ST a fost elaborat pe baza sistemului MS (metru, Kilogram, secunda). LUCRARE INTRODUCTIVA A mai trecut aproape un secol pana cand, la 20 mai 1875, reprezentanti din 17 state au semnat, la Paris, Conventia Intemationali a Metrului, care a consacrat sistemul metric, avand ca unitati de baza metral $i kilogramul. Romania a aderat la Conventia metrului in anul 1883. in fine, in 1960 s-a produs un eveniment istoric, important prin consecinfele sale pentru fntreaga umanitate: adoptarea Sistemului Intemational (SI) de unitati. in Romania, de la 31 august 1961, SI este singurul sistem de unitayi de masura legal si cu utilizare obligatorie. fn subcapitolul urmator ne referim la SI si la particularitafile aplicarii sale in medicina, Sistemul International (SD de unitati; aplicatiile sale in biologie si medicina Definitile unizatilor fundamentale © Metrul (m)- este unitatea de Gungime ; un metra este egal cu Gungimea drumului parcurs de bemina in vid in timp de 1 / 299792458 dintr-o secunda. © Kilogramul (kg) - este unitatea de masa; el este egal cu masa prototipului international al Kilogramului din platina iridata. © Secunda (5) represinta unitatea de timp si este egala cu 9192631770 perioade ale radiatiei corespunza- toare tranzitiei intre cele doud nivele de energie hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 13, © Amperul (A) - este unitatea care represinta intensitatea de curent si este echivalont cu intensitatea unui curent electric constant care, mexttinut in doud conductoare paralele, rectilini, eu fungimen infinita si cu sectiunea circulara neglijabila, asezate in vid, [a.0 distanga de 1 metru untul de altul, ar produce intre aceste conductoare 0 fortaegala cu 2x10" newtoni peo Cungime do 1 metru. Forma modema a Sistemului metric, Sistemul International de Unitafi (SI sau conform abrevierii in engleza IS) - definit ca un sistem practic, coerent, simplu si rational structurat, cu aplicabilitate in toate domeniile stiintifice si tehnice - este in prezent utilizat in peste 125 de tari, semnatare ale Convensiei Metrului. Unitatile ST sunt utilizate chia tari care nu sunt inca semnatare ale conventiei, existind programe internationale si nationale pentru generalizarea aplicarii unitajilor SI in toate tarile lumi. Unitagile ST formeaza un ansamblu coerent de unitafi, adica, un sistem de unitati legate mutual prin reguli ‘de inmultire sau impartire, fara vreun factor numeric, in Sistemul International se disting trei clase de unitati SI: © unitati fundamentale, © unitati derivate, * unitati suplimentare. 1, Unitasi fundamentale Unitatile fundamentale ale SI, in numar de sapte, sunt urmatoarele: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul si candela. V. si tabelul 1. Fiecare unitate fundamentala este definita pornind de la etaloane (v. coloana din stanga). 20© Kelvirsul (K) — reprezinta unitatea de temperatura termodinamica si este egal cu 0 fractiune de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. Alaturi de temperatura termodinamica, expri- mata in Kelvin (K), se foloseste si temperatura exprimata in grade Celsius °C). © Candela (cd) - este unitatea de intensitate luminoasa si reprecinta intensitatea [uminoasd, intr-o dGrectie data, a unei surse care emite o radiatie monocromatica cu frecventa de 540x10" fertzi sia carei intensitate energetica, tn aceasta directie este 1/683 din- tr-unt watt pe steradian, © Moful (mol) - este cantitatea de substanta diretr-un sistem care contine un numar de entitati elementare (ce pot fi: atomi, molecule, ioni, electroni s.a,) egal cu cef al atomilor de carbors dint 0,012 fg de carbon 12. Provotipul international al ilogramului este un cifindru dintr-un aliaj de platina- iri, pistrat fa sediul Biroulwi International de Masuri si Greutapi de [a Stores, Franta. : LUCRARE INTRODUCTIVA Tabel 1. Unitatile fundamentale Marimea Denumirea | Simbolul unitatii 1 metru. m 2. masa kilogram kg 3. timpul secunda s 4, intensitatea curentului amper A electric 5. temperatura kelvin K termodinamica | 6. intensitatea luminoasa candela ed 7. cantitatea de substanta mol mol 2. Unitati derivate Marimile derivate sunt definite in functie de marimile fundamentale, relajiile dintre marimile derivate si marimile fundamentale exprimandu-se printr-un sistem de ecuafii. Unitatile derivate pot fi clasificate in urmatoarele trei subgrupe: a) unitati derivate ce se exprima numai in functie de unitatile fundamentale viteza - m/s acceleratie - m/s? densitate — kg/m? concentratie — mol/m* Tuminanga ~ ed/m* eee EE b) unitati derivate cu denumiri speciale (reprezentand de regula numele unor savanti). V. tabelul 2. ©) unitati derivate care se exprima folosindu-se denumiri speciale Exemple: viscozitate dinamica - (Pa‘s) tensiune superficiala - (N/m) in radiobiologie se utilizeaza o serie de unitati speciale (v. tabelul 3 si Lp. Radiomettie si dozimetrie). 21Tabel 2. LUCRARE INTRODUCTIVA Unitati derivate care se exprima folosindu-se denumiri speciale (nume de savanti) Unitate Denumire _Simbol Origine freeventi ‘hertz H Heinrich Rudolf Hertz (1857-1894) fort newton N Isaac Newton (1642-1727) presiune pascal Pa Blaise Pascal (1623-1662) lucru mecanic, energie, joule J James Prescott Joule (1818-1889) cantitate de c&ldura putere, flux energetic watt W James Watt (1736-1819) cantitate de electricitate coulomb C Charles Augustin de Coulomb (1736-1806) tensiune/potential electric voit v Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827) capacitate electric& fared F Michael Faraday (1791-1867) rezistenfé electrica ohm a Georg Simon Ohm (1789-1859) conductanta electric - siemens S Emst Wemer Siemens (1816-1892) ~ mho, de la ohm (v.), citit invers flux de inductie magneticd. =~ weber Ww Wilhelm Eduard Weber (1804-1891) inductanya henry H Joseph Henry (1797-1878) inductie magnetica tesla T Nikola Tesla (1856-1943) activitatea unui radionuclid becquerel! Bq Henri Antoine Becquerel (1852-1908) doza absorbita de radiatii gray Gy Stephen Gray (1666-1736) flux luminos Jumen iluminare luminoasa Jux Im lat. Jumen= cea ce lumineaza Ix lat, ux, Jucis = lumina, claritate Obs.: prefixul tera si unitatea tesla au acelasi simbol T. Tabel 3. Unitati speciale utilizate in radiobiologie Definitit ‘Unititi vechi Unititi noi Conversie 1. Activitatea unui radioizotop Curie (Ci) Becquerel 1Ci=3,710"Bq (radfonuclid) (activitate a 1 gram (Bq) Nr. de dezintegrari pe unitatea de radi) de timp 1 Ci= 3,710" dez/s 2. Doza absorbitt Rad (rd) Gray (Gy) 1Gy = 100 rad Coeficientul de energie. == rad = 0,01 Jikg 1Gy=1Jikg absorbité uniform de unitatea de mast 3. Echivalentul dozei Rem (rem) Sievert (Sv) 1Sv = 100 remi Se considera doi factori Lrem=1 radQN 1Sv= - factorul Q,'in functie de diferite =1GyQN tipuri de radiajii (modul cum avestea cedeazi energie); - factorul N, depinzind de distributia spatial’. a dozei absorbite, de debitele dozei si fractiunea iradiata, 22 =LUCRARE INTRODUCTIVA LUMEA iN UNITATI FUNDAMENTALE PENTRU TIMP $I LUNGIME LUNGIMI - exprimate in metri ‘TIMP ~ exprimat in secunde 4 marele infinit 4 timpulinfinit de mare 1g? — “Timitele “varsta | 9 Universului Ua eaiate 10% aparitia omului —} 10° 10" diametrul pe Pamant —4 [~ galaxiei noastre oo varsta picturilor —| 1912 woe LL viata umand J [— un an fuming un an — distanta —] io8 T— Pamant - Soare on 10” distanta Pamdnt - Lund 7 vie o bataie a inimii —| 1 10° tem intervalulde | audibilitate a 10 | sunetelor 1 {alia omutui ! { | 10% 10% | intervatul undelor TV, 4 10? 108 anumite virusuri re }— macromolecule 2 10? vibratiiatomice —| 1° — dimensiune atomi _, Vibratti atomice ; (A= 10m) ‘interval undelor —4 10 _ luminoase) __| 10° oe (fim — 0" 10" |= fimita superioara » a radiatiei unui vibratii nucleare —} 10” | electron timpul fn care | lumina traverseaza —) 10 riculinfinit tun nucleon} timpul infinit de mic 23LUCRARE INTRODUCTIVA 3. Unitati suplimentare Aceasta clasa confine doua unitati: * unitatea SI de unghi plan, radianul (rad); ‘Masa (kg) Univers 10" (2) 2x 107 I 6x10" turn Eiffel Tx 10° ‘magina 10" | om! 70 1 Titra apa 1 roid’ 5x10" ~~ glucoz’ [3x 107 proton 1,67 x 10 electron, 09x 107 foton 0, in repaus Tabel 4, Exemple de valori numerice ale Imasei exprimata in kg, intre 0 si sproape 2 * unitatea SI de unghi solid, steradianul (sr). Unitatile suplimentare radian si steradian sunt in realitate unitati derivate fara dimensiune, deoarece unghiul plan se exprima ca raport intre doua lungimi, iar unghiul solid ca raport intre o arie si patratul unei lungimi. Reguli de scriere si folosire a simbolurilor unitatilor ST seria cu Titere latine (drepte), in general mici. De 1a aceasta regula poate face exceptie simbolul pentru litru, utilizandu-se uneori, indeosebi in SUA, litera L in loc de I, care ar putea fi confundat cu semnul grafic pentru cifra 1. Daca, denumirea unitatii deriva dint-un nume propriu, prima litera a simbolului este 0 majuscul. 2. Simbolurile unitétilor raman neschimbate la plural. 3. Simbolurile unitatilor nu sunt urmate de punct. 