirire penalé sunt accle organe care efeetueaz’ urmaritea penal, respecty procurorit consti in parchete si oganele de cercetare penald (generale speciale + organele de cercetare penala efeciveaza cercetarea penalt: isi desfAsoar’ actvitates de unmdtire penal sub conducerea si supravegherea procuroruluis > comperenta functional a parchetului in cfectuarea urmaritii penale este. de repuls, focultanvé, organcle de cercetare penal efectueaza cereetarea penald, iar parchetul prin intermediul procurorilorsupravegheazA activitatea acestora (comperentd functionala exelnsivg ‘a procuroruluiy; procuroeul poate prelua orice cauzi de la onganele de cercetare pens a eator Aactvitate o supravegheaza pentru a efectua personal urmiriea penal > procurorul efectueaza urmirirea penala in cazutile prevazute de lege (competent functional exclusiva), participa la sedintele de judecatd, exeritécaile de atac prevazute de lege. C. Competenta materiala a organelor de urmarire penal > onganele de ceretare penal ale polities judiiare au 0 competena materila. general: pot tfectuaacele de eercetare penal eu privire la orice infactiune, cu excepliacelor date de lege jn competeniaobligatorie a procurorui or a organelr de cereetare penal speciale: > onganele de cerctare penald speciale. in urma delegi dispuse de procuror,efectucaz8acte de urmarte penald corespuncitor specialist sruturi din care fac pan, in cazl sivas inftactiunfor de care mitar sau fn cau infaetunilor de corupte si de serviciu prevzute de Col penal sivarsite de cite personal navigant al marine! evil, dac fapla a pus sae pu pune in percol sigurana navel sau navigaie or a pesonaluui > parchetul competent material este, de regula cel de pe king’ insanta competent s8 judece | cauza in prima instant; > urméirea penaldproprie: procuror din parchetl competent material fectucaza fr mod | obligatri urmaritea penal | in cazulinfaciuilor pentru care competena de judecat in prima instany8aparine inaler Cui de Caste Juste sau eur de pel: in azul infraciunitor prev8zute Ia an. 188-191. C.pen. (on derea la ceterea vietimet, determinarea sau inlesnirea sinucideri), an. 287 C.pen {ulrajud, art277 C.pen,(compromiterea interselor juste) art, 279 C.pen, (ual Jiician, art 280-283 C pen (ceretarea abuziva,supunerea la rele tatament, tortura, represunea nedeapta) star. 289-294 C.pen.(luare de mit; dre de mit; trafic de influen: cumparare de inflen;luare sau dare de mtd comisi de membrii une instane | de abiraj sau in legiturd cu cesta: Ire de mit dare de mit, fic de influent ccumprare de inluena comise de funcional strin au in egitra eu acest) | in cazul infrativilorsivérsite cu intentic depisia, care au avut ea urmare moarea tune! persoane ~ lovin sau vitimari cauzatoare de moarte (art. 195 C:pen), intreruperea cursuluisareinii care @ avut ca urmare moartea femeitinsircinate [art. 20 alin. (3) tera, Ika C pen], lpsrea deliberate care a avut ca urmare moartea victim fart. 205 alin (4) C pen], violul care a avut ea urmare moartea vetimei [art 218 alin. (4) Cen. agresiunea Sexuald care a avut ¢2 urmare moarcea vietimei (ar. 219 alin. 3) Cpe) talhdra sau pirateria care au avut ca urmare moartea vietimei (ar. 236 C.pen.),trturd care aavut ca urmare moateavitimei [at 282 alin. 3) Cpen. ete: 9. omor califica, uc 4. in cazul infractiunilor pentru care competenla de a efectua urmaritea penal) apartine DILCOT sau DNAS . inalte eazuri previzute de lege (de pil, in cazul infractnilor com: + procurorultrebuie si efectueze urmarirea penala gi fn cazul in eare object Dintraetiune complex, in al catei continu ined ex ge ca element constitu sau a variant Geravata vreuna dintreinfractwunie explicit prevazute de Codul de procedura penala pentru eare lumartea penal se efectuea7a in mod obligatoru de etre procuror, > nu in toate eazurile in care o infractiune a produs consecinje deosebit de grave leyea prevede cfectuarea obligatorie a urmirint penale de eatre procu » procurorul competent poate delega, prin ordonan{d, cfectuarea unor acte de cercetare penal (nu ansamblul urmirisi penale) procurorului din parchetulierarhic inferior