Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de ştiinţe economice

Referat
Tema: GENEZA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNILOT DE „ETICĂ”,

„MORALĂ” ŞI „MORALITATE”

Elaorat!
Buruşciuc Cristina, "r# C$%%R
Controlat!
&ro'# (acota)*ra"an +l"a

Băl!, "#$%
 CU&RIN':

I( INTRODUCERE
II( GENEZA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNILOT DE „ETICĂ”, „MORALĂ” ŞI

„MORALITATE”
III( CONCLUZII
I)( BIBLIOGRA*IE
 I( INTRODUCERE
*in cele mai veci tim-uri oamenii au 'ost -reocu-aţi să re"lemente.e relaţiile dintre ei
-rin norme care să aiă ca sco- -rote/area 'iecărui individ al comunităţii, a comunităţii ca 0ntre"
sau a anumitor se"mente ale acesteia 1'amilie, tri, "intă, -o-or, naţiune, etnie, or"ani.aţie etc#2
Asemenea norme treuie să aiă c3teva caracteristici 'ără de care şansa lor de a se
im-une este -uţin -roailă! să delimite.e, -entru toţi şi -entru 'iecare 0n -arte oli"aţii,
interdicţii, -ermisiuni4 să 'ie recunoscute de toţi sau de cel -uţin o ma/oritate4 să -revadă
sancţiuni -entru im-unerea lor 0n 'olosul comunităţii# Este de reţinut 'a-tul că ciar şi 0n cele mai
autoritare şi o-resive re"imuri -olitice ale istoriei, caracteristicile de mai sus ale re"lementărilor
s)au menţinut, ciar dacă acestea au convieţuit cu norme de conduită im-use 0m-otriva voinţei
ma/orităţii, 0n 'olosul unei -ersoane sau al unei minorităţi#
5a a.a constituirii acestor norme au stat 0ntotdeauna valorile -romovate 0n di'erite
momente istorice şi 0n di'erite arii de convieţuire umană, constituite 0n a.a conce-ţiilor
dominante veiculate 0n societate des-re sursa, valoarea şi sensul e6istenţei umane# S)au
constituit, ast'el, o multitudine de -ereci valoare-normă destinate să diri"uiască viaţa indivi.ilor
şi a comunităţilor umane 0n con'ormitate cu idealul uman şi cu sistemul de interese -romovat la
un moment dat#
*in multitudinea acestor -ereci, s)a des-rins o cate"orie a-arte, identi'icată ca
a-arţin0nd de s'era de -reocu-ări a eticii! s'era moralei# 7atura acestei s'ere este dată de
-rolematica omului, ra-ortată la sensul şi semni'icaţia, valoarea şi sco-ul 'iinţei umane, de
valori, norme, atitudini şi mani'estări ra-ortate la cate"oriile de 8ine” şi 8rău”, toate acestea
-romovate, susţinute şi a-ărate su sancţiunea o-iniei -ulice şi a -ro-riei conştiinţe#
 II( GENEZA ŞI CONŢINUTUL NOŢIUNILOT DE „ETICĂ”, „MORALĂ” ŞI
„MORALITATE”
Unul dintre cele mai im-ortante -uncte de -ornire 0n studiul eticii 0l re-re.intă 0nţele"erea
corectă a sensului şi semni'icaţiei termenilor cu care aceasta o-erea.ă# Aceasta, deoarece la
nivelul simţului comun, -recum şi 0n unele studii, anali.e, inter-retări sau discursuri
morali.atoare, 0n lucrări ştiinţi'ice sau articole de -resă termenii de a.ă ai domeniului moral
sunt adesea utili.aţi 0n mod inadecvat#
Un -rim mod de utili.are inadecvată este stailirea unui ra-ort de identitate
0ntre etică şi morală, ca noţiuni, sau 0ntre etic şi moral ca atriute ale unor -ersoane, acţiuni,
com-ortamente#
Un al doilea mod inadecvat este utili.area 0n-reună, 0n acelaşi tim- şi su acelaşi ra-ort,
a celor doi termeni, su 'orma inomului “etic şi moral” sau “etico-moral”, su"er3nd
cu-rinderea lor su acelaşi "en -ro6im, neidenti'icat, 0nsă#