4, Pentru formarea multiplilor sau submultiplilor zecimali ai unitatilor din SI se folosese 0 serie de prefixe. in tabelul 6 sunt prezentate prefixele si simbolurile acestora. De retinut ca prefixele trebuie mentionate ca un exponent care se aplica Denumirea | Simbol | Valoarea simbolului in ansamblul sau si nu simbolului init uunitafii de la care se pomeste. Astfel, 1 cm se scrie Minut__|" min [1 min = 60s 10? m. in plus, nu se utilizeaza prefixe compuse. Ore ho) Th=60min= | Ex.: a mia parte dintr-un micrometru (107-10 m) 3600s reprezinta un nanometru, adica 10° m, Zi a] 1d=24n= Prefixele exa si penta din tabelul 6 nu fac parte 86 400s din SI, nefiind utilizate decat cu totul exceptional. Lite I VST dm = Toate prefixele desemnand multipli sunt de aE ah origine greaca. in ceea ce priveste prefixele pentru Toni t_[1t= 10 kg Tabel 5. Unitati folosite tmpreuna cu, unitate ‘Sistemului Intemational submultipli, primele tei sunt de origine latina, urmate de doua de origine greaca, un prefix de origine italiana (pico) si doua de origine daneza (atto, din deformarea cuvantului danez atten = optsprezece si femio, provenind din danezul femten = cincisprezece). 24 4LUCRARE INTRODUCTIVA Tabel 6. Prefixe SI Factor de multiplicare Prefix Simbol 10 exa E 1000 000 000 000 000 000 10% penta P 1 000 000 000 000 000 10! tera T 1.000.000 000 000 10° giga G 1000 000 000 10° mega M 1.000.000 10° kilo k 1 000 10° hecto h 100 10! deca da 10 1 1 10! a Ot 107 centi c 0,01 10° mili m 0,001 10% micro H — 0,000001 10° nano n —_0,000000001 19 pico Pp 0000000000001 1078 femto fy 0,000000000000001 10" ato a 0,000000000000000001 “Masoara ceea ce este masurabil si ‘fa masurabil ceca ce nu este. ‘Natura se serie in Gmbajul matematicit” Galileo Galilei (1564-1642) ia Aplicarea SI in biologie si medicina Organizapia Mondiala a Sandtagié a aprobat si a recomandat {arilor membre, in mai 1977, utilizarea Sistemului International de unitaji in profesiunile medicale si inrudite, Aplicarea SI in medicina a condus la 0 serie de modificari in exprimarea rezultatelor, si anume: * Toate concentratiile se exprimé in moli s submultipli ai molului, Aceasta modifi determina o schimbare conceptuala de 1a "mas: “particule active", find mult mai adecvata in cazul, sitemelor biologice. Aceasta, deoarece in organism interactiunile se produc inte molecule. Or, exprimarea concentrajiei in moli ofera posibi- litatea cunoasterii numarului de “particule” (molecule) implicate in diferite procese bio- chimice. © Toate concentratiile se raporteaza Ia litru (simbol ZL), inclusiy pentru elementele figurate ale sngelui sau a moleculelor active biologic ca enzime, hormoni etc. © Presiunile se exprima in pascal (Pa) si nu in milimetri coloana mercur (mm Hg) sau centimetriimarea concentratici unei molecule fa nivelul plasmei sanguine Exista 3 posibilieati: 1, in U1 - unisagi internagionale; 2. in unitati de masa - de obicet subrsultipls de gram ; 3. in unitate pentru cantitatea de substanta - mol, ‘Vom exemplifica exprimdnd insulinemia in cele 3 posibilitayi: 1. te UE 10 - 25 tlie plasma sau ser, Unitatile internationale se stabilesc in fanctie de tipul de molecula, ‘De exemplu LUI de insulina corespunde [a 0,04167 mg dintr-un amestec de 52% insulinad Bovina si 48% insulind porcina, purificate. ‘Exprimarea in UL este utila doar in practica; 2. tw unitati de masa INS < 1pig/L. plasma sau ser ; 3. tn moli INS > 70-144pmol/L plasina sau ser. Cel mai corect mod de exprimare a concentrafiei unei molecule Biologic active este in mol/L. LUCRARE INTRODUCTIVA coloana apa (em coloana apa). Acest lucru este valabil atat pentru exprimarea presiunit sanguine, i nilor partiale ale gazelor in singe sau a presiunii intraoculare ete... * Energiile vor fi exprimate in joule (J) si nu in calorii, * Se utilizeaza pentru exprimarea marimii fortet newton (N) si nu kilogram-forta (kgf). © Temperatura poate fi exprimata atat in grad Celsius (°C) cftt gi in kelvin (K), © Timpul se va exprima in secunde si nu in ore, minute sau zile. © Rezultatele probelor se vor exprima sub forma fractiilor zecimale si nu in procente. Cum 5 ta modificarile de mai sus in diferitele domenii ale practicii medicale? Pentru a raspunde la aceasta intrebare citam din articolul intitulat “Sistemul International (SI) de unitapi de masura in medicina”, publicat de M. V. Radu si colab. in revista Medicina Modema, 1997, vol. IV, nr. 1, pp. 42-47. Pe domenii ale medicinii, aplicarea SI obliga la urmatoarele modificari * Biochimie clinica. Molul (mol) si subunitatile molului (mmol, umol, nmol, pmol sau fmol), pentru cantitatea de substanta inlocuiesc gramul sau miligramul. Litrul (1 sau L) pentru unitatea de volum inlocuieste 100 ml sau decilitrul (dl). Katalul (Kat) sau subunitatile katalului (kat, nkat) se utilizeaza pentru exprimarea activitayii enzimatice inlocuind ‘unitatea (internationala) U. *"Hematologie. Numarul elementelor celulare: eritrocite, leucocite, trombocite etc., se raporteaza la litra Q) si nu la microlitru (11) sau mm?, Pentru eritrocite, numarul absolut se exprima in bilioane pe litru (x10"/l) sau tera pe litru (T/), iar leucocitele si trombocitele in miliarde pe litru (x10°/)) sau giga pe lita (G/l), Totusi, se evita exprimarea in T sau G pentru a nu se confunda T = Tesla, care exprima fluxul magnetic in SI, iar G = Gauss, exprima fluxul magnetic in sistemul CGS, Exemplu: nr. hematii 4,5 x 10/1 = 4,5 x 10%ul; nr. leucocite 6,7 x 10° = 6,7 x 10"/ju. Hemoglobina (Hb) se exprima in milimoli pe litra (mmol/l), considerand masa moleculara a Hb, masa moleculara a monomerului de hemoglobina egala cu 64458:4 = 16114,5, Exemplu: Hb 8,07 mmol/l = 13 g Hb/dl sau 100 ml. Hematocritul (Htc) se exprima in litra pe litru (/), Exemplu: Hte 0,35 Yl 26Pentru activitatea enzimatica O unitate internationala (UI) reprezinta activitdtea enzimatica capabila’ sa hidrolizece 1ysmol substrat in decurs de 1 minut (la temperatura de 25°C). 1 katal (kat) roprezinta cantitatea de enzima care catalizeaza transformarea unui mol de substrat pe secunda, RELATILE 1 kat = 6x10 Ul J kat = 1 mol/s 1 UI = 16,67 nkat NOTA: Ca urmare a aplicarii ST in medicina folosirea unor unitati de masura au fost interzise sau mu se mai recomanda utilizarea lor. Dintre acestea pot fi aminsite: micron ju), angstrom (A), Kilogram forta (kaf), gama ty) unitate de masa egala cu o milionime de gram, caloria (cal) sa. LUCRARE INTRODUCTIVA in loc de Hte 35 %. Exprimarea numerica diferentiala a celulelor se exprima in fractiuni numerice si nu in procente (%). Exemplu: 0,15 in loc de 15%, Valoarea absoluta a celulelor se raporteaza la litru (1). * Cardiologie. Tensiunea (presiunea sanguina) se exprima in kilopascali (kPa) si nu in mmHg. Exemplu 16 kPa = 120 mmHg. Multiplicind mmHg cu 0,1333, se obtine valoarea in kPa. Pneumologie, angiologie, Presiunea se exprima in pascali (Pa), inlocuind exprimarea in cm? apa, mmHg, torr si atmosfera, *Nefrologie. Cleareance-ul se exprima in mililitri (ml) pe secunda si nu in mililitri (ml) pe minut (min). * Neurologie. Presiunea lichidului cefalorahidian (ler) se exprima in pascali (Pa) sau kilopascali (kPa), substantele in mmol/t si numarul de celule in milioane pe litru. * Dietetica (boli de nutritie), medicina muncii. Caloria (cal) si kilocaloria (kcal) se inlocuieste cu joule (J) si kilojoule (ky). " Ortopedie, medicina sportiva. Puterea (forta) se exprima in newton (N), presiunea in pascali (Pa), lucrul mecanic in joule (J), tensiunea in watt (WwW). * Radiologie, medicina nucleara. Sistemul SI in radioactivitate a fost recomandat de Conferinta Generala de Greutiti si Masuri si adoptat de Commission on Radiation Units and Measurements. Unitatea SI pentru activitate este becquerel (Bq) si este egal cu o transformare nucleara pe secunda, 3,7x 10" Bq = I Ci (Curie) Unitatea SI pentru doza absorbita este gray (Gy) si este egal cu 1 joule pe kilogam (J/kg) - 1 Gy = 100 rad. Unitatea SI pentru doza echivalenta este sievert (Sv) si este egal cu 1 joule pe kilogram (J/kg). Unitatea propusa de Comisia Intemafionala pentru Protectia Radiologica: | Sv = 100 rem. Uitatea SI pentru expunere este Coulomb pe kilogram (C/kg). Pentru aceasta unitate, nu s-a adoptat tun nume special. * Oftalmologie. Tensiunea oculara (tensiunea intema a globului ocular), ca orice tensiune, se exprima in kilopaseali. Dioptria (dpt) a ramas Freeventa razelor luminoase vitale nu se exprima in milimicroni (mp), ci in nanometri (1 nm = 1 mu). Intensitatea luminozitatii, marime de baza, se exprima 27[Gomponent | Uattate | Factor | Unitate | conven- | de sr sional _| converse ‘Acid urie | mg/dL | 59,48) pmoU/L Adrenalin’ | pgmL | 5,46 | pmol/L Albumins | g/dL 10 wl | Aldotazs | unitary | 1.0 UL, | L Aldosteron | ng/L | 0,0277 | mmol/L. j Amilas | unig” | 00 | UL L Azot mga | 0,714 | mmol/L. neproteic Bilirubind | mg/dL | 17,1 | umol/L, Caleiu mg/dL | 0,25 | mmol/l. Caroten nal | 0.0186 | pmol/L. Colesterot_ | mg/dl. | 0,0259 | mmol/L. Cortizol | pg/ml | 0,22 | pmol/L (AcTH) Creatining | mg/dL | 88,4 | mol/L | Eritrocite | xi0%pt} 10 | 10%L | Feriting | ng/ml | 2,247 | pmol/L. Fier total | ugidL | 0,179 | pmol/L | Rostatart | unitati/ | 1,0 ut | | acids L Fosfatari | unitagi/ | 1,0 | U/L | aleatina L Fosfor myidL | 0,323 | mmol. | Gtucort | meat. | 0,0555 | mmol