Botnaru Elena

Anul IV, gr.1.

Drept internațional privat
28.06.2021
Răspunsurile corecte sunt marcate cu bold.

1. Enunțul „Căsătoria care se încheie în fața agentului diplomatic sau a funcționarului consular al
României în statul în care acesta este acreditat este supusă formalităților prevăzute de legea
română”:
a. nu este o normă conflictuală
b. reglementează conflictul de jurisdicții
c. reglementează ierarhia aplicării normelor de drept internațional privat

a. Corect. Este o normă materială care indică direct aplicarea legii.

b. reglementează conflictul de jurisdicții
Greșit. Reglementează conflictul de legi.
c. Greșit. Nu reglemetează o ierarhie a aplicării normelor dar indică direct legea aplicabilă
raportului juridic.

2. Condițiile de fond ale încheierii căsătoriei:

a. se determină, în principal, în funcție de reședința obișnuită a viitorilor soți
b. presupun puncte de legătură comune cu efectele generale ale căsătoriei
c. presupun puncte de legătură comune cu filiația copilului din căsătorie

a. Greșit. Se determină în principal în funcție de legea națională a fiecăruia dintre soți.

b. Corect. Cetățenia fiind punctul de legătură comun.
c. Corect. Cetățenia fiind punctul de legătură. Filiația copilului din căsătorie fiind guvernat de
legea care guvernează efectele generale ale căsătoriei a părinților săi din momemntul nașterii ,
acestea fiind reglementate într-o anumită ordine prevăzută de lege, aplicându-se:legea reședinței
comune a soților, legea cetățeniei comune iar în lipsa acestora aplicându-se legea locului
celebrării căsătoriei iar condițiile de fond ale căsătoriei sunt guvernate de legea națională a
fiecăruia dintre soți în momentul încheierii căsătoriei, adică de cetățenie.
3. Începutul capacității de folosință a persoanei fizice:
a. este guvernat, prin excepție, de legea locului nașterii persoanei
b. se determină prin puncte de legătură diferite de capacitatea de exercițiu
c. se determină prin puncte de legătură comune cu filiația copilului din căsătorie

a. Greșit. Nu este guvernat, prin excepție de legea locului nașterii persoanei fizice. Începutul
capacității de folosință este guvernat de legea cetățeniei persoanei fizice, în cazul în care are mai
multe cetățenii se aplică cea cu care are cele mai strânse legături iar în caz că nu are cetățenie se
va aplica legea reședinței obișnuite.
b. Greșit. Se determină prin aceleași puncte de legătură cu capcitatea de exercițiu, fiind
guvernate de legea națională a persoanei fizice.
c. Corect. Da, punctele de legătură comune fiind cetățenia.

4. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. Codul de procedură civilă reglementează efectele recunoașterii persoanelor juridice
străine
b. instanţa română poate refuza recunoaşterea hotărârii străine în cazul în care
hotărârea este manifest contrară ordinii publice de drept internaţional privat român
c. Codul de procedură civilă reglementează drepturile câștigate în țară străină

a. Greșit. Codul de procedură nu reglementează efectele recunoașterii persoanelor

juridice străine. Efectele recunoașterii persoanelor juridice străine sunt reglementate în Codul
civil.
b. Corect. Hotărârea contrară ordinii publice reprezintă o situație în care instanța română
poate refuza recunoașterea hotărârii străine.
c. Greșit. Codul de procedură civilă nu reglementează drepturile castigate în țara străină
acestea fiind de competența Codului civil.

5. Enunțul „Schimbarea legii naționale a persoanei nu aduce atingere majoratului dobândit

potrivit legii aplicabile la momentul dobândirii”:
a. reprezintă o situație de aplicare a conflictului mobil de legi
b. conține puncte de legătură utilizate la determinarea legii aplicabile efectelor
căsătoriei
c. reprezintă o excepție de la calificarea legii naționale a persoanei fizice

a. Corect. conflictul mobil de legi este prezent cu soluția legii mai favorabile.
b. Corect. Conține puncte de legătură utilizate la determinarea legii aplicabile efectelor
căsătoriei, de exemplu în cazul cetățeniei și reședința obișnuite.
c. Greșit. Calificarea legii naționale a persoanei fizice nu are nicio legătură cu enunțul
care se referă la schimbarea legii naționale.
6. Voința persoanei fizice:
a. este punct de legătură în materia legii aplicabile ocrotirii majorului
b. este punct de legătură în materia raporturilor patrimoniale care decurg din
căsătorie
c. este punct de legătură în stabilirea legii aplicabile apatridului
a. Corect. Deși octrotirea majorului este supusă legii statului unde acesta își are reședința
obișnuită la data instituirii tutelei sau la data luării unei alte măsuri de ocrotire, majorul poate
alege și o altă lege aplicabilă dintre: legea națională, legea unei reședințe obișnuite anterioare,
legea statului unde sunt situate bunurile, în ceea ce privește măsurile de ocrotire cu privire la
bunuri.

