INTREPRINDEREA PENTRU INTRETINEREA ‘SI REPARAREA UTILAJELOR DE CALCUL LLRUC. MATEMATICA PENTRU ELECTRONISTI ELABORAT: IIRUC—LEA Ing. ZAGAN DUMITRU DESENAT: —_Tehn. Lungoci Nicoleta COPERTA: Ing, Steféinescu Alexandru editia 1978Important T i FR La! ic ISER VICE, : Lucrarea este un rezumat de matematicd eu apti- capit concrete in electronica. Ha a fost conceputii ca material de pre- studiu la cursurile postliceale ci scopul de a uniformiza cunos- lingele strict necesare de matematica ale cursantilor. In mod natural el va fi continuat de o culegere de probleme gi aplicapii cu rezolociri de ‘probleme tipice deduse din electronica. Sa edutat ca materialid sé fie prezentat gradat cu explicarea nofiunilor fundamentale far a insista pe demonstrafii. Totodaté el poate servi sé ca un memorator restrins de ma- tematica. In cupringul luerdrii pot fi gasite explicate nofiuni fun- damentale de electrotehnicd ce au un puternic caracter de matema- tie. Inifiatioa de a realiza un astfel de curs aparfine conducerii ILRUC $i face parte dintr-0 lucrare mai mare de elaborare a cursu- ‘lor de electronica de edtre wn colectio LEA stabilt de etre con- lucere. Colectioul de elaborare dedicé aceasta lwerare marelui eveniment al anului 1978 —10 ani de la infiinjarea ILRUC. Realizatorit muljumese pentru colaborare Cabinetului Tehnic, precum si celor care sivaw exprimat pareri eritice. Asteptim in continuare pireri critice a adresa materialului, cu ajutorul cétrora acesta si poati fi revisuit pind la o formé final unanim acceptatd.BIBLIOGRAFIE GENERALA: —_-Manualele de matematicd de Ticew CAPITOLUL 7: Ansliea matematica vol. 1 — Rogeulet CAPITOLUL 8 + Matematiel speciale vol. IT — Sabae ‘Teoria tronsmisil informatict — Spitara CAPITOLUL 9: Cireaite electronice — Popoviei si SiveseuCUPRINS 1, Pumefil ei ceuatii de 4.3. Reprezentareamumerelor gradull 1 9! 2 ‘complexe in forme algebri- econ 2 in plant reaL-imaginar re 44, Form trigoometicd 96 hnumerelor complexe. - = 4. Beuatia de gradul 1 > 2 4.5, Operatit ew numere com” te fe pred 2 informa trigono- Ze, Bout de frail 8. frewiet ee 4.0, Relaile fut Hates. Forina 2. Bxponentiale Radicali exponentialt'a numerclor Logeritmi. ss. complexe. vs rene 22 TRieren ia” pei’ 4.7. Vector. Forma ‘veotoria- ‘mumerelor ka numerelor complexe 2.11. Operatit eu’ puieri Aira. Opersti ea vector 2.2. Punefia exponentials 4.7.2: Forma vectorial 23, Radicals ee sD goer eamplene «= 2.9.1. Operatic radical 5 Derivate. » oe Logariti os os 5.1. Definitin derivated | 1 24.1 Operatti ‘oa oa: 6:2, Bereta ante ii itm lo clomentare sn = 2.4.2. Logaritin’ zecimall 45.8, Regul de derivare | > | 4.8. Logaritmi natural Ba. Derveate de ordin 2 24.4, Decibelul. ss otntegrate a 1. Cateahi"axek"cuprinsd &.Notiuni de trigonome trie 3.1, Nevetitaten’ iniedicerit relaillor teigonometriee. 4.2, Unghiuyi. Unitstt de mi: ue ee 3.3. Bunctiile ‘sinus jf costaus Sa: Repreventarea, graficd a fancfiilor sinus gt cosinus 2.5. Relat teigonometzice- = Definitia : 3. Calcul integralctor: | | Operatii cu integrate | diferentiale ik niare eu coeficienti constanti sw... ‘ 7.1. Torma genesis” |? 7.2, Reuafiadiferentiais lini 4.Numere complexe, Vee Ari eu coeficlenfi eonstan= fork ee ee ene fH omogend de ordi. '2 41, Namie idaogisar. Name 7.3. Beuatiadiferentiels 3 complex. Forma algebricd hniart cu coefieienti con 4 numerelor complexe + ‘stanfi omogend de ordin 1 4.2, Operatil cu numere com: z diferente Kaiare plese in formé algebrick, cu cocfcienti constantsreomogene de ordin 2 cut gorecn decopth pation aiterentiale fen eosfcienfi constanti Ineomogens de ordin 2 ct pparten dreapti constant’ 17.8, Kewatit aiferentiale Th iniare eu e0efienti con fstangi neomogene de or fin 1 cu partea dreaptt comtanth ees + 8. Functil periodice. Se tia Fourier : a 52.0 aa. 8.4. Rant alternative « 55, Seria’ Fourier. “Dessom= ppunezen fnetillor perio- Zoe in sel Power =~ 0. Algepré logics (boolea na). 2.1, Runcti de inat into: Habiles eee ees a2. Variabta’ bina |< ¢ 9:3, Algebet boolean. “Ope Fa{il ca_verinbile:binare 9.4, Helatit_fundamentale in algebra boolean». = = 9.8. Panett booleene ¢ 2 O:1. Funeli booleene de variabilt. 0.8.2. Puneiff booleene de dou variable. 98. 9. 0.5.8. Funofi booleene de invariable a ‘Aninnizatea Funetiior boo- Keene nen 95-5. Meiodo’ Harauigh {do minimizare a funetilor Booleene see ve * Sisteme de! numeragie. ¢ o.b.L, Sistemul zecimal (6.2, Sistemul binar . = 3 Sistemul ootal ‘.6.4, Sistema Dinar —ze= clmal Conversia inte ‘sistamete binat pentru numnere sue ‘praunitare 172, Conversia binar-ae= final pentru nmere sus Bird, Conversa’ zocimal- fetal pentru numere sux praunitere E Bir. Conversa" inare fetal’ pentra mumere sur praunitare . ‘Canversia’ cetil-ze- gar. Conversia”nuete= for recimale subunitare Operatii algebr ee in sistemul ©1. FUNCTIT §1 ECUAJI DE GRADUL 1 si 2 1.1, VARIABILA Tn viata de zi cu zi constatim et exist o misura cantitativa a fiectrui lucru, In acest fel spre exemplu spunem : avem de realizat 5 reparati, dispunem de 12 piese, costul reparafiei este 102,25 lei, temperatura zilel este de —4°C, cablul acesta are 12,27 m, greutatea acestei piese este de 0,24 kg: ‘Trecind scum la un stadiu superior de a privi aceste eantiti{i putem face abstractie de unitatea de misuri, constatind i misura cantitativa este reprezentata de numere. Operatiile ce se pot efectua cu numere sint : adunare, seddere, inmul- fire si Impirtire pe care le considerim cmoscute. Pe baza operatiilor deinmul. fire si imparfire repetate se pot defini respectiv operatiile de ridicare la pu- tere si extragere de radical. In linii generale clasificarea numerelor este urmiitoarea poritive Numere reale raflonale intoegi | | negative ‘ructionare Lgiad negative nitive rationale radieali din z numere prime | ‘pur ieaag complexe ene eee ee ee eee eee ee 7 ‘Numere imaginare0 etapa superioari in utilizarea numerelor este notarea acestora prin litere (exemplu: @, b, a, y.) infelegind ci aceasta liter reprezinti oricare dintre numere daca nu se sndica o restrietie. In acest fel s-a ajuns la nofiunea de variabilé. 1.2, FUNCTIE In cele mai multe cazuri practice doud variabile ce pot lua fiecare anumite valori depind intr-un anume fel unele de altele, Aceasts dependen{a intre dowd variabile care pot lua fiecare anumite valori se numeste functic. Functia se noteazi de obicei cu y =f (0) infelegind oi variabila y depinde de variabila 2 prin intermediul Telafiet f. Valorile pe care le poate ua fiecare din cele dowd variabile se numese domeniile de definifie ale celor dow variabile. 