Hematocrit | % 0,01 | prop. 10g Hormon | pam | 0.923 | pmo Insulin HIUimL | 6,945. | pmol/L Leueoeite | xto% | 1,0. | x10" Proteine wd 10.0 gk | totate _ : Tabel 7. Factori de conversie din unitai conventio-nale in unitapi ale SI pentru diferite componente ale sangelui (v. p. 15 $1 23-24) LUCRARE INTRODUCTIVA in candela (cd). Unitatea de masura a fluxului luminos este luxul (Ix), Densitatea luminozitafii se exprima in candela pe cm? (ed/em?).. Avantajele utilizarii SI in medicina: "SI reprezinta un limbaj universal utilizat in toate domeniile de activitate umana, ceea ce inseamna ca rezultatele objinute prin masurari pot fi intelese si comparate in orice fara din lume. = ST este un sistem practic, coerent, structurat simplu si rational, care o data insusit este usor de utilizat, "Prin eliminarea sistemelor vechi, traditionale, de exprimare a datelor se elimina orice posibilitate de confuzie, care in medicina poate avea consecinfe negative, prin erorile generate. Dificuitatiie iegate de introdu- cerea si utilizarea SJ sunt generate in primul rand de necesitatea modificarii unor obiceiuri. Cei care s-au obisnuit sa exprime rezultatele unor misuratori folosindu-se de un anumit sistem de unitati de masura vor renunta foarte greu Ia acesta, chiar daca stiu cA unitatile de masura utilizate si-au pierdut actualitatea. in al doilea rand, dificultatile pot sa apara din cauza faptului ca, in general, pacientii cunosc foarte bine valorile considerate normale ale analizelor in legatura directa cu boala de care sufera. Modificarile in exprimarea masurarilor pot determina dezorientarea si chiar nelinistea pacientilor. Un exemplu: conform sistemului traditional, dupa cum stiti, daca leucocitele se afla in. numar de 5000 / mm? de sfnge aceasta concentratie este considerata normala. Dar, daca v4 amintiti, toate concentratiile inclusiv cele ale elementelor figurate ale sangelui, conform SI, trebuie exprimate la litru! fn acest caz, valoarea mai sus mentionata va putea fi scrisa astfel: 5 x 10/L. Ceea ce va determina dezorientarea pacientului, sau 5 000 000 000/L, care va duce pacientul in pragul panicii! Bineinfeles, medicul trebuie sa explice pacientului ca ultimele doua valori reprezinta de asemenea valori normale, doar ca sunt exprimate in unitati de masura aparjinand SI. Un exemplu incd si mai relevant este urmatorul: conform SI presiunea arterial trebuie exprimata in kilopascali (kPa) si nu in mm Hg, Pentra conversia in kPa se multiplica valoarea in mmHg cu 0,133. Se obsin valori numerice ale tensiunii arteriale total diferite de cele cunoscute de toata lumea, inclusiv de pacienti. in acest caz, pentru a evita 28LUCRARE INTRODUCTIVA & avcicagre eractica confuziile sa propus ca o perioada de timp Rezolvati in caictele Dus. de bucrar’ eXprimarea tensiunii arteriale sa se faca att in practice urmatoareleexerctit: maniera traditionala, in mmHg, cat si conform SI, in 1. Utilizdndu-se formula generala de KPa. conueersie si factorul de conversie ; es Utilitatea factorilor de conversie unzator sa se ime it 5 - fae ve Rica a ees Cu toate ca Onganizatia Mondiala a Sanatapii a um howe valent atonal recomandat inca din anul 1977 introducerea Sl. in a medicina, perioada de tranzifie catre asimilarea totala © presiunea partiala pCO2 noului sistem s-a prelungit. O serie de laboratoare si (F.C: Imm Hg=0,1333KPa) unii medici prefera exprimarea unor rezultate in 45 mm Hg 53 mm Hg unitati de masura utilizate in perioada anterioara © concentratia glucozei introducerii SI. Aceste unitaji sunt denumite (F.C. Img/dL=0,05551 mmol/L) conventionale sau tradipionale. Evident, aceasta inertie 45 mg/dL 70 mg/dL. in adoptarea ST genereaza complicatii inutile si chiar confuzie in practica medicala, Pe de alta parte, in calitate de utilizatori ai rezultatelor unor determinari, puteti sa intalniti © amoniac (F.C: Itg/dL=0,5872 mol/L) 28 mol/L 43 mol/L urmatoarea situatie: un anumit rezultat este exprimat 2. Saseexprime urmatoarele valori conform SI, dar dvs. avefi la dispozitie valorile ‘ale activitatii enzimatice tn normale exprimate in unitati vechi, conventionale, In nkat/L: ambele cazuri este necesara conversia valorilor i numerice ale miasurarilor. Aceasta conversie se 82UY/L 4,7UN/L . = realizeaza cu ajutorul factorilor de conversie ‘3. Sa se exprime urmatoarele valori (denumiti si coeficienti de transformare). ale activitatii enzimatice in wkat si Factorii de conversie sunt calculati pe baza unei relatii respectiv nmol: dedusa pornind de la ecuatia masurarii (v. 45Ul 28,5UT subcapitolul D, p. 23-24) si se afla de obicei la dispozitia utilizatorilor, in tabelele de constant 4, Sase calculeze factorul de biologice. Uneori veti gasi chiar in carti (in manuale conversie pentru creatinina (masa sau in tratate) dupa unele valori numerice factorul de moleculara M = 113,12) aturei conversie mentionat in paranteza. cdind valorile exprimate in mg/dL trebuie transformate in mol/L. Sa Formula generala de conversie este: se caleulece si valorile corespunzatoare pentru 0,74 mg/dL si, respectiv, 0,59 mg/AL. 5. Sasecalculece factorul de Rezultatexprimat |, | Factorde | _ Rezultat conversie pentru concentratia in unititi conversie exprimat in plasmatica de acid aceto-acetic conventionale SL (M = 102,09) si sa se exprime in S.L. fimitele intervalubui de normalitate, stiind ca, exprimate in mg/L acesta variaza intre 1,6 - 4,4. 6. Notati tn caiete relagiile care fac posibile conversiile din mg/{L => mmol/L si, respectiv, din mmol/L = mg/dL. fn tabelul 7, din pagina 14, sunt prezentaji factorii de conversie din unitati conventionale in unitaji SI pentru o serie de componente ale singelui, 291 t t t ’ > t IMPORTANT! Ars se confunda sensibilitatea unui test cu sensibilitatea unui aparat de masura (0. p. 27). LUCRARE INTRODUCTIVA masuri elementare ale unui fenomen complex (acesta fiind, la rfndul sau, compus din mai multe dimensiuni diferite). Au fost elaborate metode de constructie si de validare a scalelor compozite prin colaborarea de experti clinicieni, statisticieni si lingvisti. Prin parcurgerea acestui subcapitol, pe langa infelegerea unor nofiuni elementare trebui sa retineti ca in continuare este necesar sd dobinditi noi cunostinte in domeniul stiintei_ masurarilor in medicina. O nomograma poate fi citita cu usurinta si fra a cunoaste modul cum a fost intocmita sau relatile existenie tutre variable, ‘Dupa natura functiilor care intervin, nomogramele pot fi © cu scari paralele; cu scari oblice; © cu sctri curbe; © speciale in practica medicala este posibil ca pornind de la masuratori simple, usor de realizat, s@ putem afla rapid si cu o buna precizie marimi sau variabile greu accesibile masurérii cum ar fi: suprafaja corporala, volumul sanguin, volumul plasmatic, _volumul eritrocitar, etc. Aceasta evaluare este posibila prin utilizarea unor nomograme adecvate. O nomograma consté dintr-o reprezentare grafica intr-un plan, formata dintr-un sistem de puncte si linii indicénd 0 relatie intre doua sau mai multe marimi variabile. Cu ajutorul nomogramelor se pot determina yalorile uneia sau unora dintre marimi, in functie de valorile date ale celorlalte marimi care intra in relatia considerata. Nomografia (de la cuvintele grecesti nomos = lege si graphein = a scrie) este ramura matematicii, care are ca obiect teoria si metodele de constructie a nomogramelor, Prin utilizarea nomogramelor sunt simplificate si se reduc considerabil eforturile necesare pentru rezolvareaanumitor__relatii matematice cu ajutorul calculului grafic. in unele cazuri, rezultatul se gaseste in mai putin de 1% din timpul necesar calculelor. Medicul este doar un utilizator de nomograme si, de aceea, nu este necesara o initiere in calculul nomografic, care, de altfel, chiar intr-o forma simplificata obliga la utilizarea unui aparat matematic complex. Vom mentiona, totusi, ca dupa modul 51De la realitate la vis Altentie: In laborator trebuie sa aplicati practic urmatoarele nomograme: + nomograma pentru calculul indicelui masei corporate, + nomegrama pentru caleulul rapid al suprafegei cutanate, + nomogramele pentru determinarea volumului sanguin, plasmatic si eritrocitar. Ase vedea modiul de fucru tn cofoana din stanga la paginile 40, 43 si 44. LOCRARE INTRODUCTIVA prezentarii se deosebesc dou grupe principale de nomograme: © nomograme cu linii concurente reprezentand ecuatiile de tipul z= f(x,y); © nomograme cu puncte aliniate, in care variabilele apar pe scari__functionale; nomogramele pe care vi le prezentam in continuare, sunt de acest tip. Una si aceeasi ecuatie poate fi reprezentata in mai multe tipuri de nomograme, iar dupa anumite reguli, un tip de nomograma poate fi transformat in altul. Aceasta transformare se numeste anamorfoza. in continuare prezentam cateva nomograme utile in practica medicala: nomograms penire calculal indicelui masei corporale (body mass index), nomograme pentru calculul rapid al supraletei cutanate Ia adulti si copii, nomograme pentru determinarea volumului sanguin, plasmatic si eritrocitar, — nomograme pentru determinarea concentrafiei totale a cationilor din serul sanguin, nomograma pentru calculul debitului