MIRCEA-MIHAIL POPOVICI FENOMENE TERMICE FiZcA moLecAARy, — TERMODINAMNGA $1 GALDURA CU-UN CUVANT INAINTE AL AUTORULUI - fizica MEDIU X-XIEXIL lata prima carte dintr-o serie care va fi un eee preparator al cititorului (elev sau absolvent de liceu), conducindu-l-treptat spre insusirea corecta si completa a bazelor teoretice ‘ale tuturor capitolelor fizicii, dezvoltindu-i in. acelasi timp. capacitatea de a rezolva problemele cele mai diverse. Lucrared cuprinde con- ceptele stiintifice ale fenomenelor termice, demonstratiile formulelor de calcul ilustrate cu probleme rezolvate, alte probleme care au fost subiecte de examen la admiterea in invatimntul superior si probe de evaluare selectionate cu grija si prezentate in ordinea crescatoare a dificultitii. Dac elevul aplica in practica teoria care fi este prezentata si rezolva cel putin.70% dintre cele 400 de probleme propuse, poate fi sigur cA st&pAneste temeinic domeniul care face obiectul cartii reputatului profesor Mircea-Mihail Popovici.Coperta colectiei: DAN ALEXANDRU IONESCU © Editura NEMIRA, 1995" - Toate drepturile apartin S.C. NEMIRA S.R.L. Reproducerea integral sau partiala a textului este interzisa si va fi pedepsiti conform legii Difuzare: - Editura NEMIRA S.R.L., str Crinului nr. 19, sector 1, Bucuresti Tel./Fax: 668.54.10 - Clubul cartii: C.P, 26-38, sector 1, Bucuresti ISBN 973-9144-62-4PRECIZARI 1. Aceast& carte se adreseazA elevilor din clasele a X-a, a XI-a si a XU-a precum si absolventilor de liceu, care se pregitesc pentru examenul de admitere in : inv4ymAntul superior. De asemenea lucrarea esté utili studenfilor si cadrelor didactice din invapiméntul preuniversitar. 2. Rolul crtii este acela de a fi preparatoral cititorului (elev, absolvent de liceu) conducfndu-1 treptat spre insusirea bazelor teoretice ale fizicii si dezvoltandu-i capacitatea intelectual de a rezolva probleme de fizici. Din aceste motive, fiécare capitol are aceeasi structura, si anume: a. Un compendiu in care sunt reunite, intr-o form4 riguroast, conceptele stiintifice ale capitolului si demonstratiile formulelor de calcul aferente, ilustrate cu diverse probleme rezolyate. Aceasti parte a, fiecirui capitol este foarte important’, insusirea ei corect& si intelegerea fenomenelor fizice descrise prin expresii matematice ugurand considerabil rezolvarea problemelor. b. Rezolvarea problemelor din manualul de fizicd (clasa a X-a, a XI-a gi a XIl-a), in mod detaliat si-cu explicafii am&nunfite, cu scopul intelegerii manualului si a cre&rii unei rezerve de timp pentru rezolvarea unor probleme mai Sificile. c. Alte probleme rezolvate, date la diferite examene de admitere in invéfimAntul superior sau-la concursurile. scolare. Ele sunt preluate din lucririle indicate. in bibliografie si rezolvate foarte am&nuntit, pentru ca cititorul st-si | dezvolte si consolideze propriile mecanisme de gandire. . d:' Probe de evaluare (autocontrol), constind ‘in tratarea subiectelor feoretice si rezolvarea unui anumit numar de probleme, selectionate si ordonate ca dificultate. Dac& cititorul probeazd insusirea total si corect# a bazelor teoretice si reuseste sd rezolve cel pufin 70% din problemele oferite, poate considera c& si-a insugit in mod temeinic fundamentele capitolului respectiv. si dispune de capacitatea de a rezolva probleme. in caz contrar, se impune reluarea, ‘cu seriozitate, a intregului capitol. Rezolvarea probelor de evaluare este redati in capitolul 9. 3. Probele de evaluare au fost elaborate dup’ modelul clasic al raspunsului construit, renuntindy-se la testele cu rispuns la alégere, deoarece la o problem’ de fizick ce necesiti mai multe operafii este important si sé cunoasci mersul Judeciffii in rezalvare, fapt care poate fi mascat la aceste teste. Mircea-Mihail PopoviciL COMPENDIU : . 1. 1 STRUCTURA DISCONTINUA A SUBSTANTEI -Conceptia atomista despre substan{4, formulat inc& din antichitate in principal de cdtre filozofii greci Leucip (500-440 i:e.n.) si Democrit (460-370 i.e.n.), considera c& substanja aré o structuré , discontinui, fiind formati din particule ce se afld fitr-o migcare continu& si dezordonat, numiti’~ migcare termick (sau agitatie termic&). a "Toate corpurile; indiferent de starea de agregare, sunt constitute din atomi; cAnd se asociaza * doi sau mai multi atomi iiitre care se stabilesc legituri chimice, se formeazi 0: moleculé definita drept “cea mai mica parte dintr-o substanfit care pistreazd proprietitile substanjei". Cele mai importante legi chimice care atest structura discontinua a substanjei sunt: - legea proportiilor definite: “Le fomarea unl comps dt element e combing Inte el nt-un port de masé rigunos determinat"; - legea proporpiilor multiple: ‘ * “Cand doui elemente pot forma mai inulti,compusi, cantitipile dintr-un element ‘care se combind cu una si aceeasi cantitate din celilalt element se aflé intr-un raport.de numere itregi si mici"; . : = legea lui Avogadt: "Este evident £% miscarea termic a moleculelor dint-un- comp macroscopic d& nastere unor fenomene fizice care se manifesti la scari macroscopic’, numite fenomene termice. Avand in vedere caracterul universal al migc&rii termice, rezult{ ci fenomenele termice sunt intotdeauna prezente. insotind - cu o intensitate mai mici-sau mai mare - fenomenele mecanice, electrice, _Maghetice, etc,8 Capitotul 1 Fenomenele termice constau in schimBul de ciildurd dintre corpuri si mediul ambiant; ele se pot studia cu ajutorul: = teoriei cinetico-moleculare care considers c& orice corp macroscopic este: format dintr-un numa finit de molecule a c&ror migcare se supune legilor mecanicii clasice (newtoniene); ~ termodinamicii care studiazi fenomehele termice din punctul de vedere al schimburilor energetice fri a fine seama do structura ioleculari a corpurilor si folosind mirimi care pot fi misurate direct (presiunea, volumul, temperatura) sau care pot fi calculate cu ajutorul altor mérimi determinate experimental. 