Professional Documents
Culture Documents
CRIMINOLOGIE3
CRIMINOLOGIE3
CUPRINS:
Introducere...…………...………………….........................………………………………………3
Capitolul I
Capitolul II
Capitolul III
Concluzii........................................................................................................................................13
Bibliografie....................................................................................................................................14
2
INTRODUCERE
Putem spune cu certitudine că după 1990, în România ca de altfel în toate țările din
Europa Centrală și de Est, aparținând fostului bloc communist, marile prefaceri economice și
politice, pe lângă efectul lor benefic, au adus și o creștere alarmantă a fenomenului infracțional,
la aproape toate genurile de infracțiuni prevăzute în Codul Penal și în legile speciale.
Criminalitatea şi lupta pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, prin natura lor, sunt
concepte pluridisciplinare şi comportă multiple abordări conceptuale şi operaţionale. Ele pot fi
analizate din perspectivă juridică, criminologică, istorică, socială, politică, filozofică, logico-
sistemică, etică, biologică, etc. Prezenta lucrare are drept scop abordarea criminalității a ,,gulerelor
albe” din perspectiva criminologică, deși ne-am obișnuit cu tipicul prototip al infractorului ca
provenind dintr-un mediu social-vulnerabil, cu venituri mici, aparținând unei clase inferioare, cu
un IQ mediu sau scăzut, uităm că adevărata criminalitate presupune ansamblul de infracţiuni
„comise de persoane respectabile cu statut social înalt în cursul activităţii lor profesionale.
3
I. Considerații generale privind criminalitatea ,, gulerelor albe”
Pentru prima dată în literatura criminologică, conceptul de criminalitate economică a fost definit
în anul 1872, când Edwin Hill a utilizat sintagma „criminalitatea gulerelor albe”, sintagmă care a
fost însă consacrată ulterior de Edwin Sutherland în celebra sa lucrare „White-Collar Criminality”,
apărută în anul 1939. În viziunea lui, criminalitatea gulerelor albe este alcătuită din ansamblul de
infracţiuni „comise de persoane respectabile cu statut social înalt în cursul activităţii lor
profesionale”. Criminalitatea ,,gulerelor albe,, se produce cel mai frecvent, susținea Sutherland,
prin prezentarea eronată a situației financiare a întreprinderilor, prin manipularea bursei și mituirea
persoanelor publice în scopul de a asigura contracte avantajoase, prin mita care se dă pentru
realizarea unor tranzacții comerciale, deturnarea de fonduri financiare și folosirea lor în alte
scopuri ce vizează încălcarea legii.1
Al Capone, gangsterul din Chicago, îi numea pe cei care practică astfel de fapte ,,racheti
legitimi,, în contrast cu cei care erau mult mai cunoscuți lumii interlope și care erau catalogați
drept ,,racheți violenți,,.
4
medicamentelor, a legii cu privire la raporturile în industrie şi soluţionarea litigiilor de muncă,
evaziunea fiscală, care sunt numite de E. Schur escrocherie neprofesională (în sensul că este
comisă de cetăţeni respectabili care nu fac parte din lumea criminală obişnuită).
1 Tudor Amza, Criminologie, Tratat de teorie şi politică criminologică, Ed. Lumina Lex, Buc. 2002, p. 76
2
Integritatea în Mediul de Afaceri. Modele de Bune Practici Europene”, Transparency International România, 2013
5
1.3 Tipuri de infrcțiuni comise de ,, gulerelor albe ”
Există mai multe clasificări ale acestor infracțiuni pe care autorii americani le cuprind în două
categorii principale:
a)infracțiuni comise în numele unei corporații, printre care se pot menționa: mita plătită unor
oficiali în scopul obținerii unor avantaje economice sau politice, vânzarea unor produse deficitare
sau care pun în pericol sănătatea și viața populației, falsificarea datelor de fabricație a unor produse
în scopul menținerii lor pe piață, reclamele false fără acoperire reală, modificarea unor prețuri
peste valoarea lor reală în scopul obținerii unor beneficii suplimentare, evitarea platei impozitelor
către stat prin mistificarea cifrelor de afaceri etc. Criminologii americani estimează că, în timp ce
costul anual al tuturor celorlalte infracțiuni valoreză circa 11 miliarde dolari, infracționalitatea
gulerelor albe este de peste 18 ori mai mare, depășind chiar cifra de 200 miliarde pe an. Cunoscuta
corparație în domeniul petrolului ,,Exxon Corporation’’ a fost găsită vinovată, de exemplu, de
practicarea unor supraprețuri pentru petrolul vîndut, în valoare totală de 900 milioane dolari,
trebuind să plătească pentru aceasta o amendă de peste 2 miliarde de dolari. În anul 1985, față de
un cost mediu de 628 de dolari a unei infracțiuni de jaf, în SUA. Un cunoscut speculator de bursă,
Ivan F. Boeski, a trebuit să plătească, el singur suma de 100 milioane de dolari drept amendă pentru
afacerile bursei sale ilegale. În anii 2000, statisticile Camerei de Comerț a Statelor Unite
evidențiau că întregul cost al infracțiunilor comise de ,,gulerele albe’’ valora circa 42 miliarde de
dolari, adică mai mult decît cel al tuturor infracțiunilor de orice fel, evaluate de F.B.I., implicînd,
în același timp, pierderea mai multor vieți decît cea datorată criminalilor care acționează pe
,,străzi’’ sau altor acte de violență.