unei perfuzti Nomograma pentru calculul indicelui masei corporale (body mass index) Este, probabil, cea mai utilizata nomograma in practica medicala, Indicele de masa corporala (denumit si indicele lui Quételet, dupa numele naturalistului si matematicianului belgian Lambert Quételet, 1796-1874) se objine din raportul dintre masa corporala (M) exprimata in kilograme si patratul taliei sau inaltimii (T) exprimat in metri, adica M/T?. Din acest raport rezulta indicele de mas corporala (IMC) care se exprima in kg/m? Calculul IMC este simplu, rapid si ieftin. Valoarea numerica a acestui indice este utila in medicina deoarece se afla in relatie directa cu masa de grasime ta in cazul majoritatii persoanelor. Ca urmare, IMC serveste la clasificarea starilor supraponderale si a obezital in continuare prezentam clasificarea propusa de expertii National Institutes of Health, SUA: " La adulti - Valori normale: 18,5-24,9 ~ Supraponderali: 25-29,9 52nastics Fig. 23 Nonograma conceputa de George A. Bray pentru caleulul indicelui de masa corporala - IMC (in engleza, Body Mass Index, BMI). Coloana WEIGHT cuprinde scara greutapiit feng. = weight) exprimata in Kilograme (kg) sau livre (engl. bra sats pound, cu simbolul ib saw L, este egal cu 0,453 Kg si reprezintd o unitate de mdsurd pentru masd, utifizata inca in SUA si in Anglia; atentie: pound este si denumirea lirei sterline). Coloana = HEIGHT cuprinde scara inaltimii sau taliei (engl. = eight) exprimata in centimetri (em) dar si tn inci (inch, cu simBolul in, este o unitate de masura pentru lungime, egala cu 254 cm, folosita in SUA si in Anglia. Intre aceste doud coloane se afla scara BODY MASS INDEX - IMC (abrevierea in engleca BMI) eaprimata in kg/m’, De mentionat ca in cazul in care se utilizeaza unitatile vechi anglo-saxone, care nu apartin Sl, formula de calcul este urmatoarea: BMI =(weight—Lb fheight—i! x 703. Utilizarea nomogramei este foarte simpla: se causa pe scala WEIGHT punctul care reprezinta grewtatea Ppersoanei al carui IMC intenpiondm sa i aflam, iar pe scara IEIGHT punctul —corespunzator —_taliet (inaltimii) acesteia, Cele doud puncte Se unese cur ajutorul unei rigle. La intersectia dreptei ce uneste punctele mentioante cu scara BODY MASS INDEX gasim valoarea IMC. WEIGHT KG LB LUCRARE INTRODUCTIVA - Obezitate: > clasal 30-349 > clasa ll 35-39,9 > clasa I> 40 Foo bursa . { eo Leo wad t i to WOMEN “0 MEN Fico O8KSE ae: OVERWEIGHT Fag OVERWEIGHT ACCEPTABLE ACCEPTABLE * Pentru copii si adolescenti cu virste intre 6-19 ani IMC se calculeaza in functie de sex side varsta cu ajutorul unor tabele speciale, = IMC prezinta o serie de limite: la persoanele cu o masa musculara abundenta poate avea yalori_ mai mari, iar la cele cu masa musculara redusa valori mai mici, ca in cazul unor varstnici. = Interpretarea semnificatiei IMC trebuie efectuata de medic. * Valorile IMC pot sa varieze de la o populatie umana la alta, De aceea, valorile 53g APLICATIE PRACTICA Cu ajutorul nomogramei indicelui de masa: 1) Sa.se determine indicele do masa pentru toti studensii grupei din care faceti parte. 2) Completati tn caietele Dus. un tabel dupa modelul alaturat. Comentati recultatele obtinute. Nr Masi ——_‘Tnaltime mem kg/m’) 4 1 — 2 3 4 a5 Td. masa LUCRARE INTRODUCTIVA mentionate mai sus sunt valabile numai pentru populatia adulta din SUA. Luand in considerare concluziile specialistilor canadieni (Expert Group on Weight Standard, Health and Welfare Canada): © un IMC sub 20 poate fi asociat cu o serie de probleme de sinatate; trebuie consultat medicul specialist in nutrtie si dietetica; * valorile IMC de 2-25 sunt considerate cele cu riscul de boala cel mai mic; * valorile intre 25-27 pot fi asociate cu probleme de sanatate in cazul anumitor persoane; trebuie consultat medicul; * un IMC peste 27 se asociaza cu un rise crescut de boala, in particular cardiopatii, hipertensiune arteriala si diabet; se impune © supraveghere medicala sistematica; * studi pe loturi semnificative de subiecti au condus la concluzia ca un surplus de greutate la varstele de 30-40 se asociaza cu © scadere semnificativa a duratei medii a vietii; pe de alta parte, unul din 20 de locuitori ai planetei este supraponderal. Uneori, in mass-media circula tabele cu ajutorul carora publicul este indemnat sa isi evalueze greutatea in relafie cu talia. Astfel de tabele au cel mult un rol de orientare, pe langa faptul ca o anumita persoana poate constata si singura daca este obeza. Numai IMC determinat si interpretat de medic are valoare in practica medicala. fn functie de valoarea IMC medicul poate decide daca sunt necesare investigatii complementare si poate formula recomandari dietetice sau terapeutice. 54 peLUCRARE INTRODUCTIVA 2. Nomograme care permit estimarea rapida a suprafefei cutanate la adulfi si la copii. then cab sca i Regula lui 9. i ' - . Suprafata Masa Talie (Inaltime) cutanata corporal cms 2% int am m? kg epee Ibe * Tb — simbol pentru unitatea de masa anglo-saxona denumita pound (sau in romana livra); 1 1b = 0,454 kg. * in ~ simbol pentru unitatea de lungime anglo-saxona; 1 inch = 2,540 cm. Fig. 24 Nomograma pentru estimarea suprafefei cutanate Ia adulti pe baza masurarit taliei Gnaltimii) si a masei corporale (Dupa Documenta Geigy, Tables scientifiques, septiéme édition, Basel, Elveria) 55LUCRARE INTRODUCTIVA Talie (tnaltime) Suprafata Masa cutanata corporala om PS ine [me bg 8 be woth he we ape es vl * Ib ~ simbol pentru unitatea de masa anglo-saxona denumita pound (sau in romana livra); 1 Ib =0,454 kg. * in —simbol pentru unitatea de lungime anglo-saxona; inch = 2,540 cm. Fig. 25 Nomograma pentru estimarea suprafefei cutanate Ia copii pe baza masuraniitaliei (haltimii) si a masei corporale Dupa Documenta Geigy, Tables scientifiques, septiéme édition, Basel, Elvetia)ieeatsccae gp APLICATIE PRACTICA Utilizarea nomogramei suprafetet i cutanate i Utilizdnd cantarul medical, prevdzut cu o rigla ce permite si masurarea inaltimii (taliei), si cu ajutorul nomogramei specifice, sa se determine suprafata corporala pentru toti studentii ce fac parte dintr-o subgrupa de lucru. Datele vor fi trecute fn caietele Des. de referate, fntr-un tabel asemandtor celui alaturat. Ne Masi —_Tnaifime 5 ct. corporala. = (m)———corp.(m') ee) 1 2 3 4 3 6 18% (fata anterioara a trunchiului) 1% (perineu} 18% Fig. 26 a tunchiului) 18% LUCRARE INTRODUCTIVA Se poate observa _privind doua nomograme (din pagina 41 si 42), ca in ambele cazuri determinarea suprafefei cutanate este posibila pentru un anumit subject dupa ce acestuia i S-au masurat masa corporala (in kg) si talia (inaltimea, in cm). Citirea suprafefei corporale se face cu o rigla care trebuie plasata cu o extremitate pe scara taliei (in punctul care corespunde valorii numerice a taliei subjectului) si cu cealalta extremitate pe scara masei corporale. La intersectia marginii superioare a riglei cu scara suprafetei cutanate se afla valoarea numerica a suprafetei_cutanate a subiectului, exprimata in m*, cele Prin utilizarea nomogramelor de mai sus se poate afla cu o precizie satisfacatoare suprafata totala a pielii la un anumit subject. Uneori, insa, in practica medicala este necesar sa se cunoasca procentual (considerand suprafata cutanata totala 100%) zonele din suprafata corpului afectate de un anumit proces patologic. Este indeosebi cazul arsurilor, cand cunoasterea procentuala a suprafetei cutanate afectata de arsura este absolut necesara att pentru inifierea tratamentului, et si pentru predictia evolutiei starii_pacientului. Estimarea procentuala a suprafefei cutanate se face printr-o formula empirica denumita regula lui 9. 9% (cap si git) 18% (fata posterioara a trunchiuluil 10% (cap) 10% (fata anterioara 18% (fata posterioara a trunchiului) 135%" aK = Regula lui 9 la adult si copil (explicagi in text) 574 APLICATIE PRACTICA Utilizarea nomogramelor pentru determinarea volumului sanguin, volumului plasmatic si volumului eritrocitar Utilizind valorile masei corporale © pentru fiecare membru af subgrupei de fucru si vérsta fiecdruia, determinasi * cu ajutorul nomogramelor de fa punctul 2 volumul sanguin, volumul plasmatic * si volumul eritrocitar. Datele obtinute se vor trece in caiete tntr-un tabel asemanator celui de mai jos. Nr ert, i 2 3 Varsta Masi corporal (kg) Volum sanguin (malig) Volum plasmatic (mV/kg) Volum critrocitar (alk) LUCRARE INTRODUCTIVA Conform acestei_reguli, capul si gatul reprezinta 9% din suprafafa totala, fiecare membru superior reprezinta tot 9%;~ fafa anterioara a trunchiului 18% si fata posterioara a trunchiului tot 18%; fiecare din membrele inferioare reprezinta cate 18%; suprafata perineului reprezentand 1%, Regula lui 9 se aplica la adult si doar parfial la copil, la care capului ti corespund 18%, pentru membrele superioare si cele dowd fefe ale trunchiului procentajele sunt identice cu cele de la adult, iar pentru fiecare membru inferior corespund 13,5% din suprafata cutanata, 3. Nomograme pentru determinarea volumelor sanguin, plasmatic si eritrocitar. Prezentém in continuare trei nomograme a caror utilizare permite determinarea volumelor sanguin, plasmatic si eritrocitar in functie de varsta side masa corporal la adulti (separat pentru femei si barbati). ‘Nomograma pentru determinarea volumului sanguin ‘Nomograma pentru determinarea volumului plasmatic Nomograma pentru determinarea volumului eritrocitar. Unind cu o rigla valoarea de pe scara varstei (in ani) si valoarea de pe scara masei corporale(in kg), corespunzator sexului, se poate gasi volumul sanguin, plasmatic si, respectiv, eritrocitar, ce corespunde punctului de intersectare a scarii centrale (din mijloc) cu dreapta ce uneste valorile mentionate mai sus. Comentarii: Dupa cum se poate observa, in toate cele trei cazuri, scara pentru masa corporala este dubla, pentru femeie si barbat, deoarece volumele sanguin, plasmatic si eritrocitar variaza si in functie de sex. De refinut ca aceste nomograme sunt utile doar in determinarea volumelor mentionate la omul sanatos, normal. Volumul sanguin normal la femei este in medie de 3600 ml (3175.