1, 2 EXPERIENTE CARE EVIDENTIAZA MISCAREA ‘TERMICA A MOLECULELOR Experiente ca difia si miscarea browniani au scos in evident miscarea termica a imoleculelor. 1.2.1 Difuzia Difuzia este si este constatat la toate starile de agregare.” a. Difuziunea in cazul gazelor. Se-iau doi cilindri identici din sic ageztisuprapus BT ‘separati initial printr-o plac& (fig. 1. 1, a). In cilindrul superior se introduce aer, iar fn cel inferior un gaz colorat’ (dioxid de azot colorat rosu)...Dup% scoaterea ‘plicii de soparatie se constati omogonizarea culorilor gazelor aflate initial la acceasi presiune si temiperaturi (gazele au ifuzat unul in celdlalt). a B ‘uso. : Fig 1.1 b, Difuzinnea in cazul lichidelor. Se folosesc dovi lichide: ap& (HO) si un lichid colorat (sulfat de cuptu Cu§04, colorat albastru), puse in douk compartimente identice, separate de un perete avind un orificiu inifial inchis. Cele dou lichide au. aceleasi conditii de presiune, Temperatures si volum (fig. 1. 1, b). Dup& deschiderea orificiului de comunicare compartimente se constaii o uniformizare 4 culorii lichidelor, deoarece lichidele au. ‘unul in celalalt. Comparativ cu experimentul precedent, viteza de difuziune este mai mic, fapt explicat prin cexistenta unor forte de coeziune mai intense intre moleculele lichidelor. . Difuziunea in cazul solidelor. Se consider dou corpuri solide metalice puse in contact prin suprafete bine slefuite, corpurile find presate putemic (fig. 1. 1, c). Dupa un timp se constatl c& cele dou corpuri s-au sudat pe suprafata de contact, ceea ce dovedeste c& moleculele corpurilor - au difazat unul in celdlalt. watTEORIA CINETICO-MOLECULARA. ‘ 7 {n toate experimentele prezentate anterior, difuziunea se va desfasura mai intens dack se ridicdt : j 1.2.2 Mipcareé brownian’ fn anul 1827, botanistul englez Robert Brown (1773-1858) a observat la microscop migcarea dezordonatS a tnor particule fine (polen) aflate ir suspensie intr-un lichid (apa). Aceasti migcare, ‘numiti migcare browniant, se explic& prin ciocnirile moleculelor dé lichid cu particulele de polét si ea este cu ait mal intnel cu eft paniculele i suspensi sunt mai mii ici ete ai pain ‘iiscos si temperatura mai ridicati. ‘Concluziile care se desprind din miscarea browniand si fenomenul de difuzie sunt urmitoarele: rc 1. Moleculele oricdrai corp, indiferent de starea de agregare, se afl fatro miscare continu $i ‘dezordonaté, und scare (git tena ~ 2. Miscarea termicd nu este impusi de. vreo cauzi exterioar’, nu inceteazs jar intensitatea ei creste cu temperatura. . 3. Caracterul miscénii termice difert de la o stare de agregare Ia alta. 1.3. UNELE MARIMI LEGATE DE STRUCTURA DISCRETA. ASUBSTANTEI a) Unitatea atomick de mast. intrucdt moleculele sunt extrem de mici, maseJe lor nu se pot determina prin céntirire, iar unitatea dé masi (kg) este foarte mare pentru a putea fi folositi. Din acest motiv, in 1961 s-a introdus o noud unitate de mAsurS numiti unitate atomic’ de mas% (u) definiti drept “a 12-a parte din masa izotopului de carbon ‘$C si avand valoarea 1 = 1,66 - 1027 kg Pe aceasti baz s-au formulat nofiunile de mas atorpicl si mast molecular cu urmitoarele = masa atomic a unui clement este masa atomului sku exprimatd in unititi atomice de mask (ys ~ masa moleculard a unui element este masa moleculei sale exprimiatt in unititi atomice de mas&,(u). . ) Mol, kilomol. In fizica moleculard se folosese unitifile numite mol si kilomol, definite cca masa de substantd exprimatl in grame sau kilograme, numeric egal cu masa moleculars. ‘Masa unui mol sau kilomol se numeste masi molaii si se noteazX [g/mol]; u[kg/kmol] : ' : a di ‘Se reaminteste ci in tabelul periodic al elementelor un element oarecare X se noteaz ‘Z=numirul atomic (nr. electronilor gi al protosilor) ‘A=nurnirul de mas& (nr. protonilor si al neutronilor din nuclei} cel mai apropiat numis intreg de A este masa atomic& [kg} eX inde10 . “* "Capitola 1 Exemple. in tabelul urmator sunt indicate masele atomice ale unor elemente extrase din tabelul lui _ Mendeleev: cu ajutorul lor se vor determina masele molare ale nor substanfe: Hidrozen (H) -16=32kg/kmol Heliu (He) +14=28kg/kmol ‘Carbon (C) Hy,o =2-1+1-16=18kg/kmol ‘Azot (NY (acetilend) ,,,, =2-12+2-1=26kg/kmol ‘Oxigen (0) (amoniac) yy, =1-14+3-1=17kg/kmol Aluminiu (AD, (sulfur de carbon) Hes, Sulf (S) (propan) Hoy, c) Numirul lui Avogadro. {ntr-un kilomol dintr-o substan{i oarecare este cuprins acelasi- numir de molecule oo 7 IN, =6.023-10* molecule/kmol=6,023-10” molecule/mol © d)Volumul kilomolar. Un kilomol dintr-o substant& oarccare, aflati in aceleasi conditii de presiune si temperaturd, ocup8 acelasi volum’ V,, numit yolum kilomolar; pentru conditii normale (p= 1 atm; ¢=0°C): [Vi = 22,42 m'/kmol = 22,42-10° m’/mol = 22,42 L/mol ¢) Concentrafia gazului (numarul de molecule in unitatea de volum): EN 1. 4 FORMULE DE CALCUL LA NIVEL MOLECULAR \ Se considera un volum V de gaz, avand masa m si densitatea p, ce confine v kmoli si N molecule, fiecare molecula avand volumut yp si masa mg = m/N. Unkmol va avea Na molecule, un volum V,,o$i o mas molard Se pot'scrie urmitoarele relat: ¢volumul gazutui Vaud, q) ° V=Nv, ay - volumul unei moleculé vy =nd?/6=4nr°/3 a’) * masa gazului m=vp a) ~ numirul de molecule N=v-N, @) ~ masa unui kilomol h=mN, = mN,/N = m/v, - @ = densitatea ‘ 6)TEORIA CINETICO-MOLECULARA. By ‘Cu ajutorul acestor relatii se deduc urmitoarele formule: " a) din (1), (2) si (3) se objine numirul de kmoli_ ad by din @) si(1-1): . N= WN, =(V/V,.)N, =n,V unde . 