&entru 0nlăturarea acestor nea/unsuri vom -reci.a ori"inea termenilor, -recum şi evoluţia
acestora s-re semni'icaţia -e care au că-ătat)o astă.i 0n cele mai multe dintre studiile etice#
$ermenii etică şi morală au, la 0nce-uturile utili.ării lor, anumite similitudini# Ei -rovin
din două culturi di'erite dar, 0n devenirea lor istorică, a'late 0ntr)un -roces de -ermanentă
in'luenţă! cultura "reacă şi cea latină#
Ast'el, termenul etică -rovine din 'iloso'ia "reacă (ethos 9 lăcaş, locuinţă, locuire
şi ethicos 9 morav, oicei, caracter2, 0n tim- ce termenul morală -rovine din lima latină (mos-
mores-moralis 9 oicei, datină, oişnuinţă2#
Urmărind sco-ul de a traduce e6act noţiunea de etică din lima "reacă 0n lima
latină, Cicero marele 'ilo.o' al Romei antice, a creat noţiunea de moralis 1morav, oicei,
caracter2# Cicero scria des-re 'ilo.o'ia morală 0nţele"0nd -rin ea aceeaşi s'eră a cunoaşterii
-e care Aristotel o numea etică#
:e"el este -rimul care 'ace distincţie 0ntre aceşti termeni şi anume 'ilo.o'ul tratea.ă
morala ca 'iind 'elul 0n care sunt -erce-ute acţiunile de către individ, mani'estată -rin
trăirea vinovăţiei, iar moralitatea 'elul 0n care se mani'estă 0n realitate 'a-tele omului#
Ciar dacă iniţial cei doi termeni au circulat cu relativ acelaşi 0nţeles, 'iloso'ia modernă şi
contem-orană le)au se-arat semni'icaţiile, ast'el că cei mai mulţi eticieni
consideră etica dre-t disciplina filosofică ce studiază morala , 0n tim- ce aceasta din urmă are
semni'icaţia de obiect al eticii, 'enomen real, colectiv şi individual, cu-rin.0nd valori, -rinci-ii şi
norme, a-recieri şi mani'estări s-eci'ice relaţiilor interumane şi su-use e6i"enţei o-iniei -ulice
şi conştiinţei individuale# Aderenţa la acest -unct de vedere nu este unanimă, ea 'iind mai
-re"nantă 0n r3ndul 'iloso'ilor cu a'inităţi s-re cultura "reacă, 0n tim- ce romaniştii au -re'erat, o
vreme, să inter-rete.e ştiinţa despre morală cu acelaşi termen! filosofia morală sau -ur şi
sim-lu morală, cu sensul de ştiinţă#
&otrivit -rimei tradiţii de de'inire a et!+!!, aceasta este considerată! t!!-ă a
+.m/.rtame-t0l0!, m.ra10r!l.r2 3t04!0 te.ret!+ al /r!-+!/!!l.r +are 501er-ea6ă
/r.7lemele /ra+t!+e, iar m.rala este socotită! t.tal!tatea m!8l.a+el.r /e +are le f.l.3!m
/e-tr0 +a 3ă tră!m 9-tr0- m.4 .me-e3+2 a-3am7l0l /re3+r!/!!l.r +.-+rete a4./tate
4e +ătre a5e-! !-4!1!40al! 3a0 +.le+t!1!(
&otrivit celei de)a doua tradiţii de de'inire, et!+a e3te a-3am7l0l re50l!l.r 4e +.-40!tă
9m/ărtă!te 4e +ătre . +.m0-!tate a-0m!tă, re50l! +are 30-t f0-4ame-tate /e
4!3t!-+!a 9-tre 7!-e ! ră0( M.rala e3te a-3am7l0l /r!-+!/!!l.r 4e 4!me-3!0-e
0-!1er3al-.rmat!1ă ;a4e3e.r! 4.5mat!+ă<, 7a6ate /e 4!3t!-+!a 9-tre 7!-e ! ră0(
Ast'el au 'ost 'ormulate două teorii cu -rivire la 0nţele"erea conce-telor de etică şi
morală!
a2 $eoria similarităţii ; cei doi termini au 0nţeles similar
2 $eoria com-lementarităţii ; cei doi termeni cu toate că se re'eră la acelaşi domeniu al vieţii
sociale au semni'icaţie di'erită, dar com-let3ndu)se reci-roc#
<n 'iloso'ia contem-orană, 0nsă, inter-retarea eticii ca ştiinţă despre morală a devenit
-redominantă#
$otodată s)a conturat -ersectiva că termenul morală este le"at de viaţa -rivată#
Res-ectăm morala 0n viaţa -rivată şi etica 0n viaţa -ulică 1-olitică, civică, -ro'esională2#