- 4025 ml) cu un coeficient de variafie de 11,8%. Volumul sanguin normal la barbati este in medie de 4490 ml (3951 — 58 bea LOCRARE INTRODUCTIVA 5029 ml) cu un coeficient de variafie de 12,6%. Volumul plasmatic normal la femei este in medie v4 de 2130 ml (1855 — 2405 mi), cu un coeficient de 4 variatie de 12,9%, iar la barbati are o medie de 1 4 2460 ml (2083 — 2717 ml) cu un coeficient de a4 variatie de 13,2%. Volumul eritrocitar normal la ' femei este in medie de 1470 ml (1294 — 1646 ml) a | cu un coeficient de variatie de 12%, iar la barbati oy de 2030 ml (1742 ~ 2318 ml) cu coeficientul de e | vatiatie 14,2 %. in diferite stari patologice, pentru a masurarea volumelor respective se utilizeaza i metode si tehnici mai elaborate de determinare. Volum sanguin od “7 masa corporal (ke) re: a oj” . varsta (In ani) oe 2 s © ® S a = « »j © masa corporal i 5 * my 8 7 « Volum plasmatic i oo s varsta (in ani) aie , 6 i . femeie Volum globular z barat ' varsta (in ani) * masi t 0 corporal ; * c femeie i s wi u ° ® barbat Fig. 27 Nomograme pentru determinarea volumelor sanguin, plasmatic si eritrocitar, 594. Conductibilitate specifica Fig. 28 Cationi serici (mEq) )) 0 LUCRARE INTRODUCTIVA Nomograma pentru determinarea concentratiei totale a cationilor din serul sanguin in functie de conductibilitatea specifica a serului si de proteinele totale din ser. Proteine totale din serul sanguin (g/ 100ml) 30 feo 108 Nomograma pentru determinarea concentratiei totale a cationilor din seral sanguin in functie de conductibilitatea specifica a serului si proteinele totale din ser. (Dupa Documenta Geigy, Tables scientifiques, septiéme édition, Basel, Elvetia) Dupa cum se poate observa, pentru utilizarea acestei nomograme datele necesare nu se mai objin direct de la subiectii investigati, ca in cazul nomogramelor de la punctele 1 si 2 (cind era suficienta masurarea taliei, greutatii corporale sau cunoasterea varstei subiectilor). in consecinga, este hecesari determinarea in laborator a conducti- bilitatii specifice a serului sanguin si a proteinelor totale din serul sanguin, Ambele determinari le veti efectua, cu o aparatura adecvaté, la lucrarile practice din ciclul A. 60LUCRARE INTRODUCTIVA 5. Nomograma penta calculul debitului unei perfuzii administrata picatura cu picatura the ‘ . Perfuzia reprezinta o injectare intravenoasa lenta, continua si prelungita - ore, zile - a unei | cantitati mari de solutie sterila continand in general clorura de sodiu si glucoza, cu sau fara medicamente sau nutrimente_—constind in hidrolizate de proteine, aminoacizi, lipide. Aceasta nomograma permite sa se citeasca direct viteza de curgere a solutiei administrate (in picaturi/minut), care corespunde administrarii unei cantitati dorite de solutie intr-o perioada de timp determinata. in nomograma se ia in considerafie influenta vitezei de curgere asupra dimensiunii picaturilor, Definitia unei picaturi "normale" ( 20 de picaturi de apa distilata, la 15°C = 1g + 0,05g) este valabila numai la o viteza de curgere de 60 de picaturi/minut. Volumul picaturilor creste cu viteza de curgere si se reduce daca viteza de curgere scade. Pe abscisa este reprezentata viteza de curgere pentru trei picuratoare standard. durata perfuzied in ore titri ose “a picurator 13 peatund mt 15 snumar de picaturi pe minut Fig. 29 Nomograma pentra calculul debitului unei perfuzii administrate picatura cu picatura olLUCRARE PRACTICA C api ON amie nennontn ne BIOPOTENTIALE CELULARE SI TISULARE ie A. Biopotentialul de repaus si biopotentialul de ei actiune le a inregistrarea experimental a biopotentialului de c repaus si de actiune pe cordul de broasc i . Principiile biofizice ale inregistrarii uy electrocardiogramei Ia om Demonstrarea bazelor fizice-biofizice ale 7 inregistrarii biopotentialelor la om. Triunghiul lui Einthoven E, Aplicatii in practica medicala F. intrebari si exercit ia : : 1 Fenomenele bioelectrice se intilnesc in toate structurile vi. Bioelectricitatea este posibil | deoarece organismele au in componenta lor numerosi ioni pozitivi si negativi repartizasi tl concentrapii diferite in mediul extra- si intracelular, ceea ce are drept consecinta aparitia uno diferente de potential. Diferenta de potential de repaus este 0 caracteristica a tuturor celulelor wii, indiferent de tipul lor, in timp ce potentialele de actiune sunt specifice celulelor excitabile. Potenialele de actiune stax la baza fenomenelor de transmitere impulsului nerves, a contractici musculare, a fenomenclor de secretie glandulara si exeretid renala, ! e | In practica medicala sunt importante biopotentialele inregistrate la nivelul anumitor wane, cum ar fis cord (electrocardiograma), creier (electroencefalograma), muschi stria Sscheletic (electromiograma) sau retina (electroretinograma). 181LUCRARE PRACTICA @ Toate celulele precintd aceasta casimesrie de distributie a ionifor. O celula este vie atdt timp cAt isi poate mentine polarizarea mem- branei. Valoarea Giopotentiatulud de repaus este considerata negativa si este cuprinsa tn general intre ~70 si. -90 mY, fiind caracteristica flecarei celule in parte. A. Biopotentialul de repaus si biopotentialul de actiune Se stie ca diferitele specii de ioni sunt distribuite asimetric si acest Iucru sta la baza aparitiei diferentelor de potential, precum si a curentilor electrici generati la nivelul celulelor gi tesuturilor vii. Legat de aceste fenomene bioelectrice, putem defini doua notiuni de baza: + biopotentialul de repaus - determinat de distribugia asimetrica de o parte side alta a membranei (in repaus); * biopotentialul de actiune -determinat de deplasarea ionilor prin membrana celulara, la nivelul unor structuri numite canale ionice. in prezent este posibila inregistrarea semnalelor electrice generate de diverse organe, inclusiv la om. Importanta lor consta in faptul ca, in anumite cazuri, pot fi singurele explorari care sa ofere medicului informatii despre starea normala sau patologica a unui organ. De aceea, scopul lucrarii de fata este sa va ofere date fundamentale despre inregistrarea si interpretarea fenomenelor bioelectrice intr-un caz concret: activi- tatea cordului (electrocardiograma). Biopotentialul de repaus Membranele plasmatice care delimiteaza orice celula separa doua medi cu compozitie diferita Aceasta diferenta de concentratie se observa si in cea ce priveste ionii: la exteriorul celulei_predomina sarcinile electrice pozitive, in timp ce in interior exista un exces de sarcini electrice negative. Astfel, membrana plasmatica poate fi considerata ca avand 0 incarcare electrica pozitiva pe fafa externa si negativa pe cea interna, Este ceca ce numim fenomenul de polarizare a membranei. Diferenta de potential care exista intre fata interna si cea extema a membranei unei celule in repaus se numeste biopotential de repaus. in repaus, repartitia ionilor de o parte si de alta a membranei este urmatozrea (fig. 1): ~ Na’ - predomina extracelular, alaturi de ionul de Cl. 182 K Fig M de ysde lta tde la clor on ti, ui ui e938 rice» cit. ceca nina sista itfel, ado ativa 1 de Prin — mdsurarea enpialelor cefulare s-a ajuns fa concluzia casi membranele ganitelor intracelulare —prezinta fcarcare electrica diferita pe cele doua fete. Asa se intdmpla, de cqempl, in cazul membrane! nucfeare (eu posible implicatii chiar asupra fanctionarié genelor) sau a membranei initocondriale gradient de concentratie| 30:1 forta electrica It -90 mV membrana celulara pt omv forta gradient de| gradient de clectrica | concentrai concentratie 20:1 10:1 forta electrica Fig. 1 Membrana celular cu un potential de repaus de -90 mV LUCRARE PRACTICA ~ K" - este ionul predominant intracelular, alaturi de sarcinile negative fixe (care nu pot parasi celula) ale proteinelor. ‘Acesti joni prezenti in mediul extra- si intracelular pot difuza prin intermediul membranei in sensul gradientului de concentrajie. Fenomenul ar putea avea drept consecinta egalizarea concentrajiilor lor in cele doua medi, disparand in acest fel polarizarea membrane. Tendintei de egalizare a concentratiilor ionice i se opun fortele de respingere electrostatica reprezentate in fig, 1, care nu permit difwziunea ionilor in sensul gradientului de concentratie. Mai importante sunt insa mecanismele moleculare prezente la nivelul membranei care mentin asimetria ionica (acestea vor fi descrise in paginile urmatoare). in concluzie, membrana unei celule in repaus se afla intro stare de echilibru particulara, numita stare de echilibru dinamic sau stare sta{ionara. Aceasta inseamna tocmai faptul ca se ‘mentine constanta inegalitatea de distributie a ionilor, in condifille in care exista schimburi intre compartimentul intracelular si cel extracelular, gD Mecanisme care mentin diferenta de potential transmembranar Sunt reprezentate de mecanismele de transport ale ionilor de o parte side alta a membranei. Ele pot fi de dowa tipuri: I. Mecanisme de transport pasiv: «se desfagoara in sensul gradientilor electrochimici; + nu necesita consum de energie metabolica. 