10% a Dy = Me _ 8023-10" 57.10% molecule] m? (numérul ui Loschmidt) . ‘e) din (2) si (5): ‘masa molars ~ 4.2), d) din (1=1’) i (3): a volumul unei molecule, Vp = V/N = VV,_/VN,; [vo=n/eN,] 3) ) din(1") si (1. 3): . diametrul moleculei. 7 mpN, Vx | : 4) Considérind ci fiecare molecul& ocup& un cub de latur egal cu diametrul moleculei (dp, atunci din relatia v, = d?,=—4 I, rezulti 1.5 STUDIUL GAZULUI IDEAL 1.5.1 Haosul molecular gi legile statisticii Miscarea moleculelor unui gaz este haotica datoriti interactiunilor slabe dintre acestea. Pentru studiul migcdrii moleculelor s-a emis ipoteza ci aceste misc&ri se supun legilor mecanicii clasice. Dar studiul misc&rii este practic imposibil, pe de 0. parte deoarece nu se cunosc expresiile fortelor de interactiune, iar pe de alta cX nu se pot scrie si rezolva numiril imens de ecuatii de migcare pentru toate moleculele din sistem (intr-un cm? de gaz aflat in conditii normale se afl 2, 687-10! molecule). Peniru-a descrie totusi aceste-misciri se folosesc Jegi statistice care, ponind de la noiunea de probabilitate specificl fenomenclor repetabile, stabilesc relatii intre mirimile macroscopice gi valorile medii ale mfirimilor ce caracterizeazi migcarea moleculelor numite miirimi statistice (viteza medie, energia médie, etc). Exemple de mérimi statistice ;sunt presiunea si temperatura;12 Capitolul 1 1,5. 2 Modelul gazului ideal + Gazul ideal este cel mai simplu model cinetico-molecular folosit pentru gaze si descrie comportarea gazului real la presiuni sc&zute i temperaturi ridicate, Caracteristicile gazului ideal sunt urmitoarele: 1. Gazul este format dntrun numir foarte mare de molecule identice, al cirar s2umi in unitatea de volum este acelasi. 2. Moleculele sunt considerate puncte materiale (deci nu au volum, ci numai 3. Moleculele se afl in miscare haoticd continu, iar migcarea fiecirei molecule se supune legilor mecanicii clasice. 4. Forele internoleculire se'neglijeazt si deci moleculele se sige liber’ si | uniform pe traiectonirecilni fare douk ciocnin. 5. Ciotnirile dintre molecule si peretii vasului sunt perfect elastice. 1.5.3 Formula fandamentali a teoriei cinetico-moleculare (expresia cinetico-moleculari a presiunii) a. Nofiuni introductive. Pentru injelegerea’ demonstratiilor care urmeazi este necesari cunoaslerea nofiunii de vitezA medie (mirimile medii se noteazi cu bark deasupra). Prin vitezi medic (¥ ) se intelege media aritmetica a vitezelor moleculelor unui gaz: Dv,/N; unde v;- viteza moleculei i(#1, Nj; N- numirul de molecule @y ‘at a : b ce] f° Wits ‘Fig. 1.2 intre valoarea medic a pitratelor vitezelor (¥7) si valorile medii ale p&tratelor. componentelor pe axele Oxyz existi relatia (fig. 1: 2, a): 2 veavz +a? Deoarece directiile Ox, Oy, Oz de migcare sunt Ia fel de probable aceste componente sunt egale intre ele (77 = 73) si deci ¥? = 3V, de unde : */3 ©) b. Demonstrarea formulei fundamentale a teoriei cinetico-moleculare Se numeste formulé fundamentald acea formulé care exprim& un-parametru macroscopic accesibil misurarilor obignuite, in functie de parametrii microscopici ihaccesibili' msurisilorTEORIA CINETICO-MOLECULARA, , B directe. Cu ajutorul formulei fundamentale a teoriei cinetico-moleculare se calculeazi presiunea (p) exercitat& de gazul ideal asppra peretilor incintei (care se poate misura cu manometrul) in functie de mirimile microscopice ce caracterizeaz moleculele gazului (2 - concentratia gazului, 2p - masa moleculei si ¥? - viteza medie pitraticl). 1. Ciocnirea moleculelor cu perefiiincintei. Dac& vectorul Vitezi ¥, al moleculei face unghiul a cu peretele incintei (fig. 1. 2, b), atunci la ciocnire numai componenta vitezei:pe aza Ox (adic ‘care este-perpendiculard pe perete, isi schimbi sensul (adic& ¥,, = —¥,,). Componentele ¥,, si ¥,, Pe directjile paralele la perete rimfin neschimbate (adici ¥, explic& prin aceea c& in cazul unei ciocniri perfect elastice lipsesc fortele paralele la perete. uns Variatia impulsului moleculei la ciocnirea cu peretele este: (mn) = mpv, ~My¥q, = 2mgV,;my-masa unei molecule © si conform legii conservirii impulsului, modulul variatici impulsului peretelu are aceeasi valoare Imlv,l- 2. Numiiral de ciocniri (Z) al moleculelor cu peretelo, Se consider un gaz ideal indus intro incint, din care se separ imaginar un volum de gaz sub forma de cub (fig. 1. 2, c). fn timpul A¢ la perejii incintei pot ajunge numai moleculele care se glsesc la o distant s<|v,|At. Astfel, la Peretele A ajung numai moleculele,care au viteze v,>0 si se gisesc in volumul |v,At-S unde $ este aria suprafefei peretelui A. Numirul de molecule ce pot ajunge la acest perete fn timpul Ar este n|v,|At-S," numfrul moleculelor din unitatea de. volum. fntruc&t moleculele execut’ o migcare haotict, probabilitatea de thigcare spre pere{ii A si'A’ este. aceeasi, astfel incat se considers c& numai jumatate din numaral de molecule se indreapta spre peretele A. ; Deci, numirul de ciocniri (2) al sme peietele A iti timpul Areste Z=> daly [at-s @) 3, Formula fundamental a teoriei cinetico-moleculare. Dac o molecult,la‘ciocnire, conduce la variatia impulsului peretelui cu 2 |, atunci Zmolecule duc la variatia impulsului peretelui cu 2mly,|:Z Conform legii a doua a mecanicii (scrisi sub:forma FAt = Amv), forfa cu care moleculele écfioneazi in procesul ciocnitilor asupra peretelui incintei va fi : FAt = 2m,|v,|Z=2mlv, | ,[At-S = nm,SviAt. Relatia a rezultat presupundind c& vitezele moleculelor sunt egale. fn realitate, datoritl migc&rii termice, vitezelé moleculelor sunt diferite si, pentru a lua ih considerare acest fapt, trebuie ca, 4n relafia anterioara, v2 s& fie inlocuitk cu valoarea medic a p&tratelor componentelor vitezelor moleculelor ¥2 = V?