Obiectul eticii

<ncă din e6-licaţiile date termenilor de a.ă ai eticii am stailit că obiectul eticii 0l
constituie morala. Fie că acce-tăm acest -unct de vedere, 'ie că 0l -re'erăm -e cel care
denumeşte ştiinţa des-re morală ca Filosofie morală sauMorală, oiectul său de studiu răm3ne
acelaşi! 0ntrea"a s'eră a moralei, cu determinaţiile sale teoretice, a6ate -e 0nţele"erea cate"oriilor
etice 'undamentale, a inelui ; re-er 'undamental al moralităţii şi cate"orie etică 'undamentală şi
cu determinaţiile sale -ractice, le"ate de -rolematica 'undamentală a vieţii morale#
E# Moore, 0n &rinci-ia Etica , susţine că “problema cum trebuie definit 8un” e cea mai
importantă problemă a eticii. eea ce e semnificat de cuv!ntul 8un” e, de fapt, (cu e"cepţia
opusului său, 8rău”2 sin#urul obiect simplu de cercetat specific eticii” Autorul susumea.ă
acestei cate"orii centrale a eticii termeni -recum 8virtute”, 8viciu”, 8datorie”, 8corect”, 8treuie”,
-reci.3nd că atunci c3nd 'ormulăm enunţuri ce cu-rind aceşti termeni, sau c3nd discutăm
adevărul lor, discutăm -roleme de etică#
 =deea de bine este -re.entă ca obiect al refle"iilor etice 0ncă de la &laton şi Aristotel,
acesteia adău"3ndu)i)se, de)a lun"ul istoriei 'iloso'iei, o problematică devenită tradiţională!
 cercetarea ori"inii şi esenţei moralei4
 de'inirea şi determinarea noţiunilor de datorie, virtute, sensul vieţii şi 'ericirea etc#4

 elaorarea şi 'undamentarea teoretică a unor sisteme de norme morale 1coduri24

 cercetarea valorilor şi normelor morale s-eci'ice unor -ro'esiuni 1deontolo"ia24

 cercetarea com-ortamentelor şi atitudinilor morale individuale şi colective 1sociolo"ia

moralei24

 cercetarea istoriei moralei şi inventarierea doctrinelor etice4

 studiul ra-orturilor dintre etică şi celelalte ştiinţe4

 'undamentarea "noseolo"ică şi anali.a lo"ică a /udecăţilor şi normelor etice 1metaetica2#