1. Transport pasiv prin canale ionice cu permeabilitate selectiva. Aceste canale sunt specifice pentru un anumit ion: Na’, K*, Ca’, anioni in conditii de repaus, numarul canalelor de Na* deschise (permeabile) este foarte redus in comparatie cu cel al canalelor de K*. Membrana celulara este practic impermeabila pentru Na. Ca urmare, ionii de K* (care pot difuza) se vor repartiza in functie de gradientele de concentratie si electrice, constituind un mecanism particular - echilibrul Donnan. 2, Pentru a intelege echilibrul Donnan, trebuie sé plecam de la faptul ca in interiorul celulei exista sarcini fixe negative, reprezentate de proteine (cle nu pot traversa membrana plasmatic’). 183Exterior cr K Fig. 2 Echilibrul Donnan o>) Exterior mEq/l LUCRARE PRACTICA Jonii care pot difuza se vor repartiza in functie de aceste sarcini negative intracelulare. Astfel, ionul pozitiv de K* va fi atras in cantitate mare spre interiorul celulei, compensind sarcinile electrice negative ale proteinelor (Proteine’). in schimb, ionul de CI se va distribui predominant extracelular, fiind principala sursa de sarcini electrice negative la exteriorul celulei (fig. 2). Il, Mecanisme detransport activ * se desfasoara impotriva gradientilor electrochi- mici; ‘+ necesita consum de energie metabolica (furnizata de ATP). Principala molecula cu proprietate ATP-azica din membrana tuturor celulelor este ATP-aza de Nat/K* (sau pompa de Na*/K*) (vezi Cap. 6). Chiar si in conditiile in care in repaus este deschis un numar mic de canale ionice, Na” si K* Teusese s@ traverseze membrana in sensul gradientilor de concentratie. Acumularea de ioni de Nat intracelular stimuleaza activitatea pompei de Na‘/K*, care va elimina Na* din celula, introducand in schimb K* (fig. 3). eee Interior Ex- Eq +90 - 80= 10 mv | —} [E,.=-80mV E, EN -60- 80 Forta ‘metabolica ATP Pompa Na‘ikt 45 mEq/l Fig. 3 WN NE] ome mEq/l Mecanismele electrochimice ale potentialului membranar de repaus Pentru a masura valoarea biopotentialului de Tepaus avem nevoie, in principiu, de doi micro- electrozi, intre care conectim un galvanometru sau un dispozitiv de inregistrare grafica, 184, islethie nul pre ice nul nd la au (mv) timp (ms) 7) Fig. 4 (a, b) Inregistrarea grafica a biopoten- alului de repaus pe o celula b) Fig. 5 (a, b) Inregistrarea grafica a biopoten- Halului de repaus pe muschiul lezat LUCRARE PRACTICA Sa consideram celula in repaus (fig. 4a), cu cei doi electrozi plasati initial pe suprafata ei. Intre electrozi nu exista in acest caz nici o diferenta de potential, deci vom inregistra o linie izoelectrica, care se va menfine atat timp ct sistemul ramane in repaus. Vom introduce apoi unul din clectrozi in interiorul celulei (fig. 4b). Acum va apare o diferenta de potential datorata incarcarii electrice diferite ale celor doua fete ale membranei in repaus. Aceasta diferenta de potential masurata intre fata interna si cea externa a membranei celulare in repaus este tocmai biopotentialul de repaus. in momentul introdu- cerii microelectrodului in interiorul celulei se constata © cobordre brusca a inregistrarii sub linia izoelectrica, pina la nivelul valorii biopotentialului de repaus. Microelectrozii_necesari pentru inregistrarea biopotentialelor celulare nu au fost insa disponibili decat relativ tarziu (au fost construiti de Ling si Gerard in 1949). Primele experimente de clectro- fiziologie (care dateaza din secolul al XVIll-lea) au fost cel mai adesea realizate pe preparate nerv- muschi, cu elecirozi de dimensiuni asemanatoare celor pe care-i vom utiliza si noi in lucrare, Daca cei doi electrozi sunt plasati pe suprafata unui muschi in stare de repaus (fig. 5a), intre ei nu va apare nici o diferenta de potential (linie izoelectrica). Putem insa ridica unul din electrozi si in zona respectiva putem leza muschiul. Acolo unde am practicat leziunea, membrana celulelor musculare a fost distrusa. Daca asezam acum electrodul pe leziune (fig. 5b), el va sesiza practic potentialul negativ corespunzator fejei inteme a membranei, in timp ce primul electrod va culege in continuare biopotentialul pozitiv de la suprafata celulelor. in acest caz devine evident faptul c& inregistrarea noastra va corespunde tocmai diferentei de potential dintre exteriorul si interiorul celulelor, deci biopotensialului de repaus. Din cauza modului in care a fost pus in evidenta, biopotentialul de repaus a fost denumit initial biopotential de leziune sau de demarcatie. in prezent, datorita progreselor stiintifice in domeniul biologiei celulare si moleculare s-a renunfat la aceste denumiri. Biopotentialul de actiune Situatia descrisa’ pana acum corespunde celulelor in stare de echilibru dinamic (repaus). Aceasta stare poate fi perturbata daca din exterior 185jim nV) +30 1") 3 Timp (ans) so-t-Pr9e °° TPotenial ide repaus, 1ja3i 4 3 Fig. 6 Reprezentarea grafica a poten- fialului de actiane al membranei celulare neuronale. Seanad de Nat 'anal de K* EEE canal de Ca" Pompa de Na“/K’ Fig. 7 Evenimentele biopotentialulut de actiune specific fibrei miocardice LUCRARE PRACTICA actioneaza un stimul, Proprietatea celulelor de a raspunde la actiunea unor stimuli poarta denumirea de excitabilitate. Desigur ca in cazul actiunii unui factor extern, primul impact cu celula se produce la nivelul membranei, determinand modificari. semnifi- cative in cea ce priveste distributia ionilor. Exista 0 anumita succesiune a modificarilor de repattitie a ionilor pe cele doua fete ale membranei, ca urmare a actiunii unui stimul. Aceasta succesiune de evenimente electrice constituie, de fapt, biopoten- tialul de actiune. Generarea biopotentialelor de actiune este posibila datorita existenfei in membrana celulelor a canalelor ionice, in principal a celor pentru i de Na* si K*, Deschiderea si inchiderea acestor canale permite trecerea ionilor de o parte si de alta a membranei, avand drept consecinta modificari ale diferentei de potential transmembranare, Pentru inregistrarea biopotentialelor de act avem nevoie de aceleasi elemente de circuit ca si in cazul biopotentialului de repaus. I. Sa consideram si mai departe situatia amterioara: doi microelectrozi sunt plasati unul la suprafata, celalalt in interiorul celulei; masuram asadar valoarea negativa a biopotentialului de repaus. Biopotentialul de actiune inregistrat ca raspuns la stimularea celulei va avea urmatorul aspect (fig. 6): 1. Raspunsul bioelectric al celulei nu se produce imediat dupa aplicarea excitantului, ci dupa o scurta perioada de laten{a (aproximativ 0,1 ms). in acest timp, valoarea biopotentialului membranar se deplaseaza progresiv de la valoarea de repaus la 0 valoare prag, cand se va declansa biopotentialul de actiune propriu. 2. In momentul atingerii pragului de excitatie, se deschid canalele de Na'-voltaj dependente si permeabilitatea membranei pentru ionii de Na* creste brusc de cateva sute de ori. Influxul masiv al ionilor de Na* determina inversarea distributiei sarcinilor electrice 1a nivelul membranei, fenomen denumit depolarizare. Diferenta de potential membranara trece in zona valorilor pozitive, iar grafic se va inregistra 0 deflexiune pozitiva, cu amplitudinea de aproximativ 100-120 mV (“overshoot”). Depolarizarea se produce intr-un timp foarte scurt, circa 1 ms, 3. Acumularea masiva de Nat in interior actioneaza ca o frina fafa de patrunderea in continuare in celula a acestui ion. Canalele pentru Na’ 186 Potina atu re ona, ativ ce ior 186 au (mv) Potential de repaus \ 90 Depolarizare Repola- fee Timp (ms) Unda monofezica LUCRARE PRACTICA se inchid, iar permeabilitatea membranei revine Ia valoarea de repaus. Toni de Na* raman deci fixati in celula, Se declanseaza apoi urmatorul fenomen determinat de excitatie: repolarizarea rapida. in aceasta faza se deschid canalele specifice ionilor de K*, permeabilitatea membranei pentru K* creste de 10-40 de ori si, ca utmare, ionii de K* parasesc celula, in sensul gradientului electric si de concentratie. Potentialul membranar revine in zona valorilor negative. fn celulele nervoase, permeabilitatea pentru K* creste imediat dupa atingerea valorii de varf. De aceea, repolarizarea incepe abrupt, chiar de la vérf ('spike-potential”) (fig. 4). La celulele miocardice, cresterea permeabi-litatii pentru K* se produce cu o oarecare intarziere, determinand aparitia unui platou la inregistrare (fig. 7). Se pare ca in generarea platoului caracteristic fibrei_ miocardice mai intervin si canalele de C voltaj dependente, care intarzie repolarizarea. 