1.3, FUNCJIA DE GRADUL 1 Dac variabila y depinde de variabila « la puterea intti atunei funcfia este de gradul 1. Modul general de dependenta este : waae+t] fn care a, b sint constante in raport de a. Aceasti functie permite o reprezentare grafich intr-un sistem de axe perpendiculare. Prin sistem de axe perpendiculare infelegem dou’ drepte orientate (cu sens de parcurgere stabilit), perpendiculare si gradate, Axa oz se numeste ava absciselor, iar oy aa ordonatelor. Dind toate valorile reale lui # obtinem valorile corespunzitoare pentru y. Ficind un tabel cu aceste valori obtinem perechi de numere care feprezentate in sistemul de axe determina o mulfime de puncte care alci~ tuiesc o dreaptit. Marimea a se numeste panta dreptei, iar b ordonata ta origine. 1.4, ECUATIA DE GRADUL 1 Jn mod general o ecuatie se obfine egalind cu zero 0 funefie. Egalind cu zero funcfia de gradul 1 se obtine ecuafia de gradul 1 eu forma generala [aw +oValoarea lui a pentra care este adevirata aceasta egalitate se numeste lutia sau rdéddcina ecuatici. Pentru ecuatia de gradul 1 radacina are valoa- Fig. 1.4 1.5. FUNCTIA DE GRADUL 2 Daci variabila y depinde de variabila 2 Ia puterea a doua atunci Funcfia este de gradul 2, Forma cea mai generala este? [y= ax" + be +e in care a, b, ¢ sint constante fn raport de @; a 3 0. Reprezentarea graficd a acestei functii este 0 parabola. Valoarea extrema maxima sau minima a fanctiei de gradul 2 se ob- fine pentra & ey = — 2 al ly. AY = 4a| Punetele fn care graficul taie axa y sint ridicinile ecuafiei de gradul 2 care va fi prezentata fn continuare. 1.6, ECUATIA DE GRADUL 2 Forma general a ecua{ i de gradul 2 este:Mirimea {0 se numeste determinantul ecuafiei, iar semnul siu determina caracterul ridacinilor. Pentru 4 > 0 se objin ridicini reale diferite Pentru A 0 se obfin riddcini reale egale Pentra A <0 se obtin radicini complexe conjugate 402. EXPONENTIALE. RADICALI. LOGARITMI 2.1, RIDICAREA LA PUTERE A NUMERELOR, Existti foarte multe eazuri in care este necesard fnmultirea a douk sau mai multe numere. Dacé un numar se inmulfeste cu el insugi se spune ch am ridicat numarul la patrat si rezultatul se numeste patratul numarului sau numirul la puterea @ doua, Generalizind, dacé inmulfim numarul a de 6 ori cu el insusi spunem c# am ridicat numirul a la puterea b si notim a’. Numirul b se numeste ewponent, iar numixul @ bazd. 2.1.1. OPERAJI CU PUTERT a) Pentru a inmulfi dows puteri cu aceeagi baz se pistreazi baza si se aduni exponentii @ at =a b) Pentru a fmparfi doud puteri cu aceeasi baz se plistreazs bara si se sead exponentii. @ sat =a ©) Pentru a ridica la puterea ¢ un numir a ridicat la puterea b se pis- treazi baza a gi se inmulfese exponentii. (@’) 4) Pentru a inmulfi sau tmparfi mai multe numere ridicate la acecasi Putere se fac operafiile respective intre baze si se pistreazs exponentul, a 5" (aby a™ om ) ¢) Ridicarea mui numir la 0 putere negatiod este echivalenti. cu impirfirea unitafii prin numérul respectiv ridieat la exponentul cu semn schimbat, uwf) Ridicarea la o putere pard (cut sot) a unui numir negativ este un numir pozitiv, iar ridicarea la o putere impara (féra sof) a unui numir nega- tiv este un numir negativ. (-ay = daca b este impar a dack b este par g) Ridicarea oricirui numir la puterea 0 di reaultat unitatea ea. 2.2, FUNCTIA EXPONENTIALA Considerim un numiir oareeare constant gi pozitiv @ > 0 si dout mulfimi de numere reale « si y. Funefia care face si corespundé fiecdrei Valori 2 o valoare y prin intermediul operafiei de ridicare la putere se numes- te funcfie exponenfiala. yawsa>ol Reprezentarea grafied a acestei funetii este cea din figura 21. sax fruoca 0 pentru a obfine numarul NS 0? BN Rerultatul se numeste Iogaritmul lui N in baza a gi se noteazi [2 Slog Ns a > 0] 241, OPERATH CU LOGARITME a) Adunarea a doi logaritmi a dowd numere cu aceeasi bazi este egal’ cu logaritmul produsului numerelor. log ob + log e¢ = log « (be) b) Sediderea a doi logaritmi este echivalentt cu logaritmul eitului numerelor respective, loge b —log «¢ =loge ) Enmadpirea unui logaritm eu un numix este echivalenti eu ridiearea 1a putere a numérului Ia care se refera logaritmul logs b —log 2b" @) imparfirea wnui logaritm cu un numir este echivalenti cu loga~ ritmul din radicalul numarulni la eare se referea logaritmul ¢) Logaritmul bazei este egal cu unitatea, iar logaritmul unitapié este egal eu zero. Togs a =1 loge 1 £) Logaritmul dintr-un numiir gubunitar este negativ, iar logaritmul dintr-un numér supraunitar este pozitiv. ‘Togaritmul dintr-un numa negatio nu are sens in mmulfimea numerelor reale. 2.4.2. LOGARITME ZECIMALT ‘Dup& cum cunoastem sistemul nostra de numeratie are baza 10. ‘De accea interesul manifestat pentru logaritmi tn baza 10 este mai mare. Notarea logaritmilor in baza 10 se face far specificarea bazei prin Ig. logy a =Ig a i‘Valoarea logaritmilor diferitelor numere pozitive este la modul general un numir zecimal (pentru numerele negative am mai aritat ch Togaritmarea nu are sens). Spre exemplu: Ig 14 =1,1461; lg 0,05 — 2,6990. Partea intreagi a logaritmului se numeste caracteristicd, iar partea zecimali se numeste mantis. Se poate arita ei dac teste cu 10, 100, 1 000, ... mantisa rimfne neschimbat si se modifies carac- teristicn. Modul in care se afli caracteristica logaritmului unui numir este urmatoral. —Pentra numere supraunitare caracteristica este poritiva gi egalti cu numirul cifrelor din stinga virgulei minus 0 unitate. —Pentru numere subunitare caracteristica este negativa si egala cu numarul de zecimale semnificative. Pentru aflarea mantisei se consider numarul format din, numérul dat inkiturind zerourile dinaintea si dupa prima, respectiv ultima cifri semni- ficativa si se cauti in tabelele de logaritmt mantisa acestui numir. Se adund algebrie mantisa cu caracteristica obfinind logeritmul numarului dat. 2.4.3. LOGARITME NATURALL In foarte multe discipline tehnice, printre care electrotehnica, electro nica unde multe seranale au variatii exponentiale este utila folosirea loga- ritmilor tn baza ¢ denumifi logaritmi naturali. Numirul ¢ este un numar irafional care rezult& din consideratii de matematici superioare. Valoarea sa cu aproximatie este ¢ =2.7182. Notarea logaritmilor naturali este log.a =n a, iar valorile logaritmilor diferitelor’ numere sint tabelate cu caracteristick si mantisi, Relafia intre logaritmii zecimali si cei naturali este : Iga =0,484204 In a Tata in continuare un tabel cu efteva valori uzuale.2.4.4, DECBELUL | Notiunea de decibel a fost introdusi initial ca o unitate de misur’ fa raportului a dou’ intensitati sonore. ‘Ulterior aceasta nofiune a fost extinsi tn domeniul electrotehnicii i si electronieii ca o misurd a raportului a dou puteri sau tensiuni. Deeibelul ste utilizat foarte intens in problemele referitoare la amplificatoare. Se defineste misura raportului a dows puteri