*i'eritele curente 'iloso'ice adau"ă acestei -rolematici -reocu-ări mai s-eciali.ate,
s-eci'ice acestor curente, cum sunt -rolemele suiectivităţii morale 1autocunoaşterea şi
res-onsailitatea individului2 la Socrate, ieraria valorilor morale la &laton, 8raţiunea -ractică”,
8liertatea şi demnitatea umană” la >ant, ra-ortul dintre 8morala suiectivă şi morala
colectivităţii” la :e"el, 8cri.a moralei” la 7iet.sce, morala şi 8comunicarea” la M# Buer şi E#
5evinas etc#
E1.l0!a +.-+e/!!l.r f!l.3.f!+e 4e3/re m.rală
$ema moralei este una dintre cele mai veci teme ale 'iloso'iei# Ea a 'ost şi este
constitutivă naturii umane, iar conştiinţa de sine a omului s)a constituit, 0nainte de toate, 0n /urul
valorilor morale# Este su'icient să aducem ca ar"ument unul dintre cele mai veci documente
istorice, Bilia, 0n care -ăcatul ori"inar, care a dus la răs-3ndirea omului 0n lume şi la devenirea
lui istorică, s)a săv3rşit tocmai -rin accesul acestuia la cunoaşterea binelui şi răului. *e alt'el,
-rimele /udecăţi de valoare morală au a-ărut 0n str3nsă le"ătură cu doctrinele reli"ioase ale
0nce-utului istoriei şi au rămas -3nă astă.i com-onente ma/ore ale reli"io.ităţii şi, totodată, surse
im-ortante -entru constituirea doctrinelor morale#
&rimele idei sistemati.ate des-re morală 0n a'ara unor sisteme reli"ioase au a-ărut 0n 'iloso'ia
"reacă presocratică. &resocraticii identi'icau morala cu virtutea, cu viaţa $n armonie cu natura,
cu universul , 'iind -rin e6celenţă ade-ţii unei morale individualiste şi cosmo#onice#
Reali.3nd marea răsturnare e-istemolo"ică a 'iloso'iei "receşti, -rin 0ntoarcerea cu"etării
'iloso'ice s-re om, %ocrate -une la a.a moralităţii raţiunea ca virtute, reali.3nd o ierarie
valorică asu-ra căreia se vor o-ri numeroşi alţi 'iloso'i ai anticităţii!
<7?E5E&C=U7EA
CURA(U5
CUM&@$AREA
*RE&$A$EA
&relu3nd liniile de cercetare 'iloso'ică ale lui Socrate, eroul dialo"urilor
sale, &laton consideră că morala e6istă 0n viaţa oamenilor 0n a.a unor -rescri-ţii su 'orma
virtuţilor, constituite du-ă -rinci-iile raţional, voliţional şi sensiil -ro-rii naturii umane, dar
a-arţin3nd societăţii ca un 8dat” al universului# &laton a "3ndit etica dre-t o ştiinţă a or"ani.ării
raţionale a societăţii, ieraria valorilor morale stailită de acesta 'iind!
*RE&$A$EA
<7?E5E&C=U7EA
CURA(U5
CUM&@$AREA
&entru Aristotel, morala este -rodusul unui ra-ort social, -rin care se asi"ură cultivarea
unor virtuţi con'irmate social, a-oi trăite conştient# Aristotel a 'ormulat -entru -rima dată ideea
liertăţii de a ale"e, dar nu ca un atriut 0nnăscut al individului, ci ca relaţie socială#
5a 'el ca -redecesorii săi, şi 'ristotel are un -unct de vedere cu -rivire la ieraria valorilor# <n
conce-ţia sa, -rimordială este dre-tatea, care "enerea.ă ra-orturile individului cu societatea, 0n
tim- ce 0nţele-ciunea, cura/ul şi cum-ătarea determină ra-ortul individului cu sine#
+dată cu a-usul carierei -olitice a lui Ale6andru Macedon, stă-3nul celui mai mare
im-eriu din istorie, dar şi ucenic 0n ale 0nţele-ciunii al lui Aristotel, 'iloso'ia intră 0n ceea ce s)a
denumit -erioada elenistică# &reocu-ările -entru soarta 'iinţei umane, tot mai ameninţată de
desele -răuşiri ale ordinii sociale, trec de la nivelul trăirilor autentice la nivelul 'iloso'ării, ast'el
că se cristali.ea.ă două curente etice ma/ore, care vor in'luenţa 0ndeosei 'iloso'ia clasică!
epicurianismul 1edonismul2, -entru care sco-ul 'undamental al omului
este fericirea, şi stoicismul, -entru care omul nu -oate urmări alt ţel 0n viaţă, dec3t virtutea, sau
-ractica datoriei#
E-oca modernă cunoaşte o mare varietate de inter-retări ale moralei# Unele se 0nscriu 0n
continuarea conce-ţiilor reli"ioase, unele 0l redesco-eră -e &laton, altele inter-retea.ă morala de
-e -o.iţii -siilo"ice sau iolo"ice#
Cele două curente ma/ore ale e-ocii moderne, raţionalismul şi em-irismul se mani'estă,
ca atare, şi 0n etică, de o -arte *escartes şi S-ino.a duc3nd ideile etice s-re un raţionalism
e6trem 1 a.ate -e cunoaşterea adevărului, la *escartes, res-ectiv -e cunoaşterea lui *umne.eu,
la S-ino.a2, de cealaltă -arte :ume şi 5oce, deduc3nd re"ulile morale din e6-erienţă şi
oişnuinţă#
+ -ers-ectivă a-arte au reali.at materialiştii 'rance.i ai secolului al ===)lea, care
e6-licau morala de -e -o.iţiile ştiinţelor naturii#
Meritul constituirii unei etici rouste, ine conturată 0n -eisa/ul 'iloso'ic, a-arţine
'iloso'iei clasice "ermane, re-re.entate de marile re-ere ale 'iloso'iei din toate
tim-urile, mmanuel )ant şi *eor# +ilhelm Friedrich e#el # Acaştia s)au constituit 0n critici
nemiloşi ai naturalismului, revenind la raţionalism şi -un3nd a.ele eticii ca disci-lină 'iloso'ică
autentică#
=mmanuel >ant reali.ea.ă, 0n “%crieri moral-politice”, 0n 8ntemeierea metafizicii
moravurilor” şi mai ales 0n celera sa lucrare “ritica raţiunii practice” o ima"ine de mare
-ro'un.ime a eticii dominată de im-eriul datoriei, e6-rimată su 'orma imperativului
cate#oric şi a unităţii dintre libertatea voinţei şi e#ea morală #
D##F# :e"el consideră moralitatea ca 'actor constitutiv al statului, la nivel individual
mani'est3ndu)se doar treuinţe# Acestea sunt cele care determină res-ectul -entru le"e# 7ormele
morale, du-ă :e"el, sunt im-use de s-eci'icul cor-oratist al societăţii civile, av3nd ca sco- una
'uncţionare a acesteia#
Cele două mari direcţii -ostclasice, neo/antianismul şi neohe#elianismul au descis
drumul 'iloso'iei contem-orane s-re o mare diversitate de curente etice, 0nce-3nd cu
re-re.entanţii 0colii neo/antiene de la 1aden şi continu3nd cu mari curente
'iloso'ice! neopozitivismul, utilitarismul şi pra#matismul, e"istenţialismul, filosofia
analitică etc##