6
Infracțiunile comise în numele corporații sunt încurajate de un gen de ,,cultură corporativă
criminogenă’’, care determină personalul unei corporații să desfășoare orice tip de activități ilegale
ce aduc profit chiar cu riscul de a produce moartea unor persoane. Această cultură constă într-un
ansamblu de norme și valori care stimulează succesul profesional, obținerea profitului cu orice
preț, exonerarea persoanelor cu funcții de conducere de responsabilități, tocirea simțului etic etc.
Criminalitatea gulerelr albe, nota Sutherland,în afaceri este exprimată cel mai frecvent în forma
falsificării bilanțurilor financiare ale corporațiilor, manipularea bursei de valori, mita comercială,
mituirea oficialilor publici, direct sau indirect, pentru asigurarea unor contracte și a unei legislații
favorabile, publicitatea falsă și vînzarea contrafăcută. Toate acestea sunt ceia ce Al Capone numea
,,escrocherii legitime’’.
b)infracțiuni comise împotriva unei corporații, sunt cele care se săvîrșesc de către membrii cu
funcții administrative sau de conducere ai unei anumite societăți care lucrează pentru profit.Dintre
ele se pot menționa furturile, fraudele, delapidările și orice alte acte ilegale care prejudiciază
activitatea corporației respective. Majoritatea acestora sunt ținute sub tăcere și ,,rezolvate’’ cu
mijloace interne pentru a nu crea publicului o imagine dezagreabilă care ar putea compromite
interesele comerciale ale corporației. Printre alte infracțiuni comise împotriva unei corporații se
numără furtul prin intermediul computerelor, unul dintre cele mai ingenioase delicate, facilitate de
progresul tehnic al societăților contemporane. Un asemenea delict este produs ca urmare a
introducerii în memoria a unui dintre calculatoarele corporației a unor date fictive, care are acces
la datele cu privire la statele de salarii poate falsifica, în anumite condiții, diferite informații,
creindu-și, în felul aceste, resurse financiare proprii. Estimată la un cost total între 3 pînă la 5
miliarde de dolari anual, frauda prin intermediul computerelor reprezintă un caz ilustrativ al
corelației dintre natura infracțiunilor și schimbărilor cu caracter tehnologic.
Indiferent de categoria în care se încadrează, infracțiunile ,,gulerelor albe’’ sunt mai greu de
identificat decât celelalte tipuri de infracțiuni și, în consecință, sunt mai puțin sancționate.
Deoarece o mare parte din aceste infracțiuni sunt săvîrșite de persone cu funcții oficiale importante,
care au o poziție socială privilegiată care le permite manipularea legii, acestea reușesc să evite, în
marea lor majoritate, sancțiunile legale.
7
Așa cum au arătat Kenneth Carlson și Jan Chaiken, într-un raport special întocmit pentru Biroul
de Statistică Penală al SUA, comparați cu infractorii ,,obișnuiți’’:,infractorii incluși în categoria
,,gulerelor albe’’ au o probabilitate mai mare:
a) ca procurorul să respingă orice acțiune penală declanșată împotriva lor (între 25-40%),
În viziunea lui Sutherland, soluțiile instanțelor de judecată civile în care victimile au fost mai
interesate în recuperarea banilor decât în pedepsirea făptuitorilor, ar putea fi considerate ca o probă
a tabloului real al criminalității gulerelor albe. În sprijinul afirmației sale, Sutherland a prezentat o
serie de exemple în care diferite companii ce au fost victimele unor mari deturnări de fonduri au
fost mai interesate în recuperarea banilor decât în solicitarea pedepsirii infractorilor. El a inclus în
cadrul criminalității ,,gulerelor albe” și practicile de concurență neloială, de furt, de inteligență
precum și cele de discriminare între cumpărători.