4, Faza finala a fenomenului de repolarizare are 0 desfasurare mai lenta fata de perioada initiala: este vorba despre postpotentialul negativ. Permeabilitatea membranei pentru K*, dupa ce a atins nivelul maxim, revine la valoarea din repaus, Suntem deci in situafia in care distributia ionilor este exact invers fata de situatia din repaus: Na* se gaseste fixat intracelular, in timp ce K* a iesit in spatiul extracelular. in acest moment intervine pompa de Na‘/K*, care va restabili asimetria ionica initiala, Procesul se realizeaza cu consum energetic, impotriva gradientilor de concentratie si de aceea cl are o desfasurare mai lenta. Potentialul va ajunge Ia valoarea de repaus 5. in conditiile excesului de Na* intracelular si a pierderii de K* din celula, activitatea pompei este foarte intensa. Astfel, Na‘ este evacuat mai mult decat ar fi necesar, aparand un deficit tranzitoriu de sarcini pozitive intracelulare. Membrana va deveni deci hiperpolarizata. Fenomenul se — numeste postpotential pozitiv si are o durata de 80-100 ms si o amplitudine redusi. Grafic se va inregistra o linie ce coboara lent la valori putin mai negative decat cele ale potentialului de repaus. in final, se va reveni insa la valoarea de repaus. Situatia descrisa corespunde unei singure celule, dar ea se poate realiza si la nivel macroscopic, cu ajutorul unui muschi pe suprafata caruia am creat eziune. Va amintiti ca in acest caz masuram valoarea 187LUCRARE PRACTICA biopotentialului de repaus. Daca excitam muschiul, vom obfine o inregistrare cu aspectul din figura 8. Inregistrarea poarta numele de undd mono- | fazica si a fost deci objinuta prin plasarea unui | electrod pe suprafata celulelor, iar celalalt in interior —b5 ay (sau pe leziune), urmata de excitarea celulelor. nV) | 1A | IL, Sa consideram initial celula in repaus, cu ambi | electrozi pe suprafafa ei. Dupa cum am mai precizat, ‘ i timp #9 acest caz nu vom masura nici o diferenta de ’ 4 “|—————«msy potential, iar grafic se va obtine o linie izoelectrica | s (fig. 9, a). | La un moment dat, asupra celulei actioneaza 0 a) excitatie. Ea va produce depolarizarea membranei pe © zona limitata. Distributia sarcinilor clectrice se | inverseaza, iar grafic se va inregistra o deflexiune | pozitiva (fig. 9, b). Depolarizarea se va extinde apoi la intreaga celula, ajungdndu-se in situatia in care ambii electrozi vor prelua potentialul negativ de la suprafaja membranei. Deci, intre cei doi electrozi din nou nu va exista nici o diferenta de potential. Se va inregistra grafic 0 linie care coboara rapid 1a nivelul liniei izoelectrice (fig. 9, ¢). b) Urmeaza repolarizarea, care incepe din acelasi loc in care s-a produs initial depolarizarea, Distributia | 122 sarcinilor electrice incepe s& revina la situatia din Jom repaus. Intre cei doi electrozi va apare din nou o diferenta de potential, dar de data aceasta cu semn schimbat fata de depolarizare. Grafic, inregistrarea va. | cobori sub linia izoelectrica (fig. 9, d). | ‘imp in final, repolarizarea cuprinde intreaga celula, (m5) se restabileste echilibrul din repaus si intre cei doi electrozi diferenta de potential devine nula (fig. 9, e) au | °) avy (mV) ‘imp - (ms) Fig. 9 (a, b,c, d,e) Mecanismul de producere a undei bifazice (explicapii in text) 138LUCRARE PRACTICA D. DEMONSTRAREA BAZELOR FIZICE - © BIOFIZICE ALE iNREGISTRARII BIOPOTENTIALELOR LA OM. TRIUNGHIUL LUI EINTHOVEN PARTEA PRACTICA Fig. 21 Reprezentarea schematicé a mode- Jului fizic pentru demonstrarea Pentru a verifica, plec&nd de la principii fizice, corectitudinea situatiei din organismul viu imaginata de Einthoven, precum si pentru demonstrarea legii care-i poarta numele, vom realiza practic un model fizic. in general, un model trebuie sa reproduca elementele esentiale pentra un anumit fenomen din organism, cu ajutorul unor componente mai usor abordabile din punct de vedere experimental. Sa urmarim deci analo giile dintre structurile vii si componentele modelului pe care-l veti realiza practic (fig. 21 * Electrozii cu care culegem semnalele electrice ale cordului sunt modelati cu ajutorul unor borne metalice, dispuse pe o placa din material plastic, in varfurile unui triunghi echilateral. Dreptele de e legit lui Einthoven derivafie sunt de asemenea trasate si notate pe placa, © — incentrul tiunghiului este trasat vectorul electric care corespunde directiei dupa care se propaga depolarizarea cordului. Vectorul electric se G ‘Materiale necesare: suprapune in mod normal peste axa electrica a 1 Modelul fizic cordului in organism. Pentru a modela activitatea a Placa din inaterial plastic pe care bioelectrica a inimii, vom utiliza o surst de a este trasat triunghiul echilateral si curent electric continuu, ai carei poli vor fi fixati » vectorul elecerte al cordulids Ja capetele vectorului electric cardiac: polul Te ae negativ la originea vectorului (care corespunde Sobusie de NaCl 9g %o bazei inimii) si polul pozitiv la varful vectorului (care corespunde varfului inimii). in acest fel am a einen; ae 7 . : Pee modelat practic dipolul electric cardiac care met se formeaza ori de cate ori inima genereaza biopotentiale de actiune. 2. is ene i Electrocandiegrame fnregistrate Suprafata triunghiului echilateral este acoperita fom. . Boca e _ cu o hartie de filtru imbibata cu ser fiziologic : (solutie NaCl 9g%o), care modeleaza. mediul intern al organismului, cu rol in propagarea cAmpului electric generat de activitatea cardiaca, 0 201LUCRARE PRACTICA © Cu agjutorul unui milivoltmetra se masoara diferenjele de potential corespunzatoare fiecarei clectrocardiograma in cele descrise de Einthoven. derivatii (Dy, Djy Dy). Experimental, putem Diferenta de masura si valoarea diferentei de potential la aE Potential capetele proiectiilor vectorului cardiac desenate nn —av) pe placa. in acest fel se verifica daca se respecta Be sau nu egalitatea stabilita de Finthoven D Legea lui Einthoven se poate verifica si pe tei derivatii standard Ea este utila deoarece ne da informatii despre Di potential iferenta | PO ‘ de verifica egalitatea, atunci (mV) (Pentru EKG inregistrate la om) 90° Deviatie axiala dreapta 180° 490° Fig. 22 electrice a inimii. ja axei electrice a inimii in organism, Daca se sta se gaseste in p normala. Exista insa si cazuri cénd axa electrica a inimii este deviata la stinga sau la dreapta. In aceste situatii se poate masura pe EKG amplitudinea complexului de depolarizare din fiecare derivatie standard si, tinand cont si de semnul deflexiunilor (pozitiv sau negativ), se poate preciza pozitia axei Tehnica de lucru 1. Modelul fizic Se acopera suprafafa triunghiului desenat cu hartie de filtru (fig. ). © Se umezeste cat mai uniform hartia de filtu cu Deviatie axial singe solutie de ser fiziologic. oe pe fiecare derivatie. Axa normal Cele patru sectoare ale cercului in care poate fi situata axa electrica a inimii: pozitia normala a axei se situeaza intre O° si +90° Se masoara inaljimea © Se conecteaza poli sursei de curent continu 1a extremitajile vectorului electric al cordului, avand grija sa se respecte polaritatea, Se masoara diferenta de potential corespunzatoare fiecarei derivatii sau proicotiei vectorului cardiac © Se noteaza valorile masurate si se calculeaza daca se verifica legea lui Einthoven. 2. Blectrocardiogramele inregistrate la om (mm) corespunzatoare milivoltului etalon si celei mai ample deflexiuni in toate derivatiile standard. Se calculeaza amplitudinea in mV a deflexiunilor. Se deseneaza un triunghi echilateral inscris intr-un cere. 202 asai mn la a tie eel ie tla ind sare fiae ‘aca pare win lor, run LUCRARE PRACTICA © Plecdnd din centru, se traseaza marimea vectorului de depolarizare corespunzator fiecérei derivatii, pe © directie paralela cu derivatia respectiva (vezi si fig. 19). © Se compun vectorii dupa regula paralelogramului. in acest fel se obtine pozitia axei electrice a inimii © Se stabileste cadranul in care se afla axa electrica determinata practic si, urmarind figura de alaturi (fig. 22), aflam orientarea acesteia, a E. Aplicatii in practica medicala R P T a 7 : als R P b Q Fig. 23, a b Electrocardiograma normala; Aspect posibil al electrocardio- ramet in infarctul miocardic ‘acut. inregistrarea electrocardiogramei la om este in prezent 0 metoda de rutina in explorarea activitatii cordului. in clinica se folosesc mai multe derivatii: © derivatiile standard (descrise de Binthoven), care sunt derivatii bipolare (ambi electrozi dint-o derivatie sunt activi si culeg biopotentiale); « derivasii unipolare (in care numai unul din electrozi este activ si este considerat pozitiv, iar celalalt este legat la potential 0); la randul lor, derivatiile unipolare pot fi: ~ derivatii unipolare ale membrelor; - derivatii unipolare precordiale. Electrocardiograma normala la om este o unda de tip bifazic. $i in miocardul uman pot apare, in mod patologic, leziuni ale celulelor. Este cazul infarctului miocardic, care duce la modificarea importanta a