===# CONCLUZII
$otuşi -utem constata că 0n ma/oritatea limilor contem-orane şi 0n vorirea curentă, aceste trei
cuvinte se utili.ea.ă ca sinonime şi se 0nlocuiesc reci-roc# &entru oamenii ce nu sunt -reocu-aţi
de 'ilo.o'ie, cuv0ntul etică su"erea.ă un ansamlu de standarde 0n ra-ort cu care un "ru- sau o
comunitate umană decide să)şi re"le.e com-ortamentul, -entru a deosei ce este ine sau
acce-tail 0n urmărirea sco-urilor lor de ceea ce nu este ast'el# Se voreşte 0n acest sens de o
etică a a'acerilor, de o etică medicală, de o etică /uridică, e#t#c#
Este de suliniat 'a-tul că a te com-orta etic nu este ecivalent cu res-ectarea le"ii#
Moralitatea se 0ntinde dincolo de ceea ce le"ea cere in mod im-erativ! dacă un individ este
-reocu-at doar de le"alitatea a'acerii sale, dar nu mani'esta loialitate, altruism, "enero.itate etc#,
acel individ, deşi res-ectă le"ile, nu este o -ersoană 0n totalitate morală#
 =# BIBLIOGRA*IA
1. Aristotel, Etica Nicomahică, Editura ştiinţifcă şi enciclopedică,
Traducere Stella Petecel,Bucureşti,1988
2. Miroiu, Adrian (ed., Etică aplicată, Alternati!e, Bucureşti,199"
3. Mureşan, #alentin, Valorile şi adevărul moral, (ed, Alternati!e,
Bucureşti,199"
=( Etică (uridică# 7ote *e Curs# Fodorean, *aniel# Facultatea *e *re-t# Universitatea 8$itu
Maiorescu” Bucureşti#