/3 (relatia b). Se objine mai intai expresia forjei F = nm,S¥°/3 gi apoi a presiunii (O=F8 a.614 _ Capitola 1 Relatia (1.6) reprezint& matematic formula fundamental teorei cinetico-moleciare a gazulu ideal si se enunfi astfel: . “Presiunea’ gazului ideal este proportional cu produsul dintre masa moleculei, numéiral de molecule din unitatea de volum si viteza medie pitratica. Inmultind relatia (1. 6) cu 2/2 rezulti: my¥*/2; p=m/V=Nm,/V=nm) (1.7) unde Z; este énergia cineticl! medie a unei molecule in migcarea de translatie. fn acest fel s-a dedus o nous formulare a presiunii: “Presiunea ‘exercitats de un gaz ideal asupra peretelui incintei este direct cu numirul de molecule din unitatea de volum si encigia cineticl medie 4 moleculelor sau “Presiunea gazului este numeric egal cu doui treimi din enengia cinetic’ medie a tuturor'moleculelor de gaz cuprinse in unitatea ‘de volum*. Observatie. ‘Sta de tneitake’& guslor exe determina de_mijsaca eric 8 moleculelor si caracterizati cantitativ prin mirimea misurabili numiti temperatur’. Prin uurmare, temperatura unui, gaz esie o misurt a intensiltii migctrii termice a moleculelot din care este constiuit. 1.5.4 Constanta Ini Boltzmann Relatia cantitativa dintre energia cinetich medie ‘a mised de translatic (€,) a moleculei monoatomice si temperatura sa absoluté (T) este ag unde: este consianta lui Boltzmann, Relatia (1. 8) se deduce pe baza teoremei echipartitiei demonstrat in cadrul teoriei cinetico-moleculare conform cfreia pentru un sistem macroscopic aflat in ectilibru la temperatura 7K], fiecare termen patraic independent care apare in expresia enérgiei sistemului ate.o valoare medie egalé eu k7/2: = 1 %, img? my(¥2 +92 +92) = acher) =r. 2 Din relatia Z, = 3KT/2 rezulth eX temperatura (ca si presiunea) este un parametra care are un caracter statistic, ea neavand sens pentru un numér restréns de molecule, De asemenea, pentru temperatura absolut nul (7=0) &, = 0 adic migcarea termic& inceteaz. Se demonstreaz ins&i c&, pe de o parte, in natura nu se poate atinge-niciodats temperatura 7=0, iar pe de alti parte, Ia, {emperaturi joase miscarea moleculelor nu mai este descrisk de legile mecanicii clasice, |“TEORIA CINETICO-MOLECULARA * 1.55 Beuagia termici de stare.a gazului ideal Inlocuind (1.8) in (1:7) rezulté_ ; as) Dar N/V (concentratia gazului sau numral de molecule din unitatea de volum), iar dia (1.1) N = WY,; deci relatia (1.9) se poate scrie. sub forma: py=vN 7’. Intrucat-termenul Nyk=R Teprezint& constanta universala thc! 8,3142-10° J/kmol - in acest fel s-a dedus ecuatia termic& de stare a gazului ideal cunoscutA si sub numele de ecuatia Clapeyron-Mendeleev.. PVE WN,K=VRT= GYR 2.10). Pent uno de ga, eli aneiourtdevne rem) 1.5.6 Ecuafia caloricé de stare a gazului ideal Pentru a stabili aceasti ecuatie trebuie definit’ notiunea de energie intern (U) ca find “‘suma dintre energiile cinetice ale moleculelor de gaz aflate in miscare termict si energile potentale determinate atét de internctunile dntre molecule, eft si de interectiunile lor cu cémpurile de forte exterioare" Deoarece la modelul gazului ideal fortele intermoleculare se neglijeaz, energia intern este dati numai de suma energiilot cinetice de translafie a tuturor moleculelor. Deci energia intern a unui gaz ideal monoatomic este: : ae ° ‘Observatio. in relajia U = NE, sa \inut seama numai de cnergia cineticl medic de tanslatic a ‘moleculclor. Dar energia cinetict poate fide tri feluri: de transac, de rotate side vibratic. e smumrul i : 3 : 2 iar energia inter a gazului ideal se serie generic lu-Ne=4 ort] -stl43) ‘ ‘unde £3; 5 sau 6 fn Functic de natura guzului (monoatomic, biatomic, polintomnic rigid). *16 Copitotal 1 15.7 Viteza termict 7 : Din relatia ° se objine expresia vitezei medii pitratice BK = 3kNT _ 3RT mm mN, Hw Se defineste viteza termick 3kT/m, =./3RT/p = /3RT/N,m, (1.14) 1.6 FORTELE INTERMOLECULARE Molecula si.atomu! sunt sisteme stabile formate din particule purtitoare de sarcin& electric& (electronii ‘si nucleele atomilor). Desi molecula sau atomul sunt neutre electric (adic& suma sarcinilor electrice pozitive este egal cu suma sarcinilor electrice negative), intre moleculele aflate la distanfe mici intre ele actioneazi forte electrostatice insemnate, de atractic (F, ) si de respingere (F). Modulul forfei rezultante, numita fort intermoleculara, este F = F, In fig. 1.3 este prezentati dependenya de distanja dintre molecule a celor trei forte. Graficul s-a .construit considerdnd fixi molecula A $i pozitia moleculei dat de vectorul de pozitie 7. Din acest motiv, F, are sens opus lui 7 si proiectia sa pe axa r are 0 valoare negativa, in vreme ce F, are acelasi sens cu? si proiectia sa pe axa r este pozitiva. Graficul fortei rezultante F obfinut prin insumarea algebrick a ordonatelor curbelor F,, F, pentru-accleasi valori ale lui, prezinti un minim. Analizind graficul, se constat urm&toarele: 7 1. incepdind cu o anumith distant mai mare ca dnumiti diametm eficace al moleculei, F, creste bruse si molecufele se resping putemnic, 2. cdnd intre centrele moleculelor se aflé Fig. 13 distanta d,fora F=0, +. > 3.pentra, r>drezulti F< Osi moleculele se atrag, idk pentru r Osi moleculele se Tesping. 4. pentru r= r* se objine F= Finer. 5. cind r> r* forta scade sf tinde spre zero cfd r= (3...4)d. 6. distanta R de la care intre molecule iau nagtere forte de atractie F, se numeste razi.de actiune 7. spatiul din jurul unei molecule in care se manifest fora F se numeste sferi de actiune molecular’. avand raza R. 1.7. MODELELE CINETICO-MOLECULARE ALE STARILOR DE AGREGARE, a, Modelul sti gazosse. Pentru studiul gazelor se foloseste modelul mecanic al gazelor conform ciruia gazul este format dintr-un numir foarte mare de molecule sferice care se misci dezordonat, ciocnindu-) Din V/V,,=m/H# se dediice [lV = 11[V,, $0. 