P, si P,, exprimaté in decibeli prin’ urmitoarea relatie: in acest fel unitatea de misuri, decibelulfeste misura raportulti ‘a doua puteri care se gisese in raportul = 1 [4B] = 101g 2F Dac& consideram c& cele dou’ puteri P, si P. sint puterile electrice ce se disipa pe dou rezistenfe R, si R, care au cAderile de tensiune pe ele U, respectiv U, atunei Ry P, uO = [dB] =10lg—* >," a] ae Jn cazul in care R, = R, rezulté Prrapj—a0 gt Flap = ee Tat& cfteva valori uzuale ale rapoartelor de tensiune exprimate in dB, BP At2 (2 [top ial Glee! F cam] —20|—8|-o] 2 | ‘Pentru a exprima in decibeli puterea propriu-zisi gi nu raportul a dowd puteri se considers P, unitaré egal eu cu 1 mW. ‘In acest fel se defineste unitatea de masuri decibelul mediu ca fiind Paw] itmw] [Ptazm) 1olg Citeva valori uzuale ale puterilor exprimate in dBm sint urmitoarele : a6Pimwj| 1000 100 10-2 10 ot_0m_ 0,001 P[aBnj[ 90 0100 3 10 2090 Caderile de tensiune, care corespund unei puteri disipate de 1 mW echivalenti cu OdBm depind de valorile rezistenfelor pe care se pro~ duce disiparea, Ca exemple: 0[d Bm] pe 50 Q reprezinta 0,22 V 0[d Bm] pe 600 & reprezinti. 0,77 -V — Matomatict pentru clectronits3. NOJIUNI DE TRIGONOMETRIE 3.1, NECESITATEA INTRODUCERI RELATULOR TRIGONOMETRICE In foarte multe cazuri practice, in special in cele privind oscilatiile, produecrea enengiei electrice ete., 0 problemi de baz este urmitoarea Si se giseascé leyea dupi care variaz’ -proiectia razei unui cere atun ceind aceasta raza se roteste in jurul centrului cercului. Prin urmare dorim s& gisim modul in care variazé distanta OP atunei cind punetul A parcurge cereul. Pentru aceasta in triunghiul OAP dreptunghie si formiim raportul 2 si si constatim ci daci am cunoaste legea de variatie a sa atunei distanta OP va fiOP = = %R pentru ck OA = = Reste cunoseut. Fig. 8.1. oem depinde “de * raza cercului ci numai de mirimea unghiului 2 (deci de pozitia punctului A). El se numeste cosinusul unghiului si se note: Se demonstreazi ci valoarea raportul 18Analog se demonstreazii ci gi rapoartele oe si depind numai de ‘unghiul a. Ble se numese respectiv sinusul gi tangenta unghiului senoteazi : 3.2. UNGHIURL UNITATI DE MASURA Consider cereul cu centrul in punetul 0 precum si dow puncte pe cere, unul fix B considerat ca origine (punet de plecare) si unul mobil 4. Deasemenea considerim sens positio de parcurgere sensul contrar migedrii acelor de ceas. Se demonstreaz ci raportul intre lungimea arcului 4B si lungimea. cereului nu depinde decit de mirimea unghiului si deci putem lua ca masuri. a unghiului valoarea raportului AB [Lunges cereal Fig. 2.2, Se consider’ ca unitate de masurd 8 unghiului valoarea unghiului sub care se vede arcul cu Tungimea din lungimea cercului si se numeste id heaagesimat. oe jerea unui cere intreg echivaleazi cu um unghi « = 860°. 19alti unitate de misur4 foarte utilizata este radianul. Radianul este tnghinl sub care se vede din central eereulu un are de lungime eget eu raza cereului. ‘Dacé un cere are lungimea 2nR atunci parcurgerea unui cere intreg echivaieazi cu un unghi 2 =2r radiani. Se poate constaia ci relafia de legiturd intre grad si radian este: Redim mai jos elteva corespondenfe zuale fntre masura unghiurilor {in grade si radiani. Fig. 33. IO] 180 «5 eo 00 160 m0 seal eG aa tO Dac& punctul 4 parcurge o lungime fata de originea B mai mare decit Iungimea cercului pozitia 4 se va repeta. In acest eax unghiul care a fost deseris este mai mare de 2x rad. pozitiv sau negativ dup’ cum a fost sensul de parcurgere. Unghiurile deserise de misearea punctului pe cere in aga fel ineit pozitia punctulué 4 si se repete au valorile etm 24+ 2.2m, AB. Bow iar Ia modul general B=at2nn Dac& pareurgerea cercului de edtre punctul mobil A se executa in ‘timp cu viteza unghiulard o atunci la un moment dat unghiul deseris de acest punct fafa de pozitia initials 2) va fi =m tot 20Fig. 8.4. 3.8, FUNCFULE SINUS §I COSINUS Daca pentru fiecare valoare reali a lui a facem sit corespundi_o anumiti valoare a unei variabile y egal en sin 2 se spune ch am definit _functia sinus. y asin tn mod analog se defineste functia cosinus. y =cos @ 3.4, REPREZENTAREA GRAFIOA A FUNCTIEI SINUS §I COSINUS Pentru reprezentarea grafich avem nevoie dé perechi de puncte {unghi — valoarea funetiei) pe care si le reprezentiim intr-un sistem de ‘axe. Valoarea functiei pentra diferite unghiuri se poate afla studiind inigcarea punetului mobil 4 pe cere. Consider un cere eu centrul in punctul O eu sensul pozitiv de pareurgere contra orar, cu originea unghiurilor punctul B precum gi cu raza egalé cu unitatea. Valorile functiilor sinus si cosinus vor fi date de mirimile segmentelor AP respectiv OP deoarece R AP in 2 OP =cos # Se considera ei funetia cosinus are valori poxitive dack segmentele se situeazt la dreapta punctului 0. Analog funetia sinus are valori positive dact segmentul AP se afla deasupra dreptei OB. 21determinam variatia fanctiei 3.6). in aceste conditiuni si incereim cosinus. Aledtuim urmatoarele tabele (veri fig. 8 Fig. 84.0 Poziha punctuluta | Veloarea fel. cass etNeepse| #t ig. 8.5 Reprezentind aceste perechi de valori obtinem cele dowd variafi (vezi fig. 8.7.) 22,Conclusié a) Valorile functiilor sint subunitare, b) Funetille sint periodice adied dupi un interval constant egal cu 2m valorile functici se repeti. 238.5, RELATI. TRIGONOMETRICE In cele ce urmeazi considerdm ei nu sint necesare demonstrafiile relafiilor si de aceea facem numai o prezentare a lor. Pentru demonstrafii se pot face referiri la cereul trigonometric. nus, cosinus, tangenta. sme sine = 22 l sine peotent— cosee t= fee b) Relatii intre valorile aceleiasi functii pentru diferite unghiuri. sin a =sin (2kx + 2) = —sin (2ke — a) =sin (2k +1) 2)—2)}= —sin ((2% + 1) x + a) cos » = 00s (2k + a) 60s (2k — a) = — cos ((2K}+:1) x!— a) = — 005 ((2k + 1) x + 2) sin @ =c0s( ake ++ 5 —a) cos 2he +5 +2) cos @ sin (2h +§— 2} sin (abe +3 + 2) kk =0, 1°27. ¢) Valorie functiilor pentru sumi sau diferent de unghi. sin (w + y) =sin x cos y +sin y cos © cos (w + y) sin (w — y) =sin cos y —sin y cos « cos cos y —sin w sin y cos (# ~ 9) cos @ cos y + sin x sin y 4) Valorile produselor de funetii. sinasiny =— ples (w + y) —cos (w —y)] cos # cos y =*[cos (2 + y) + cos (v ~y)] sin w cos y =~ [sin (« + y) + sin (@ —y)] 2 sin y cos $lsin (2 + 9) —sin (@ —y)] ) Relafia de transformare a sumei intre sinusul gi cosinusul aceluiagi unghi 24eos a+ bsins = YaFEE sin (x + arog 3 Tati in continuare citeva valori ale funetiilor trigonometrice. i) ge) ge z) be] 3 Valorile functiilor pentru celelalte unghiuri se obfin pe baza relatiilor intre valorile aceleiasi functii pentru diferite unghiuri prezentate anterior (unghiuri suplementare sau complementare),4, NUMERE COMPLEXE. VECTORI 4.1, NUMAR IMAGINAR. NUMAR COMPLEX. FORMA ALGEBRICA A NUMERELOR COMPLEXE ~~" Dupi cum a fost remareat radicalul de ordin par dintr-un numar negativ nu are sens in multimea numerelor reale. ‘Radicalul de ordin 2 din —1 se numeste numéar pur imaginar si, se Celelalte cazuri de numere imaginare (radicali de diferite ordine din —1) se reduc la acesta, Numerele care contin o parte reali si alta imaginari se numese numer compleae si se noteazi a -- bj in care a este partea reali iar bj partea imaginara, Numarul a — bj se numeste conjugalul numarului a -+ bj. ‘Expresia a+ bj se numeste forma algebrictt a numirului complex. 