sau organulut de cercelare penali, Procurorul din parchetul ierarhic inferior nu poate dispune deleyarea efeetuari actelor ce au fost delegate catre organul de cercetare penal, inirucat organul judiciar clruia i Sa delegat efectuatea actului procedural nu poate sa delege, la rndul siu, efectuarea actului: > in cazul urmirint proprii, anumite acte de urmarire penala sau efectuarea unor procedee probatori pot fi delegate de procutot. prin ordonantd, organelor de cercetare penal; in ordo- hanja de delegare tebuie mentionate explicit activtatile ce trebuie efectuate de care organele de cercetare penala, precum 5 termenul de realizare a acestora; mu poate forma obiectul delegarit dispunerea actelor sau misurlor procesuale: inceperea urmiariri penale, continuarea efectuari ‘urmaricii penale fa’ de suspect, punerea in miscare a actiunit penale, Iuarea sau propunerea masurilor privative/restrctive de dreptur si libertti, ineuviinjarea de probatori ori dispunerea ccelorllte ace sau misuri procesuale; in lipsa une delegar legale, actele efectuate de organele de cercetare penala sunt lovite de multare absolutd: va fi incidents sanctiunea multi absolute si in ipoteza in care un organ de cercetare efectueaza acte de procedurl sau administreaza probe cauze in care urmarirea penala se efeetueaza in mod obligatoriu de procufor in lipsa unei \delegiri legale de competenjd material in acest sens, in cazurile in care nu exista 0 situatie de ungenta care s justice aplicarea art 60 C.proe.pen.: > incazuri urgente, art. 60 C.proc. pen, prevede posibilitatea extinderii competentei materiale sau personale a procuroruluisaw a organulu de cercetare penalé; asitel, procurorul sau organul de cercetare penald, dup’ caz, este obligat sh efectueze actele de urmatire penalé care nu suferd aminare, chiar daca acestea privese 0 cauzi care nu este de competenfa acestuia, Lucririle c’fectuate in astfel de eazuri se trimit. de indata, procurorului competent; urgenta trebuie evaluat in coneret, in functie de paticularitqile cauzei si justified extinderea competen(ei materiale sas Personale numai cu privire la actele care nu sufera amiinare; > ori de cite ori egea prevede obligatia efectutii urmarrii penale de etre procuror gi, in lipsa ‘nei disporitii explicite din partea acestuia, unul saw mai multe acte de urmrire penala au fost cfectuate de organele de cercetare penald in condi in care nu se justifia urgenfa potrivit art. 60 __ proc: pen. va fi incident sanctiunea mulitaté absolute a actelor, > procurorii din cadrul parchetelorierarhic superioare pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi penale, eauze care sunt date de lege in competenga material a parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducstorului parchetuly ierarhie superior. e de militar). D. Competenta personald a organelor de urmirire penal > vines compte de eft a ator e ui peal corespanaiorspecaizai ‘structurii din care fac parte; if scion tlre10 COrganle de umanre penaa,compelenele i epulle generale in exerctarea func de acuzare > onnele de cercetare petal clstvear crctarea pena in aa inatuilor Svs man (ca unmares deer dps de roerorl militar) sau in eazul svi inaction onupi side servic previzute de Codul peal sive de ete personal mavigant al mds civil da apa a pus ua put pune in perico sigan raed SU niga ora prs > Sant in competenta personal de urmirire penal propric a procuroruli 1. infaturile svargite de senator. deputai si membri din Rominia in Parlamenuy European, de membrii Guvernlui, de judecators Curti Constitutionale, de mens CConslui Superior l Magisiratai, de judecitors nal Curt de Casati iui procurri militar efetuea28 rms penald ptrvt competeneiparchetulu din eae fic Dare. fal deo prtieipailasiviryire nfactiunilorcomise demir, urmind afi seszat instana civil competeni material sa personal > in cazulinfacunilor care sunt de competenia DIN.A. siviryite de militart in activist urmarea penal se efectueaz3 de rocuori militar din carl D.N.A. indiferen de grad ailtar pe cate i au prsoanlecereeate art. 13 alin. (6) din OU. ne 472002): prin DCC nr 23/2021 