Trebuie însă făcută precizarea că faptele ilegale (crimele) comise de către ,,gulerele albe” nu
trebuie să fie confundate cu faptele ilegale(crimele) ordinare comise de indivizi care aparțin înaltei
societăți. Dacă o asemenea persoană comite o tâlhărie, un viol sau un furt obișnuit, ea este un
infractor(criminal) de rând și trebuie tratată ca atare. Aceștia, în nici un caz nu sunt criminali cu
gulere albe pentru că fac parte dintr-o clasă superioară.
Și ca să fie mai pe înțeles, fac mențiunea că, în contrast cu afirmația de mai sus, criminalitatea
gulerelor albe implică evaziuni fiscale și violări ale legii ca o parte a unei ocupații sau afaceri,
în scopul de a-și asigura un profit mai mare.2
8
Infractorii cu ,,gulerele albe,, comit fapte care sunt definite de catre Sutherland ca fiind ,,o
violare a legii penale de către persoane cu statut socio-economic de înaltă clasă în cadrul
activităților lor ocupaționale,,. Dacă prin metodele folosite este încălcată legea, iar autorii acestor
fapte nu sunt condamnați în cadrul unui proces penal, atunci ne aflăm în fața unui gen specific de
criminalitate, cunoscută sub denumirea de criminalitate a ,,gulerelor albe,,. 23
Cauzele care pot stimula comiterea infracţiunilor din domeniul analizat pot fi împărţite în
trei categorii: de natură economică, psiho-socială şi juridică.
a) Cauze de natură economică.
- situaţia economică precară a anumitor sectoare ale vieţii economice, cum ar fi delictele
de bancrută şi infracţiunile în materie de credit, specifice perioadelor de recesiune;
- existenţa unor profituri mari în anumite ramuri de activitate economică care tentează
înfiinţarea unor societăţi fictive sau în nume colectiv, la care sunt invitaţi să participe cu fonduri
un număr mare de depunători, păcăliţi de oferta generoasă de profit, care nu-şi vor recupera
investiţia niciodată;
- practica acordării unor subvenţii de la stat, râvnite şi de exponenţii criminalităţii, care
prezintă în acest scop documente falsificate ce atestă că îndeplinesc condiţiile necesare pentru a
beneficia de astfel de facilităţi;
- lipsa unui control intern riguros, în cazul societăţilor comerciale;
- funcţionarea unui sistem vamal protecţionist sau practicarea unei fiscalităţi ridicate;
- greutăţile financiare ale unor societăţi comerciale care motivează pe reprezentanţii săi
să recurgă la comiterea unor delicte economico-financiare, pentru a subzista.
b) Cauze de natură psiho - socială
- mediul de afaceri dominat de legea concurenţei, dorinţa oamenilor de afaceri de a
maximiza profitul şi productivitatea, prin orice mijloace, chiar şi comiţând infracţiuni;
9
- ambiţia funcţionarilor ce vizează realizarea unei cariere de succes cu orice preţ,
precum şi obţinerea unor venituri mai mari decât cele legale;
- ignoranţa victimelor sau necunoaşterea de către acestea a mijloacelor de protecţie
legală de care dispun, tentaţia obţinerii unor profituri sporite, nedenunţarea anumitor infracţiuni
prin care au fost lezate, pentru a nu-şi strica imaginea publică sau prestigiul comercial etc.;
- reacţia scăzută a opiniei publice în cazul comiterii unor astfel de infracţiuni, diferită
de cea provocată de alte infracţiuni de impact;
- ineficienţa sau lipsa de operativitate a sistemului judiciar, ceea ce determină
victimele să renunţe la avansarea unor plângeri şi sesizări.