4.2, OPERATIL CU NUMERE COMPLEXE IN FORMA ALGEBRICA a) Adunarea gi scdiderea se exeouti efectuind separat adunarea sau sedderea partilor reale respective imaginare ale numerelor complexe. (a+ &) +(e +4 j) =(@+ 0) +0 44)5 b) Lnmulfirea numerelor complexe se face termen de termen tinind cont ck jj = —1. Rezultatul este tot un numar complex. (a + bj) (e 4d) = (ac —bd) + (be + ad )j Inmulfiren a doud numere complexe conjugate di un numar real. (a+b) (a —hj) =a ) 2umutfirea unui numir complex eu un numir real se face inmulfind cele doua parti ale numirului complex eu numérul real. (a+ bje=ae + de) 26a) Zmparfirea unui numir complex cu un numar real se face impirfind ele doua pirti ale numirului complex Ia numiral real. cay 85 e)Imparfirea a dows numere complexe se face inmulfind in prealabil fractia eu conjugatul numitorului urmata de impértirea la numitor (care va fi un numér real), e+ (ty) ray _ oa e 4.8. REPREZENTAREA NUMERELOR COMPLEXE IN FORMA ALGEBRICA IN PLANUL REAL-IMAGINAR Dack considerim un sistem de axe in care pe axa x se reprezintit numerele reale, iar pe axa y numerele imaginare sistemul se numeste plan complew. Pentru numirul a + Bj mirimile a, b vor fi coordonatele unui punet M ce reprezinti: numirul ‘complex, ig, 4.1, 44, FORMA TRIGONOMETRICA A NUMERELOR COMPLEXE Punetul M poate fi determinat daci se cunoaste distanta fata de originea_sistemului de axe, denumiti medulul numdrului complex notat A precum si unghiul dintre axa o® si dreapta ce meste originea axelor cu pune- ‘ul respectiv, denumit argumentul numirului complex notat 9. 27De obicei argumentul se cunoaste daci se cunoaste tangenta S,. Relatia de legitura intre cele dowd moduri de reprezentare (alge- brie si trigonometric) este ja ere; tg a =Acosg Asing Numarul complex se poate serie deci sub forma trigonometris [a+ oj =A (eos + isin 9) Imaginor Real Fig. 42, 4.5, OPERATI CU NUMERE COMPLEXE IN FORMA TRIGONOMETRICA a) Adunarea si sedderea numerelor complexe cu acclagi argument se efectueazi adunind sau seizind modulele si pistrind acceasi faza. A (cos 9 + sin 9) + B (cos 9 + sin 9) =(4 + B) (cos ¢ +5 sing) b) fnmulfirea sau impdrfirea a doud numere complexe, se efectucazi Snmulfind sau impartind cele dou module si adunind sau seiizind argumen- tele: A (co « + sin) . B(cos 8 + J sin B) = AB [cos (a + P) +Jsin («+ P)] A (cose tj sing) _ ep) teem (e — Boon + Funp) "B08 @ — 9) + Fein (a — 8) ¢) Inmulfirea sau tmpérfirea unui numir complex cu un numer real se executii inmulfind sau impartind modulul numarului complex cu numérul real. 28KA (cos ¢ +jsin ¢) =(KA) ( cos.g -+-jsin 9) Aloos ¢ + jsing) x = 5 (008 9 +Jsin ) 4.6, RELATULE LUI EULER. FORMA EXPONENTIALA A NUMERELOR COMPLEXE Existi dou’ relatii foarte importante stabilite de matematicianul Euler, cosa +jsina =e cos a —Jsina =e Din cele dous relafii de mai sus se dedue: cee, A 3 sina = 2 23 Se poate constata cu usurinfi c& numirul complex din forma alge- brici sau trigonometries poate fi scris in forma exponenfiald astfel : jad =A eosp pang) = Ae la =bj =A (cos —jsin 9) — de® cos a = fn care: A =a? FF se numeste modul 9. =are tg? se numeste argument Operatiile cu numere complexe sub forma exponential urmeazi regulile stabilite pentru exponentiale. 4.7, VECTORI. FORMA VECTORIALA A NUMERELOR COMPLEXE ‘Se numeste vecior o mirime Ia care se definese : valoarca absolut, (modulul), direetie, sens si punct de aplicatie (origine). Vectorii se noteazi ct o bara deasupra, Exempla 47.1, OPERATIL CU VECTORI a) Adunarea si sedderea a doi vectori se face dupa regula paralelo- gramului, 29Se executii 0 translafie a celor doi vectori pe acceasi directie pastrind celelalte elemente neschimbate (sens, modul) pind cind punetele de aplicatie coincid. Suma veetorilor este vector diggonal eu punctul de aplicafe comun cu al celor doi veetori iar diferenta veet (veri fig. 4.3.) nrilor este celilalt vector diagonal. Fig. 43, b) Inmultirea cw un scalar (o mirime la eare nu se defineste directic sisens ci numai modul). Se inmulfeste modulul vectorulni cu sealarul gi se pistreazi neschim- Date directia, sensul gi punctul de aplicafie._ ¢) Produsul sealar a doi veetori a sib se defineste astfel : Fig. 44. 30,5 =abecos 0 adick este scalarul de mirime egalé cu produsul modulelor vectorilor si cosinusul unghiului lor (vezi fig. 4.4.) 4) Produsul vectorial a doi vectori a sib se noteazi a x b sise defines te ca fiind un vector eu punctul de aplicatie comun cu al celor doi vector, direefia perpendicularé pe planul celor doi vectori, sensul dat de regula Wig. 4.5. burghiului drept. (vezi fig. 4.5.) si modulul egal cu produsul ab sin 0 adiea, egal cu aria paralelogramului format de cei doi vectori (vezi fig. 4.5)..a xb faj& de b x @ este opus ca sens avind celelalte mirimi identice. 4.7.2, FORMA VECTORIALA A NUMERELOR COMPLEXE Numerele complexe pot fi reprezentate prin vectori care in acest caz ‘capt denumirea de fazori. Dac& ne referim la fig. 4.6 fazorul ce reprezinti numirul complex 4 + bj are punctul de aplicatie in originen axelor de coordonate, modulul egal eu distanta de la origine la punctul M de coordonate (a, 5) si sensul de la O In M. ‘Unghiul pe care il face fazorul cu axa abscisclor se numeste fazit si este egal cu argumentul numirului complex @ ++ bj. Modulul fazorului este egal cu modulul numérului complex. Viful unui fazor eu modulul con- stant si fazi variabila deserie un cere. 31Operatiile cu numere complexe sub form’ vectorial se excoutd dupi regulile stabilite pentru vectori. Fig. 46. 325. DERIVATE 5.1, DEFINIJIA DERIVATEL Considerind 0 funetie y =f(2), valoarea raportului intre cresterea fanctiei si cresterea variabilei independente se numeste viteza medic de va~ riafie pe intervalul considerat (22) = fn) Daci valoarea 2; se apropie de 2, adied diferenta w, — «a, tinde la zero viteza medie de variatie devine egali cu viteza in punctul ay sau deri- vata fanctici f(x) in punctul 2,. Se noteazs : [we v= ae Derivata functiei f(w) intr-un punct oarecare 2 va fi 12-70) Derivata (care reprezint& viteza) are o important deosebita in pro- blemele tehnice. 