fost decarat neconsionla disper din ant. 13 alin. (5) in O.U.G. nr 437202 Privnd Direta Naionala Anticorupi, pot crea in cal in care dspune disungerea ia ursul usr penale procuroat din cara Direc Naioale Anicorptc poat coninit lectuarea umdrnpenale gi in cauza dxunst™. Ulrio, cu 0 motivare similar, pin DCC nr. 38/2021 instania de contenciosconstiional apreciated dispziile art IT alin. (@) 4 OG. nw 782016 sum neconsttuionale, einind ct potvit acest ordonane, compet nai dliiteac col dapositilr eae car Surman preveerl at tain (3) OUG Co retires dpa ross a alt pinepul gal tric bia! np rot eee compe rl deur Peas dont poe Teaco Tames ns aot dette alin oe aoe arpa rama eet spc ponies de apes 2 eprint = carei obiect atrage competenta organelor de DIL.C.OT este strict reglementata iar nor ay stat la baz infinfriéacestei struct. nenjineri spre slufionare a cauzei penale disjunse. tirmarire penal de la parchetele de pe lang instanjele de drept comun: ia nr 26/R1L/2021 instana Suprema a apreciat. in interpretarea si aplicarea unitard & '3/2002, cd infractiunea de abuz in serviciu "297 C.pen., care a eauzat 0 pagubs > prin deeis Uispozigilor art 13 alin. (1) lita) din O.U.G. or. 4 prevazutd in art, 13° din Legea ar. 78/2000 raportat la ar. resteiald mai micS sau egala cu echivalentul in lei a 200,000 euro, comis’ de 0 persoan’ a nu determina incidenta dispoziilor art, 13 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr, 43/2002, ‘ste de competenta parchetului nespecializat, iar nu a Directiei Nationale Anticoruptc: > procurorul militar din cadrul parchetului corespuncitor instanfei competente si judece cauza participa la gedinjele de judecaté fie in fata instantelor civile, fie a celor militar in cauzele in are urmarirea penala a fost efectuata de un parchet militar; > in principu, in cazul in eare in cursul urmatiti penale suspectul sau inculpatul pierde calitatea care alrdigea competenta personal, parchetul pe rolul cSruia se afla cauza, dacd nu retine vreun siti atragd in contintare competenfa, va trebui si dispuna declinarea competentes al/personal: ea exeeptie, parchetul pe rolul cAruia se ala cauza ita) personale a suspectului carci calitate alttemei ca eatre parchetul competent ma va continua efectuarea urmarirt penale si dup pierderea inculpatului daca fapta are legatura cu atributile de serviciu ale acestuia: > dobindirea caltaii dupa savarsirea infractiunii n prineipiu, nu determina schimbarea compe- ‘ene’ parchetulu, cu exceptia situatil in care calitatea dobandita este una dintre cele prevazute dean. 40 alin, (1) C.proc.pen. (de exemplu, cea de parlamentar sau membru al Guvemnului ort Judecttor al Inaltei Curti de Casatie gi Justitie). [== BLACK BOX 1. In aplicatea dispozitilorart. 301 C.proc.pen. trebuie avut in vedere e¥ organul de cercetare penalA are competenfa material generald si teritoriala corespunzatoare unitatii de politie cu personalitate juridica din care face parte, respectiv 1.G.PR., D.G.PM.B. si inspectoratele judefene de politi, find ‘competent material si teitoral si cerceteze orice infracjune care nu este in competenfa exclusiva a procurorului sau a organelor de eercetare speciale 2.Cauimarea DCC nr, 32/2017, va fi santionath cu nulitatea absolutd incalcarea normelor referitoare a competenta materialpersonala a organelor de ummarie penal, indiferent dacd organul de urmirie penal ferioe sau superior celui competent, ori in caz de inedlcarea competenjei unui organ de urmarre penal, specalizat sau de incaleare de etre un parchet specializat a competenteiparchetclor de drept comun, Nelega~ Ttatea constind in efectuarea urmirii penale de un organ necompetent material poate i invocata pe parcursul ‘urmariri penal in scopul dectnirii competengei in favoarea organului de urmarire penalé competent, sau in faza camereiprliminare in vedereaobtinerirestituiritcauze la organul de urmirire penala competent. in cain care vieima infratiunit este un militar nu vor aplicabileregulie comypetentei personale, chiar dacd se const ci fapta a fost comis® in timp ce vietima se afta in timpul serviciului, parchetul militar