Printre cele mai grave cauze și condiții care au permis producerea unor fraude financiar-
bancare în România se numără:
- intervenția tardivă a Băncii Naționale a României, în reglementarea unor situații
negative, cum ar fi declararea în incapacitate de plată a unităților bancare cu reale
dificultăți financiare, stare la care unele au o vechime considerabilă;
- formalismul demonstrat de Banca Națională și Ministerul Finanțelor în verificarea
și avizarea bilanțurilor anuale ale băncilor, permițându-le acestora să prezinte date
nereale cu privire la solvabilitatea lor, prin umare aceste grave încălcări lezează o
anumită categorie de persoane( asociați, acționari, funcționari, concurenți, clienți,
creditori), chiar și statul care trebuie să suporte în cele mai multe cazuri cheltuieli
grele sau să sufere importante pierderi de profit. 34
4
Costică Voicu, Florin Sandu, Alexandru Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. Rosetti, Buc., 2002, p. 8
10
III. Instituții Specializate și Legislația Anticorupție
11
3.2 Instituțiile naționale specializate în prevenirea și sancționarea corupției sunt:
12
IV. Concluzii
Egalitatea și dreptatea sunt noțiuni interpretabile, de aceea mediul afacerilor este unul
bazat pe încrederea și siguranța reciprocă oferită de către toți participanții în economie. Din
perspectivă socială, încrederea şi siguranţa operatorilor economici naţionali şi internaţionali,
se bazează numai pe convingerea că există un complex de reguli ale jocului, garantate şi
controlate de instituţiile publice, care astfel, direcţionează în sensul dorit atitudinile şi
comportamentele, şi în acelaşi timp rezolvă conflictele de interese şi sancţionează
comportamentele necinstite. Construirea unor relații bazate pe încredere, pe termen lung, este
fundamentală pentru viitorul succes al afacerii. “Fără încredere, afacerile așa cum le știm nu
pot exista.”
Promovarea integrității este vitală în combaterea practicilor ilegale și lipsite de etică
cotidiene care pot apărea în mediul de afaceri de zi cu zi. Corupţia subminează integritatea şi
odată cu ea subminează legitimitatea instituțiilor politice și democratice ale statului, slăbește
valorile morale ale societății și generează incertitudine în mediul economic. Corupția apare
când există controale inadecvate, iar sistemele slabe de control și proasta guvernare oferă
șanse limitate de expunere și pedeapsă.
Legea este considerată în esență, “o instituționalizare sau codificare a eticii în norme
specifice sociale, regulamente și interdicții. ” Totuși legea și etica nu sunt identice. Legea este
un sistem al standardelor minim acceptabile comportamentale din cadrul societății; prin
urmare, respectarea sa devine standard minim obligatoriu în construirea integrității în mediul
de afaceri. Limitele legale care reflectă principiile societății trebuie respectate. Nu în ultimul
rând subliniem faptul că sensibilitățile societății cu privire la valorile și principiile
fundamentale ale justiției sociale au crescut iar afacerile trebuie să fie conștiente și să țină cont
de aceste tendințe. Afacerile, ca pilon central al societății, au dreptul democratic de a discuta
în mod activ natura legilor dar trebuie să le și respecte. Legile au scopul de a promova
corectitudinea și consecvența și oferă, în plus, o bază solidă pe care se construiește încrederea.
Criminalitatea gulerelor albe și corupția sunt probleme foarte actuale ale societății
contemporane care pot dispărea doar dacă fiecare individ din societate va contribui la lupta cu
acestea și va realiza o contribuabilitate corectă și respectuasă la viața social-economică.
13
Bibliografie
1. Tudor Amza, Criminologie, Tratat de teorie şi politică criminologică, Ed. Lumina Lex,
Buc. 2002, p. 765
2. E.H. Sutherland, White Coolar Criminality, vol.5 , februarie 1940,pag. 8
3. Sutherland Edwin R, Gressey Ronald R., Criminology, 9 th ed., Philadelphia, 1974, p. 40.
4. Costică Voicu, Florin Sandu, Alexandru Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor,
Ed. Rosetti, Buc., 2002, p. 8
5. ”Integritatea în Mediul de Afaceri. Modele de Bune Practici Europene”, Transparency
International România, 2013
6. Raportul DNA Privind Activitatea Desfășurată - 2018
7. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37402/Criminalitatea-gulerelor-albe-De-ce-
fura-managerii.html
8. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/161-2003.php
9. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/criminalitate-informatica/prevederi-legislative-
privind-prevenirea-si-combaterea-criminalitatii-informatice/legea-1612003-pentru-
prevenirea-si-sanctionarea-coruptiei.html
10. http://legeaz.net/dictionar-juridic/criminalitatea-gulerelor-albe
11. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_prevenire_fapte_coruptie.php
12. http://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=44
14
15