2 = Hype, [Vpy =11/22,42 = 0,758 kein, ALLA, Si se afle distanfa medie dintre moleculele unui gaz aflat in,conditiifizice normale (in functie de numirul lui Loschmidt 9 = 2,7-10°5 molecule/m?). Rezolvare. a) a c& fiecare moleculd ocupé un cub de Jaturi d, egal cu diametrul moleculei: V; =o? =; dar N/N', = V/Vyy ‘su N/V=N,/V,, = ing de unde rezult&: =¥i/m, =¥1/2,7-10 = 333-10" m. A15. Sa se determine a céta parte din volumul ocupat de un gaz in conditii fizice normale, revine moleculelor acelui gaz. Diametrul moleculelor este d= 10"! m. Rezolvare.Raportul c= V'/V = vv,N,/¥V,, (inlocuind V = vV,, ); deci = (N,/V,, Wo = Mo(td?/6)=2,7-10" “[n 0-10") /6] = 0,143-10* (unde 29 = 2,710? molecule/m? este numArul lui Loschmidt). : ‘ A 16. Sa se afle: a) masa; b) volumul; c) diametrul moleculei de sulfuri de carbon (CS) considerénd moleculele sferice rigide, dispuse una fri contact cu alta. Densitatea sulfurei de carbon este,p = 1,26-10 kg/m. * Rezolvare, Masa molar& figs, = 1-12+2-32=76 kg/kmol, a) Din N/N, = 21/4, rezultt.m= N,,., /Nq =1-76/6:10% = 1,27-10™ kg. b) Din VaN¥g=0 V,,. si N= VN, se deduce v9 = VIN = WV, (VN, = Hes, | PN 4 = 76/1,26-10° -6-10% = 10 mi. ©) Din v, = nd°/6 se deduce d =1f6v,/n = 46-10 /n =5,76-10 m. ‘A.L.7. S& se afle; a) volumul ( V); b) diametruf (¢) al atomilor de aluminiu considerand atomii sfere rigide. Densitatea aluminiului p =2,7-108 kgm’. Rezolvare. a) Conform rezolvirii problemei precedtnte (punctul b): Vo = H#,/PN, unde Lay = 1:27 = 27 kg/h; deci Vy = 27/2,7:10° -6-10% = 167-10 m?. es fy = nd?/6 rezultd.d = xf6v,]% = 46-17-10 /x = 319-10" m. b. Teoria cinetico-moleculart _ A.L8. Un vas confine heliu (w = 4 kg/kmol) are densitatea p = 0,12 kg/m? si presiunea p= 10° Nim?. Se cere energia medie a misc&rii de translatie a unei molecule de heliu aflat in conditiile date (N, =6-10% molecule/amol). Rezolvare. Din (1.7): p=2né,/3 si din p = m/V unde m= HNIN, se obtine =UN/N,V=(u/N,)0 de unde 2=N, p/p. Inlocuind ain &, rezulth 3pu/2pN,, =3-10° -4/2-012-6-10% =8,33-107" J. N’ &=TEORIA CINETICO-MOLECULARA ~ a A119. Si se afle presiunea unui gaz cunoscdnd densitatea sap = 0,3-kg/m? si viteza termick a moleculelor vr =500 mvs." : Rezolvare. Din (1.1): p = p¥*/3 si din (1.14): vp =V* rezultd 6? = 1.0,3-500? = 25000 Nie. a ie ‘ 3 A 1,0, Si se afle: concentratia moleculelor de_ oxigen sidensitatea oxigenului cunoscdnd, presiunea p= 105 Nim? si viteza termici a moleculelor de oxigen’ v7 = 600 m/s (NV, =6-10* molecule/kmol; 1. = 32 kg/kmol). / . Rezolvare. Dini relatia presiunii p = amg? (unde m = 4/N., si v7 =?) se objine "n= 2pN,/uv? = 2-10? -6-10/32-6007 Din expresia p =jr = jot se deduce p= 3p/v2 = 3-10°/600* = 0,83 kg/m’. |,56-10% molecule/m?, © _ - A/LI1 fntr-o butelie se afli.o mast m= 7,2 kg de acetilend (C;H,). Densitatea acetilenei este p = 18 kg/m, iar viteza termick a moleculelor este vp= 500 rvs. S& se afle: a) presiunea gazului; b) energia cinetic& medie de translatie a unei molecule; c) energia de translajie medie a tuturor moleculelor (N, =6-10* molecule/kmol; &= 1,38-107 JAK; R=8,31-10° Ifkmol.K). Rezolvare. Masa molars a acetilénei 1 = 2122-1 = 26 kg/kmol.’” 8-500? = 15:10" Nim? ; 1 9) Presiunea p= 3pvr = 3 bz, = 2ur unde Tae afi din ecuaia trick de stare seis penta o.moleculk de mast mg volum ve: p= (mmp/u) RI dick 7 = (4p/)(¥g/m,) = up /oR = 2 p/pR)=3.,38-10-26-15-10*/18-8,31-10°)=5,4-103, ©) E = NB, =(mN ,/p)8, = (7,2-6-10 /26)-5,4-10 = 8,97-10°5, .-A.L12, Inte-un balon de volum V= 103 mie afld azot la presiunea p = 2-108 Nim?. Concentratia moleculelor de azot din vas este 2 = 6-105 molecule/m:. S& se afle: a) energia medie a migc&rii de ‘ranslatie a unei molecule de azot; b) energia tuturor moleculelor din vas; c) viteza termicS a moleculelor de azot (11 = 28 kg/kmol); d) densitatea gazului (NV, =6-10* moleculeAanol). Rezolvare. a) Din p=dni, se deduce &, = 3p/2n = 3-2-10°/2-6-10% =5-10 J.» b) B= NE, =Vni, =Vn(3p/2n) = zo =1,5-2-10°-10° = 3001. ‘e) vp=y3RT/u unde RT se deduce din ecuatia termick de stare “pV = (m/y)RT , respectiv RT = pV /m. Dat m/p=N/N,, sideci m=pN/N,, adict RT = pV /(N/N,)= PVN ,/N = pN,/n (deoarece V/N =7 vp = f3PN, [un = J3-2-10? -6-10"/28-6-10" = 463 mis. 4) p=mfV = uN/NV =pn/N , =28-6-107/6-10* = 2,8 kg/m, . Dect+ 51,3810 kg; Ny 2 . Cepitolal 1 A113. Intreun vas se afld inchis-un amestéc gazos format din oxigen (J, =32 kg/kmol) si hidrogen: (144, = 2 kg/kmol). Si se afle: a) raportul dintre vitezele termice ale moleculelor de hidrogen si de oxigen; b) raportul dintre ener; fs cinetice med de roma Rezolvate: 2) Vr, =P Via, = ART], deci Vin [Yr = = fholPn, = 37 -aié= 4.0), 28, =3KT/2; dec, A114, Se eat ike mame Vel w? de gui contine N= 2510 molecule la temperatura 7;= 300 K 38-103 J/kg). . Rezolvare. Din relatia p= nkT (N/V)KT se deduce p=2,5-10% +1,38-10° -300/1=1035-10° Nin’. ALAS, S& se afle temperatura unui gaz‘dac intr-un volum V= 10 m? se aflk un numir N= =100 molecule la presiunea p=1,38-10' Nim? Cum se va modifica presiunea gazului dack jumtate din numérul moleculelor continute de gaz: sunt inlocuite cu moleculele unui alt gaz, avind ‘masa molaré mai mare, volumul si temperatura riménand neschimbate (k= 1,38-10 kg). Rezolvare. a) Din relatia p = nkT =(N/V)KT se deduce T = pV/Nk =1,38-10° -10*/10” «138-10 = b) Presiuiea nu se. modifick deoarece in expresia presiunii apare masa molari. re este foarte cobotath (starea de rarefiere a gazului se numeste vid), Si se afle céte molecule de gaz sunt continute inte-un volum V= 1m la temperatura 7'= 300 K, dack presiunea gazului rarefit este p= 1,38-10 Nim? (k= 1,38-103 Jeg). ‘Rezolvare. Din relatia p= nkT-seobjine = n= p[KT =1,38-10° /1,38-10 -300 = 33,33- 10" maleate. A.L.I7. Un balon de volun’ V= 2-162 m? confine azot (jt = 28 kg/kmol) la temperatura 7'= =300 K gi presiunea p = 1,38:104 Nén?, Sx se afle: 2) numérul moleculelor de azot din vas; b) masa azotului din vas; ¢) energia miscAtii de translatie a tituror’ moleculelor din vas (k = +10 molecule/kmol). Vande mse scoate din p=nkT; rezults N=pVAT=1,38-i042-10°/1,38102.300 =6,67-10!? molecule.’ b) m= Nig = N(WNa) = 6,67:10!9-28/67102S 12-10"? kg. ©) B= Ne, = (pV/ATYGKT/2)=3pV/2 3-138-107 -2-109/2= 414-1073. ‘A.1.18. intr-un balon de volum V= 5:10 m: se afl un amestec gazos format din N; = 10'5 “molecule de oxigen (1 , = 32 ke/kmol), N; = 4-10'5 molecule de,azot (2 = 28 kg/kmol) gi Ny = =4,9-10!5 molecule de’argon (113 = 40 kg/kmo}) la temperatura 7'= 400 K. Si se afle: a) presiunea amestecului; b) masa molar a amestecului; c) energia ‘medie a migclrii de translafie @ tuturor moleculelof din amestec (k= 1,38:107 Ig). Rezolvare. a) Presiunea amestecului: p=nkT = (N/VIET = (Nj+N,ENS)KTIV = 10!5( 14444, 9)-1,38-109-40015-10 =10,92- 102 Nin?, b) Masa molar’: , m= my+miy#ms sau Nimo = NymgtNomg+Nymg, adic 00.K. AAT =(NIVIT. mu Rezolvare. a)TEORIA CINETICO-MOLECULARA. . . B N(WNa) = Ni(bNa)+Na(tt2/Nq HNa(Hy/Nq), de unde se obtine - HE (NitrtNabiz Naps AN HNDHNs) = = 1015(1-3244-2844, $-40y/10'5(14444,9) = =34,34.kg/kmol: c) Energia medie a miscirii-de translatie: B= Né,=(N,+N,+N,)GKT/2)= 10°04+4449)0- 138-10 -400/2) =81,97:10°° J. | A1.19. fnte-un cilindru cu piston mobil se afl o mas& m= 3-10 kg dintr-un ‘gaz ideal, avand volumul V,= 2-10 a? si presiunea p;= 10° Nim, Gazul din cilindra este adus intr-o nous stare in care are presiunea p= 7-105 Nin? = 2p; si volumul V;= 4-10 m? = 2V;, Si se afle: a) de cfte ori reste energia cinetick medie a unei molecule; b) de cate ori creste viteza termicd a moleculelor; ©) viteza termic& a moleculelor in starea a as : 7? =3RT/y iar din pV= = Gmidfit RT se deduce R41 = pt Ee tint =2p,2V,/p.y=4 b) ¥, = RT] = J3pV /imy deci vin/vp, = PV] Pv, = V4 =2. “0) vp = BRT [x = J3pV,]mi = 3-2p, -2V,/m = 23 pV, /m= =2,3-10°-2-10°/3-107 = 282 m/s A120, O masi oarecare de azot (u = 28° kg/km) se afi la temperatura T'= 300 K si a presiunea p= 10° N/m?. Energia cinetic’ medie4 ‘moleculelor gazului este B= 6,3 J. Sa se afle . a) fiumérul total de: molecule; b) masa ‘gazului; c) volumul gazului (k = 1,38:109 JK; R=, =8,31-10° I/Kmol-K). an Rezolvare, a) Din expresia energiei 7 = Ng. = nz KT secbtine N= 2EGKT = 26,3/3-1,38'1072300 = 1071 molecule. A1.21. Intrun balon de volim V= 25-10? m? se-afli un amestec gazos format din bioxid de v carbon (CO,),si vapori de api, la temperatura 7'= 600 K. Numirul moleculelor de bioxid de carbon + este N; = 6,6-10%, iar numirul moleculelor de apa este N;=0,9-1021, Sa se afle: a) presiunéa exercitath asupra peretilor vasului: b) energia cinetick medie de tanslatie a moledullor dn va vas (k= 1,38-109 J/kg). a) pani =(N/V)T =[(N, +.N,)/V er = =[(6,6-10" +0,9-107)/25-10° 2)-1,38-107-600 = 248,4 Nim. By b) B= NG, =(N, +N )ZET =10"(66-09)2-138-10 600-9515 1ee Capitolal 1 ‘A122. Intr-un balén de volum V;= 10° m? se afl un numir N= 1,62-10? molecule de gaz la temperatura Ty = 400 K. Si se afle presiunea din balon dupli ce gazul se destinde la temperaturi constant pani la volumul V2 aavileen va lua n= 4; k= 1,38-103 J/kg). . Rezolvare. Expresiile P,=a,kT, =(N/V,)KT; P2 = Panes = (N/V, )KT, =(N/aVKT, = pi]. Deci P,= p,/2= NKT,/aV, = 1,62-10* -1,38-10™ -400/4-10° = 2,2356-10° N/m? = 224-10? 2. ‘A 1.23. intr-un vas inchis se afli un volum V= 1 L de ap& la temperatura ¢ = 27°C. Cit ar deveni presitmea din vas dac3 forjele de interactiune dintre molecule ar displirea brusc ? (i = 18 Kg/kmol; R= 8314 S/kmol; p g= 10° kg/m’). -ezavare. Apa ar ansforma i iz ides, opin acca volum I acca tempert siavind presiunea p = nkT =(N/V\R/N,)T; dar N/N, = mj p si,p = m/V; deci p=(m/p)(RT/V)= p,RT/ pH = 10? -8314-(274+273)/18 = 1386-10° Nat = 1386 atm. ‘A124, Presiunea unui gaz creste de a ori prin inctlzre la volum constant. S¢ cer: a) raportul ‘Vitezelor termice ale moleculelor de gaz inainte si dup’ incilzire; b) viteza termici a moleculelor ‘gazului dup incBlzire dac& temperatura inifial& este ¢,°C, iar gazul este aerul cu masa molar’ 4. Rezolvare. Insinte de incBizire, presiunea era p,=3 nim4V}., iar dup& tnetlzre presiumea i . devine ap, = 5 minyv7,. Pin impli, rezults Ys, /¥,, =a =Va/a. b)v, =¥,4/Va =v,Va ‘A125. fntr-un vas se afld azot (jt = 28 kg/kmol) la presiunea p= 56-10? Nim?, moleculele sale avind viteza termic& vr = 600 mvs. Sd se afle: a) once moleculelor din vas; b) densitatea azotului (Nj, = 6-10? molecule/kmol). Rezolvare, a) Din p= nkT i v, = {3RT/H , respectiv R = KN, se deduc succesiv vi=3KN,T/y, kT =pv3/3N, n= plat =3pN,/ ir} =3: -56+10° -6-10%/28-600" = 10% molecule/m*. b) Din petpv se afli densitatea p = 3p/v?=3-56-10°/600" = 0,467 kg/m’, 3OMr ee IV. PROBA DE EVALUARB : E LA. Si se descrie mirimile legate de structura discreti a substanfei (unitatea atomic& de ‘masa; masa atomici si masa moleculari; masa molara, Las lui Avogadro, volumul kilomolar i concentratia gazului). E 1.2. Si se'stabileasc& formulele de calcul la nivel molecular. E13. Si se scrie expresiile formulei fundamentale a teoriei cinetico-moleculare, constantei lui « Boltzmann, ecuatiei termice de stare, ecuatiei calorice de stare si vitezei termice.TEORIA CINETICO-MOLECULARA. ‘i 25 E 14, §4 se calculezé latura unui.cub ce confine N molecule de gaz ideal aflat in conditii normale de presiune (p) si temperaturii (7), cunosc&nd constanta lui Boltzmann (4). ELS. Si se afle energia intemi a uniui gaz, ideal biatotnic (/ = 5) care se afld la presiunea p = “$100 kPa, are densitatea p = 1,25 kg/m? si masa m= 10g. B 1.6. Si se determine temperatura