electrocardiogramei normale, deoarece fn acest caz mecanismul de producere este cel al undei monofazice (fig. 23). Acesta este numai un exemplu pentru a infelege, cu ajutorul cunostintelor dobandite pana in prezent, utilitatea electrocardiogramei la om. De fapt, exista numeroase boli ale cordului care pot fi diagnosticate numai prin modificarile electrocardiogramei, pe care le veti studia mai tirziu. De asemenea, Jlegea Jui Kinthoven ajuta la determinarea axei electrice a inimii pe orice electro- cardiograma. Axa electric poate suferi modificari patologice in diferite maladii cardiace. in afara de inima, exista si alte organe sau structuri din corpul uman care prezinté activitate Dioelectrica, a carei inregistrare prezinta importanta pentru medic: 203LUCRARE PRat xa --| Capitolul———————___scrare mm RADIOMETRIE §1 18 DOZIMETRIE A. Radiometrie si dozimetrie ~ date teoretice Al. Fenomenul de radioactivitate Az, Efectele biologice ale radiatiilor nucleare A3. Detectarea si mdsurarea radiatiilor nucleare ~ RADIOMETRIA Ad, Sisteme de unitati de masura ale radioactivitatii B. Radiometria unei surse ) prin metoda relativa ©. Determinarea grosimii de injumatatire Evaluarea fotodozimetrica a dozei individuale de radiatii E. intrebari si exercitii Scopul acestei fucrari practice este acela de a va reactualiza unele cunostinte de Fisica atomica si nucleara, precum si familiarizarea cu unele notiuni si metode de masurare a radioactivitayii unor surse de radiagity. fn acelasi timp, fucrarea isi propune determinarea practica a unei marimi utilizata tn cadrul radioprotectei fizice - grosimea de injumatatire - si evaluarea fotodozimetrica a docei individuale de radiasit primita de Personalul care (ucreaza in medii cu radiatii nucleare. 313LUCRARE PRACTICA. A. Radiometrie si dozimetrie: date teoretice Henri Becquerel 1852-1908 Premiul Nobel pentru Fizica in 1903 pentru descoperirea radioactivitasii naturale. * Radioactivitatea naturale constd in emisia spontana de catre unele elemente chimice a unor particule si radiayi. Simbolic, in fizica atomica si nucleard, atomul unui anumit element se reprecinta: A 4X ‘Exemples TH, "$0, %6Pb ete. A1. Fenomenul de radioactivitate © descoperirea radioactivitafii naturale Radioactivitatea naturala a fost descoperita in 1896 de catre H. Becquerel, care studia fluo- rescenta si fosforescenta compusilor expusi la lumina puternica, in acest scop, Becquerel ilumina cu radiatie vizibila bucati de sulfat de uraniu si potasiu, dupa care Ie invelea in hartie neagra, iar intre pachetul astfel format si o placa fotografica interpunea o foita de argint. Dupa o expunere care dura cAteva ore, placa fotografica era developata. Pe placa aparea 0 zona intunecata ca si cum asupra emulsiei fotografice ar fi actionat lumina, dar cum placa impreuna cu pachetul si foita erau tinute la intuneric, rezulta imediat ca zona intunecata era produsa de o energie emis de compus capabila sa strabata atat hartia neagra, ct si foita de argint. Initial s-a crezut ca emisia are loc datorita energiei luminoase inmagazinate in atom (interpretare data de H. Becquerel), ulterior (1902) E. Rutherford si F. Soddy au dat cea mai corecté interpretare a fenomenului de radioactivitate naturalé * Ulterior, s-a demonstrat ca radioactivitatea este 0 proprietate ce nu poate fi influentata de nici un agent fizic exterior ca: temperatura, presiune, cmp electric sau magnetic si nici de combinatiile chimice in care se gasesc clementele radioactive, + structura nucleului; izotopi Structura centrala a unui atom a fost numita de E, Rutherford (1912) nucleu atomic, iar studiul sau ca parte component a atomului a inceput odatt cu descoperirea radioactivitatii - primul fenomen de origine nucleara. Cunostintele noastre despre nucleu - structura de dimensiune extrem de mica (10"- 10° m), dar de densitate uriasa (de ordinul 10° kg/m’) - sunt departe de a fi complete, Asa cum se stie, nucleul (a carui structura interna nu este complet elucidata) este alcatuit din protoni si neutroni. Protonul are 0 sarcina elementara pozitiva si masa de 1836 ori-mai mare decit electronul, iar neutronul este o particula cu sarcina electrica globala 0 si cu masa mai mare de 1839 ori decat cea a electronului.ta de udiul odata on de rade ar de parte carui este are 0 Important Areprezinta suma numarului de protoni si neutroni din ruucleu; Zs represinta numarul protonilor din nucleu, care (a atomul newtru este egal cu numarul de electron. Nuclizii cu acelasi numar de protoni (deci de aceeasi natura chimica) dar cu numar de masa ferit se numesc izotopi. 4 Fig. 1 Familia radioactive a 238-U Mai existd o serie radioactiva care incepe cu’ Np (neptuniu), cu nucleul final® Bi, serie care 4 fost produsa in reactoarele nucleare, LUCRARE PRACTICA Numiarul de protoni din nucleu poarta numele de numar atomic si este reprezentat simbolic prin litera Z. Numarul atomic (Z) determina specia chimica sau elementul chimic caruia ii apartine nucleul, Numaral total al protonilor si neutronilor din nucleu (nucleoni) poarta denumirea de numar de masa si este reprezentat simbolic prin litera A. Fiecare specie de nucleu este numita nuclid si prezinta valori particulare pentru A si Z. Cele mai multe elemente chimice prezinta izotopi in stare naturala, dar atunci cand raportul dintre protoni si neutroni este situat intr-un anumit domeniu de valori nuclidul este instabil. El se dezintegreaza intr-un alt nuclid cu emisie de radiatii. Tzotopii hidrogenului sunt ?,H (deuteriu - stabil) si 3,H (titiu - instabil, prezinta o emisie f'), Plumbul are 6 izotopi dintre care trei sunt stabili, iar ceilati trei radioactivi, printre care si 7",,Pb, Alternativ, modurile de scriere ale acestui radioizotop pot fi *4Pb (Pb-214 sau plumb-214), Uneori este parcurs un lant de dezintegrari pana cand se ajunge Ia un nuclid stabil. O succesiune de elemente radioactive care se formeaza unul din altul prin procese de dezintegrare se numeste familie radioactiva. Familia incepe cu un nucleu Parinte (sau cap de serie) care se dezintegreaza in nuclee intermediare fiice si se incheie cu un nucleu stabil. Elementele radioactive naturale sunt grupate in ‘rei familii radioactive, avand la inceputul Ianturilor de dezintegrari, respectiv: uraniu-238 (sau seria uraniu-radiu), torju-232 si actiniu (cap de serie uranju-235). Un exemplu de familie radioactiva avand cap de serie *U este prezentat in figura 1. Cele 3 serii radioactive mentionate mai sus sunt total independente, in sensul cd nu se intersecteaza (nu au nici un izotop comun). Toate cele trei serii radioactive se termina cu izotopi ai plumbului care sunt stabili, respectiv “Pb, "Pb si "Pb. * tipurile, natura si proprietafile radiapiilor nucleare Toate cele trei tipuri de radiapii: a, B, y isi au originea in nucleul atomic numindu-se de aceea radiatit nucleare. Emisia lor modifica in mod diferit natura nuclidului, iar comportarea fiecarui tip de radiatie este caracteristica, Radiatiile a si B, datorita 315LUCRARE PRACTICA proprietatii pe care o au de a ioniza moleculele pe care le ciocnesc in drumul lor, mai sunt numite si radiatii ionizante. LD - Reactii de emisie a | Bsr > By + e+ O sursa de radiatii y pura poate fi produsa prin crearea radioizotopilor metastabili: de exeniple sursa de Co-60, utifizata fin radioterapie sau °"Te utilizat in medicina nucleara. © particula a este emisa la dezintegrarea multor elemente cu un numar de protoni mai mare ca la Pb (Z>82). Este identica cu un nucleu de He, fiind alcatuita din 2 protoni si 2 neutroni, avand sarcina electrica +20; de aceea particulele ct mai sunt numite si helioni. Emisia determina o reducere a numarului de protoni Z cu doua unitati iar a numarului de nucleoni cu 4 unitati @a) O particula B° este emis de elemente avind in nucteu un exces de neutroni fata de protoni, Este formata dintun electron prin transmutarea neutronului intr-un proton: on > jp + Ble) +¥ Ultimul termen reprezinta un antineutrino, care este antiparticula neutrinului si transporta o parte din energia dezintegraii, Prin emisia 8° nuclidul nu-si va schimba A, dar Z oreste cu o unitate, b) O particula B* saw pozitron este emisa de clementele ce au un deficit de neutroni in comparatie cu protonii. Este un electron incarcat pozitiv si este emis la trecerea protonului intr-un neutro: p> in + Bret) + v reprezinta neutrinul Emisia B* nu modifica A-ul si scade Z cu o unitate. @ Razele y sunt emise de nucleu dupa sau in timpul emisiei o sau 8. Nuclidul fiica rezultat in urma emisiei a sau B ramfne intr-o stare energetica excitata si emisia razelor y permite nuclidului fiicd sa ajunga intr-o stare energetica mai scazuta, Emisia 7 nu modifica nici A nici Z ai nuclidului - Patrunderea in fesuturi Radiafiile o: si B sunt cunoscute si sub numele de radiatii ionizante datorita fenomenelor de ionizare pe care le produc 1a ciocnirea cu atomii aflati pe traiectoria lor. Fenomenele de ionizare sunt mai intense (deci traseul radiatiilor ionizante este mai scurt) sau mai putin intense in functie de tipul si energia particulei emise, dar mai depinde si de natura substanjei pe care o strabat. Radiatiile y, fiind de 316