5.2, DERIVATELE FUNCTULOR UZUALE ELEMENTARE ¥ard a fi necesare demonstratiile, mai jos se gisese tabelate derivate- le prineipalelor funcfii elementare. Categoria Functia ¢ Derivata f° z 3 er) NET] NN 2 RE RONEN STEERS Pater | (constant) | © Po 33 2 Matematios pentru eietronist5.8, REGULI DE DERIVARE a) Derivata sumei sau diferenjei de fanetii este suma sau diferenja derivatelor functiilor. CA (2) +f (@) =A (@) +6 (@) b) Derivata produsului a doud functii este dati de Ch (2) fe (2 =A (@) fa (@) +5: (Ai (0) ¢) Derivata unei functii mumulftd cu 0 constanta este constanta iamul- fit& en derivata functiei. [er (2)Y = CF (a) 4d) Derivata cftulué este data de relat Ca) fala) — fe) (2) Fe) jon :2) Dict fanetia Fe) depinds de = prin intermediul functiei g («) adie’ + S (0) =f (g (2) atunei F (ay =S' (ae (2) 5.4, DERIVATA DE ORDIN 2. Derivata derivate unei funcfii y =f(e) intr-un punct se numeste derivata de ordin doi a funetiei. Se noteazi 10) _ po FO pra) 346. INTEGRALE 6.1, CALCULUL ARIEI CUPRINSA INTRE 0 CURBA §I AXA ABSCISELOR, fn foarte multe probleme ce se ivesc in tebnici precum gi in multe alte domenii se urmireste caleulul ariei unei suprafefe cuprinse intre axa OX si 0 curbi a ciei expresie matematici este cunoseula si dati de o functie (veri fig. 6.1.) Fig. 621, Cum procedim ? Dac& am reusi si reducem calculul acestei ari la caleulul ariilor unor suprafete pe care stim si fl efectuaim cum ar fi spre exem= plu dreptunghiu!, problema ar fi rezolvata, Si fneereima! :mparfim segmentul Od in segmente foarte mici prin punctele 4,, As we) dq elt abseisele 23, ty. aq Valorile functici in aceste puncte vor fi Yu Yass Yin punctele By. By, By (veri fig. 6.2.) Daca considerim ci punctele B,, Bs, ., By sint foarte apropiate unele de altele suecesive, putem considera ci variatia functiei intre dou’ punete suecesive este aproximativ constantii ceca ce ne permite aproximarea funcfiei prin treptele din fig. 6.3. 35Se poate observa cA aria suprafetei va fi cu aproximatie suma ariilor Greptunghinrilor ce se formeazi. S = ys (@, —0) + ys (@2 — 0) + Ya (ts = 22) Hoo + Yn (Be — ees) B Be Bo By dP ff 1D Ay Az Ay Ab Hj Lig iy Ly Big. 02. Dack notim #2 ~ 01; ®% — 24.» (eare sint egale intre cle) prin dw (d de Is diferent) obtinem : S = (ys + Ya + Yow ew Wig. 6.8. Ne putem imagina ci aproximafia fuicuté este cu_atit mai bunt cu eft dv este mai mic in aga fel inctt si punctele By Bs, By «.. vor fi mai apropiate, ceca ce reduce eroarea dati de aproximatia ci valoarea functiei intre dou’ punete succesive este constanta. 366.2, DEFINIJIA INTEGRALET Se demonstreazii ci pentru funefii continue suma S' are o valoare finiti care se numeste integrala funcfici y =f (a) intre limitele a, b gi se noteazi: (vezi fig. 6.4.) S=[7(0) de Pig. 6.4, 6.8. CALCULUL INTEGRALELOR Caleulul integralelor este strins legat de calculul derivatelor, La bara caleulului sti formula stabilita de intemeietorii ealeulutui integral si diferential Leibnitz — Newton. Se demonstreazi ci exista intotdeauna o functie ¥ denumita primi~ tiod care are derivata egala cu o functie dati f. F=f Pornind de 1a aceasta formula Leibnitz, — Newton stabileste ol: (rion =F) —F (a) =rial Deci problema integrarii este problema gi ‘@ clirel integral 0 dorim. Pentru prineipalele funefii elementare dim mai jos primitivele: primitivel funetiei 37Categoria funetiet Funetia £(0) Primitiva F (2) Polinoaime gi puter * Racicali * i E ‘Tvigonometsice sin ex Exponentiale « [Tr Frei e ne 6.4, OPERATH CU INTEGRALE 1) Integrala sumei sau diferenfei este suna sau diferenja integralelor. (ve & g(a) de =r) dat je (a) de smut 1 Inter oe funetit inmuilfild cw 0 constantdé este constanta jor dn = ofr de ¢) Interschimbarea limitclor de integrare schimbA semnul integralei. (s(@) de = —[F(@) de @) Integrala intre dowd limite este suma integralelor relative 1a un punct intermediar ¢. {say ae = (7 (0) de + (rte) de ‘ a é 38e) Formula de integrare prin piirti : §y (0) (=) de =2 (0) 6 (2)| —f9 (a) f(a) aw ) Formula schimbirii de variabile, [4 Ce (od a’ (a) do =(F(0) ao =(7(e (Pag (0) é aa i7. RCUATI DIFERENTIALE LINIARE CU COEFICIENTI CONSTANTI 7.1. FORMA GENERALA 0 ecuatie care confine ea termeni o functie pre de ordin 1 si superioare se numeste ecuafie diferential ‘Touafiile diferentiale sint foarte importante in electronic mai ales fin studiul circuitelor ce funcfioneazi tn impulsuri. Dintre aceste ecuafii din punct de vedere al importantei se distinge eouapia diferenfiale liniart care are forma general sm si derivatele sale ca a 294 ay =f a) arate te tag “J (2) a) Daca cocticientii dy dx. a nu depind de 2 adic sint constanti eouatia se nuumeste ectiafie diferenfiald liniard cu coeficienti constant ’b) Daca functia f (2) =0 atunci ecuatia se numeste omogend. ¢) Ordinul de derivare cel mai mare da gradul ecuatiei. 7.2, HOUATIA DIFERENTIALA LINTARA CU COEFICIENTI CONSTANTI OMOGENA DE ORDIN 2. Forma general a acestei ecuatii est Modul in care se rezolvii aceasta ecuatie urmeazi, procedeul 1a) Se formear’ ecuafia caracteristicé Inlocuind fiecare derivati eu 6 variabili (de pildi r) la puterea eorespunzitoare ordinului de derivare. ag? + ar + a =0 b) Se cauta ridacinile acestei ecuati Ele pot fi: complex conjugate ry =a + Bj Y af 40reale diferite r,, r, reale egale 1,7, ¢) Solutia couatici diferentiale are forma general: 1) pentru ridicini complex conjugate y =e (C, cos Bo + Cy sin. pe) sau (EEE pee cleat ye VOT Cisin (a0 ar te) adie y = Cie*sin (Be + CS) in care C,, C, sau.C;, C; sint constante a céror valoare se va determina in cele ce urmeaza. 2) pentru ridicinile reale diferite m5, rs y = Ce" + Oe a) Se determin’ constantele C, si Cy luind in consideratie conditiile inifiale adicd valorile functici si ale derivatelor pentru « =0 (care trebuie si fie cunoscute). 1) Fie: yw =y(0) % =y' (0) 2) Se ealculeaza in prealabil derivatele solutiei : Pentru cazul ridici- nilor complex conjugate : ¥ =e [ (Cx + C48) cos Ba + (Cyx — C,8) sin Ba] Pentru cazul ridicinilor reale diferite + of = nC + 1.0 3) Se caleuleazi valorile functiei si derivatelor pentru 2 =0 si se egaleazi cu valorile inifiale ale lor. 9 (0) ¥ (0) ¥ (0) y (0) 4; pentru rédicini reale 4) Se rezolva sistemul de ecuatii de mai sus si se determin valorile constantelor C, si Cy. { a=% C=H% Cu + CB=y% pentru ridici C+, =H nO reCy complexe Cy respectiv aLe) Solutia ecuatic conjugate : 7.8. ECUATIA DIFERENTIALA LINIARA CU COEFICIENTS CONSTAN TI ‘OMOGENA DE ORDIN 1. ba a ay Procedind ea in eazul precedent pentru rezolvarea ecuatiet objinem : a) Eouatia caracteristict ag +a, =0 b) Radacinile ecuatiei sint ©) Solujia ceuatici diferentiale are forma general: yoce* 4) Se determina constanta C din condifia initial y (0) =yp- Rezultai: C= ¢) Solufia ceustiei va fi: y= me 7.4, ECUATIL DIFERENTIALE LINIARE CU COEFICIENTE CONSTANT! NEOMOGENE DE ORDIN 2 CU PARTEA DREAPTA UN POLINOM f(#) Solutia acestei eouafii este identicd cu cea de Ia paragraful 7.2, la care se adaugi o solufie particulars 42csen + Yoarsteutar Solufia particular este un polinom cu gradul egal eu suma dintre gradul lui f(a) si numérul coeficientilor ecuatiei diferenfiale care lipsese incepind cul termenul liber. Coeficientii polinomului se determina prin metoda identificarii coeficiensilor. 