b. Corect. Soții sau viitorii soți pot alege legea aplicabilă regimului matrimonial, acesta
cuprinzând dispozițiile referitoare la raporturile patrimoniale ce decurg din căsătorie.

c. Greșit. Legea aplicabilă apatridului nu poate fi aleasă conform voinței persoanei fizice.

7. Regimul primar imperativ în dreptul internațional privat:

a. este determinat prin aceleași puncte de legătură utilizate la determinarea legii
aplicabile raporturilor personale dintre soți
b. cuprinde regimul matrimonial
c. produce efecte de la data încheierii căsătoriei

a. Corect. Punctele de legătură comune sunt reședința obișnuită, cetățenia și legea locului
celebrării căsătoriei.
b. Greșit. Regimul matrimonial și regimul primar sunt distincte și au legi aplicabile care
se determină după reguli diferite.
c. Corect. Regimul primar privește raporturile dintre soți, prin urmare efectele regimului
primar imperativ se produc de la data încheierii căsătoriei.

8. Bifaţi afirmaţia corectă:

a. ordinea publică nu este prezentă în materia statutului familial
b. reglementarea repudierii unilaterale este o situația în care operează frauda la lege
c. convenția matrimonială se raportează la lex loci actus
a. Greșit . Ordinea publică este prezentă și în ceea ce privește materia statutului familial.
b. Greșit . Repudierea unilaterală nu presupune frauda la lege, aceasta din urmă
necesitând întrunirea cumulată a următoarelor condiții: un act de voință al părților,
folosirea unui mijloc licit, existența unui scop ilicit, producerea unui rezultat ilicit.
c. Corect. Convenția matrimonială poate fi reglementată de lex loci actus în ceea ce
privește condițiile de formă necesare încheierii valabile.
9. Bifaţia afirmaţia corectă:
a. în materia regimului matrimonial sunt reglementate două categorii de convenții
b. cu prilejul soluţionării cererii de recunoaştere a hotărârii străine, instanţa română poate
constata nulitatea hotărârii, dacă s-a încălcat dreptul la apărare
c. există identitate de lege aplicabilă, în materia actului bilateral și în materia actului
unilateral

a. Corect. Regimul matrimonial presupune încheierea a două categorii de convenții, și anume

convenția de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial și convenția prin care se alege un
anumit regim matrimonial.

b. Greșit. În procesul soluționării cererii de recunoaștere a hotărârii străine, instanța română nu

deține competența de a constata nulitatea respectivei hotărâri, chiar dacă s-a încălcat dreptul la
apărare.

c. Corect. Conform prevederilor legale, în dreptul international privat actele bilaterale și

unilaterale sunt supuse acelorași norme juridice, neexistând o diferență de reglementare.

10.Bifaţi afirmaţia corectă:

a. legea aplicabilă devoluțiunii legale se determină alternativ
b. reședința obișnuită este punct de legătură în materia actului juridic
c. competenţa soluţionării cererii de recunoaştere a hotărârii străine, pe cale principală,
revine tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are reședința obișnuită cel care refuză
recunoaşterea

a. Greșit. Conform legii, devoluțiunea legală nu este determinată în mod alternativ, ci este supusă
legii statului pe teritoriul căruia defunctul a avut, la data morții, reședința obișnuită. De
asemenea, o persoană poate alege, ca lege aplicabilă moștenirii în ansamblul ei, legea statului a
cărui cetățenie o are.
b. Corect. În materia actului juridic, reședința obișnuită este un punct de legătură în situația
determinării obiective a legii aplicabile. Astfel, dacă părțile nu aleg legea aplicabilă actului
juridic, acesta va fi supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai strânse. Conform legii,
actul juridic prezintă legături mai strânse cu legea statului în care debitorul prestației
caracteristice sau, după caz, autorul actului, are la data încheierii actului reședința obișnuită,
fondul de comerț sau sediul social.
c. Greșit. Potrivit dispozițiilor legale, cererea de recunoaștere se rezolvă pe cale principală de
tribunalul în circumscripția căruia își are domiciliul sau, după caz, sediul cel care a refuzat
recunoașterea hotărârii străine, iar nu reședința obișnuită.