absolut (7) la care energia cinetic& medie de translatie a moleculei unui gaz monoatomic este egalk cu energia internd a gazulu,. . B 1.7. Se cere presiunea unui gaz ideal stiind densitatea sap = 1, 2 kg/m? gi viteza temic a moleculelor sale vr= 500 m/s. . E 18. Si se calculeze viteza temic a moleculelor unui gaz stiind densitatea sa p = 2,4 kg/m? si presiunea p= 1,2-10¢ Nim? E19. Un gaz are densitatea p = 1,1 kg/m la presiunea p= 94,66 kPa si temperatura £= 27°C. ‘Si se afle viteza termici a moleculelor $i masa molar& a gazului (R'=8,3143-10° Jig K). E 1.10. Se cere mimirul de molecule din unitatea de mas& (N/m) a unui gaz cunoscdnd viteza termick v7= 500 m/s la temperatura ¢=0°C si constanta lui Boltzmann (k= 1.38108 J/K). E111. fatr-un tub de.desclfeare in gaze aflat la temperatura = 15°C, goncentratia de aer este 2= 3,35-10 molecule/m?, Se cer: a) presiunea aerului rarefiat (p); b) viteza termic a moleculelor de acr (v7). . . . ‘ * Se cunose masa molari a aerului t= 29 kg/kmol, constanta lui Boltzmann k= 1,38:1073 JK $i numirul lui Avogadro Nj, =6-1026 moleculeykmol. | : : m 51.12, fntr-un vas de volum V=2 L se afl m= 16 g de oxigen ( = 32 ke/kmol) la presiunea P= 106,66 kPa. Se cer: a) viteza temic a moleculelor (v7); b) numdrul total de molecule (Aj; ©) energia inten a gazului biatomic (U). Se cimoaste numirul lui Avogadro (Ny = 6-102 molecule/mol). E 1.13. Un amestec de heliu si argon,-aflat la presiunea p si temperatura tC, are densitatea p. Cunosciind masele moleculelor de heliu si argon (myc, m,) si constafta Iui Boltzmann (4), si se afle concentrafia moleculelor de heliu (my). ; :-f : oa * NOTIUNI TERMODINAMICE. DE BAZA ST SPE I. COMPENDIU Termodinamica este'acea parte a Fizicii care studiazi fenomenele tecmice din ‘punctul de vedere al schimbiilor energetice, folosind parametni de stare presiune () volum (V) sitemperaturi (D.* : Nofiunile de baz ale termodinamicii sunt stabilite experimental si se referi la trei nofiuni: temperatur’, sistemul termodinamic si legile gazelor ideale. 2.1. TEMPERATURA 2.1.1. Schimbul de c&ldur&. Principiul tranzitivitipii echilibrului termic a. Se consider doua gaze reale cu energii interne diferite care sunt puse in contact; fiind izolate de exterior, volumul lor riméne -constant. Experimental se constati cA energia intend a unuia din gaze scade, iar a celuilalt creste pan la egalizarea valorilor, fr a se efectua lucru, mecanic. Acest transfer de energie (realizat prin ciocnirile moleculelor componente), care nu se datoréazi efectuarii de jucru mecanic, se numeste schimb de cildur. Prin urmare, prin cilduré se infelege un schimb de energie. Altfel spus, nu este corecti formularea “c&ldura unui corp", ci “schimbul de calduré dintre corp si mediul exterior" sau “ cantitatea de cildurd absorbitl sau cedatd de un corp. . ack doui corpuri se afld in echilibru termic, atunci cfind sunt pusé fn contact termi, inte ele nu are loc schimb de calduri. 5 , b. Tot experimental se constati cl echilibrul.termic are o proprietate cunoscuti sub numele de principiul tranzitivit&tii echilibralui termic (sau principiul zero al termodinamicii) si anume: cu alt sistem C, atuaci si sistemele A si C sunt in “daca sistemele A si B sunt in echilibea termio, i snore 2.1.2: Temperatura empiric si maéurarea ei Pentru a caracteriza starea de echilibru termic s-a introdus o mirime de stare numiti temperamrk empiricS, aceeasi pentru toate corpurile puse in contact gi aflate in echilibru termic. Acest parametru de stare, impreund.cu parametrii de pozitie (presiunea p si volumul V) determina complet starea de echilibru termic. :‘NOJIUNI TERMODINAMICE DE BAZA n fn unele cazuri, schimbul de e&ldurk dintre doua corpuri, care conduce la stabilirea echilibrului termic, nu afecteazX starea unuia dintre ele, temperatura lui rimfnand neschimbati. Prin, definitie, corpul a crui temperatura nu variazi in urma contactului termic cu alt corp se numeste termostat. Ei trebuie si aibi masa si energia foarte miari (ex.: apa unui lac, aerul atmosferic). ‘Temperatura empiric se mAsoari cu, ajutorul termometrelor care contin un corp termometric’ [ichid (mercur, alcool), gaz (azct, hidrogen) sau rezistor} caracterizat printr-o m&rime care variazi. sensibil cu temperatura (/angimea coloanei de lichid, volumi gazului la presiune constanti, sau valoarea rezistenfei electrice), Scara de temperaturi Celsius are ca: puncte fundamentale 0° (starea de echilibru dintre apa purd si gheafS) si 100° (temperatura de fierbere a apei), ambele stabilite la ‘Presiunea atmosferic§ normalii. : : ind intervalul 0°-100° C in subintervale egale se obine o' scar empiric de températuri Astfel, gradul Celsius este a suta parte din acest interval de temperatura. ' 2.2. SISTEM TERMODINAMIC, 2.2.1. Definifia gi clasificarea sistemelor termodinamice Phit sistem termodinamic se infelege un ansamblu precizat de corpuri | | macroscopice care permite efectiarea unor misurtsi macroscopice obisauite. Corpurile macroscopice care nu fac parte din sistemul termodinamic considerat.se numesc .corpuri exterioare sau mediu ambiant exterior, . Un exemply de sistem termodinamic esie volumul de gaz cuprins intr-un cilindra in care se, deplaseazi firi frecare unpiston. =. : Sistemele termodinamice pot fi: . « izolate, dac nu schimbi nici energie gi nici substangi cu mediul ambiant; aceasta este 0 idealizare fizic& ce poate fi realX numai in ~™Ssura in care interactiunile cu'corpurile exterioare sunt ~ _neglijabile (ex: este izolat sistemul format din ,xzul gi cilindrul cu piston mobil); + *inchise, daca schimbi doar energie, dar xu si substantA cu mediul exterior; » « deschise, dack schimb& energie si substan{i cu mediul exterior. Pa 2.2.2. Starea sistemului termodinamic + Starea unui sistem termodinemic reprezint& totalitatea propri- tijilor Ia ua moment dat si este determinati de parametrii de stare: 1(Vi.T:) | presiumea p, volumul. Vi temperatura 7: Dac acesti parametri de Pi Stare au valori constante in timp, sistemul termodinamic este in { echilibra termodinamic. i Termodinamica studiaz%, in principal, sistemele termo- +++ dinamice aflate in stare de echilibru termodinamic si transformirile . vi V | intre astfel de sir. : Fig21 fn coordonate Clapeyron (p,V) starea de echilibru a termodinamic este reprezentaté printr-un punct (fig. 2.1). 2.2.3. Transformare de stare (proces termodinamic) alta se’ mumeste procesClasificarea proceselor termodinamice se face dup urmitoarele criterii: 1. Dup& parametni de tar. cane imine constant i tiripul procesilui considerat: : a) transformare izobari (p= b) transformare izocort(V= ct); c) transformare izotermé (T= ct), 6) uanaformare adiabatic, care e desPlsoath fr schimb decildrcu exterior UL. DupS iatura stiilor intermediare dintre starea initial 1 gi starea finald 2: a) procese termodinamice cvasistatice (sau de echilibru), cand parametrii de stare variazi att de lent inct in orice moment sistemul termodinamic poate fi considerat in echilibru; asemenea procese pot fi reprezentate grafic printr-o curb continu in coordonatele Clapeyron (p, V) - fig. 2.2. b) procese cvasistatice reversibile, cind toate stirile intermediare din procesul 1-2 coincid cu stirile intermediare din procesul 2-t (fig. 2.2); c. procese necvasistatice (de neechilibru), cand stirile intermediare nu sunt stiri de echilibra termodinamic; aceste procese mu pot fi reprezentate grafic printr-o curb continu si sunt ireversibile. 1. Dupé raportul dintre starea finalf 2 si starea initial 1: 8) procese deschise (neciclice), cAnd stared finalé 2 nu coincide ci starea initial& 1 (fig. 2.2). b) procese inchise (ciclice), cfnd statea final 2 a sistemului termodinamic coincide cu starea sa initiald 1 (fig. 2.3). : Fig.2.2 Fig23 ! act intr-un proces ciclic parcurs in ambele sensuri se trece prin apcleasi stiri intermediare, procesul este ciclic si reversibil. 23. LEGILE GAZULUI IDEAL in secolele XVI si XVIII au fost efectuate misuriri experimentale referitoare la dependenta unui parametra de stare in functie de altul, find cel de al treilea parametmn de stare riméne constant. Aceste dependente reprezinti legile gazului ideal, $i anume: legea transformirii izoterme (legea Boyle-Mariotte), _ ' « legea transformiini izobare (legea Gay-Lussac); legea cransforminii izocore (legea \ui Charles); legea (ransformitrii generale (legea Clapeyron-} Mendeleev).NOTIUNI TERMODINAMICE DE BAZA - 2.3.1. Legea transformérii izoterme (Boyle-Mariotic) - Enon: |, : “deci! temperatura si masa. unui gaz rimén constante, produsul dintre presiune $i volum réiiéne constant": oe @1- Grafic, ecuatia p V=canst. se reprezinti in coordonate Clapeyron printr-o hipethol& echilateralA (fig. 2.4, a) care se deptirteaz de origine cdnd creste temperanira. ie Ecuatia.7=const. se reprezint& in coordonate p,7'si respectiv VT printr-o dreaptt paraleli cu axa.ordonatelor, care se depirteazi de origin cfind creste temperatura (fig. 2.4, b). a [eT totob PA Teconst tot Pp 2 Pa 12 oo Pi 1 pi} fl |. °VV ? Thr OT Fig.24 Cinetic, comportarea gazului se explick astfel: prin comprimare distanjelé dirire moleculele gazului-se micsoreazi, iar numiril ciocnirilor produse in unitatea de timp si pe unitatea de, suprafafi creste, determindnd cresterea presiunii exercitate de gaz asupra peretilorincintei, . Exemplu:un balon cu volumul V;, umplut cu gaz ideal la presiunea p;, este pus in legiinird, u un vas vida. Presiunea final care se stabileste este pz, Se cere volumul V, al vasului unit cubatonul. ~ Intrucat transformarea are loc la temperaturt constants, se scrie ecuatia izotermei Pentru cele out stiri: initial’, cfind presiunea este p; si volumul V;, respectiv final, cfind presiunea este Pasi volumal Vi#V;: p;V; =p2(V+V,); rezultd V2 = Vitpy-palb>. 2.3.2. Legea transformirii izobare (Gay-Lussac) : Enuny; : : “dact presiunea $i masa unui gaz rimén constante, variatia relativi a volumulai este direct proporfionalé cu'temperatura.30° yo Capitolal 2 7 ; i 1 . Introducénd fr relatia V=Vo(14a0) temperatura absolut T= ¢+ 7, rezultt _. vev[isa(r-2) -voear—)= Yar =r adick i @3) unde c; = Var (constant) 3 : ' Relatia (2.3) se mai scrie sub forma . [WT= const sau VT = 7H em Confcim relatiei (2.3) legea transformarii izobare mai paate fi enunjaté in felul urmtor: “dack presiunea si masa unui gaz rémén constante, volumul variazi direct ‘proportional cu temperatura sa absolut, = ¢,T secvese pentru reprezentarea grafic a transformirii Visi V;T(fig. 25,,b.c). a yy, pe fed Ecuatille p= ct; V= VolIea 0 si ’ izobare in sistemele de coordonate 2, V; 7s Ow -l/e__0 . Fig. 25 . in diagramele din fig. 2.5, b, c, dreapta se depirteaz de axa absciselor cdnd scade presiunea. Intr-adevar, din ecuatia -yron-Mendeleev (pVEvRT) se deduce V=(vRP)T, deci panta dreptei creste cand scade presiunea. " Cinetic, comportarea gazului se explic& astfel: prin incdlzirea sub presiune constant, agitatia termic& cresie determiniind ‘cresterea distanjelor dintre molecule, respectiv cresterea volumului pentru ca presiunea si rimAni constant’, ‘Exemplu: si se calculeze variatia de voliim (4 V) a unui gaz ideal, dack acesta este incalzit a temperatura ¢ presiunea mentinandu-se constant&. Se stie a. Pentru rezolvare, se aplici relatia transformbrii izobare: V=Vo(I+a 4) sauy V-Vo = Voor! « respectiv 4 V= Voart = 233. Leges transformitrii izocore (legea Iwi Charles) Enunt: . . a “‘dacd: volumul si masa unui gaz riimén constante, variatia relativi’ a presiunil este direct proportionald cu temperatura’: A