7.5. ECUATIL DIFERENTIALE LINIARE OU COEFICIENTI CONSTANTI NEOMOGENE DE ORDIN 2 CU PARTEA DREAPTA CONSTANTA Eeuatia este: + a Bay =A Presupunem ci sint diferiti de zero tofi coeficientii ecuatiei. Solutia particular’ va fi o constant care se determina prin identifieare (inlocuind solufia particular si derivatele sale in ecuatia diferentiala omogens). Obtinem : © care fnlocuite fn ecuatie dau aK = 4 Renulti, =e (Cy cos Be + Cy sin Ba) + 4 2) pentru riditcini reale diferite : ly =Gyer* + Cre’ + Ajay] Constantele C, si C,, se determin’ din conditiile initiale, 7.8. ECUATI. DIFERENTIALE LINIARE CU COEFICIENTI CONSTANT NEOMOGENE DE ORDIN 1 CU PARTEA DREAPTA CONSTANT, Ecuatia este: 43Dac’ tofi cocficientii ecuatici sint diferifi de zero atunei solufia par- ticulard va fi o constanti care se determina prin identifieare. m= wy =0 Inlocuind fn ecuafia neomogend obfinem : aK =A te =K =4 Solufia eouafiei va fi: patos Constanta C se determina din condifiile initiale.. FUNCT PERIODICE. SERIA FOURIER 8.1. FUNCTH PERIODICE. DEFINITU. EXEMPLE. In foarte multe eazuri practice exist mirimi a oizor valoare le un moment dat se repetd la alte momente. Generalizind se defineste funcfig perindicd functia a cirei valoare se repetd la intervale constante aterct ind variabila parcurge diferite valori adici : [F( =fet7] Fig. 8.1. in are T este intervalul constant duy Exemple de fimetii periodice sint date in fig. 8.1 —8.5. Temarea faptul ci punctul fat de eare se diseuta repetarca funct fi oricare, ip care se repeti valoarea functici, Se poate tiei poateFig: 82, Fig. 8.8.Fig. 84. 8.2, CARACTERISTIOILE FUNCTHLOR PERIODICE. a) Valoarea instantanee. Este valoarea functiei pentru o valoare dati a variabilei. Se noteazi de obicei cu liters miei. 47Fig. 8.6. ») Perioada Fste intervalul dupi care se repeti valoarea funefiei. Se notea: ca T de obicel gi se poate misura fafa de oriee valoare a vatiabilei. Se mi- soari in aceeasi unitate de misuri ca si a. ©) Precvenfa Este raportol dintre unitate perioada. €) Fasa este mirimea intervalului pe axa variabilei de la origine Ia prima trecere prin zero a funetiei. Se noteazd cu ¢ e) Defazaj. Diferenta de fazi intre dowk marimi la un moment dat. Se noteazi cu Ag 48f) Valoarea medie. Se defineste ca suma algebrici a ariilor de deasu- de sub axi descrise de functie fati de axa OX in deeurs de o Yue = —8, =S,—S, —S, Fig. 8.8, Se noteazi cu liter’ mare corespunziitoare literei care indicé functia, Ia care se adauga indicele med. ig. 8.9. Expresia matematici este : Fa =5\F (a) de 4 natomaticd pentru eletronigt 490 proprietate interesanta este ci aria descrisi de curbii (fafa de dreap- ta ce reprezint valoarea medie) de deasupra valorii medii este egali cu aria de sub valoarea medic. St + 53 = 52 Fig. 8.11 Se poate spune c& valoarea medic este valoarea in jurul cireia variazi functia attmei eind yariabila parcurge valorile sale. ‘Valorile medii ale citorva funefii wzwale sint redate fn figurile de mai jos. (fig. 8.12 8.15). 2) Valoarea mawimd sau de virf este valoarea maxima pe care o atinge funetia in decursul unei perioade, Se noteaz’ eu literi mare corespunzi- toare fanctici la care se adaugi sau nu indicele max. h) Valoarea virf la virf este diferenta dintre valoarea cea mai ma si cea mai mic’ pe care o are functia in decursul unei perioade. Se notcazi cu literi mare la care se adauga indicele VV”. 508 ge LUIS KOU Duis xouK M24 | £ wan IK 4 ~Kkhy PM Aut KEIN4) Valoarea efectiod a unei marimi (se refer’ Ia mitimi electrice —ten- siuni). Valoarea efectivi a unei tensiuni oarecare este egal cu valoarea unei tensiuni continue ce produce acelasi efect termic printr-un conductor ca si tensitmea considerati, 1) Pentru o tensiume sinusoidal. tt = Unsz Sin ot valoarea efectivi este : 0,707 Unoe Fig. 8.16. Wig. 8217. 2) Pentru o tensiune periodie# nesinusoidali 52Ue J ue (a 8) Valoarea efectivi a unei tensiuni periodice nesinusoidale este ‘egali cu ridicina pitrata din suma pitratelor valorilor efective ale tensiunilor componente (armonici) raportat& la numirul componentelor. (Se arati in paragrafele ce urmeazi cd orice funefie periodic se deseompune intr-o suma de functii periodice de diferite amplitudini si freevenfe). yee Ua=V * ‘Valorile efective ale eitorva functii uzusle sint prezentate in fig. 8.12 —8.15 8.8. FUNCTI PERIODICE SINUSOIDALE iN DOMENIUL TIMPULUI Fie 0 functie periodic sinusoidals de variabila unghiulard « y= Yoo, sin © Perioada sa este 7! = 2 Dac 2 este o variabili ce depinde de timp dupd o lege liniard adic’ : @ =ul+@ atunei y este o funefie de timp prin intermediul lui @. ly =Yoree sin (ot + @)| 8.8.1, CARACTERISTICILE FUNCTIEI SINUSOIDALE IN TIMP a) Faaa inifiala 9. Pentru t =0 remult& @ — 9 care este valoarea inifialé a v: Marimea p se numeste faza ‘nifialé si este de natura unghiulara, b) Vitesa unghiulardt « (pulsatia) 4. Derivata Tui in raport de timp esto 2 jabilei @. ©. Miirimen o este vitera de variagic a mitimii 2 si se numeste vitexd unghiulard sau pulsafie, ©) Perioada temporards +. Perioada-unghiulara a funcfiei y (2) este 7’ =2n. Dorim si aflim perioada temporarit pe care 0 notam =. Pe baza definifiei funcfiilor periodice ‘putem serie 53ott )+e satan =ut +p in relatia precedent’ si rezolvind gisim : Freeventa se miisoari in hertzi (Hz) cu multipli KHz, MHz, GHz. 1 1 [Hz] = Ol =r . 8.4, FUNCTIL ALTERNATIVE Se numeste funcfie alternativi: o funetie periodic’ a cirei valoare medie este nula. Din aceasti categorie cea mai important este funcfia sinusoidal si functia fn impulsuri (veri fig. 8.18 gi 8.19.) Wig. 6.18, 54Yoned = 44 ~Te%o = “Viiv, VetS2 det =Viin 3 *% Big. 8.19, 8.5. SERIA FOURIER. DESCOMPUNEREA FUNCTIILOR PERIODICE IN SERH FOURIER O miirime periodicé nesinusoidals in anumite condifii care in general in practica sint tndeplinite se poate descompune intr-o sumi de mitimi periodice sinusoidale si cosinusoidale dupa relafia de mai jos denumita, seria Four: G+ ay 005 how + 5 bysin how cs pJoae (0) 00s how de jr@ sin kow de ovicare ar fi «iar 1° =" perioada funetiei periodice f (2). ‘Daca o functie periodicd are proprietatea f (#) =f (—2) ea se numes- te funcfie para iar dezvoltarea sa in serie confine numal componenta conti- nul gi termenii cosinusoidali. (0) =a, +39 a, c08 kow Tati m continuare descompunerea in serie Fourier pentrn cfteva funefii importante (fig. 8.20—8.25.). é 55,+y%ng soo = £4 7% Z. Lee ae San F179 09-96 Bogen ip heheh ( 1poersen-$pmec fe Barts Fey ed iP ff pomusor. ryyuusl+ 4 72ngs0r Ipsauis 3 +y0mnsoouyuss) $14] (ASse her +7096 ‘S02 streeef spnoope =(99. ALGEBRA LOGICA (BOOLEANA) 9.1. FUNCTIE DE MAI MULTE VARIABILE, Am vizut ci se mumeste funefie d intre dont variabile ce pot Ina anumite valori. Se noteazi y= f(z) in care a si y sint variabile ce pot lua fiecare anumite valori, iar f este realatia de dependent intre y si « ‘Daca variabila y ce poate lua anumite valori depinde prin intermediul relatici f de dons sau mai multe variabile ay, 2) «. @ ce pot Ina fiecare anumité valori se spine ed am definit 0 functie y =J (ay ty wy ts) dem variabite. De exemplu: a) 0 functie de 2 variabile poate fi urmitoarea: y = =a + ayia in care y, a, ary pot Ina orice valoare reali. ) 0 funefie definita sub forma de tabel ae fn care, ia valorile 2 sau 1. 2s 2, ia valorile 3 sau 5 a a y ia valorile 1 sau 4, Exemplele ce se pot da sint foarte numeroase. 9.2. VARIABILA BINARA (0 importanfi fundamental, in tehnica ealeulatoarelor o au funefiile de dou sau mai multe variabile pentru care variabila y precum $i @yy y+ , pot lua numai doud valori. . Se mumeste variabild binard orice variabili care poate lua. numai dowd valor’, Cele dou’ valori pe care le poate Ia variabila (din considerente practice) se noteazi 0 si 1. 9.8, ALGEBRA BOOLEANA. OPERATE CU VARIABILE BINARE Denumirea provine de la George-Boole cel ce a introdus aceste nofiuni, 58Algebra boolean presupune prin definijie urmitonrele operat ce se pot executa cu varisbile binare. 1° Conjuncfia (produs sax operatia SI (AND) Conjuctia an variabile ay, ay, «. ts 8€ nOtCAZ 22... % si are valoa- rea 1 daci toate variabilele sint 1 si ave valoarea 0 daci cel pufin una din variabile este 0. ‘Exemplu : Pentru doud, variabile. En a it oo o T o a a L it 2° Disjunctia (adunare) sau operatia SAU (OR) Disjuncfia am variabile wy, as, .. 2 binare, se noteaza zy 23 + -} @ are valoarea 0 dac& toate variabilele sint 0'si are valoarea 1 dack cel putin una dintre variabile este 1. ‘Exempla: Pentru dows variabile. ye me ooo 0 1 r iene © eee fa i T 1 8° Negafia sau operatia NU (NOT). Se referi. In o singurk variabilé a, Negatia unei variabile binare « se notesza @ i are valoarea 0 daci varia- bila are valoarea 1 si valoarea 1 dae& variabila are valoarea 0, ‘Sub forma de tabel obtinem : o @ (OnmaaET To 9.4. RELATIC FUNDAMENTALE IN ALGEBRA BOOLEANA Furi a da demonstrafiile care sint destul de simple enumerim urmé- toarele proprictiii valabile peste operatiile booleene. 1 Comutativitates aya conjunctiei si disjunctiei a bay =e, tm 2 Asociativitaten 2 (wats) = (1 2) @ con}. si « dis}. 84 s+ a) = (0, +25) + 0 8 Distributivitaten conj. a (e+ ty bay asupra dis}. 594 Tdempotenta ny = be =m 5 Absorbtia 23 (a + a) © Involufia sau negarea Be =H negatici 7 Contradictia san | excluziune 8 Dualitate sau rel. lui organ Conjuctia eu elem. nul, 10 Disjunctia eu elem. unitar 9.5, FUNCTIL BOOLEENE Se numese functii booleene funcfiile pentru care variabilele sint binare, iar relafiile de legituri intre variabile ce definese functia sint ope- ratii booleene. In acest sens functia de n variabile este: Y =F (ry Way «- 9) I care By tytn, y Variabile binare. ‘f —operafii booleene de legitursi intre variabilele « 9.5.1. FUNCFI BOOLEENE DE 0 VARIABILA 1 Funefia identitate wy y =2 definité de tabelul : 0 0 1 or 2 Funefia_negoti ay y =@ definits de tabelul : oo. nO 9.5.2. FUNCJIL BOOLEENE DE DOUA VARIABILE Cu doud variabile se pot defini urmatoarele functii : 1 Conjunetie (ST, AND) y= ats Hoole Hones Heeole 602 Disjunefia (SAU, OR) yam tay 8 Interdictie (excluziune) th =a, sa th =e 4 Implicatie (interdiefie negata) th =O, =, + 5, ys oO 4 ws Oe le 0) Too 4 lel 5 NICT ($1 NU; NAND) y =o, 6 NUMAI (SAU-NU; NOR) y sata 7 Excluziune (SAU-EXCLUSIV Suma modulo 2; EXCLUSIVE-OR) Y= ty a Semaisimbolizeazi, =O Ot Hone my oo 1 o 1 0 aon 0: 1 1 0 mm 0 0 0 o lot ee Oat 1 1 0 618 Eehivalenta (SAU-EXCLUSIV NEGA‘) y =a, + hh = (ee) (es et +4) (+ oo Bite + Bal o 1 Oo ieemn lees (0 aor od 9.5.3. FUNCT. BOOLEENE DE » VARIABILE. MINIMIZAREA FUNCTULOR BOOLEENE Se poate demonstra ei orice funetie boolean de mai mult de# variabi- ese poate reduce la funetii de 1 variabila si de 2 variabile. Cu n variabile se pot forma 2” functii booleene diferite corespunzatoare tuturor combinatiilor ce se pot obfine cu cele n variabile binare. ‘Minimizarea se executé finind cont de proprietdfile operafiilor booleene de Ia paragraful 9.4. Se aplies suecesiv pentru exemplul considerat. Exempla: y = (21 + se) (@s + 2s) a) distributivitate. Y= (a ets) Berg + (wy + a) a 1b) distributivitate. Y= Bait, + wuts + 25 + meats c) asociativitate. yf == (28,) he + (Bate) abs + as + (as) d) excluziune gi conj. cu elem, nul. Y ated tis + ats e) distributivitate, y =a (G+ 1) + ae 4) Disj. cu elem. unitar. y tats + tits g) distributivitate, y = aa(m +) 9.5.4, METODA KARNAUGH DE MINIMIZARE A FUNCTHLOR BOOLEENE, Metoda se aplici funetiilor de un numiir de variabile nu prea mare. Funetia poate fi dati sub formi de tabel sau algebric. Procedim astfel : 1) Alcdtuirea tabloului Karnaugh Tabloul Karnaugh con{ine 2" componente (n —numirul de variabile ale funcfiei logice). 6O diagram’, Kamaugh este astfel organizata ineit dou’ compartimen- te veeine pe o Tinie sat o coloand corespund la dou conjuctii de variabile ce diferd numai printr-o singurdé variabila care apar in una dintre ele direct’: iar in cealalti, negata. Se consideré vecine si compartimentele aflate la capetele opuse ale unci init respectio coloane. Tata diagramele pentru funetiile cu 2, 8, 4 variabile : (fig. 9.1.—9.8.). Ey yy eo i mm | 1 Pentru diagrame ce corespund functiei de mai mult de 4. variabile diogramele contin diagrame de funetii de 4 variabile alturate, (fig. 94. —9.5.) furctie cu Svoriabile Fig. 0.4. 63Tig. 9.5. 2) Reprezentarea funcfiei in tabloul Karnaugh Se aduce funcfia ‘la forma unei disjuncfii de conjuncfié de variabile. Pentru fiecare conjunetie de variabilese tree fn tablou valorile functiei. Prin 3 se noteazd valoarea nedeterminati (nedefinita) a funetiei. ‘Exemplu: funefia de 4 variabile din tabelul urmitor. o 0 0 0 0 Oo 0 0 0 o 1 o 1 2 feet oe gaye 1 0 0 2 4 o o 1 1 0 o rouod4 4 eee 1 0 4 1 0 oo 1 0 0 eet ele eed 1 0 1 0 0 Se formeazi tabloul din fig. 9.6. 64Big. 0.0. 8) Minimizarea functiei Minimizarea are’ Ia bazi urmatoarea proprietate: Dowd conjucfii de variabile aléturate in tabloul Karnaugh diferd intre ele printr-o singurd variabil care apare in una directii si in cealalti, negat, ea Mes ye te GE Oye Deoarece valoarea funcfiei este o disjuncfie de conjuetié daci functia confine doa disjunetii cu proprietatea de mai sus (pentra care valoarea funcfiei-este 1) atunei se pot tnlocui cu o conjuefie in care se elimind variabila ce nu este comuni eclor dou’ conjunctii adiacente, Adincenta conjunetici se observii foarte ugor in tabloul Karnaugh, Taté posibilitatea de climinare a variabilelor pe citeva exemple : Eliminarea uneivariabile Be Fig. 9.7. 65Eliminarea @ 2 variabile. Fig. 0.8. Eliminarea a 8 variabile. Ete. ‘YValorile nedeterminate ale funefiei se inlocuiese cu 0 sau 1 fn mod convenabil ineit si se poati elimina variabilele dup procedeul de mai sus. Se incepe cut grtiparea eare sit asigure eliminarea unui numir maxim de variabile. ‘in final ficeare valoare unitari a funcfiei trebuie si fie inclusi cel pufin tntr-o grupare. Este posibil sii fie inelusi tn mai multe grupari ‘simultan. 66Exemplul considerat, Y = Bree, + Bye vol 9 0. J Li Lexy r Tey Fig. 0.10. 9.6, SISTEME DE NUMERATIE 9.6.1, SISTEMUL ZECIMAL Daca facem o analizi a modului cum sint aledtuite diferitele numere pe care le utilizim zilnie constataim ei exist urmitoarele principii de strue- turd — Orice numar se poate forma utilizind numai 10 simboluré (cifre) : 0, 1, % 8 4, 5, 6 7 8 95 Fiecarea numir confine un anumit numir de ranguri zecimale : sutimi, zecimi, unitafi, zeci, sute, mii, .. — Ficcare rang zecimal este mai mare de 10 ori decit rangul precedent (de Ia dreapta la stinga). — Orice numa eontine un numer mai mic deoit 10 (cifra) din fiecare rang zecimal ce este prezent in aleituires numirului. — Valoarea numirului este suma produselor dintre rangurile prezen~ te in alcatuirea numirului si cifra ce indici de cite ori este prezent fiecare rang, Tati spre exemplu numarul Bp Wyden Coty BAO, By LO" -} any 1OM3 aa F108 + ay1O? $10 aylO” + ay 10-4 gO 4 210 ton Deoarece rangurile numerelor sint multiplii de 10 sistemul se numeste zecimal. 679.6.2. SISTEMUL BINAR Din considerente tehnice ce vor fi evidentiate in eursul de circuite electronice prezinti interes un sistem de numeratie care si confind numai doud: cifre (alese 0 si 1) si in care rangurile numerelor sa fie puteri ale lui 2 {in mod analog eu sistemul zecimal. Sistemul se numeste Binar. ‘Un numar in acest sistem are valoarea : By Ag ove Baap Bay Bay ag ve = ARM of ay BE ane pay BP of a8! Hab my eR ahi ast 9.6.8, SISTEMUL OCTAL In mod analog cu sistemele prezentate anterior sistermul de numera- etn care rangurile ntimfrului sint puter ale Iuj 8 si utilizeazd 8 simboluri (0, 1, 2, 8, 45, 6, 7) se numeste octal, In acest sistem valoarea numiruli Bin pan one Ea May BAO yy ns = ate 8} yy BH of aeg8* + 84} a8 + xy 8 + wy 8 + 48? + + a BY + Sistemul octal prezintii de asemeni 0 aplicabilitate practices la masinile de calcul. 9.6.4, SISTEMUL BINAR — ZECIMAL In acest sistem utilizat in tehnica de caleul numérul codificat binar — zecimal este um numér zecimal in care cifrele se tnlocuiese cu codificarea lor binara. 9.7. CONVERSIA INTRE SISTEMELE DE NUMERATIE 9.7.1. CONVERSIA ZECIMAL —BINAR PENTRU NUMERE SUPRAUNITARE Procedeul de conversie este urmitorul : 1) Se imparte succesiv numrul zecimal prin 2. 2) Restnl care intotdeauna este 0 sau 1 reprezinté in ordinea apari- fiei tn pozifiile binare ale numarului convertit in binar. 68Exemplu : 7 1 t 4 Rezulta : TIL10O1L1001 9.7.2. CONVERSIA BINAR-ZECIMAL PENTRU NUMERE SUPRAUNITARE Aceasta conversie urmireste regulile : 1) Se incepe cut prima cif din partea sting’. 2) Dack urmitoarea cif spre dreapta este 0 se dubleazi ccea ce avem. 8) Daci urmitoarea ciftd spre dreapta este 1 se dubleazi ceea ce avem si se adaugé 1. Exempla: 11110111001 prima cifras cifra urmitoare J Lurmatoarea cifras. 4 aero} He iIO.0 FT +1 41 +1 +0 41 +1 41 +0 +0 4a 9.7.8. CONVERSIA ZECIMAL-OCTAL PENTRU NUMERE SUPRAUNITARE ) Pentru conversie se poate urma un procedeu similar cu conversa, zecimal —binar tmptirfind Ia 8 in loe de 2. 699.7.4, CONVERSIA BINAR — OCTAL PENTRU NUMERE SUPRAUNITARE Procedeul este extrem de_ simplu. Seimparte numérul codificat binar in grupe de cite treicifre de la dreapta a stinga. Se convertesc grupele separate in zecimal obfinind cifrele numarutui codificat octal. Exemplu : W110 11 001 ,=3671, 9.7.5. CONVERSIA OCTAL ZECIMAL In mod analog cut conversia binar — zecimal. 9.7.6, 00! NVERSIA ZECIMAL BINAR — ZECIMAL Se converteste fiecare cifri zecimali in binar cu 4 ranguri obfinind codificarea binar — zecimal. ior = 0001 = 1001.sol1_S 1 9.7.7, CONVERSIA NUMERELOR ZECIMALE SUBUNITARE a) Conversia xecimal —binar. Se inmulfeste fractia cu 2 si se refine digitul ce reprezinté unitate. Operatia este terminata cind toate pozifiile zecimale sint egale eu zero. ‘Exempla : 0 , 0625 x2 0 ; 1250 x 2 Oe ea 21S.010) a ead) 0 3} 5000 x2 e010 010) 0001, 0,062 5 b) Conversia zecimal — octal. Analog cu procedeul anterior. 9.8. OPERATI ALGEBRICE IN SISTEMUL BINAR 0.8.1, ADUNAREA Pentru numere cu un singur rang binar adunarea este o operatie ,stm& modulo doi” sau SAU — EXCLUSIV. Prin urmare se exeeuti: dup’ ‘urmiitorul tabel : 70@ +6 Transpor oo i 1 0 0 1 1 o 1 Pentru numere cu mai multe ranguri binare se aduné cifrele de ace- Jasi rang binar ale celor dou’ numere impreuné. cu transportul de la rangul precedent. Exempla: 18411 =24 Liie transport de Ja rangul w= Tred precedent aie eee ome m= Too 0 9.8.2. COMPLEMENTARE Complementul numirului 4 fati de B este numirul C care trebuie adiugat la 4 pentra a obtine pe B. A+C=B Pentru sistemul binar exist’ dou’ feluri de complement: fati de 1 sau fafii de 2 = 10,. In sistemul binar complementul unui numitr fafa de 1 se obfine schim- bind 1 in Osi Om 1. Complementul aceluiasi numétr fate de 2 — 10, se obfine adunind I la complementul fafa de 1. Exempla : A=11011001 numarul dat oo100110 complementul A fati de 1. oo100111 complementul 4 fata de 2 —10, Operatia de complementare are o importanti deosebiti in cele ce urmeaza. 7 9.8.3. SCADEREA Operatia de sctidere se executa prin adunarea unui numir la comple- mentul fafii de 1 al celui de al doilea, Ultimul ixansport rezultat din aceasti adunare se numeste EA C (END AROUND CARRY). Se aduni EA C I eclelalte ranguri binare, numirul rezultat fn urma adunirii format din aDaci BA C =1 rezultatul se&derii este posit Daci EAC =0 rezultatul scdderii este negativ si trebuie recom- plementat fafa de 1. Exemplu: 8-5 =8 5i5-8=-8 Cod. dinar Compl. fatit de 1 8 1000 oil 5 o101 1010 8 1000 5 101 compl 5 1010 compl 8 ot T 0010 oT00- EAC BAC Loo loot ae 1100 oon == se eal 6 "Hpanil_executat Ia Intreprinderos potigraties lag, =. V., Alecsand ne, 0, ‘sam [REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA